1.Furuculul nazal – este o inflamatie stafilococica a foliculului pilo-sebaceu din vestibulul nazal.

Apare
la persoane hepatice , diabetice cu metabolism scazut , in igiena precara.Durerea cu senzatie de
arsura.
Evidentiem fosa nazala a pacientului unde vom observa piramida nazala congestiva , tumefiata. Se
observa o proeminenta rosie central avand un fir de par acesta va abceda odaca ce facem drenajul
puroiului . Boala poate avansa in troboflebita sau tromboza sinusului cavernos.
Tratament cu antibiotice – oxacilina. Ca tratament local putem aplica comprese alcoolizate sau cu
gheata.

2.Rinita acuta banala – este o infectie foarte des intalnita in ORL. Principalul virus este rhinovirusul
pe langa acesta pot fii prezenti : adenovirusuri , mixovirusuri ,virus respirator sincitial.Incubatia tine
2-3 zile.
Afectiunea e favorizata de : umezeala , schimbari de temperatura,frig,atmosfera poluata,scaderea
metabolismului.
Se observa o ischemie tranzitorie a mucoasei pituitare,apoi tumefiere dupa congestie si aparitia unei
secretii seroase.
Germenii cei mai des intalniti sunt Streptococul hemolitic , stafilococul si pneumococul.
Evolutia se prezinta in 4 faze : faza Prodromala , pacientul prezinta frisoane , oboseala , nu are pofta
de mancare , febra , cefalee,faza catarala in care pacientul prezinta obstructie nazala si rinoree
apoasa,insotita de lacrimare,pierde simtul mirosului, faza de infectie secundara in care este prezenta
invazia leucocitara , secretia nazala devenind purulenta galbuie sau verzuie si faza de rezolutie in
momentul in care secretia devine incolora , isi schimba consistenta scade cantitativ ,starea
pacientului devenind din ce in ce mai buna.Vindecarea dureaza cam o saptamana.
Tratament evitarea contacului cu bolnavi,se recomanda Sportul,vitamina A si C , evitarea fumatului.
Tratament general : consta in antitermice si antiinflamatoare , se dau si vasoconstrictoare picaturi
Bixtonim.
La copii este mai grav ei pot face febra puternica , datorita obstructiei nazale sugarii nu pot manca ,
se administreaza si la ei picaturi vasoconstrictoare si eventual antibiotice pentru a preveni
suprainfectia.

3.Rinite cronice banale – aceasta afectiune este urmarea unei rinite acute repetate la care se adauga
si sinuzitaa, amigdalita cronica ,adenoidita cronica.
Diagnostic – se face examenul local al foselor nazale , observam mucoasa pituitara
hipertrofiata , congestionata care raspunde la decongestionante ,asta daca este rinita cronica simpla
daca este rinita cronica hipertrofica nu raspunde.In faze mai avansate mucoasa nazala prezinta
formatiuni nodulare , cu formare de micropolipi.
Tratament – eliminam factorii favorizanti , tratam afectiunile endocrine , tratam bolile
dominante si administram decongestionante , pacientul ar trebui sa faca aerosoli cu ape minerale
sulfuroase sau cu propolis,vitaminoterapie,administrare de Fe sau Ca.
4.Rinita atrofica ozenoasa
Diagnostic – ne bazam pe triada caracteristica ozenei – cruste galben-verzui,care dupa
detasare lasa niste foze nazale largi cu mucoasa atrofiata , concomitent cu atrofia cornetelor.
Trebuie diferentiata de sinuzita , corpi straini nazali,infectii specifice nazale , adenoidita cronica ,
tumori nazale.
Ca tratament – facem spalaturi nazale cu stilete cu vata imbibate in solutii uleioase avand ca rol
eliminarea crustelor urat mirositoare.
Chirurgical tratamentul consta in recalibrarea foselor nazale prin impingerea mucoasei nazale de pe
peretii laterali spre lumenul fosei nazale.
Prin orice metoda de tratament nu reusim decat sa amelioram patologia.

5. Rinita alergica
Simptomatologie – se caracterizeaza prin triada – rinoree seroasa , obstructie nazala , stranut .
Pacientul mai poate prezenta mancarime la nivel nazal si faringian , lacrimare senzatie de tensiune la
nivelul intregii fete , conjunctivita,lipsa simtului de miros , lipsa poftei de mancare.
Forme clinice – rinita alergica poate fi periodica , aceasta fiind produsa in mare parte de polen , apare
primavara si vara si dureaza cat tine polenul respectiv in atmosfera.
-Rinita alergica aperiodica , dureaza tot timpul anului , aceasta alergie este produsa in mare parte de
praful de casa ,
-Rinita alergica suprainfectata aici se recunosc 3 mecanisme patogenice : reactie alergica la bacterii
sau virusuri , fara manifestare clinica , infectie cronica nazala sau sinusala care favorizeaza instalarea
alergiei si infectie a mucoasei nazale alergice , cand agentul infectios difera de cel alergenic.
-Polipoza alergica este bilaterala si reprezinta o degenerare edematoasa a mucoasei pituitare.

6.Rinita alergica Tratament : este specific si simptomatic

Cel specific consta in eliminarea anticorpilor printr-o desensibilizare cu doze mici de alergen ,
injectate subcutanat , iar cel nespecific consta in hiposensibilizarea histaminei , prin tratament
injectabil , cu histaminoglobulina.La ora actuala antihistaminicele sunt cele mai uitilizate datorita
efectelor secundare minime, in rinita alergica policoasa se recomanda polipectomia sub control
endoscopic.

7.Polipoza nazala
-Diagnostic – Se bazeaza pe istoricul bolii , simptomatologie si pe examenul obiectiv local , se face
rinoscopie anterioara , evidentiem prezenta unor formatiuni translucide sau albe-cenusii , uneori
galbui , mobile , netede la suprafata , regulate , nedureroase , seamana cu niste boabe de strugure.
Putem face si un examen radiologic al sinusurilor paranazale si o explorare a foselor nazale
(endoscopic).
-Clinic deosebim : polipoza alergica,polipul Kilian, sindromul Woakes, polipoza de acompaniament
din cadrul tumorilor nazale.
-Diagnostic diferential se face cu meningoencefalocelul si cu tumorile benigne sau maligne nazale.
8. Polipoza nazala . Tratamentul se face chirurgical , consta in extirparea completa a polipilor sub
anestezie locala sau generala . Daca avem prezenti niste polipi mai mari se va face etmoido –
sfenoidectomie endoscopica.
Tratamentul conservator se face cu steroizi topici este recomandat mai ales postoperator.

9. Sinuzita acuta maxilara

Simptomatologie – Durerea este localizata la nivelul fetei si a capului , se accentueaza la
stranut , miscari bruste , aplecarea capului , secretia nazala creste , este de obicei unilaterala , poate
avea coloratie si vascozitate diferita, de obicei galbuie , rinoreea este uneori amestecata cu sange.
Secretia este in mare parte inodora , scurgandu-se in rinofaringe . pe peretele posterior al acestuia.
Pacientul nu are pofta de mancare este depresiv , apatic .
Diagnostic pozitiv – facem rinoscopie anterioara si observam edemul si congestia mucasei ,
secretia nazala de culoare si consistenta diferita care se scurge la nivelul meatului mijlociu sau
superior , facem endoscopia nazala , tomografie,ecografie sinuzala , sinusoscopie , punctie si irigatie
sinusala,examinam bacteriile secretiilor sinuzale si radiografiem siunusurile anterioare si posterioare.
-Sinuzita maxilara acuta se intalneste rar sub forma izolata. Durerea e localizata la nivelul fosei canine
, edemul cuprinde regiunea jugala uneori si pleoapa inferioara. Poate aparea la orice varsta.

10. Sinuzita acuta frontala

Simptomatologie – prezinta dureri cu orar fix mai intens dimineata la amiaza creste intensitatea ca sa
treaca dupa-amiaza . apare ca urmare a presiunii exercitate de puroiul care se acumuleaza peste
noapte in sinusul frontal , care e dureros in momentul miscarii corpului creeaza presiune din ce in ce
mai mare pe canalul front-nazal pana il strabate , aceasta durere se accentueaza la aplecat sau in
momentul in care ne suflam nasul , dar si la palparea peretiilor sinusului.
Examenul obiectiv – prezenta puroiului la nivelul meatului mijlociu , congestia intensa a mucoasei
pituitare , tumefactia cornetelor inferior si mijlociu.In sinuzita frontala secretia purulenta se aduna in
partea anterioara a meatului mijlociu iar la sinuzita maxilara spre regiunea mediana a meatului
mijlociu.

11.Tratamentul sinuzitelor acute – este conservator cu ajutorul antibioticelor

(Augmentin).Tratamentul trebuie efectuat cam 7-10 zile.Drenajul va fi favorizat de instilatii nazale cu
solutii vasoconstrictoare.

12.Sinuzite cronice – forme anatomo-clinice sunt

Sinuzita maxilara cronica – este consecinta unei etmoidite cronice netratate , poate sa apara izolat ,
datorate unei afectiuni dentare.
Sinuzita etmoidala cronica – poate fi izolata , rinoscopia anterioara poate fi negativa dar examenul
endoscopic al foselor nazale evidentiaza modificari la nivelul meatului mijlociu: hipertrofa bulei
etmoidale , o degenerescenta polipoida a mucoasei.
-Sinuzita frontala cronica continua sinuzita acuta netratata sau a unei edmoidite netratate
complicandu-se prin fistulizare la nivelul pleoapei superioare.La rinoscopie vedem cum puroiul se
scurge din partea anterioara a meatului mijlociu.
-Sinuzita sfenoidala cronica se manifesta prin secretii purulente care se scurg prin rinofaringe , se
insoteste cu inflamatia nervului optic.
13.Tratamentul sinuzitelor cronice in sinuzita maxilara cronica rinogena urmarim largirea ostiumului
cu drenaj de la nivelul meatului mijlociu.
-Sinuzita maxilara odontogena este singura care se efectueaza prin punctii diameatice introducandu-
se ser fiziologic prin meatul inferior evacuand puroiul din sinusul afectat.in sinuzita frontala se
practica etmoidectomie anterioara endoscopica cu largirea canalului nazofrontal.
-Tratamentul pe cale deschisa consta in extirparea mucoasei degenerate si crearea unei comunicari
largi cu fosa nazala.

14.Complicatii sinuzale se pot instala in cazul in care germenul patogen este foarte rezistent la
tratamentul medical sau in cazul ignorarii posibilelor complicatii si a neprezentarii la medic in fazele
in care poate fi stapanita infectia.
Complicatii: orbitare –flegmon,periostita,edem orbitar sau abcesc subperiostal.
Complicatiile enumerate sunt diferite faze ale flegmonului orbitar ,datorita afectiunilor sinuzale pot
aparea complicatii la nivelul faringelui , laringelui , afectiuni digestive in special la copil.
Se poate infecta endocraniul provocand abces cerebral , extradural sau subdural,meningita rinogena
sau tromboflebita sinusului cavernos, sau alte complicatii pot fi paraliziile membrelor inferioare spre
cele superioare,sau complicatii osoase.

15.Hematomul septal – apare in urma unui traumatism nazal cu fractura septului , se manifesta prin
durere ,senzatie de presiune la nivelul nasului,cefalee,obstructie nazala bilaterala.
Examen obiectiv – o bombare bilaterala a septului,cu obstructia foselor nazale.
Tratament – evacuarea hematomului si administrarea de antibiotic pentru a prevenii
suprainfectia bacteriana.

16.Fracturile piramidei nazale – sunt relativ frecvente , prezinta durere locala , epistaxis uni sau
bilateral,obstructie nazala,tumefactia piramidei nazale,stare de soc,echimoza palpebrale,deformarea
piramidei nazale,mobilitatea piramidei nazale.
-Diagnosticul se face cu ajutorul unei radiografii , iar tratamentul consta in toaleta sutura leziunilor
tegumentare , repozitionarea nasului si contentia fragmentelor osoase repozitionate.daca interventia
are loc la mai putin de 1-3 ore este mai putin dureroasa , se face anestezie locala in traumatisme
usoare in cele mai complexe se face generala. Se impinge nasul dinspre partea deviata spre partea
opusa 1-2 cm peste linia mediana ,se mentine pozitia nasului corect printr-o contentie interna cu
mese imbibate in antibiotic.La final se fixeaza piramida nazala cu ajutorul unei benzi adezive sau cu
atele metalice.

17.Corpi straini nazali pot fi exo sau endogeni , cei exogeni patrund accidental in fosa nazala ,de
obicei ii intalnim la copii mici , iar cei endogeni sunt mai rari ii intalnim de obicei la adulti , au o
structura calcaroasa (rinoliti) apar la persoane care lucreaza cu pulberi.
Simptomatologie- obstructie nazala unilaterala asociata cu rinoree purulenta , uneori cu
epistaxis.
Diagnosticul depinde de simptomatologia descrisa de examenul rinoscopic ,iar dupa aspiratia
secretiilor purulente si o vasoconstrictie locala , evidentiem corpul strain.
-Tratament – extragem corpul strain cu pensele.
18.Epistaxisul –reprezinta curgerea sangelui picatura cu picatura din fosele nazale. El poate fi de
cauza locala sau generala.
-De cauza locala – epistaxisul idiopatic juvenil adica o sangerare repetata datorita unei fragilitati
vasculare constitutionale. Se produce datorita expunerii indelungate la soare , efort fizic intens
,dispare de obicei dupa 30 de ani.
-Microtraumatisme vasculare la nivelul petei vasculare.
Inflamatii acute sau cronice ale mucoasei nazale sau traumatisme nazale accidentale sau chirurgical.
-Corpii straini pot produce hemoragie unilaterala ,tumorile benigne sau maligne.
-Epistaxisul de cauza generala – infectii gripale , rujeola , boli vasculare si circulatorii (HTA),boli ale
sangelui cum ar fi leucemia , coagulopatii : hemofilia,
Deficienta de vitamina K si C , supradoza de anticoagulante,intoxicatii , vasopatii.

19.Epistaxist Tratament – are ca scop oprirea hemoragiei , tratamentul socului hemoragic si al

afeciunii cauzale.
Tratamentul simptomatic consta in – asigurarea unui climat linistit, bolnavul trebuie sa
respire pe gura,stand sezut usor aplecat cu fata in jos, trebuie sa comprimam regiunile alare cateva
minute , dupa ce hemoragia s-a oprit ,pacientul este rugat sa evite eforturile fizice , baile calde ,
aplecarea capului.
Tratamentul local urmareste oprirea hemoragiei , asezam pacientul pe scaun sau pe pat ,
daca are tendinta la lipotimie apoi il rugam sa-si sufle nasul deasupra unei tavite renale , fiecare nara
in parte , eliberand fosele nazale de cheagurile de sange. Apoi putem examina fosele nazale pentru a
stabili locul epistaxisului , dupa ce anesteziem si folosim un vasoconstrictor putem cauteriza locul
unde s-a produs hemoragia. Daca nu oprim hemoragia astfel trebuie sa aplicam tamponament
anterior sau posterior.
-Tamponamentul anterior se mentine 48 de ore , se practica cu o pensa in baioneta , introducand in
fosa o mesa de tifon . Daca hemoragia nu se opreste si dureaza peste 15 min reluam tamponarea.
-Daca tamponamentul anterior nu a reusit efectuam tamponamentul posterior care consta in
introducerea unui tampon de tifon in rinofaringe inapoia orificiilor coanale. Acesta se mentine 72 de
ore. Ca sa nu ne mai traumatizam pacientii mai nou folosim Burete de fibrina sau gelasponul ,bureti
absorbabili.

20. Mucocelul – este suferinta sinuzala datorita retentiei puroiului in sinusuri prin obstructia
orificiului de drenaj. Sinusul frontal si maxilar sunt cele mai afectate.
-Simptomatologie – tumefactia zonei afectate , crepitatii la palpare,deplasarea globului ocular ,
limitarea miscarilor oculare si tulburari de vedere .
-Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe simptomatologie , examen clinic , radiografie clasica si examinare
tomografica.
-Ca tratament trebuie extirpat mucocelul si crearea unei cai largi de drenaj , pe cale endoscopica sau
interventie chirurgicala.
21.Amigdalita acuta eritematoasa
Diagnostic pozitiv se pune baza simptomelor si semnelor (frisoane , debut brusc al febrei, cefalee ,
usturime la nivelul farinelui) ca semne prezinta limba saburala , congestie difuza , intensa.
Diagnosticul diferential se face la celelalte tipuri de amigdalite , cu traumatisme chimice si termice
ale faringelui.Amigdalita se poate vindeca spontan cam intr-o saptamana sau se poate complica cu
laringo-traheo-bronsita.
Tratamentul include repaus : alimente semisolide sau lichide ,evitarea fumatului , alcool , condiment ,
aspirina , paracetamol.Tratamentul local : garara cu solutie dezinfectanta , pulverizari cu spray ,
bomboane antiseptice.

22.Amigdalita acuta eritemo-pultacee : este o infectie bacteriana al tesutului limfatic al amigdalei

palatine . Agentul biologic este streptococul beta-hemolitic de grup A , pot fi implicati si
stafilococi,pneumococi.
Simptomatologie : febra constanta ,adenopatie, deglutitie dureroasa , durere la nivelul
urechii , disfagie(durere in momentul inghitirii alimentelor).
Pe suprafata amigdalelor palatine se observa un depozit galbui. Evolutie 7-10 zile.
Diagnosticul pozitiv se face pe baza tabloului clinic si pe baza examenului bacteriologic.
Diagnosticul diferential se face cu toate formele de angina.
Ca tratament sunt obligatorii : antibiotice , repaus la pat , lichide abundente.
Cel mai folosit antibiotic este Penicilina care se administreaza sub forma de injectie.
Persoanele alergice la Penicilina li se vor administra tratament cu macrolide (Ertromicina).

23.Angina Ulcero-necrotica este o infectie produsa de asociatia spirochete – bacili fuziformi.

Simptomatologia se caracterizeaza prin odinofagie unilaterala in ureche sau senzatie de corp strain la
nivelul faringelui.De obicei febra lipseste .
Examen local : ulceratie profunda,acoperita de un exsudat de culoare alba,localizata la nivell unei
singure amigdale.Pacientul prezinta halena.
Diagnostic pozitiv : se stabileste pe baza tabloului clinic.
Diagnostic diferential se face cu sancrul sifilitic,angina din muconucleoza infectioasa,angine de
afectiuni hematologice.Tratament : Penicilina 7 zile.

24.Adenoidita acuta este o inflamatie amigdala faringiana Luschkca , este intalnita des la
copii.Etiologia este microbiana ,reprezentata de flora locala (streptococi,pneumococi).
Tabloul clinic cuprinde febra pana la 40 de grade , convulsii polipnee,refuzul alimentatiei,tulburari
digestive.
Examen obiectiv : secretii muco-purulente in fosele nazale si pe peretele posterior faringian.
Complicatii : otite medii acute,laringita acuta striduloasa si adenoflegmonul retrofaringian.
Diagnostic pozitiv : aparitia sindromului febril insotit de obstructie nazala si de secretiile purulente de
pe peretele posterior orofaringian.
Ca tratament se dau antitermice , vitamine,antibiotice , vasoconstrictoare nazale (nu sunt indicate la
copii sub 3 ani).
25.Faringita cronica este inflamatia cronica a intregului faringe atat mucoasei faringiene cat si a
amigdalelor.
Apare la pacienti ce prezinta fragilitate la nivelul mucoasei la care se adauga si niste factori exogeni
favorizanti : variatii extreme ale temperaturii ambientale,iritanti chimici , abuz de nicotina si
alcool,aer conditionat . Factorii favorizanti endogeni sunt : obstructie nazala cu respiratie orala ,
avitaminoza A , reflux gastro-esofagian,cauze endocrine.
Forma clinica – faringita cronica catarala : prezinta senzatie de uscaciune si de corp strain la nivelul
faringelui ,tuse , mucoasa faringiana este congestionata difuz , acoperita de secretii reduse cantitativ,
aderente.Faringita cronica hipertrofica – identica cu forma precedenta , mucoasa de pe peretele
posterior este hipertrofica , granulara cu foliculi limfatici proeminenti.
Faringita cronca atrofica – prezinta aspect uscat , culoare roz a mucoasei acoperita de secretii uscate
sub forma unor cruste.Tratament : dezinfectatnte faringiene sub forma de spray , gargara ,
bomboane ,inhalatii .

26.Amigdalita cronica este o inflamatie faringiana cronica localizata la nivelul amigdalelor palatine.
Apare datorita infectiilor repetate ale amigdalelor palatine si a drenajului deficitar al criptelor
amigdaliene.
Anamneza precizeaza episoadele inflamatoare acute recidivante , sau existenta a unui abces
periamigdalian. Pacientul prezinta jena la nivel faringian,halena fetida,astenie , inapetenta , sensibil
la infectii si subfebrilitati.Examen local : amigdalele palatine pot fi hipertrofice atrofice sau normale,
pilierul anterior este congestionat.Paraclinic se observa valori ASLO mari si cresterea VSH-ului.
Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza anamnezei.Aceasta infectie nu poate fi vindecata prin
tratament antibiotic deoarece aceste nu poate realiza concentratii eficiente , astfel tratamentul este
cirurgical.

27.Adenoidita cronica este o inflamatie cronica a amigdalei faringiene Luschka,intalnita la copii 3-6
ani.Afectiunea este produsa prin hipertrofia tesutului limfatic , rol favorizant avand si factorii
constitutionali.
Simptomatologia este data de obstructia rinofaringelui , obstructie nazala incompleta,respiratie
zgomotoasa. Daca suferinta este de lunga durata apare facies adenoidian : aspect de copil prost ,
apatic , gura permanent deschisa , nas ingust ,nari aspirate.
Examenul obiectiv : secretii muco-purulente in fosele nazale , retractia membranelor timpanice.
Diagnosticul pozitiv se pune pe baza simptomatologiei descrise si pe examenul endoscopic
rinofaringian.Tratament : extirparea amigdalei faringiene(adenoidectomie).

28.Flegmonul periamigdalian – este o supuratie a tesutului lax dintre capsula amigdalei palatine si
peretele orofaringelui.
Simptomatologie : intampina jena in momentul vorbirii , febra ridicata , stare generala alterata ,
durere in momentul deglutitiei , halenta fetida , adnita subangulomandibulara dureroasa la palpare.
Examen local : se realizeaza greu datorita trismusului , istmul bucofaringian este asimetric , cu
congestie si edem la nivelul pilierului anterior , amigdala palatina este bombata medial.
Examen de laborator : VSH accelerat , Leucocitoza caracteristica unei inflamatii acute.
Diagnostic pozitiv : se bazeaza pe tabloul clinic este conformat prin punctionarea colectiei purulente.
Tratamentul consta in drenajul colectiei, incizia se realizeaza in zona de maxima protruzie.Drenajul se
repeta zilnic pana cand nu se mai evacueaza puroi.
29.Corpi straini faringieni – sunt mai rar intalniti la nivel orofaringian decat la nivel esofagian.Corpii
straini ascutiti se fixeaza la nivelul amigdalei palatine ,bazei limbii ,uneori pot strabate peretele
faringelui determinand flegmoane.Corpii de mari dimensiuni se fixeaza la nivelul sinusului piriform.
Bolnavul acuza : la nivel rinofaringian – obstructie nazala , rinoree posterioara , tuse iritativa , durere
retronazala.In orofaringe – senzatie de intepatura in gat ,disfagie , sialoree , odinofagie , si in
hipofaringe disfagie dispnee,hipersalivatie si jena in punct fix subangulomandibular.
Diagnosticul se bazeaza pe anamneza si e confirmat prin examenul local.
Corpii straini de mici dimensiuni pot fi extrasi sub control vizual direct – cu ajutorul
bucofaringoloscopiei extragem cu pensa Luc corpul respectiv.
Diagnosticul pozitiv : se face pe baza examenului clinic si biopsiei , iar aprecierea extinderii tumorii si
stadializarea TNM se face prin metode imagistice , iar tratamentul acestor tumori se face prin
radioterapie, asociata uneori cu chimioterapie , chirurgia avand rol redus.

30.Cancerul de rinofaringe este destul de rar mai frecvent la barbati decat la femei.
Diagnostic pozitiv : pe baza examenului clinic si biopsiei,aprecierii extinderii tumorii si prin metode
imagistice.Tratamentul acestor tumori se face prin radioterapiela care se poate asocia si
chimioterapia.

31.Cancerul de orofaringe
Diagnostic pozitiv : se face pe baza examenului clinic completat cu biopsia.Evolutia se face prin
extindere spre valul palatin,mandibular,baza limbii,hipofaringe.
Tratamentul este combinat chimico-radio-chirurgial. Interventia chirurgicala consta in extirparea
adenopatiilor,iar tratarea limfoamelor este o combinatie dintre radioterapie si chimioterapie.

32.Laringita acuta catarala apare in anumite viroze respiratorii,prezentand un tablou clinic dominat
de febra ,frisoane,mialgii,tuse.Disfonia poate dura 10-14 zile.Factori favorizanti : clima rece si
umeda,fumat excesiv.Examen obiectiv : evidentiaza congestia mucoasei laringiene la nivelul corzilor
vocale .Daca leziunile se accentueaza apar complicatii : epiglotita,pericondrita,artrita crico-
aritenoidiana, urmata de aparitia uynei pareze miopatice prelungite.
Tratament : repaus vocal absolut ,inhalatii ,aerosoli cu substante mucolitice, tratament
antiinflamator , antitusiv, iar in cazul complicatiilor se instituie antibioterapie sustinuta.

33.Laringite edematoase : pot fi cauzate de agenti microbieni , de alergie ,dupa radioterapie.

Ag patogen determina : congestie , edem local,dureri locale,tuse iritativa,disfonie,febra.
Ca forma clinica intalnita frecvent este Epiglotita acuta ,pacientul prezinta febra 39-40 , disfagie ,
senzatie de corp strain hipofaringian,odinofagie,otalgie reflexa,tuse iritativa, disfonie,dispnee.
Tratament : antibioterapie asociata cu corticoterapie.
Laringita acuta edematoasa subglotica a copilului : apare la copii sub 5-6 ani de natura virala evolutie
rapida nefavorabila in lipsa tratamentului adecvat.Apare la nivelul spatiului subglotic cu tendinta de
edematiere , determinand evolutie rapida a dispneei in aceasta laringita.Ca factori favorizanti sunt :
umezeaza ,frig,spasmofilie,adenoidita acuta.
Simptomatologie : prezenta unei viroze respiratorii.Examenul obiectiv evidentiaza prezenta
edemului regiunii subglotice cu reducerea lumenului laringian.
Tratament : in conditii de spitalizare intr-un salon cu atmosfera calda si cu oxigenoterapie,aerosoli cu
ser + hidrocortizon+solutii mucolitice.
34.Corpi straini laringieni – se prezinta sub mai multe forme,mai frecventi intalniti la copilul mic in
aspiratii accidentale.Corpii strini se pot fixa la nivelul coroanei laringiene,in vestibulul laringian ,la
nivel subglotic.Simptomatologie : dispnee brusca,asfixie mecanica,spasm glotic,tuse,disfonie.
Diagnostic pozitiv se stabileste pe baza examenului clinic obiectiv si a examenului endoscopic.
Tratament : expulzarea corpului strain din laringe prin realizarea unei presiuni aeriene crescute in
spatiul subglotic(manevra Heimlich).Daca nu functioneaza aceasta manevra efectuam
traheostomia,oxigenoterapia, apoi efectuam examenul endoscopic laringian si extragem corpul
strain.

35.Cancerul de laringe
Simptomatologia de debut este diferita de la un caz la altul in functie de etajul laringian afectat.
Cancerul poate fi supraglotic ,afecteaza epiglota si vestibulul laringian,debut lent , senzatie de corp
strain hipofaringian,durere usoara , se extinde spre glota , baza limbii si sinusurile piriforme.
Cancerul glotic afecteaza coarda vocala (disfonie) cu evolutie progresiva.Mobilitatea corzii vocale se
reduce treptat , devenind imobila.
Cancerul subglotic este de tip infiltrativ,stenozant,reduce progresiv lumenul acestui etaj dupa care
invadeaza corzile vocale si traheea.
Tratamentul depinde de localizarea si de marimea tumorii ,majoritatea fiind tratate prin interventie
chirurgicala , tratament oncologic.

36.Dispneea laringiana
Cauze : inflamatii acute,laringite cronice,arsuri fizice sau chimice ale laringelui,tumori benigne sau
maligne,corpi straini laringieni.
Simptomatologie se pot instala acut sau cronic , semnele majore fiind bradipineea inspiratorie , iar
semnele minore fiind tirajul intercostal si subcostal , disfonie si tuse iritativa.
Ca tratament indepartam cauzele obstructive si oxigenoterapia , realizam intubatia orotraheala ,
asiguram oxigenarea dupa care este nevoie de traheostomie.

37.Corpi straini traheo-bronsici ,este un accident grav intalnit la varsta copilariei.

Corpii straini pot fi organici sau anorganici.
Simptomatologie Diagnosticul se stabileste ca si in cazul corpilor straini laringieni pe baza existentei
in antecedente a sindromului de penetratie sau de aspiratie caracterizat prin tuse,dispnee
intensa,acces de sufocare.
In cazul corpilor straini ramasi mobili in caile aeriene semnele sindromului de penetratie nu dispar
complet dupa aspiratie, ci se mentin sub forma unor tulburari respiratorii in crize repetate , insotite
de tuse iritativa expulziva , ori de cate ori corpul strain se deplaseaza.
In cazul corpilor straini fixati in bronhii , sindromul de penetratie se stinge complet si semnele de
suferinta bronsica trebuie cautate obiectiv prin explorari clinice si radiologice.
Examenul radiologic este capital pentru diagnostic si consta in radiografia standard de fata si de
profil.
Diagnosticul diferentiasl se face efectuand afectiuni ce prezinta aceeasi simptomatologie : spasm
laringian,astm bronsic,pneumonie,stenoza laringiana.
Ca evolutie si complicatii putem avea mai multe situatii : Aspiratia determina insuficienta respiratorie
acuta cu decesul pacientului , totul poate reintra in normal daca s-a facut extractia in primele 24H si
daca stagnarea corpului strain se prelungeste,apar complicatii obstructive si septice.
Tratamentul consta in extragerea corpului strin , bronhoscopia trebuie efectuata cat mai rapid posibil
,daca nu avem aparatura ideal ar fi sa practicam o traheostomie ca sa expulzam corpul strin.

38.Corpii straini esofagieni

Simptomatologia consta in prezenta sindromului esofagian ce se manifesta prin disfagie ,
regurgitare si sialoree,apare durerea retrosternala ,cefaleea, durerea persista in momentul inghitirii
intr-un punct fix ,pot aparea si crize de sufocare , tuse ,care pot simula un corp strain traheo-bronsic.
Examenul radiografic este dat de radiografia simpla.Corpii straini se pot observa in radiografia de fata
sau de profil,stabilindu-se forma si volumul acestuia.
Diagnosticul se pune pe baza ,istoricului,semnelor functionale si anamnezei in examenul radiologic
pe gol si pe baza examenului endoscopic.
Complicatiile sunt reprezentate de flegmoane, fistule,perforatii vasculare,mediastinite.
Tratamentul consta in extractia corpului strain pe cai naturale prin esofagoscopie sau daca nu este
posibila aceasta manevra se va recomanda interventia chirurgicala.

39.Esofagita acuta postcaustica ( coroziva )

Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza anamnezei,examenului radiologic si endoscopic.
Sunt prezente 4 grade de leziuni la nivelul faringelui si esofagului : stadiul 1 caracterizat prin eritem si
edem , stadiul 2 caracterizat prin eritem,edem,flictene , stadiul 3 caracterizat prin prezenta
ulceratilor si a necrozei si stadiul 4 caracterizat prin prezenta ulceratilor si a necrozei.

40.Esofagita acuta postcaustica ( coroziva )

Tratament : acesta cuprinde 2 faze : in faza acuta se urmareste combaterea socului , punandu-se
tubul digestiv in repaus , se administreaza antibiotice si cortizon. Putem incerca si neutralizarea
causticului in primele 3 ore de la ingestie.
In faza cronica in functie de gradul stenozei , putem practica un tratament conservator , ce consta in
dilatatia stenozei esofagiene cu bujii speciale din material plastic.Tehnica tratamentului dilatator este
bujirajul discontinuu , pana ajungem la un calibru esofagian cvasinormal , ce ii permite pacientului o
alimentatie completa.Daca tratamentul dilatator este imposibil se recomanda interventia chirurgicala
esofago-plastia.

41. Furunculul conductului auditiv extern este o inflamatie stafilococica a foliculului pilosebaceu,se
formeaza numai in jumatatea externa a conductului. Este prezenta o buba rosie ce are un punct alb
,acesta fiind locul pe unde va elimina continutul necrotic.
Simptomele : otalgie , hipoacuzie .
Examenul obiectiv pune in evidenta tumefactia cu caracter inflamator
Ca tratament folosim unguent cu antibiotic antistafilococic ( eritromicina). Antibioterapia pe cale
generala se da numai daca bolnavul are febra sau adenopatie.
42.Otita externa difuza este o inflamatie difuza a tegumentului conductului auditiv extern , germenii
fiind stafilococul si bacilul piocianic. Ca factori favorizanti enumeram : umezeala ,apare cel mai des
dupa baie. Pacientul prezinta otodinie , si o scurgere purulenta .
Examenul obiectiv : observam un tegument tumefiat,congestionat,acoperit de secretii purulente
galbene . Daca nu administram un tratament corect aceasta infectie provoaca stenoza cicatriceala a
conductului.
Tratament : aplicam o solutie cu antibiotic la care flora sa fie sensibila : gentamicina,ciprofoxacina.

43.Perforatia membranei timpanice este un accident destul de frecvent. Pacientul acuza durere vie
si imediat se instaleaza o hipoacuzie , acufene si uneori otoragie minima.
Examen obiectiv : putem observa o perforatie cu marginile acoperite cu cheaguri , daca accidentul
este mai vechi vom observa cruste sanghine. Perforatia poate fi liniara sau neregulata.Hipoacuzia
este de tip transmisie.
Tratament : este interzisa infilitrarea oricarui fel de lichid in ureche. Daca pacientul a administrat
solutii lichide este nevoie de antibioterapie generala si de un antibiotic cu spectru larg.Medicul ORL
va aplica o pelicula adeziva peste perforatie care va ajuta la inchiderea membranei timpanice.Daca
perforatia este foarte mare atunci este nevoie de aplicarea unei grefe sub perforatie.In cazul in care
este prezenta supuratia urechii vom vorbi despre o otita post-traumatica fiind necesara oprirea
supuratiei inainte de inchiderea perforatiei.

44.Corpii straini auriculari sunt corpii care raman in conductul auditiv extern,ei pot fi endo sau
exogeni. Exogeni – inerti (bilute,margele,boabe de grau) sau animati (insecte,larve de musca).
Endogeni- dopul de cerumen si cel epidermic.
Simptomatologie : corpii straini produc hipoacuzie de transmisie,acufene,senzatie de greutate la
nivelul urechii.Corpii animati produc zgomote si senzatie extrem de neplacuta , uneori putand duce la
sindromul veztibular acut.Deseori dopul de cerumen se hidrateaza dupa ce patrunde apa in conduct
si bolnavul crede ca i-a scazut auzul datorita apei din ureche.Pentru a evidentia corpul strain se
practica Otoscopia.
Tratamentul corpului strain auricular consta in indepartarea acestuia prin spalatura
auriculara.Acoperim umarul pacientuli cu un sort , asezam sub pavilionul urechii o tavita renala si cu
o siringa metalica introducem apa calda spre peretele postero-superior al conductului,in jeturi
succesive. Cu mana stanga tragem de pavilionul pacientului inapoi si in sus iar cu dreapta tinem
siringa. Repetam manevra de 3-4 ori.