Sunteți pe pagina 1din 5

BUNA GUVERNARE LA ROMANI

Prin guvernare se acţionează la nivel economic, politic şi administrativ pentru a


manageria afacerile publice, utilizând resurse umane, naturale, ştiinţifice, financiare etc.
prin intermediul unor mecanisme, procese şi instituţii aflate în slujba cetăţenilor, într-un
mediu în care sunt respectate drepturile omului şi principiile statului democratic.
Guvernarea este o noţiune mai largă decât conducerea, ale cărei elemente principale
cuprind Constituţia, legislativul, executivul şi judecătorescul. Guvernarea presupune
interacţiune între aceste instituţii formale şi cele ale societăţii civile. Potrivit Cărţii albe a
guvernării europene, adoptată de Comisia Comunităţilor Europene, în anul 2001,
guvernare înseamnă „reglementări, procese şi atitudini care afectează modul în care se
exercită puterea la nivel European, în special în privinţa deschiderii, participării,
răspunderii, eficienţei şi coerenţei1”.
În vremurile noastre, conceptul de guvernare capătă dimensiuni noi. Guvernarea
globală trebuie să găsească răspunsuri la probleme din ce în ce mai complexe, începând
cu problemele naţiunilor foarte sărace ale lumii care se confruntă cu sărăcia, foametea,
lipsa apei, educaţia şi injustiţia socială etc. şi până la problemele naţiunilor bogate:
corupţia, şomajul, poluarea.
Vorbind despre buna guvernare luăm în calcul existenţa unor reglementări care să
asigure calitatea guvernării locale dar şi modul în care aceste reglementări sunt respectate
la nivel local, atât în litera cât mai ales în spiritul lor. În afară de reglementări, luăm în
calcul mai cu seama folosirea unor bune practici care merg dincolo de aplicarea legislaţiei
şi arată dorinţa reală a autorităţilor de a “guverna bine2”.

Buna guvernare are opt caracteristici majore3:


- participarea
- respectarea legii
- transparenţa în luarea deciziilor
- coerenţa
- eficienţa
- responsabilitatea
- consensul
- echitatea şi incluziunea.

Aceste caracteristici se referă la participarea egală a tuturor membrilor societăţii în


luarea deciziilor fie în mod direct, prin instituţii intermediare sau reprezentanţi ca o cheie
a bunei guvernări. În al doilea rând, buna guvernare implică regula respectării legii prin
imparţialitatea şi eficacitatea sistemului. Respectarea legii mai înseamnă protecţia
drepturilor omului( în special cele ale minorităţilor), independenţă, imparţialitate şi
incoruptibilitate judecătorească.
Buna gevernare se mai bazează pe transparenţa procesului decizional, care asigură
disponibilitatea informaţiilor pentru aceia care vor să beneficieze sau sunt afectaţi de
1
https://andreivocila.wordpress.com/2010/06/02/notiunea-si-principalele-trasaturi-ale-bunei-guvernari/.
2
https://www.ce-re.ro/upload/publicatie%202.pdf. Buna guvernare la români. Principii, metodologie æi studii de caz.
3

1
acestea cît şi luarea deciziilor pe baza legii şi a unor reguli bine determinate.
Responsabilitatea instituţiilor este la fel de mare precum a societăţilor civile,
reprezentând cerinţa cheie a unei bune guvernări cu tot cu participanţii din procesul
decizional politic şi economic. Consensul este reprezentat de luare deciziilor favorabile
pentru întreaga comunitate, astfel trasferându-se accentul de pe individ pe
comunitate.Aceste decizii trebuie să fie gândite pe termen mediu sau lung astfel pentru a
se putea ajunge la obiectivele stabilite iniţial. Iar aceste obiective nu pot fi atinse decât
printr-o foarte bună cunoaştere a contextului cultural, istoric şi social. Nu în ultimul rând,
echitatea şi incluziunea se referă la bunăstarea societăţii prin asigurarea fiecărui individ
un simţ al apartenenţei, al proprietăţii, păstrându-se sau sporind în acest fel acea
bunăstare a întregii societăţi. Respectivele caracteristici sunt inspirate din textul european
care le prezintă şi el sub formă de lege:
(1) În scopul promovarii unei bune guvernări si asigurării participarii societatii
civile, institutiile, organele, oficiile si agentiile Uniunii actionează respectând în cel mai
înalt grad principiul transparentei.
Acest concept a fost larg răspândit în ultimii douăzeci de ani, când populaţia
statului nu a mai fost mulţumită de excluderea lor de la procesul decizional. Guvernarea
însemna doar implementarea anumitor decizii de către statul centralizator pentru toate
unităţile administrative teritoriale, bineînţeles, acest lucru scăpa din vedere consultarea
populaţiei cât şi insuficienţa timpului de a cunoaşte adevăratele probleme locale. În acest
fel s-a dezvoltat conceptual de bună guvernare care introduce termeni precum
descentralizarea sau deconcentrarea.
Aşadar, buna guvernare cere instituţii bune, un set de reguli care să ghideze
acţiunile individuale, organizaţiile cât şi reducerea discrepanţelor dintre ele. Mai mult
decât atât, buna guvernare solicită şi un set de reguli primare bazate pe lege astfel încât să
se menţină un sistem legal eficient şi imparţial.4

CARTA ALBĂ A BUNEI GUVERNĂRI5

1) Propuneri privitoare la organizarea partidelor politice pentru a oferi garanţii


populaţiei privitoare la capacitatea acestora de a tria în mod adecvat, pe criterii de
integritate şi competenţă, pe aceia care vor ocupa funcţii publice, respectând astfel
criteriile bunei guvernări.
1.1 Adoptarea oricarei legislatii si decizii electorale numai prin consultare si larg
consens (două treimi) pentru a evita ca partidele de la putere să ia decizii unilaterale în
avantaj propriu.
1.2 Instituirea de urgențță a unui grup de lucru care să supravegheze aducerea la zi
a listelor de vot în conformitate cu noile date ale recensămîntului, sub supravegherea unei
comisii parlamentare.
1.3 Simplificarea condiţiilor, în prezent restrictive, de constituire a unui partid
politic şi eliminarea condiţiilor discriminatorii şi favorizante pentru unii actori
4
UBB CLUJ,
5
http://www.romaniacurata.ro/romania-curata-militeaza-pentru-realizarea-obiectivelor-din-carta-alba-a-bunei-
guvernari/.

2
participanţi la alegeri, scopul fiind acela al stimulării competiţiei şi a reducerii pericolului
oligopolizării sistemului de partide.
1.4 Adoptarea unei iniţiative legislative de eliminare a traseismul politic la
parlamentari, după modelule xistent deja la primari.
1.5 Amendarea legii finanţării partidelor politice pentru interzicerea completă a
finanţării de către persoane juridice.
1.6 Extinderea controlului Curţii de Conturi la toate operaţiunile financiar
contabile ale partidelor politice şi întărirea Autorităţii Electorale Permanente pentru ca
această instituţie să devină efectiv operaţională în privinţa verificării cheltuirii banului
public de către formaţiunile politice.
1.7 Instituirea obligaţiei de declarare a colaborării cu serviciile de informaţii sub
sancţiune penală imprescriptibilă pentru candidaţii în alegeri, funcţionarii publici şi
magistraţi.
1.8 Toate partidele să îşi asume un set de criterii de integritate agreate cu societatea
civilă pentru desemnarea candidaţiilor la alegeri şi a ocupanţilor de functii publice. Să
desemneze comisii de integritate interne cu scopul exclusiv al verificării acestor criterii,
cum ar fi: condamnări de drept penal (sau trimiteri în judecată), colaborare cu fosta
Securitate, schimbarea a mai mult de două partide politice în ultimii zece ani, ieşiri
publice cu caracter discriminativ, profit material dovedit din abuz de autoritate.
1.9 Revenirea la alegerea primarilor din doua tururi de scrutin.

2) Propuneri privitoare la măsuri administrative privind buna guvernare, pe care


partidele din coaliţia de guvernare le pot pune imediat în practică, iar cele din
opoziţie se pot angaja să se le susţină sau să le iniţieze la rândul lor atunci cînd vor
ajunge la putere.
2.1 Aplicarea Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru
elaborarea actelor normative, inclusiv elaborarea studiului de impact în cazul “proiectelor
de legi de importanţă şi complexitate deosebita”, cum prevede legea; instituirea de
sancțțiuni administrative în cazul nerepectării acestei legii.
2.2 Limitarea practicii ordonanţelor de urgenţă şi asumării răspunderii Guvernului
la 20% din volumul pe 2011, în mod voluntar, utilizarea lor frecventă în ultimii ani fiind
un abuz constituţional.
2.3 Crearea, conform recomandărilor Bancii Mondiale, a unui serviciu de resurse
umane în cadrul guvernului şi a autorităţilor locale, care să examineze gradul de calificare
al numirilor şi avansărilor, în scopul depolitizării şi profesionalizării ocupanţilor de
poziţii şi funcţii publice şi să raporteze periodic asupra calificării acestora.
2.4 Instituirea, în cooperare cu societatea civilă şi asociaţiile de afaceri, a unei
monitorizări permanente a alocării banului public către sectorul privat prin publicarea
tuturor achiziţiilor din sectorul public pe portalul ANI şi crearii unui motor de căutare
pentru firme private şi institutia de stat care face achiziţia (după modelul din Slovenia).
2.5 Crearea unei “liste negre” pentru firmele abonate care nu respecta pretul initial,
sau termenele, sau ambele, sub sanctiuni care pot merge pana la interzicerea de a mai
participa la licitatii publice.
2.6 Aplicarea integrală şi proactivă a legii 544/2001, prin publicarea din oficiu a
tuturor rapoartelor de activitate cerute de lege, ca şi a tuturor achiziţiilor publice,
3
bugetelor şi salariilor din sectorul public; Întărirea capacităţii departamentelor care se
ocupă de furnizarea răspunsurilor la solicitările în baza Legii 544/2001 astfel încât
acestea să fie capabile a răpunde în cel mai scurt timp, corect şi complet, sesizărilor
primite din partea cetatenilor; Instituirea de sancţiuni administrative pentru neaplicarea
corespunzătoare a Legii 544/2001.
2.7 Sporirea rolului democraţiei participative, conform Tratatului de la Lisabona,
prin crearea de noi mecanisme de interacţiune între cetăţeni şi instituţii şi prin respectarea
iniţiativei cetăţenilor la nivel local cât şi parlamentar.
2.8 Organizarea de consultări în elaborarea unor documente programatice
importante (spre exemplu Strategia Naţională Anticorupţie, Planul Naţional de
Dezvoltare, Programele Operaţionale şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală);
construirea şi folosirea unor reale mecanisme de dialog şi consultare publică la nivelul
ministerelor şi al autorităţilor publice locale; Iniţierea unor consultări pentru a construi
consensul în jurul unor teme majore, ca reforma constituțțională, legislațția muncii sau
alocările cu caracter social.
2.9 Includerea reprezentanţilor sectorului neguvernamental în Consiliul Economic
şi Social; Stabilirea şi respectarea unui program regulat de consultări, la nivelul Primului
Ministru, prin intermediul Colegiului pentru Consultarea Asociaţiilor şi Fundaţiilor.
2.10 Stoparea abuzurilor forţelor de ordine împotriva exercitării dreptului la libera
exprimare şi adunare publică șț i investigarea abuzurilor Jandarmeriei împotriva
manifestanţilor paşnici, inclusiv de către o comisie parlamentară.
2.11 Întreruperea procesului de autorizare a operaţiunilor privind exploatarea
minieră Roşia Montana şi investigarea ilegalităţilor semnalate de societatea civilă.
Delimitarea publică a partidelor politice şi a Preşedintelui României de interese private
legate de exploatarea resurselor naturale cu impact major asupra mediului.
2.12 Identificarea şi sancţionarea cu celeritate a celor care au favorizat abuzurile
asupra mediului înconjurator (tăieri ilegale de copaci, poluare, introducerea vânătorii în
ariile protejate, dezvoltare urbană nesustenabilă etc), precum şi a celor care se fac
vinovațți de abuzuri șț i complicitățți administrative cu cei din urmă, identificațți prin
litigiile contra lor promovate șț i cîșț tigate în instanțță de societatea civilă.
2.13 Continuarea fără ingerințță politică a anchetelor DNA, fără represalii pentru
procurorii șț i judecătorii care au trimis în judecată sau condamnat oameni politici, in
conformitate cu angajamentele asumate prin Mecanismul de Cooperare si Verificare,
îndeplinirea tuturor obligaţilor prevăzute în acesta şi protejarea celor care au implementat,
implementează şi vor implementa cerinţele MCV. Mențținerea stantardelor introduse prin
MCV chi
6
are în evenrtualitatea renunțțării de către UE la acest mecanism de monitorizare .
1. Consolidarea unei culturi a transparenței instituționale și a participării
societății civile în procesul decizional

1.1. Monitorizarea constantă a indicatorilor minimali ceruțți de legislațția în


vigoare.

6
http://www.romaniacurata.ro/pentru-o-romanie-curata-semnati-aici-carta-alba-a-bunei-guvernari/.

4
1.2. Implementarea șț i monitorizarea aplicării Memorandumului privind creșț terea
transparențței șț i standardizarea afișț ării informațțiilor de interes public, până la adoptarea
HG de la punctul 3.2.
1.3. Programe de formare pentru personalul însărcinat cu furnizarea accesului la
informațții de interes public șț i realizarea procedurii de transparențță decizională.
1.4. Campanie de informare în masă șț i susțținerea proiectelor de educațție
civică/juridică.
1.5. Verificarea respectării termenului limită de publicare a rapoartelor de
activitate șț i a calitățții datelor incluse de autoritățți șț i instituțții.
1.6. Lărgirea spectrului de informaţii care trebuie publicate din oficiu, sub
sancţiunea nulităţii. Obligativitatea publicării trebuie extinsă şi pentru proiecte aflate în
lucru la comisiile organelor deliberative, pentru circuitul intern urmat de acestea, pentru
contractele de achiziţii publice şi anexele acestora şi, în general, pentru orice informaţie
care nu are, conform legii, caracter secret sau confidenţial. În acest sens, datele generate
de activitatea instituţiilor publice trebuie mutate, din mediul fizic (pe hârtie) închis, în
mediul virtual deschis.