Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA DE STAT „BOGDAN PETRICEICU HASDEU” DIN CAHUL

Facultatea de Economie,inginerie si Stiinte Aplicate


Catedra Inginerie si Stiinte Aplicate

PORTOFOLIU
LA DISCIPLINA ”BAZE DE DATE ”

Tema: Istoricul bazelor de date.


Obiectivele organizării datelor.

Elaborat studentul : Simion


Grupa : IT1601
Forma de învățămînt : la zi
Anul de studii: II

Verificat:
Bîrlea Svetlana,
Dr., conf. univ.

CAHUL, 2017
CUPRINS

CAHUL, 2017
Istoricul bazelor de date.

În continuare se vor prezenta câteva dintre cele mai importante evenimente petrecute pe
parcursul dezvoltării bazelor de date.
- În anul 1961 Charles Bachman proiectează Integrated Data Store (IDS) – predecesorul
modelului reţea.
- Spre sfârşitul anilor ’60, IBM creează “Information Management System: IMS” bazat pe
modelul ierarhic.
- Spre sfârşitul anilor ’60, grupul CODASYL (Committee for Data System Languages)
defineşte /standardizează modelul reţea.
- În 1969 Edgar Codd cercetător la firma IBM construieşte modelul relaţional.
- În ani ’70 apar SEQUEL (SQL), QBE; QUEL, System R (DB2), Ingres.
- În anul 1976, Peter Chen construieşte modelul Entitate-Relaţie.
- În anii ’80 apar sistemele de gestiune a bazelor de date printre care: DB2, Oracle, Sybase,
Informix, DBase, Paradox.
- În anul 1986 a fost definit primul standard SQL.
- Între anii 1990 şi 2000 apar concepte precum OODB, ORDB (Postgres), Data Warehouse,
OLAP, Data Mining, GIS, Mobile DB, Multimedia DB, Web DB, XML DB.
Inabilitatea bazelor de date de a lucra eficient în cadrul fişierelor obişnuite cu date ce implică
utilizarea grupurilor repetitive de date a condus la dezvoltarea unei mari varietăţi de structuri de
baze de date, numite de obicei şi modele de baze de date.

Obiectivele datelor în baze de date


Un SGBD are rolul de a furniza suportul software complet pentru dezvoltarea de aplicaţii
informatice cu baze de date. El trebuie să asigure:
• minimizarea costului de prelucrare a datelor,
• reducerea timpului de răspuns,
• flexibilitatea aplicaţiilor şi
• protecţia datelor.

Datele reprezintă suportul real pentru informaţia necesară subsistemului de decizie. Datele sunt
stocate în structuri complexe numite baze de date. Utilizarea bazelor de date în cadrul sistemelor
informatice are următoarele obiective fundamentale din punctul de vedere al datelor:
1. Independenţa fizică – reprezintă obiectivul esenţial, şi anume, realizarea
independenţei structurilor de stocare în raport cu structurile de date din sistemul real. În
baza de date mulţimea de date se defineşte fără a ţine cont de forma datelor în sistemul
real, luând în considerare doar accesul rapid la date cu performanţe prestabilite. Aceasta
se realizează prin asigurarea independenţei fizice a datelor faţă de programele de
aplicaţie, adică orice modificare organizării interne a datelor şi a structurilor de
înregistrare nu va afecta programele de aplicaţie.
2. Independenţa logică – presupune că fiecare utilizator, respectiv grup de
utilizatori are o sub-schemă externă particulară proprie fără a afecta schema generală a
bazei de date. Fiecare grup poate să cunoască doar o parte a semanticii datelor, să vadă
doar o submulţime a datelor şi numai în forma de care are nevoie. Schema conceptuală a
bazei de date fiind o sinteză a schemelor externe nu va fi afectată de evoluţia în timp a

CAHUL, 2017
unei sub-scheme particulare, fiecare grup de utilizatori putând să-şi modifice propria sub-
schemă fără a afecta schema conceptuală.
3. Manipularea datelor direct de către utilizatorul final – face ca datele să fie
văzute de utilizatori independent de implementarea datelor în baza de date şi pot
manipula datele cu ajutorul unor limbaje ne-procedurale foarte apropiate de limbajul
natural. Utilizatorul poate obţine informaţii din baza de date fără să cunoască în întregime
organizarea complexă a bazei de date. Realizarea acestui obiectiv are ca rezultat
îmbunătăţirea accesibilităţii datelor şi a capacităţii de răspuns. Utilizatorul va putea
accesa baza de date cel mai adesea prin intermediul unei interfeţe prietenoase în asociere
cu un limbaj ne-procedural, care permit un dialog simplu şi eficient pentru actualizarea şi
exploatarea bazei de date. Utilizatorii nu cunosc structura întregii baze de date, dar pot,
prin utilizarea un limbaj apropiat de limbajul natural să acceseze procedurile de
actualizare, interogare şi afişarea datelor din baza de date. Sistemul informaţional are o
mult mai mare funcţionalitate potenţială deoarece prin utilizarea unor instrumente
adecvate devine posibilă interogarea ad-hoc a colecţiei de date de către utilizatorul final,
consumatorul de informaţie, eliminându-se astfel intermediarul, adică personalul calificat
care are menirea de a crea aplicaţia informatică.
4. Asigurarea unei redundanţe minime şi controlate a datelor – este al doilea
obiectiv major al organizării datelor în baze de date. Aceasta înseamnă că se urmăreşte pe
cât posibil ca fiecare dată să apară numai o singură dată în baza de date, indiferent de
numărul de utilizatori care o accesează . Duplicarea datelor se păstrează doar pentru a
asigura coerenţa bazei de date, redundanţa, trebuie redusă la minim şi menţinută sub
control. Redundanţa minimă se asigură prin tehnicile de proiectare a bazei de date.
5. Creşterea cantităţii de informaţii disponibile – prin stocarea în baza de date a
datelor generate de un departament al unei organizaţii devine posibilă accesarea lor de
toţi membrii organizaţiei. Prin utilizarea bazei de date, aceasta fiind o colecţie unică de
date împreună cu legăturile logice existente între date, utilizatorul poate obţine toate
datele legate logic de o anumită dată pe care acesta o foloseşte. Prin integrarea datelor
devine posibil accesul la date pentru toţi membrii unei organizaţii pentru care o anumită
date este semnificativă.
6. Coerenţa şi integritatea datelor – coerenţa datelor se realizează prin verificarea
tuturor dependenţelor existente între date în sistemul real.Consistenţa datelor este
asigurată prin faptul că actualizarea datelor va fi percepută de fiecare utilizator al bazei de
date nu doar de utilizatorii care au realizat actualizarea în plus datorită unicităţii datei
stocate în baza de date orice actualizare a valorii sale trebuie efectuată o singură date, iar
noua valoare va fi disponibilă instantaneu pentru toţi utilizatorii.Integritatea datelor se
referă la validarea şi coerenţa datelor stocate şi se realizează prin unicitatea datelor,
precum şi prin validarea datelor introduse sau actualizate în baza de date. Informaţia
trebuie să satisfacă constrângeri statice sau dinamice, locale sau generale.
7. Administrarea şi controlul centralizat al datelor – administrarea datelor
presupune definirea structurii datelor şi a modului de stocare a datelor. Administrarea
este centralizată şi permite o organizare coerentă şi eficace a informaţiei. Fiecare
utilizator are propriile cerinţe care pot intra în conflict cu ale altor utilizatori.
Administrarea centralizată are rolul de a optimiza performanţele pentru organizaţie luată
în ansamblu.
8. Partajabilitatea datelor – permite ca datele să fie partajate între membrii unei
organizaţii fiecare utilizator va accesa datele ca şi cum ar fi singur, fără a şti că în acelaşi
timp un alt utilizator va accesa pentru a le modifica. Prin mecanisme proprii de control
baza de date va permite accesul concurent la date menţinându-se în acelaşi timp coerenţa

CAHUL, 2017
datelor. Acest obiectiv face posibilă dezvoltarea de noi aplicaţii ce necesită poate chiar
extinderea, respectiv modificarea aplicaţiilor aflate deja în funcţiune.
9. Securitatea datelor – baza de date trebuie să fie protejată pentru distrugeri logice
prin actualizări eronate, respectiv distrugeri fizice. Securitatea va fi asigurată prin
mecanisme proprii care permit refacerea bazei de date în cazul apariţiei unei erori.
Prevenirea distrugerii accidentale a datelor, obligă la instituirea unui set de proceduri de
autorizare, dar şi de confirmare a operaţiilor de ştergere, adăugare, precum şi realizarea
unor copii de siguranţă, a unor jurnale de urmărire a actualizărilor şi proceduri de
refacere a bazei de date, de restaurare a acesteia, în caz de incidente.
10. Confidenţialitatea datelor - datele vor fi protejate de accesul neautorizat. Baza
de date are mecanisme proprii care permit identificarea şi autentificarea utilizatorilor,
precum şi accesul autorizat şi diferenţiat. Accesul depinde de date şi de utilizatori.
11. In continuare sunt prezentate principalele obiective ale organizării datelor în baze
de date. Asigurarea independenţei relative a programelor faţă de structura datelor este
primul obiectiv al organizării datelor în bănci de date, şi desigur cel mai important. El
este îndeplinit tocmai prin memorarea distinctă a structurii logice a datelor în tabele –
dicţionare separat, aşa cum am prezentat mai sus. Asigurarea unei redundanţe minime şi
controlate a datelor este al doilea obiectiv major al organizării datelor în baze de date.
Aceasta înseamnă că se urmăreşte pe cât posibil ca fiecare câmp să apară numai într-un
singur fişier, deci numai o singură dată în bază. Excepţie fac câmpurile comune ce apar în
fişiere distincte şi câmpurile care fac necesară întregirea semnificaţiei semantice a
datelor, a înţelesului acestora. Duplicarea datelor, redundanţa, trebuie redusă la minim şi
menţinută sub control. O anumită redundanţă trebuie acceptată pentru a asigura
performanţe sporite programelor de accesare şi prelucrare a bazei datelor. Redundanţa
minimă se asigură prin tehnicile de proiectare a bazelor de date, de exemplu normalizarea
bazelor de date relaţionale. Celor două obiective menţionate până acum li se mai pot
adăuga şi altele la fel de importante, cum ar fi:
12. • asigurarea unor facilităţi sporite de utilizare a datelor;
13. • sporirea gradului de securitate şi integritate a datelor;
14. • asigurarea partajabilităţii datelor.
15. Asigurarea unor facilităţi sporite de utilizare se realizează prin punerea la
dispoziţia utilizatorilor a unei interfeţe prietenoase, ce permite un dialog concis pentru
actualizarea şi exploatarea bazei de date. Utilizatorii obişnuiţi nu trebuie să cunoască
structura întregii baze de date, ei pot să utilizeze un limbaj mai apropiat de limbajul
natural al procedurilor de actualizare, interogare şi afişarea datelor din baza de date.
Securitatea datelor vizează prevenirea accesului neautorizat la baza de date, lucru posibil
prin filtrarea drepturilor de acces ale fiecărui utilizator şi printr-un sistem de parole
multinivel. Păstrarea integrităţii datelor înseamnă prevenirea distrugerii accidentale a
fişierelor, fapt care obligă la instituirea unui set de proceduri de autorizare, dar şi de
confirmare a operaţiilor de ştergere, adăugare, precum şi proceduri de realizare a unor
copii de siguranţă, a unor jurnale de urmărire a actualizărilor şi proceduri de refacere a
bazei de date, de restaurare a acesteia, în caz de incidente. Partajabilitatea datelor trebuie
înţeleasă nu numai sub aspectul utilizării în comun de către mai multe aplicaţii ale
aceleiaşi baze de date, ci ca posibilitate a dezvoltării de noi aplicaţii, de scriere de noi
programe ce necesită poate chiar extinderea/modificarea aplicaţiilor aflate deja în
funcţiune.

CAHUL, 2017