Sunteți pe pagina 1din 615

Capitolul I

GENERALITATI

$ 1. Obiectul $ problem& Rezistentei mat$alalqr

Rczistenta materialelor cste o disciplinci de calfur~? tehniea’ general&, situ-


tit5 intre st,iintele fizico-matematice si disciplinele de specialitate ale ingine-
rului. Ea este o continuare logicti a mecanicii teoretice, o dezvoltare a aces-
feia, prin introducerea in calcuie a propriet5tilor de deformabilitate ale corpurilor
s&de.
fn Mecanica teoretica, corpurile solide sint considerate indeformabile.
fn natma in&, astfel de eorpuri nu exista, c&i, sub actiunea fortelor, corpurile
isi schimba forma geometrica si dimensiun~le initiale. Da& fortele au valori
m&i, atunci eorpurile solide se distrug. De asemenea, in Mecanica teoretic5,
fbrtele aplicate pe un carp solid aflat fn repaus pot fi oricft de mari; se ad-
mite c5 echilibrul fortelor se mentine, caci nu se tine seama, decit fntr-o micZ
masura, de proprietatile materialelor. Se consider%, spre exemplu, corpul
solid din figura 1.1, solicitat de doua forte P egale, coliniare si de sens contrar.
Se admite c$ echilibrul se mentine intotdeauna, indiferent de valoarea fortelor.
fn realitate, da& fortele ating valori prea mari, atunci echilibrul static dis-
pare, caci corpul solid se rupe. Chiar gi la valori mai mici ale fortelor, corpul
solid se deformeazk fn interiorul lui se dezvolt% eforturi interioare’; eorpul
solid se afl5 Intr-o stare solicitata. Spre deosebire
de Mecanica teoretica, Rezistenta materialelor ia in
considerare aceast5 realitate obiectiva. Ea inlocuieste
ipoteza corpului solid rigid cu ipoteza corpului solid
$eformabil, in concordant5 cu realitatea. Prin aceasta
inns5 nu se inliitur5 metodele de lucru si relatiile de
calcul ale Mecanicii teoretice, ci se precizeaza limitele
fxi cadrul carora acestea r2mfn valabile.
Asadar, Rezistenta materialelor, ca stiinta, este
acra ramurj a .~e~ani~ii, care studiaza comporta-
rea corpurilor solide sub actiunea fortclor si deter-
minri .materialul gi dimensiunile corpului solid astfel
fncit ace&a s5 rezisfe la un consum de material mi-
nim. Reiese de aici cri la rkzolvarea problemelor, Fig. 1.1

5
disciplina Rezistentei materialelor are in vedere, in primul rind, urmgtoarele
dou5 criterii :
- economia de material, adicH, orice pies5 proiectata trebuie realizat?i
cu s01~tia tea mai economic5 posibil5 in privinta consumului de material
$ de manoper5;
- buna funcfionare, ceea ce se obtine da&i piesa proiectat6 respect5
conditiile de rezistentg, rigiditate si stabilitate, contribuind astfel la asigu-
rarea function5rii ansamblului din care face parte.
Condiiiile de rezisten!a au in vedere valorile eforturilor interioare din
corpul solid solicitat, conditiile de rigiditate se refer5 la valorile deformatiilor
produse, iar conditiile de stabilitate static5 yi dinamica consider5 posibili-
tatea mentinerii formei de echilibru pentru o anumit5 stare de inc5rcare.
Rezistenta materialelor este o @iin@ practic5, care acord o atenlie deo-
sebit5 experimentqrilor si incercgrilor de materiale. Legile rezistentei mat.c-
rialelor se bazeaz5 pe observatii practice qi pe determinjri de laborator.
Pe baza caracteristicilor mecanice ale materialelor, Rezistenta matcrialelor
admite ipoteze simplificatoare, stabilind relatii de calcul care csprim5 destul
de fide1 m5rimea solicitWlor, gradul de rigiditate qi de stabilitate al orga-
nelor de mavini vi al elementelor de constructii aflate sub actiunea for\elor.
Rezistenta materialelor rezolv& urmatoarele categorii mari de probleme :
- probleme de dimensionare, prin care se stabilesc dimensiunile optime
ale pieselor proiectate;
- probleme de verificare, prin care se determinj da&i un carp solid cu
anumite dimensiuni respect5 sau nu, sub actiunea fortelor, condifiile de rezis-
ten$Fi, rigiditate vi stabilitate;
- probleme de calculul sarcinii admisibile, cunoscindu-se in accst caz
materialul, dimensiunile si modul de solicitare ale corpului solid.
Metodele de calcul ale Rezistentei materialelor se bazeaz5 pe Jegile Meca-
nicii teoretice. DupH cum anumite probleme ale Rezistentei materialelor
se pot rezolva sau nu exclusiv cu ajutorul metodelor de calcul ale staticii
se disting probleme static determinate qi probleme static nedeterminate. CU
ajutorul ecuatiilor de deformatii, numite vi ecuatii de echilibru elastic, in
cursul de Rezistenta materialelor se rezolv5 vi probleme static nedeterminate.
Pentru exprimarea rezultatelor obtinute prin rezolvarea problemelor
de rezistenta materialelor, in cele ce urmeazti se va folosi sistemul interna-
tional de unit5ti de mGsur5 (SI). Fortele se vor exprima in N(Newton) sau
in multiplii acestuia, cu preferintj pentru daN(l daN= 10 N), deoarecc se
poate admite cu o oarecare aproximatie c5 1 daN%1 kgf, realizindu-se astfel
legatura cu sistemul tehnic de unit5ti.
Rezistenta materialelor, ca .ytiin@, s-a dezvoltat odat5 cu dezvoltarea
tehnicii. Ping nu de mult Mecanica era qtiinta care se ocupa atit cu studiul
echilibrului Fi migc5rii corpurilor, tit si cu problemeie de dimensionare qi
verificare la rezistent5, rigiditate gi stabilitate. Pe m5sura dezvolt5rii tehni-
cii ins& Mecanica nu mai poate cuprinde un numHr atit de mare de probleme
inginerevti. Ca urmare, rind pe rind, din Mecanicj s-au desprins discipline
noi, menite s5 studieze mai profund problemele diverse care s-au ivit. Toate
aceste discipline, impreun5 cu Mecanica teoreticg, pot fi cuprinse intr-o dis-
ciplin5 mare si general& denumit5 Mecanica solidului. Din rindul discipli-
nelor Mecanicii solidului face parte $i Rezistenta materialelor. Ea preia din
Mecanica solidului problemele legate de dimensionarea Bi de verificarea orga-