4.

1 Aşchierea – Scop, principiu şi definiţie

4.2 Cerinţe la aşchiere
4.3. Principiile de bază ale operaţiilor de aşchiere pe maşini-
unelte
4.4 Clasificarea pieselor prelucrate prin aşchiere
4.5 Generarea şi formarea geometriei piesei
4.6 Configuraţia maşinilor-unelte convenţionale şi utilizarea lor
4.7 Specificaţii ale maşinilor-unelte

1
 Scop
Așchierea este cea mai versatilă și mai precisă metodă de
prelucrare dintre toate procesele de fabricație, prin
capacitatea sa de a produce piese cu o diversitate mare
de geometrii și caracteristici geometrice.

Asigură:
 îndeplinirea caracteristicilor funcționale ale piesei;

 îmbunătățirea performanțelor piesei;

 prelungirea duratei de funcționare a piesei.

2
 Principiu
Principiul de bază al aşchierii se bazează pe
pătrunderea muchiilor sculei aşchietoare (cu
geometrie definită sau nedefinită) în formă de pană
pe suprafaţa semifabricatului, urmată de
desprinderea un strat subţire de material sub formă
de aşchie.

➢ Definiţia aşchierii
Aşchierea este un proces de prelucrare prin care piesele
sunt produse la dimensiunile şi calitatea dorite ale
suprafeţei, prin eliminarea treptată a excesul de
material de pe semifabricatul prelucrat sub formă de
aşchii cu ajutorul sculei (sculelor), care se deplasează
pe suprafaţa (suprafeţele) semifabricatului.
3
 Viteza de aşchiere, v
Semifabricat Suprafaţa prelucrată
Mişcarea principală (piesa)

Adâncimea de
Mişcarea de avans (scula) aşchiere, d
Scula
aşchietoare
Avans, f

Semifabricat (suprafaţa
originală) Suprafaţa prelucrată

Aşchie

Scula monotăiş

4
 Energie

Semifabricat

Maşina unealtă
Proces de aşchiere Produs
şi echipamente

Dispozitive de
fixare

Mediu de
Scule
aşchiere

Corecţii Analiza

5
4.3.1 Conceptul de generatoare şi directoare

➢ Generarea suprafeţelor plane

o linie dreaptă numit generatoare (G) este traversată într-o direcţie
perpendiculară numită directoare (D), rezultând o suprafață plană.

6
 ➢ Generarea suprafeţelor cilindrice (de revoluţie)
▪ O suprafaţă cilindrică lungă este obţinută printr-un cerc (G)
deplasat în direcţia (D) paralel cu axa (figura A).
▪ O suprafaţă cilindrică de lungime redusă se obţine prin deplasarea
unei linii drepte (G) de-a lungul unui traseu circular (D) (figura B).
▪ Formarea suprafeţele de rotaţie profilate prin rotirea unei linii
curbe (G) pe o traiectorie circulară (D) (figurile C şi D).

7
 Liniile reprezentând generatoarea G şi directoarea D sunt
de obicei produse ca loc geometric al unui punct care de
deplasează în două direcţii diferite.
 Pentru prelucrarea suprafeţelor cu diferite geometrii pe
maşinile-unelte sunt necesare mişcări relative între sculă
şi semifabricat.
Clasificarea mişcărilor:
▪ Mişcări de formare (principale):
• mişcarea de aşchiere (CM)
• avansul (FM).
▪ Mişcări auxiliare:
• mişcarea de indexare
• mişcări suplimentare de avans
• mişcări ajutătoare.

8
Generatoarea şi directoarea, scula aşchietoare şi
semifabricatul şi mişcările lor rămân interconectate şi
sunt diferite în cazul operaţiilor de aşchiere diferite.

Mişcare de aşchiere

Mişcare de
avans

(a) strunjire longitudinală (b) strunjire transversală

9
 sculă
semifabricat

suprafaţa
prelucrată

Rabotare transversală

10
Generatoarea şi directoarea pot fi obţinute în
patru moduri:

1) Trasare/Urmărire (Tr)
2) Formare (F)
3) Trasarea tangentei (TTr)
4) Generare (G)

11
1) Trasare/Urmărire (Tr) - în cazul în care linia continuă este
obţinută ca o urmă a drumului parcurs de un punct în mişcare
(exemple anterioare strunjire cilindrică şi transversală, rabotare)
2) Formare (F) - în cazul în care generatoarea reprezintă exact
profilul tăişului (exemple strunjire profilată)
3) Trasarea tangentei (TTr) - în cazul în care directoarea este
considerată ca tangentă la succesiunea de urme trasate de
muchiile sculei aşchietoare

Frezare cilindrică Frezare profilată

sculă
sculă

semifabricat
semifabricat

12
4) Generare (G) în acest caz G sau D este obţinută ca o
înfăşurătoare a tangentelor la poziţiile instantanee ale unei linii
sau suprafeţe care rulează pe o altă suprafaţă (de exemplu
generarea danturii roţilor dinţate prin frezare)

Găurire

13
 Pentru obţinerea mişcărilor dorite ale
semifabricatului şi ale sculei şi a forţelor de aşchiere,
maşinile-unelte sunt comandate de motoare
electrice , acţionări hidraulice, acţionări penumatice
şi prin utilizarea unor mecanisme (transmisii cu
curele, angrenaje cu roţi dinţate, angrenaje
melcate,etc.)
 Maşinile-unelte asigură, de regulă, obţinerea unei
game largi de viteze de aşchiere şi de avansuri
pentru a permite:
▪ prelucrare diferitelor tipuri de piese
▪ utilizarea unor scule aşchietoare diferite (din punct de
vedere al materialelor, geometriei, dimensiunilor)
▪ realizarea a diverse operaţii de prelucrare, cum ar fi
strunjirea cu mare viteză până la filetarea cu viteze mici
▪ nivelul de finisare dorit al suprafeţei prelucrate.
14
Comanda maşinilor-unelte poate asigura:
 reglajul în trepte:
▪ Unităţile de comandă care asigură reglajul în trepte sunt foarte
frecvente în cazul maşinilor-unelte convenţionale, caz în care
un număr discret de viteze şi avansuri sunt disponibile, de
preferinţă, în serii cu progresie geometrică
▪ Maşinile-unelte moderne CNC sunt însă prevăzute cu unităţi de
reglare continuă, astfel încât să permită alegerea optimă şi
controlul flexibil automat al vitezelor şi avansurilor
▪ Reglarea în trepte este realizată prin utilizarea cutiilor de
viteze, împreună cu sursa de alimentare.

 reglajul continuu se realizează de obicei prin:

▪ motoare de curent continuu sau alternativ cu viteze variabile
▪ servomotoare
▪ echipamente de putere hidraulice.

15
 Piese prelucrate pot fi clasificate în piese de revoluţie şi
piese non-rotaţionale.

O piesă de revoluţie are O piesă non-rotaţională (numită de asemenea,

formă cilindrică sau prismatică) este cea care are aspectul unui bloc
formă de disc. Exemple: sau al unei plăci. Geometria se realizează prin
strunjirea şi găurirea. mişcarea liniară a semifabricatului, combinată
cu rotaţia sau mişcările liniare ale sculei.
Operaţii specifice: frezarea, planarea, rabotarea
şi debitarea.
16
Fiecare operaţie de prelucrare produce o geometrie
caracteristică datorită a doi factori:

(1) mişcările relative între sculă şi semifabricat şi

(2) forma sculei.

Aceste operaţii pot fi clasificate, după cum geometria

piesei este realizată prin:

generare sau formare (copiere).

17
Suprafaţa generată = cilindrică
Suprafaţa generată = conică Suprafaţa generată = profilată

piesa piesa
piesa

Suprafaţa generată = plană

piesa

Suprafaţa generată
piesa

18
În cazul generării, geometria piesei este determinată
de traiectoria mişcării de avans a sculei.
Traseul urmat de sculă în timpul mişcării sale de
avans este imprimat suprafeţei semifabricatului
pentru a crea forma.
Exemple de generare a formei piesei prin aşchiere
includ strunjirea longitudinală, strunjirea profilată,
frezare plană şi a profilurilor.

19
 Suprafaţa rezultată

Suprafaţa rezultată Semifabricat

Semifabricat

Semifabricat Suprafaţa
Broşă
rezultată

Scula
profilată

Formarea/Copierea pentru crearea geometriei piesei:

(a) strunjire profilată, (b) găurire şi (c) broşare
20
În cazul formării (copierii), geometria piesei este
creată de geometria sculei. Muchia aşchietoare a
sculei trebuie să fie complementară formei care
urmează să fie reprodusă pe suprafaţa
semifabricatului.
Câteva exempleStrunjirea profilată, găurirea şi
broşarea. În acest caz forma sculei este transferată
semifabricatului în scopul de a crea geometria
piesei.

21
 Formarea (copierea) şi generarea sunt uneori
combinate într-o singură operaţie.
 Exemple: filetarea prin strunjire şi prelucrarea
canalelor pe maşina de frezat.
◦ În cazul filetării, forma vârfului sculei determină forma
profilului filetului, dar viteza de avans mare generează filetul.
◦ La prelucrarea canalelor, lăţimea de aşchiere determină
lăţimea canalului, dar mişcarea de avans creează canalul
propriu-zis.

Freză pentru canale T

Suprafaţa rezultată prin

generare şi copiere

Semifabricat
Semifabricat Suprafaţa rezultată prin
Cuţit de filetat
generare şi copiere

22
 Strungul • Diametrul maxim şi
lungimea semifabricatelor
care pot fi prelucrate
Suport-portsculă
Semifabricat
Păpuşă Sculă • Puterea unităţii de
fixă Păpuşă comandă principale
mobilă
(motor de acţionare)
Ghidaje
• Gama de viteze
• Gama de avansuri
Cremalieră
Şurub conducător Bară de • Spaţiul ocupat de
avansuri maşină.
Batiu

23
SPECIFICAŢII TEHNICE
• Diametrul maxim şi lungimea semifabricatelor care
pot fi prelucrate
• Puterea unităţii de comandă principale (motor de
acţionare)
• Gama de viteze
• Gama de avansuri
• Spaţiul ocupat de maşină.

24
 Operaţii de prelucrare efectuate pe strunguri

cilindric plan degajări profilat filetare

exterior

interior

25
 Maşina de rabotat transversal (Şeping)

Suport
portsculă

Berbec
Sculă
Carcasă
Unitate de
comandă

Masă

Placa de bază

26
SPECIFICAŢII TEHNICE
• Lungimea, lăţimea şi adâncimea patului maşinii
• Deplasarea axial maximă a patului şi deplasarea
pe verticală a patului/sculei
• Lungimea maximă a cursei (berbec / sculă)
• Numărul de curse duble/ minut
• Gama de avansuri
• Puterea unităţii principale de comandă
• Spaţiul ocupat de maşină

27
 Maşina de rabotat longitudinal

Cadru

Sculă
Masă Semifabricat

Batiu Unitate de
comandă
Placa de bază

28
 Maşina de găurit

Manetă
(modificare avans)
Manetă
(modificare viteză)

Ax
principal
Coloană
Burghiu
Semifabricat

Batiu

Placa de bază

29
SPECIFICAŢII TEHNICE
• Dimensiunea maximă a burghiului (diametrul)
care poate fi utilizat
• Dimensiunea şi conicitatea a alezajului din
arborele principal
• Gama de viteze
• Gama de avansuri
• Puterea unităţii principale de comandă (motor)
• Deplasarea axială a arborelui principal
• Suprafaţa ocupată de maşină

30
 Maşina de frezat

Berbec

Freză
Semifabricat

Cutie de
viteze
Cutie de
avansuri

Placa de bază

31
 Maşina de frezat

Berbec

Freză
Semifabricat

Cutie de
viteze
Cutie de
avansuri

Placa de bază

32
 Operaţii uzuale de frezare

Frezare canale Frezare profilată

Frezare plană Frezare canale Debitare
profilate

33
SPECIFICAŢII TEHNICE
 Tipul maşinii
 Dimensiunea mesei de lucru
 Gama de deplasări ale mesei în direcţiile X-Y-Z
 Dimensiunea arborelui principal (diametru)
 Puterea unităţii principale de comandă (motor)
 Gama de turaţii
 Gama de avansuri ale mesei în direcţiile X-Y–Z
 Suprafaţa ocupată de maşină.

34