TERMOTEHNICA – C7

Motoare termice
 Introducere
In domeniul naval pentru obtinerea diferitelor forme de energie pe lânga
masinile electrice si hidraulice se utilizeaza si masinile termice.

Masina termica - agregat care asigura transformarea energiei termice

obtinuta din arderea combustibilului, in energie mecanica furnizata unui
consumator de energie.

Clasificare

 In functie de locul in care se realizeaza acest fenomen , masinile termice

se impart in 2 categorii:

 Masini cu ardere interna (M.A.I) : - cu piston – m.a.i.

- rotative – turbine cu gaze (T.G.).

 Masini cu ardere externa (M.A.E.): - masini cu abur

- masini cu aer cald
 In functie de tipul constructiv al masinii, cele 2 categorii de masini termice
se subimpart in : - cu piston
- rotative

Masini cu piston - transformarea caldurii in lucru mecanic se obtine prin

deplasarea rectilinie alternativa a unui piston in interiorul unui cilindru.

Masini rotative - aceasta transformare se realizeaza prin destinderea

fluidului de lucru in paletele unui rotor amplasat in carcasa masinii.

Motorul cu ardere internă (m.a.i.)

 Transformă energia chimică a combustibilului prin intermediul energiei

termice de ardere, în interiorul motorului, în energie mecanică.
 Căldura degajată în camera de ardere se transformă prin intermediul
presiunii (energiei potențiale) aplicate pistonului în mișcare mecanică
ciclică, de obicei rectilinie, după care în mișcare de rotație uniformă,
obținută de obicei la arborele cotit.
 Clasificarea motoarelor cu ardere internă

 După natura combustibilului

 motoare la care se întrebuințează drept combustibil benzina, au

carburator sau pompă de injecție.

 motoare la care se întrebuințează drept combustibil motorina, au

pompă de injecție.

 motoare cu gaz la care se întrebuințează drept combustibil un

combustibil gazos, de obicei gaz natural sau un amestec de
combustibil.
 După numărul de curse simple efectuate de piston într-un ciclu ( sau
numărul de timpi)

 motoare în patru timpi;

 motoare în doi timpi

Motor in patru timpi Motor in patru timpi

 După spațiul producerii amestecului carburant

 Motoare cu formarea în exteriorul cilindrului a amestecului

carburant
Este cazul motoarelor cu carburator, injecție de benzină în conducta de
aspirație și al motoarelor cu gaze cu instalație de formare externă a
amestecului aer-combustibil.

 Motoare cu formarea în cilindru a amestecului carburant

Din această categorie fac parte motoarele cu injecție de combustibil cum
sunt motoarele Diesel sau și unele motoare cu aprindere prin scânteie și
motoarele cu gaze la care combustibilul gazos este introdus în cilindru
printr-o supapă aparte în timpul aspirației.
 După felul aprinderii amestecului carburant

 Motor cu aprindere prin scânteie (MAS). După admisia și comprimarea amestecului

carburant în cilindrii motorului, în apropierea PMI al pistonului, are loc aprinderea.
Aceasta se realizează prin producerea unei scântei între electrozii bujiei, care aprinde
amestecul carburant. Arderea are loc într-un interval de timp relativ scurt, în care
presiunea și temperatura gazelor din cilindru cresc repede până la presiunea de 30 - 40
daN/cm³ și temperatura de 1,800 – 2,000 °C. Datorită presiunii gazelor din cilindru, care
acționează asupra pistonului, acesta se deplasează spre PME și rotește prin intermediul
sistemului biela-manivela, arborele motor. Această cursă a pistonului, se mai numește și
cursă activă sau cursă motoare.

 Motor cu aprindere prin comprimare (MAC sau Diesel). La sfârșitul compresiei,

combustibilul este introdus sub presiune în cilindru, fiind pulverizat foarte fin cu ajutorul
injectorului, montat în chiulasă. Datorită contactului cu aerul fierbinte din interiorul
cilindrului, particulele pulverizate se aprind și ard, iar presiunea din cilindru crește,
moderat, menținându-se relativ constantă pe durata arderii. Gazele rezultate în urma
arderii apasă asupra pistonului, determinând deplasarea acestuia spre PMI, efectuând
cursa activă. Supapele rămân închise până aproape de sfârșitul acestei curse.
Motorul în patru timpi este un tip de motor cu ardere internă al cărui piston
face 4 curse simple într-un ciclu motor. Pistonul se mișcă într-un cilindru închis
la un capăt de chiulasă. Mișcarea pistonului este asigurată de un mecanism
bielă-arbore cotit și are loc între două poziții extreme: punctul mort interior
(PMI) și punctul mort exterior (PME).

PMI - pistonul este în interiorul cilindrului și volumul acestuia este minim.

PME - pistonul este la cealaltă extremitate în raport cu PMI și volumul acestuia este maxim.

Un ciclu motor are loc de-a lungul a două

rotații ale arborelui cotit și cuprinde patru
faze, numerotate în figura alăturată cu:

1- Admisia
2- Compresia
3- Arderea si destinderea
4- Evacuarea
Motorul în doi timpi funcționează pe baza unui ciclu care se desfășoară
numai în decursul unei rotații a arborelui cotit (ciclu în doi timpi).
Ciclul motor are loc numai într-o singură rotație a arborelui cotit, o fracțiune
din cursa pistonului fiind suficientă pentru baleiajul cilindrului (schimbarea
încărcăturii acestuia).
Cursa pistonului este doar parțial folosită la comprimare și destindere.
Caracteristici

 Punct mort interior (PMI) (învechit: punct mort superior, PMS)-poziția pistonului
care corespunde volumului minim ocupat de fluidul motor în cilindru.

 Punct mort exterior (PME) (învechit: punct mort inferior, PMI)-poziția pistonului care
corespunde volumului maxim ocupat de fluidul motor în cilindru.

 Cursa pistonului este distanța dintre punctul mort interior și punctul mort exterior.

 Alezajul cilindrului este diametrul interior al cilindrului motor.

 Volumul minim al camerei de ardere este volumul ocupat de gaze când pistonul
se află la PMI.

 Cilindreea unitară (cilindree) este volumul generat prin deplasarea pistonului în

timpul unei curse.

 Raportul de comprimare este raportul dintre volumul total al unui cilindru și

volumul camerei de ardere:
 CICLURILE TEORETICE ALE MOTOARELOR CU ARDERE INTERNĂ

Ipotezele simplificatoare de studiu:

 masa fluidului motor care strabate ciclul este constantă (masa poate fi
unitară);
 căldura specifică fluidului motor este constantă;
 compoziţia fluidului motor este omogenă şi constantă;
 procesul de ardere al combustibilului este considerat drept un proces
simplu cu cedare de energie termică, către fluidul motor;
 procesul de evacuare liberă este un proces de cedare a căldurii către
mediul ambiant;
 presiunea fluidului în timpul procesului de admisie este egală cu
presiunea fluidului în timpul procesului de evacuare forţată;
 frecările mecanice din cilindrul motor ca şi rezistenţele gazodinamice în
curgerea fluidelor pe traseul de admisie, respectiv de evacuare, se
neglijează;
Studiul ciclurilor teoretice se desfăşoară în următoarele etape:

 reprezentarea ciclului în diagrama p - V;

 determinarea parametrilor fluidului motor în punctele caracteristice ale

ciclului de funcţionare;

 determinarea cantităţilor de căldură schimbate de fluidul motor pe

parcursul ciclului;

 determinarea randamentului termic;

 specificarea valorilor parametrilor care intervin în relaţia randamentului

termic;

 evaluarea comparativă a ciclurilor motoare considerate, cu precizarea

modalitaţilor de îmbunătăţire a randamentului termic.
 Motorul cu ardere interna in 4 timpi

raport volumetric de comprimare - raport volumetric de comprimare 

https://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_cu_arder
e_intern%C4%83#/media/File:4-Stroke-
Engine.gif 𝑉1 𝑉 + 𝑉
𝜖= 𝑐𝑎 𝑆
𝑉𝑐𝑎 = 𝑉𝑐𝑎

Diagrama ciclurilor reale din motorul în patru timpi

În studiul teoretic al functionarii motoarelor cu ardere interna se
introduc ipoteze simplificatoare:

 Agentul termic este gaz perfect. Nu se tine seama de schimbarea naturii

gazelor în timpul functionarii. Se considera ca aceeasi cantitate de gaz
perfect evolueaza continuu în ciclu, netinându-se seama de procesele de
admisie si evacuare.

 Procesele de comprimare si destindere se considera adiabatice (eventual

politropice).

 Pentru închiderea ciclului se introduce o transformare echivalenta cu un

proces de racire izocor, care corespunde evacuarii libere a gazelor din
procesul real.
Ciclul teoretic al motorului cu ardere la volum constant

 Acest ciclu modeleaza cu buna aproximatie procesele termice din

motoarele cu aprindere prin scânteie (mas).
 Ipoteza : procesul real de ardere se înlocuieste cu o transformare
izocora de încalzire a agentului termic.
V2  Vca
1-2 comprimare adiabatica
2-3 încalzire la volum constant-arderea
3-4 destinderea gazelor de ardere adiabatica
4-1 racire la V  ct (evacuare libera)
𝑄 − 𝑄0 = 𝐿 (𝐽 )

Se introduc doi parametri:

𝑉1
𝜖= 𝑉
𝑉𝑐𝑎 = 𝑉12 - raport volumetric de comprimare;
𝜖 = 7 9
𝑝𝑓
= 𝑝
𝑝𝑖 = 𝑝23 - raport de crestere a presiunii
în procesul de ardere;  = 3 3.5
a. Date initiale: P1, T1Ta+Ta, V1, pa – presiunea atmosferica, Ta – temperatura
atmosferica. Se presupun cunoscute  si .
Din ecuatia de stare a gazului perfect rezulta:
𝑝1∙𝑉1 𝑅𝑀
𝑚= , 𝑅= , 𝑉 =𝑉 𝑉1
=
𝑅𝑇1 𝑀 2 𝑐𝑎 𝜀
b.Parametrii de stare ai punctelor ciclului
 Ciclul teoretic al motorului cu ardere mixta
Acest ciclu modeleaza cu buna aproximatie procesele termice din motoarele cu
aprindere prin comprimare (mac sau diesel) .
Procesul real de ardere se înlocuieste cu doua procese de încalzire.
 transformarea izocora – corespunzatoare arderii rapide – autoaprindere exploziva;
 încalzire izobara la p = ct corespunzatoare arderii progresive.
Observatii:

A. Prin simplificarea ciclului teoretic cu ardere mixta se poate obtine ciclul

teoretic cu arderea la volum constant

pentru = 1 V’3=V3 - dispare arderea izobara. 𝜂𝑡 = 1

𝜀𝑘−1

B. Daca se compara t pentru ciclul cu ardere V  ct si cel cu ardere mixta se constata:

a) pentru acelasi  t(v=ct)  t(mixt)  (speculatie teoretica)

b) în realitate mas   7  9
mac   16  20
Datorita valorii ridicate a lui , t(mixt) t(v=ct)
Deci randamentul efectiv la mac este mai mare decât la mas numai datorita functionarii
la valori mai mari ale lui  .
 CICLUL TEORETIC AL MOTORULUI CU ARDERE LA
PRESIUNE CONSTANTĂ
Fazele de lucru ale ciclului sunt:
0 – 1 admisie la presiune constantă;
1 – 2 compresie adiabată reversibilă;
3 – 4 ardere la presiune constantă;
4 – 5 destindere adiabată reversibilă;
5 – 1 evacuare liberă a gazelor de ardere la V=ct;
1 – 0 evacuare forţată a gazelor de ardere la p=ct
Vi
Se defineste grad de injectie:

𝑉𝑐𝑎 + 𝑉𝑖
𝜑 = 𝑉𝑐𝑎
Vca Vs
Faţă de motorul cu ardere la volum constant, motorul cu ardere la presiune constantă prezintă
câteva deosebiri:
-motorul nu are instalaţie de aprindere, fiecare cilindru este prevăzut cu injector propriu;
-Combustibilul şi aerul necesar arderii se introduc în faze diferite în cilindru;
-Arderea este iniţiată de autoaprindea combustibilului, provocată de temperatura ridicată
realizată prin comprimarea aerului;
Gradul de compresie are valori mari, necesar pentru realizarea unei temperaturi mari
Deoarece in cazul acestui ciclu termodinamic motor 𝑝 = 1, relatia randamentului
motorului este:
k
 1 1
t  1  v

kv 1 k 1


 Acest ciclu se foloseşte ca referinţă pentru motoarele cu aprindere prin comprimare

(mac) care au viteza medie a pistonului ;
w pm  6.5 m / s
 Pentru acest ciclu se recomanda valorile:
  10 18; V  1.5  2.5; k  1.4;

• Acest ciclu se numeste si ciclul Diesel lent.

Comparatie ciclu Otto cu ciclul Diesel lent