Marchidan Cristian-Andrei

Olaru Andrei-Ionut
Stanoiu Adrian
Clasa 3G

Fenomenul Violentei Domestice

Definirea conceptului de violenta domestica. Delimitari conceptuale

Fenomenul violentei domestice este prezent in realitatea noastra de zi cu zi, mai

aproape sau mai departe de caminul nostru, de valorile noastre, de obiceiurile privind
rezolvarea conflictelor si de cele privind autocontrolul asupra impulsurilor. Evantaiul formelor
de violenta este larg, cuprinzand toate aspectele personalitatii: fizic, psihic (emotional), moral
si sexual.
Comisia europeana asupra infractionalitatii a Consiliului Europei defineste grupul familial ca
fiind „ un cuplu casatorit sau necasatorit, descendentii acestuia, familiile de origine,
descendentii sau rudele oricarui dintre fiii cuplului, cu conditia ca acestia sa continue sa
locuiasca impreuna sau sa continue relatiile determinate de o coabitare anterioara” 1. In
consecinta, prin familie trebuie sa se inteleaga mai mult decat am fi tentati sa credem, sub
conditiile date. Acelasi organism defineste si violenta in familie astfel: „ reprezinta violenta in
familie orice act sau omisiune a unui act in contextul relatiilor de familie de catre unul dintre
membrii familiei, prin care este subminata viata, integritatea corporala sau psihica sau
libertatea unui alt membru al familiei, sau care afecteaza in mod grav dezvoltarea
personalitatii acestuia” 2. Consiliul Europei apreciaza ca, prin violenta domestica sunt
incalcate trei drepturi fundamentale ale omului: dreptul la viata, dreptul la integritate fizica si
psihica si dreptul la securitatea persoanei.
In sens larg, violenta domestica inseamna indreptarea agresivitatii catre un membru de
familie, de obicei sotia, dar uneori si copiii sau persoanele varstnice, uneori barbati, respectiv
orice persoane aflate dintr-un anumit motiv in inferioritate, in stare de dependenta3.
Nicolae Mitrofan, in Manual de Psihologie Sociala, afirma ca “ agresivitatea poate fi
considerata o caracteristica a acelor forme de comportament orientate distructiv, in vederea
producerii unor daune, fie ele materiale, moral psihologice, sau mixte” 4. De remarcat ca, in

2
3

4
mod frecvent agresivitatea este asociata sau chiar confundata cu violenta. Insa putem vorbi si
despre cazuri de conduita agresiva (este clara intentia de a vatama, de a face rau) in forme
non-violente. Septimiu Chelcea considera ca agresivitatea este “comportamentul verbal sau
actional ofensiv, care are ca scop umilirea, vatamarea sau chiar suprimarea altor personae,
care sunt motivate sa evite acest tratament”5.
Maria Roth-Szamoskozi afirma ca violenta este universal prezenta, dar totodata si
condamnata, intrucat ea afecteaza viata umana atat la nivel interpersonal, cat si la nivel
societal. La nivel interpersonal prin: acte de delicventa, acte de criminalitate, violenta fizica,
emotionala si psihologica dintre persoane (membrii de families sau din afara ei), iar la nivel
societal prin: razboaie, inegalitati sociale, conflicte intercomunitare si intre natiuni6.
Potrivit Legii nr. 217 din 22 mai 2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie,
constituie violenta in familie impiedicarea femeii de a-si exercita drepturile si libertatile
fundamentale.
Din punct de vedere clinic o definitie larg acceptata a violentei domestice este cea formulata
de Stark si Flitcraft: “ violenta domestica este o amenintare sau provocare, petrecuta in
prezent sau in trecut, a unei raniri fizice in cadrul relatiei dintre partenerii sociali, indiferent de
statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi insotit de intimidari sau
abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care apartin victimei; izolarea de prieteni, families au
alte potentiale surse de sprijin; amenintari facute la adresa altor persoane, semnificative pentru
victime, inclusiv a copiilor; furtul; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei,
alimentelor, deplasarilor, telefonului si a altor surse de ingrijire si protectie”7 Aceasta definire
a violentei este cuprinzatoare si sub aspectul potentialelor manifestari ale ei in cadrul familiei.
Ana Munteanu descrie elementele specifice care diferentiaza violenta domestica de alte forme
de incalcare a drepturilor omului:8
 Accesul permanent al agresorului la victima
 Existenta unui ciclu repetitiv al violentei, cu o frecventa tot mai mare si o gravitate tot
mai severa
 Schimbarile produse in personalitatile celor implicati, cu scaderea eficientei lor in
indeplinirea functiilor sociale
 Antrenarea intregului sistem familial (a tuturor membrilor familiei)
 Existenta unor relatii emotionale intre victima si agresor
5

6
7

8
  Caracterul secret, privat, ceea ce face ca victima sa aiba accesul limitat la sprijin
 Tendinta celorlalti de a inchide ochii fata da asemenea situatii (neinterventionism)
 Lipsa de specialisti si de servicii adecvate
 Toleranta sociala in multe culturi fata de acest fenomen
 In general, victima este femeia
Adunarea Generala a ONU, la recomandarea Comisiei pentru statutul femeii, a adoptat
Declaratia asupra violentei impotriva femeilor ( Rezolutia Adunarii Generale 40/ 104 din 20
dec. 1993). Declaratia subliniaza faptul ca violenta impotriva femeilor este o violare a
drepturilor omului si recomanda strategii care sa fie folosite de catre statele membre si de
catre agentiile specializate ale ONU, pentru eliminarea acestei probleme. Acest document
defineste violenta impotriva femeilor astfel:
Art. 1. In termenii acestei declaratii, expresia de violenta impotriva femeilor inseamna orice
act de violenta bazat pe sex, care are drept rezultat ranirea sau suferinta fizica, sexuala sau
psihologica a femeii, inclusiv amenintarea cu asemenea acte, coercitia sau privarea arbitrara
de libertate, fie in public sau in viata privata.