Fototerapia
Lumina are un caracter dual este definita in domeniul ondulator ca forma de energie
ondulatorie cat si in domeniul corpuscular. Dpdv al fizicii ondulatorii lumina este definita ca
emisie de unde in domeniul undelor electromagnetice. Dpdv corpuscular este considerata
emise de coanteenergie (fotoni). Clasic, se condusera ca energia transportata de emisia
luminoasa este invers proportionala cu lungimea de unda. In general radiatiile
electromagnetice, ca domeniu al energiilor fizice, se impart in 2 categorii:
Sunt emisii fotonice cu energie inalta, a caror lungime de unda, este cuprinsa intre 3000-
15000 nanometrii (nm) - si 760 nm. In acest interval foarte larg exista o clasificare in 3
domenii:
Actiunea cea mai aceptata si cea mai importatnta a radiatiilor infrarosii este actiunea de
incalzire a pielii in stratul superficial care determina o incalzire tisulara variabila in
profunzime in f de reactia individula a subiectului in f de raspunsul vasodialtator, si de
amplitudinea reactiilor reflexe segmentare. Au loc 2 fenomene aflate in echilibru: transmisia
energiei prin epiderm, absortia energiei la nivelul straturilor strabatute. Absortia este cu atat
mai mare cu cat lungimea de unda a radiatiei este mai mare.Transmisia energiei se poate face
pana la 2 mm profunzime. De obicei pielea suporta valori de energie produse de variaita
infrarosie de pana la 2 kcal/cm2/minut. Consecintele acumulatii de caldura sunt:
- Apare un eritem (pielea se inroseste) cu persistenta redusa (de ordinul minutelor) este
determinat de eliberarea de substante vasoactive sub incidenta fasciculului de radiatii
infrarosii dintre substentele vasoactive cea mai importata fiind histamina.
- Stimularea sectretiei clorhidopectice a stomacului care determina la randul ei cresterea
apetitului, stimularea functiei pancreatice, stimularea motilitatii intestinale, stimularea
digestiei, mecanismul care declanseaza stimularea secretiei il constituie histamina care
este absorbita la nivel cutantat si ajunge prin intermediul circulatiei generale la nivelul
stomacului.
- Influentarea pigmentogenezei. Este un mecanism iritativ-mecanic (fototraumatic) la
nivelul structurilor celulare iradiate la care se adauga si mecanismul termic. S-a
dovedit ca melanogeneza este rezultatul reactiilor de microcombustie la nivel intra si
extracelular determinate de aplicatia radiatiilor infrarosii.
- Radiatiile infrarosii au un efect nociv asupra ochiului – la animalele de laborator au
produs cataracta sau fotoftalmie.
- 760-650 nm – rosu
- 650-600 nm – oranj
- 700-650 nm – glaben
- 560-530 nm – verde
- 530-490 nm - albastru
- 490-450 nm – indigo
- 450- 400nm – violet
Controlul reflex al sensibilitatii ochiului la lumina vizibila este realizat prin 2 mecanisme :
variatia reflexa a diametrului pupilar in f de luminozitate, pe de alta parte variatia reflexa a
receptiei la nivelul retinei in f de intensitatea fasciculuilui luminos care ajuge la ea. Informatia
preluata de la ratina este transportata la cortex, si la nivel cortical are loc integrarea si
prelucrerea informatiei, care conduc la constientizarea informatiei, iar integrarea inf este
controlata hormonal fiind stimulata de axul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian (HT-H-
CSR). Acest ax are la randul sau activitatea modulata de epifiza. Integrarea mai ales
prelucrearea informatiei genereaza un raspuns care este in primul rand psihoemotional ce
cararterizeaza specia umana dar prezinta si anumite particularitati individuale. Pe acest
raspuns la emisia luminii vizibile se bazeaza ciclul comportamentului circadian uman.
Activitate diurna – repaus nocturn. Influente psihologice a perceptiei culorii asocierea
psihologica a culorilor cu domeniu cald sau rece. La randul ei lumina declanseaza reactii
endocrine stimulatoare – stimuleaza secretia unor hormoni de exeplu stiuleaza secretia
somatotorop – hormonului sau hormonul de crestere hormon secretat de hipofiza si deterina
stimularea ratei de crestere in lungime a copiilor.
Implicarea luminii vizibile in diverse tipuri de afectiuni fizice – s-a constatat impactul luminii
vizibile in psihoze, stari depresive, in dezechilibrelor al bioritmului in primul rand veghe-
somn. Rezultate forte bune s-au inregistrat folosind terapia alternanta lumina-intuneric in:
Radiatiile ultraviloete
Se alfla in vecinatatea radiatiilor fotonice, datorita acestui fapt ele dezvolta in substrat reactii
de ionizare , uneori nocive pt tesuturile implicate.
- Efect fotocnductiv
- Efect chimic
- Efect de florescenta prin activari, ionizari, dezactivari
- Efect fotoelectric propriu-zis
Aceste efete fac de radiatiile ultraviolete biocatalizatori care controleaza multiple reactii
chimice si biochimice de tip: oxidoreduceri, polimerizari, disocieri, fotosinteza, fotoliza.
Aceste reactii conduc in final, la efecte biologice complexe. Baza fizica a efectelor dezvoltate
in substrat de radiatiile ultraviolete este reprezentata de interactiunea dintre fotonii radiatiei
ultraviolete pe de-o parte si atomii si moleculele substratului pe de alta parte. Aceste
fenomene de interactiune se produc la 3 nivele de impact:
In mod normal zona C trebuie sa lipseasca din radiatia solara incidenta la suprafata terestra. In
mod normal trebuie sa fie absorbita de atmosfera aceasta absortie reprezinta o modalitate de
protectie naturala deoarece ultravioletul de tip C are impactul celular cel mai grav – asupra
nuceloproteinelor producand mutatii genetice. Abostia ultraviletelor in piele: ungimi e unda
de 280 nm aborita este puternica , iar sub 250 nm exista numai absortie.
Banda de absortie epidermica pt lungimi de unda de sub 320 de nm, are ca tinte aminoacizii
aromatici de proteine, iar sub 250 nm, radicalii pectidici. S-a dovedit faptul ca, curba de
absortie a acizilor nucleici este maxima intre 260-265nm se inregistreaza activitatea mutagena
bactericida maxima. Mecanismul care determina aceste efecte il constituie lezarea bazelor
pirimidinice nucleare, prin actiunea ultravioletului se formeaza timeri pirimidinici, care
blocheaza replicarea ADN-ului si sinteaza ARN-ului informational, si determina moartea
celulara. La lungimile de unda de sub 290-280 nm, potentialul mutagen oncogen si imunogen
este cel mai mare.Exista varfuri de periculozitate pentru toate cele 3 domeniile: 254 nm pt
ultravioletul de tip C, 290 nm pt ultravioletul de tip B, 360-400nm pt ultravioletul de tip A.
1. Eritemul cutanat – depinde de tipul radiatiei aplicate. Ideal este ca dupa o sesiune de
expunere la radiatie solara globala (ultraviolet). Mecanismele care fundamenteaza
aparitia eritemului sunt diferite.
- Pt ultravioletele de tip B si C prevaleaza efectul fotochimic.
- Blocare simpatica – determina hipotonie la ivel vascular. Se exprima prin vasodilatatie
la nivelul venunelor subpapilare dermice.
- Latenta in iradiere si edem
- Fenomenul de extensie laterala in zona neiradiata fenomen caracteristic pt ultravioletul
de tip B. Participarea prostaglandinelor la aparitia eritemului este confirmata de faptul
ca administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene intarzie aparitia eritemului. De aici,
apare riscul in administrarea concomitenta a antiinflamatorilor nesteroidiene si
ultraviolet, prin scaderea sintezei de prostaglandine protectoare. De fapt, efectul
antiinflamatorilor nesteroidiene este nociv, pt ca risca admisia unor doze periculoase
de UV, prin scaderea concentratiei prostaglandinelor. Prostaglandinele produse sub
impactul radiatiilor UV au dublu rol : stimuleaza cresterea stratului epidermic, astfel
imbunatateste fotoprotectia, scada efectele mutagen proliferative ale radiatiilor.
- In cazul UV de tip A, s-a constatat ca eritemul este neinfluentat de antiinflamatoriile
nestoreidiene. Puterea de penetrare a UV de tip A este mai mare, pot sa strabata tot
stratul epidermic, efectul fundamental este un efect fotorelaxant asupra miocitelor
vasculare in acest fel avand loc o conversie a energiei radiante in energie chimica.
- Rolurile eritemului in general, sunt de modulare a cresterii celulelor epidermice,
favorizare a melanogenezei, un rol protector tegumentar.