INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE

GRUPUL ŞCOLAR „NICOLAE BĂLCESCU”

OLTENIŢA

Clasa a XI-a A

Calificarea: Mecanic auto

TEMA DE PROIECT
pentru

Examenul de certificare a competenţelor profesionale

nivelul 2
anul şcolar 2010-2011

INTRETINEREA SI REPARAREA INSTALATIEI

DE APRINDERE PRIN SCANTEIE
Autorul lucrării:

Îndrumător de proiect,

2011

1
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE
CONTINUTUL PROIECTULUI DE CERTIFICARE
Examenul de certificare a competentelor profesionale

Anul de completare-nivelul II de calificare

Clasa a XI –a A

Mecanic auto

1. Tema proiectului.
2. Memoriul justificativ.
3. Principii de functionare.
4. Tipuri constructive.
5. Documentatia tehnica.

Desenele de ansamblu.
Partile componente.Descriere.
Schemele tehnologice.

6. Constructia instalatiei de aprindere prin scanteie.

7. Functionarea instalatiei de aprindere prin scanteie.
8. Exploatarea instalatiei de aprindere prin scanteie.
9. Intretinerea instalatiei de aprindere prin scanteie.
10. Sculele,dispozitivele si verificatoarele utilizate.
11. Normele de tehnica securitatii muncii.
12. Bibliografia.
13. Cuprinsul.

2
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE
MEMORIUL EXPLICATIV
Proiectul cu tema „Intretinerea si repararea instalatiei
de aprindere prin scanteie”evidentiaza principiul de
functionare a instalatiei de aprindere.
Lucrarea prezinta aspectele principale ale functionarii
instalatiei de aprindere prin scanteie si evidentiaza ca-
racteristici functionale si modalitati de intretinere si re-
parare a instalatiei.
Realizarea proiectului „Intretinerea si repararea
instalatiei de aprindere prin scanteie” atinge o serie de
competente tehnice generale dar si competente specifice.
Unitatile de competenta care se regasesc in lucrare sunt:
1. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei
2. Lucrul in echipa
3. Utilizarea si interpretarea documentatiei tehnologi-
ce.
 Exploatează baze de date.
 Prezintă informaţii incluzând text, numere şi imagini.
 Comunică prin Internet.
 Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea
obiectivelor.
 Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă.
 Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sar-
cinilor.
 Interpretează informaţii înscrise în desenele de ansamblu
 Interpretează desene speciale
 Aplică informaţiile din documentaţia tehnică în activitatea
practică

3
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE
EXAMENUL DE CERTIFICARE

A COMPETENTELOR PROFESIONALE

Clasa a XI-A

NR. TITLUL UNITĂŢII

COMPETENŢE
CRT. DE COMPETENŢĂ
1. Formulează opinii personale pe o temă dată
2. Realizează o scurtă prezentare utilizând imagini ilustrative
Comunicare şi nu- 3. Citeşte şi utilizează documente scrise în limbaj de specialita-
1.
meraţie te
4. Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o
sarcină dată
Utilizarea calculato- 1. Exploatează baze de date
2. rului şi prelucrarea 2. Prezintă informaţii incluzând text, numere şi imagini
informaţiei 3. Comunică prin Internet
1. Receptează mesaje orale
2. Receptează mesaje scrise
Comunicare în limba
3. 3. Exprimă mesaje orale
modernă
4. Exprimă mesaje scrise
5. Participă la conversaţii
1. Aplică normele de calitate în domeniul de activitate
4. Asigurarea calităţii
2. Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii.
1. Analizează caracteristicile personale şi factorii implicaţi în
Dezvoltare personală
dezvoltarea carierei
5. în scopul obţinerii
2. Exprimă opţiuni privind traseul personal de educaţie şi for-
performanţei
mare profesională
1. Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi să-
nătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendii-
Igiena şi securitatea
6. lor
muncii
2. Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de
muncă
1. Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea
obiectivelor
7. Lucrul în echipă 2. Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă
3. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcini-
lor
1. Execută desene de ansamblu
Documentaţia tehni-
8. 2. Citeşte desene de execuţie
că
3. Interpretează planuri de operaţii
1. Specifica lucrările curente de întreţinere ale motorului
Sisteme de
9. 2. Efectuează operaţii pregătitoare in vederea reviziilor
mentenanţă
3. Efectuează lucrări de revizie tehnica
1. Stabileşte tipul de combustibil în funcţie de tipul motorului
2. Selectează uleiurile de motor în funcţie de condiţiile de ex-
Utilizarea fluidelor
10. ploatare
în motoare
3. Stabileşte fluidele de răcire
4. Respectă normele de prevenire şi de stingere a incendiilor,
4
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE
NR. TITLUL UNITĂŢII
COMPETENŢE
CRT. DE COMPETENŢĂ
de protecţia muncii şi a mediului la manipularea fluidelor
de lucru
1. Interpretează diagrama de uzură si caracterizează fenomenul
Determinarea şi mă- 2. Identifică tipurile de uzuri şi factorii determinanţi
11.
surarea uzurilor 3. Efectuează măsurători pentru determinarea gradului de uzu-
ră
1. Identifică elementele de asamblare din construcţia mijlocu-
Asamblarea elemen- lui de transport.
telor mecanice ale 2. Analizează structura asamblărilor din construcţia mijlocului
12.
mijloacelor de de transport
transport 3. Asamblează elementele structurale ale mijlocului de trans-
port.
1. Identifică componentele instalaţiilor electrice de pe mijlocul
de transport.
Exploatarea instala- 2. Defineşte rolul funcţional al componentelor electrice şi elec-
ţiilor electrice ale tronice în cadrul instalaţiei.
13.
mijlocului de trans- 3. Compară variantele constructive ale componentelor şi insta-
port laţiilor electrice ale mijlocului de transport.
4. Aplică prescripţiile privind exploatarea instalaţiilor electrice
de pe mijlocul de transport.
1. Manevrează automobilul în timpul serviciului.
2. Precizează regulile de circulaţie pe drumurile publice con-
Conducerea auto- form legislaţiei în vigoare.
14.
mobilului 3. Aplică regulile de circulaţie în practica conducerii autove-
hiculelor.
4. Aplică regulile de prim ajutor în cazul accidentelor rutiere.
1. Precizează rolul echipamentelor automobilului.
Construcţia şi func- 2. Descrie construcţia echipamentelor automobilului.
15. ţionarea automobilu- 3. Descrie funcţionarea echipamentelor automobilului.
lui 4. Compară variantele constructive ale componentelor auto-
mobilului.
1. Alege mijloacele necesare executării operaţiilor de întreţine-
Întreţinerea şi repa- re şi reparare a automobilelor.
16.
rarea automobilului 2. Execută operaţii de întreţinere a automobilelor.
3. Execută operaţii de reparare a automobilelor
1. Specifică defectele posibile ale componentelor automobilu-
lui şi cauzele apariţiei acestora
2. Precizează parametrii de stare şi parametrii de diagnosticare
Diagnosticarea func-
pentru fiecare componentă auto.
17. ţionării automobilu-
3. Alege metode şi mijloace folosite la diagnosticarea compo-
lui
nentelor auto.
4. Utilizează tehnici şi tehnologii de control, verificare şi mă-
surare pentru stabilirea diagnosticului.

5
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE

INTRETINEREA SI REPARAREA
INSTALATIEI DE APRINDERE
PRIN SCANTEIE

1. INSTALAŢIA DE APRINDERE

1.1 DESTINAŢIA ŞI PĂRŢILE COMPONENTE

Instalaţia de aprindere are rolul de a produce scânteia electrică, prin
obţinerea unei tensiuni înalte între electrozii bujiei, capabilă să aprindă
amestecul carburant mat din benzină şi aer. Instalaţiile de aprindere pot
fi:
- instalaţie de aprindere cu magnetou, care nu se mai foloseşte la au-
tomobile, fiind utilizată mai mult la motorete, motociclete şi la unele
automobile de curse.
Este formată din magnetou (ca sursă de curent de joasă şi înaltă tensiu-
ne) şi fişe distribuie curentul de înaltă tensiune la bujii:
 instalaţii de aprindere cu baterie de acumulatoare;
 instalaţii de aprindere electronice;
 instalaţii de aprindere electrostatice.
La motoarele de automobile se utilizează instalaţia de aprindere cu
baterie de acumulatoare (fig. 1.1), formată din: bateria de acumulatoare
1, ca sursă de curent, indicatorul de curent 2, contactul cu cheia 3, bobi-
na de inducţie 4, cu înfăşurarea primara 1 şi înfăşurarea secundară 1,
conductorul de joasă tensiune 5 (care face legătura între elementele cir-
cuitului primar), ruptorul-distribuitor 6 care cuprinde: contactele 14
(mobil a şi fix b), bucşa cu came 7, condensatorul 8 şi distribuitorul 10.
rotorul 11, alimentat de fişa centrală (conductor de înaltă tensiune) 9. fi-
şele bujiilor 12 şi bujiile 13.

6
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE

Fig.1.1

2. CONSTRUCŢIA ELEMENTELOR COMPO-

NENTE ALE INSTALAŢIEI DE APRINDERE
Bateria de acumulatoare 1 este sursa care furnizează curent continuu
de pornire a motorului, cât şi pentru alimentarea instalaţiei de aprindere
şi a celorlalţi consumatori.
Instalaţiile electrice ale automobilelor utilizează baterii de acumu-
latoare acide cu plăci de plumb de 12 V, având borna minus legată la
masă (partea metalică a automobilului) şi borna plus în circuitul electric.
Indicatorul de curent 2, la instalaţiile vechi, este un ampermetru le-
gat în serie în circuit; la instalaţiile moderne, se utilizează voltmetrul, da-
torită unei mai bune fidelităţi a indicării stării bateriei şi a încărcării ei de
către generator, în timpul funcţionării motorului. Voltmetrul se leagă în
paralel cu circuitul electric.
Unele instalaţii folosesc, în locul ampermetrului sau voltmetrului,
un bec de control (colorat în roşu sau verde), care la conectarea contactu-
lui cu cheie, se aprinde şi indică existenţa curentului pe circuit; aceste in-
stalaţii au şi un releu de legătură cu generatorul de curent (alternatorul)
care stinge becul după pornirea motorului, indicând prin aceasta că ge-
neratorul încarcă bateria de acumulatoare.

7
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE
Contactul cu cheie 3 are rol de a alimenta circuitul de aprindere şi de
pornire (prin demaror), precum şi alţi consumatori ai echipamentului
electric. Este sub forma unui dispozitiv, prevăzut cu borne, care se ali-
mentează de la bateria de acumulatoare, numai în momentul răsucirii
cheii de contact, în prima poziţie; în poziţia a doua, alimentează demaro-
rul pentru pornire, după care, cheia liberă revine automat în prima pozi-
ţie.
Bobina de inducţie (fig. 2.1) funcţionează pe principiul unui auto-
transformator, având rolul de a transforma curentul de joasă tensiune,
primit de la bateria de acumulatoare, în curent de înaltă tensiune, capabil
să străpungă spaţiul dintre electrozii bujiei pentru a obţine scânteia elec-
trică.

Fig.2.1
Se compune din: suportul 5, miezul magnetic 7, înfăşurarea prima-
ră 2, formată din 200-300 spire din sârmă de cupru emailat cu diametrul
de 0,7-1 mm, aşezate în mai multe straturi alternând cu hârtie izolatoare,
peste înfăşurarea secundară 3, formată din 15 000-20 000 spire
de sârmă de cupru emailat cu diametrul de 0,07-0,1 mm, bobinată pe
miez în mai multe straturi izolate între ele cu hârtie de transformator. Se
bobinează înfăşurarea primară peste cea secundară pentru ca răcirea să
fie mai bună, având în vedere valoarea curentului care trece prin înfăşu-
rarea primară de 3-4 A, faţă de 0,001 A în cea secundară. Capetele înfăşu-

8
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE
rării primare se leagă la bornele 4, fiind puse în legătură cu sursa de cu-
rent (prin contactul cu cheie) şi contactele ruptorului. înfăşurarea secun-
dară are un capăt legat la înlăturarea primară şi altul la borna 5.
De menţionat că bornele 4 ale înfăşurării primare sunt notate cu (+),
la intrarea curentului în bobină, şi cu (-) la ieşirea din bobină; aceasta
pentru a se corela sensul curentului cu cel al spirelor înfăşurării.

Bobina este închisă în carcasa de ebonită 6 (corpul şi capacul carcasei

fiind asamblate prin şuruburi), iar în interior se găseşte ulei de trans-
formator 7 pentru răcirea înfăşurărilor.

Unele bobine au carcasa metalică capsulată, având miezul sprijinit pe

steatit (material plastic), iar izolaţia bobinajului faţă de carcasă se face cu
material bituminos.

Pentru preîntâmpinarea supraîncălzirii înfăşurării primare la turaţii

mici ale motorului, la unele bobine de inducţie, se montează în serie un
variator (o rezistenţă de circa 1,25 Q a cărei valoare creşte prin încălzire
până la 3,5 Q) în interiorul sau exteriorul bobinei de inducţie, care se
scurtcircuitează la pornirea prin releul contactului de pornire.

Funcţionarea bobinei de inducţie: când contactul cu cheie este conec-

tai, curentul de la baterie trece prin înfăşurarea primară şi se închide cir-
cuitul primar prin contactele ruptorului la masă. Curentul din înfăşura-
rea primară atinge o valoare cu atât mai mare cu cât intervalul de timp
dintre două deschideri succesive ale contactelor ruptorului este mai ma-
re.

Când se deschid contactele ruptorului. curentul în circuitul primar

scade la zero, iar în înfăşurarea secundară se induce un curent de înaltă
tensiune de 15 000-25 000 V, capabilă să dea scânteie electrică între elec-
trozii bujiei şi să aprindă amestecul carburant.

Dar liniile de forţă ale câmpului magnetic vor intersecta şi înfăşura-

rea primară, dând naştere la un curent de autoinducţie de circa 100 V,
care reduce viteza de creştere a curentului din înfăşurarea primară la în-
chiderea contactelor ruptorului (având sens invers), iar la deschidere,

9
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE
frânează viteza de scădere, având acelaşi sens. Acesta provoacă şi un arc
electric între contactele ruptorului. oxidându-le şi uzându-le rapid.

Anihilarea fenomenului se realizează cu ajutorul unui condensator

de 0,25-0,27 µF, care înmagazinează curentul de autoinducţie la întreru-
perea contactelor şi-1 redă în circuitul primar la refacerea lor, pentru a
amplifica inducţia.

Ruptorul-distribuitor (fig. 2.2) este un ansamblu format din ruptor şi

distribuitor cu roluri distincte: ruptorul întrerupe şi contactează circuitul
primar al instalaţiei de aprindere, iar distribuitorul repartizează curentul
de înaltă tensiune la bujiile montate la cilindri, în ordinea de aprindere
prestabilită.

Fig.2.2

Construcţia şi funcţionarea ruptor-distribuitorului (delco): pe corpul

1 este montată borna izolată 13 de alimentare cu curent de la bobina de
inducţie (primit de la bateria de acumulatoare), iar contactele ruptorului
3 (mobil a şi fix b) sunt sub forma unor pastile din wolfram pe suporturi
montate pe platoul fix 2. Aceste contacte sunt deschise periodic de către

10
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE
bucşa cu came 4, al căror număr corespunde numărului de cilindri, iar
în paralel cu contactele, este montat condensatorul 5.

Contactul mobil este apăsat pe contactul fix de către o lamelă elastică

în perioadele închiderii. De unghiul de închidere a contactelor (unghi
Dwell) depinde creşterea valorii curentului în circuitul primar al bobinei
de inducţie. La motoarele cu turaţie mare, acest unghi de închidere a
contactelor fiind redus, se foloseşte sistemul cu ruptoare duble, pentru a
mări timpul de închidere.
Sincronizarea turaţiei bucşei cu came şi a rotor-distribuitorului se fa-
ce prin montarea lor pe acelaşi arbore al ruptor-distribuitorului care
primeşte mişcarea de la pinionul de antrenare, angrenat cu roata dinţată
elicoidală de pe arborele cu came; turaţia este pe jumătate faţă de cea a
arborelui cotit la motoarele în patru timpi şi egală la motoarele în doi
timpi.
In momentul întreruperii contactelor 3 în bobina de inducţie se indu-
ce curent de înaltă tensiune, care, printr-o fişă centrală (conductor), ali-
mentează capacul distribuitorului de ebonită 8; prin plotul central (din
bronz sau alamă), curentul este transmis la peria de cărbune 10 (cu arcul
său), la rotorul 9 (din ebonită cu lamelă de alamă), care-1 distribuie prin
bornele laterale şi fişe la bujii. Capacul se fixează pe corpul ruptorului cu
clemele 12.
Condensatorul (fig. 2.3) este format din două armături metalice (folii
de staniu), izolate între ele cu hârtie de condensator, înfăşurate în formă
de sul; o armătură se leagă la carcasa metalică a condensatorului, care se
pune la masă, iar cealaltă armătură este lipită la un fir conductor care se
racordează la contactul mobil. Capacitatea lui este de 0,25-0,27 µF şi ani-
hilează efectul autoinducţiei de la bobina de inducţie, protejând contacte-
le împotriva oxidării şi uzării lor, când se deschid şi pot conduce la for-
marea de arc electric.

Fig.2.3

11
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE
Distanţa dintre contacte, în momentul închiderii de către camă, este bine
determinată 0,4-0,6 mm, se măsoară cu lamele de interstiţii şi se reglează
prin poziţionarea contactului fix, cu ajutorul unui şurub montat în orifi-
ciul oval al suportului acestuia.
Camele bucşei deschid contactul mobil prin pintenul izolat fixat pe el.
Intre lamela rotorului şi ploţii laterali există o distanţă de 0,2-0,5 mm,
astfel încât curentul de înaltă tensiune este distribuit sub forma unui arc
electric.
Deschiderea contactelor se face prin modificarea continuă a avan-
sului, pentru buna funcţionare a motorului. Pentru aceasta, ruptor-
distribuitorul se fixează pe motor într-o poziţie care să asigure un avans
iniţial, în funcţie de cifra octanică a benzinei (corector octanic), şi se re-
glează manual.
Mai este prevăzut cu un dispozitiv de avans centrifugal, care asigură
avansul la aprindere, în funcţie de turaţia motorului, şi un dispozitiv de
avans vacuumatic prin depresiune (corectarea avansului se face în func-
ţie de sarcina motorului).
Regulatorul de avans centrifugal 6 (v. fig. 2.2) este format din două
greutăţi articulate pe o flanşă cu două ştifturi, pe arborele ruptorului,
care sunt solidarizate cu flanşa bucşei cu came prin două arcuri tarate.
La o anumită turaţie, contragreutăţile se depărtează şi rotesc bucşa cu
came, în sensul de rotaţie, asigurând un avans la deschiderea contactelor
cu atât mai mare cu cât turaţia motorului este mai mare (avans 2-15°
RAC).
Variaţia avansului este proporţională cu mărimea greutăţilor şi cu forţa
arcurilor, ştifturile deplasându-se în orificiile alungite ale flanşei bucşei
cu came.
Regulatorul de avans vacuumatic (prin depresiune) 7 (v. fig. 2.2) este
format dintr-o capsulă cu o membrană în interior, articulată cu platoul
ruptorului. Capsula este în legătură cu galeria de admisie (sub clapeta
de acceleraţie a carburatorului) printr-o conductă. El intră în acţiune, în
funcţie de sarcina motorului (sub turaţia minimă de funcţionale a regu-
latorului centrifugal).
Când clapeta este închisă, depresiunea este mare şi regulatorul
vacuumatic asigură avans maxim, rotind platoul în sens invers. La des-

12
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE
chiderea clapetei, depresiunea este redusă şi regulatorul vacuumatic nu
lucrează.
De asemenea, regulatorul de avans vacuumatic asigură şi curăţirea con-
tactelor în timpul funcţionării. La deschiderea parţială a clapetei, funcţi-
onează în poziţie intermediară.
Funcţionarea regulatorului avansului vacuumatic este în limitele depre-
siunii de 0,2-0,45 bar, asigurând un avans de 2-12° RAC.
In prezent se folosesc regulatoare prin depresiune universale.
Bujia (fig. 2.4) are rolul de a produce scânteia electrică pentru a
aprinde amestecul carburant. Este formată din: electrodul central 1 mon-
tat în izolatorul ceramic 4, electrodul lateral 2, corpul metalic 3, garnitu-
rile de etanşare 5, corpul electrodului central 6, piuliţa 7 (pentru fixarea
terminaţiei fişei). Etanşarea bujiei cu locaşul din chiulasă este asigurată
de o garnitură metalo-plastică.

Fig.2.4
Bujia poate fi demontabilă şi nedemontabilă (utilizată la marea ma-
joritate a automobilelor). Caracteristicile importante ale bujiei sunt di-
mensiunea filetului şi valoarea termică.

13
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE

Valoarea termică a bujiei este timpul în secunde, până ajunge la

temperatura de autocurăţire a electrozilor (600...800°C). Scara valorii
termice este cuprinsă între 145 şi 260.
Din acest punct de vedere, bujiile pot fi reci (cele cu valoare termi-
că mai mare) şi calde (cu valoarea termică mai mică). Bujia caldă are izo-
latorul electrodului central ieşit în afara corpului.
Filetul bujiei poate fi M14, M18, M22, iar lungimea lui depinde de plasa-
rea ei în locaşul din chiulasă (prea scurt provoacă calamină, prea lung va
fi lovit de piston).
Intre electrozi există o distanţă reglabilă (prin deplasarea electrodului
lateral) de 0,5-0,7 mm.
Funcţionarea bujiei constă în trecerea curentului de înaltă tensiune
de la distribuitor prin fişă la electrodul central şi închiderea circuitului la
electrodul lateral (de masă); întrucât curentul trebuie să străpungă spaţi-
ul dintre electrozi, circuitul se închide sub forma unui arc electric, deci o
scânteie care aprinde amestecul carburant.
Bujiile româneşti, fabricate la Sinterom Cluj-Napoca, sunt simbolizate
ţinând mcont de caracteristicile lor: N (pentru filet normal), L (pentru fi-
let lung), P (pentru bujii cu izolatorul cu cioc proeminent - bujii
termoelastice). Filetele cele mai uzuale sunt M14 x 1,25 mm şi M l 8 x 1,5
mm.
La autoturismul Logan se recomandă bujiile RFN57LY.

14
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE
Pentru Dacia 1310, se utilizează bujii 14/V18 sau 14AP18, corespunză-
toare vechii simbolizări de M14-225 şi respectiv M14-225P (pentru porni-
rea mai uşoară a motorului pe timp rece).
La Oltcit se folosesc bujii cu filet lung, astfel: 14LP24, 14CLP24 sau
ACLPU pentru OLTCIT Club şi 14CLP27 pentru OLTCIT Special.
Alegerea bujiilor se face după principiul: bujii reci pentru motoare cu
raport de compresie şi turaţie mare, precum şi în localităţi aglomerate,
evitându-se preaprinderile; la motoarele lente şi cu raport de compresie
scăzut se recomandă bujii calde, pentru a se împiedica depunerile de
ulei şi calamină pe electrozi şi deci poluarea; tot bujii calde se vor folosi
şi pentru motoarele uzate.
Conductoarele de joasă tensiune (din cupru multifilar cu izolaţie din
material plastic) fac legătura între elementele circuitului primar. Cele
care pleacă de la bateria de acumulatoare au secţiune mare pentru
transmiterea curentului de înaltă valoare la demaror, capabil să asigure
pornirea. Capetele lor au terminaţii de prindere pentru şuruburi sau pa-
puci.
Celelalte circuite au secţiuni cuprinse între 0,5 şi 4 m,m2 utilizarea lor
ţinând seama de încărcarea circuitului (puterea consumatorilor, în W).
Conductoarele de înaltă tensiune (fişele) fac legătura între bobina de in-
ducţie şi borna centrală a capacului distribuitorului (fişa centrală), pre-
cum şi dintre distribuitor (bornele laterale ale capacului) şi bujii. Ele au
secţiunea mai mare, sunt tot din cupru liţat, dar izolaţia din material
plastic mai groasă. Capetele lor au piese de terminaţie pentru fixare şi
manşoane de cauciuc protectoare. Montarea lor la bujii se face în ordi-
nea de funcţionare a motorului (1 -3-4—2 la Dacia 1310).
Funcţionarea instalaţiei de aprindere: la închiderea contactului cu
cheia, curentul electric de la bateria de acumulatoare trece prin indicato-
rul de curent şi înfăşurarea primară a bobinei de inducţie la contactul
mobil şi contactul fix al ruptorului, deschizându-se circuitul primar la
masă. Prin rotirea arborelui ruptorului, se deschid contactele şi, deci, se
întrerupe curentul primar, iar în bobina de inducţie se induce un curent
de înaltă tensiune de 15 000-25 000 V, care, prin fişa centrală, este trimis
la distribuitor, unde rotorul îl repartizează prin ploţii laterali la fişe şi
apoi la bujii în ordinea de funcţionare a motorului; condensatorul înma-
gazinează curentul de autoinducţie, pe care-1 va reda la refacerea con-

15
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE
tactelor ruptorului pentru ca inducţia din înfăşurarea secundară să fie
mai puternică la următoarea deschidere.

3.INSTALATII ELECTRONICE DE
APRINDERE

Preîntâmpinarea fenomenului se realizează cu instalaţii electronice de

aprindere. Acestea pot fi, după modul de întrerupere a curentului care
comandă aprinderea, cu tranzistoare, având ruptoare mecanice sau cu
impulsuri (ruptor electromagnetic sau fotoelectric),
La motoarele moderne de turaţie mare, sistemul clasic de aprindere
nu este satisfăcător deoarece timpul de închidere a contactelor este foar-
te mic şi curentul primar nu atinge valori care să asigure un flux magne-
tic mare pentru ca în înfăşurarea secundară să se poată obţine o tensiune
înaltă, capabilă să producă o scânteie puternică între electrozii bujiei.
Avantajele instalaţiilor de aprindere electronice sunt multiple: se în-
trerupe brusc circuitul primar din bobina de inducţie, ceea ce duce la o
valoare mare a tensiunii în secundar, ce nu mai depinde de turaţia moto-
rului; îmbunătăţeşte pornirea motorului, mai ales pe timp rece, datorită
tensiunii înalte din secundar; se atenuează uzura contactelor, datorită
curentului de valoare foarte mică din circuitul primar (0,25-0,5 A faţă de
3,5-4 A la aprinderea clasică) şi deci nu mai necesită reglări repetate;
micşorează consumul de combustibil, iar motorul funcţionează mai bine,
datorită arderilor complete ale amestecului carburant.
O astfel de instalaţie de aprindere electronică este montată pe auto-
turismele OLTCIT Special de tip integrală (AEI) cu calculator electronic
pentru declanşarea curentului în bobina de inducţie.

16
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE

Fig.3.1
Componentele instalaţiei sunt prezentate în figura 3.1. Faţă de insta-
laţiile obişnuite, cuprinde: captorii de ruralii 9 şi 10, care detectează trece-
rea plotului metalic 8, de pe volantul 7, care transmite la fiecare rotaţie a
arborelui cotit un impuls de declanşare la calculator; captorul 9 este calat
cu avansul a = 10° RAC înainte de PME, iar între cele două captoare exis-
tă un decalaj de (3 = 35° RAC; captorul de depresiune 6, care transmite in-
formaţia despre valorile depresiunii în tubulatura de admisie pentru rea-
lizarea unei corecţii de avans de 10° (priza captorului este legată printr-
un tub sub ciapeta de acceleraţie a carburatorului); calculatorul 3 conţine
un microprocesor, care pe baza informaţiilor primite, calculează momen-
tul optim de producere a scânteii în funcţie de turaţia şi sarcina motoru-
lui; aceasta este posibil prin intermediu bobinei de inducţie 4, care este
alimentată de către calculator.
Funcţionare. La pornire, antrenarea arborelui cotit de către demaror
cu turaţie redusă (circa 40 rot/min), plotul metalic trecând pe sub capto-
rul 9, menţine un avans constant de 10°, până la turaţia de 1 000
rot/min. Peste această turaţie, curba de avans se modifică datorită cap-
torului 10, care informând calculatorul, determină momentul optim de
declanşare a scânteii în raport cu punctele de avans maxim (45° RAC).
Scânteia se produce în intervalul de timp în care plotul 8 parcurge
spaţiui dintre cele două captoare de turaţie. La oprirea motorului, dacă
plotul nu trece în timp de 0,5-2 s pe sub cele două captoare, dispozitivul

17
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE
de temporizare întrerupe automat alimentarea bobinei de inducţie, pro-
tejând-o astfel de menţinerea ei prelungită sub tensiune.
Este interzisă deconectarea bateriei de acumulatoare, în timpul func-
ţionării motorului, pentru a nu se distruge calculatorul.
Diversele autoturisme moderne sunt dotate cu alte tipuri de instalaţii
de aprindere electronice, cu o mare diversitate de calculatoare care asi-
gură cu precizie momentul optim de declanşare a scânteii la bujii.
Instalaţia de aprindere electronică EST asigură motorului o bună funcţi-
onare, cu arderea completă a combustibilului, datorită momentului op-
tim de declanşare a scânteii fapt ce conduce la reducerea poluării.
Calculatorul ECM controlează aprinderea amestecului carburant ba-
zat pe informaţiile primite de la senzorii de: turaţie, poziţia arborelui co-
tit, temperatura motorului, presiunea atmosferică şi sarcina motorului.
Funcţionare: ruptorul electromagnetic I, rotindu-se o dată cu axul
distribuitorului, produce impulsuri electromagnetice (la suprapunerea
polilor magnetului b. cu cei ai maselor polare ale bobinei induse care este
fixă. transmiţându-le la modulul de control al aprinderii 2.
Antrenarea se face de către arborele cu came de pe chiulasă. Acesta
fiind conectat la calculatorul ECM 3, controlează avansul la aprinderea
prin borna b pentru semnalul de referinţă înaltă în funcţie de informaţii-
le senzorilor de turaţie şi poziţia arborelui cotit. Borna semnalului de re-
ferinţă joasă d, este conectată la masa distribuitorului; borna c de by-
pass, asigură comutarea controlului avansului de la modulul 2 Ia ECM,
la turaţia motorului de cca 400 rot/min. Borna a de la ECM declanşează
funcţionarea modului şi prin bobina de inducţie 6 curentul de joasă ten-
siune este transformat în curent de înaltă tensiune de 28 000 V, care prin
distribuitorul 7, alimentează bujiile 8, producând scânteia electrică pen-
tru aprinderea amestecului carburant în ordinea de funcţionare a moto-
rului.
Funcţionare: Bateria de acumulatoare alimentează cu energie elec-
trică bobina de inducţie 4 şi calculatorul ECM 3.
Curentul de la baterie (12 V) trece prin înfăşurarea primară dublă a
bobinii de inducţie A şi B, a căror terminale sunt conectate la calculator.
Prin inducţia electromagnetică ia naştere în cele două înfăşurări secun-
dare ale bobine C şi D. un curent de înaltă tensiune (28-30 KV) care ali-
18
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE
mentează bujiile direct de la capacul distribuitor al bobinei. De remarcat
că bobina C alimentează prin fişele 5 bujiile cilindrilor I şi IV simultan,
(la cilindrul I pe timpul de compresie).
Bobina secundară D alimentează, de asemenea, simultan bujiile cilindri-
lor II şi III :in fişele 5, în aceeaşi timpi de funcţionarea ai motorului. în
felul acesta se respectă ordinea de funcţionare a motorului 1-3-4-2. In-
ducţia electromagnetică de joasă la înaltă tensiunea se produce la co-
manda calculatorului 4, în funcţie de terminalul captorului de poziţie a
arborelui cotit 7. Acesta se montează pe carterul ambreiajului şi are rolul
de a repera poziţia celor doi dinţi lipsă de pe coroana dinţată a volantu-
lui, ceea ce indică poziţia de referinţă a arborelui cotit pentru cilindrii I
şi IV la PMI. Din acest moment începe comanda calculatorului , în func-
ţie de parametri; timpul de injecţie a benzinei, r mentul injecţiei şi avan-
sul la aprindere.
Avantajul acestei instalaţii de aprindere constă în faptul că are o con-
strucţie simplă, se elimină o serie de subansamble (ruptor-distribuitor şi
bobină separate), incât bobina de inducţie încorporează şi distribuitorul
într-un ansamblu compact cu distribuţie staţionară fără elemente în
mişcare.
Fişele de legătură dintre capacul distribuitorului şi bujii sunt de con-
strucţie specială, având miezul confecţionat din fibră de sticlă impreg-
nată cu cărbune, iar mantaua de protecţie din mase plastice cu conţinut
de silicon. Astfel se asigură o antiparazitare electrică bună.
O altă variantă de aprindere electronică modernă este instalaţia cu bo-
bină de iducţie individuală pentru fiecare bujie. Fiecare bobină de inducţie
compactă este conectată la ECM (calculator), cu terminalul circuitului
secundar montat direct la bujie. In felul acesta se elimină fişa de legătu-
ră dintre bobină şi bujie. Circuitul primar al fiecărei bobine, fiind co-
mandat de către ECM, asigură întreruperea lui periodic, iar inducţia în
circuitul secundar asigură tensiunea înaltă de 28-30 KV de calitate, iar
bujia produce o scânteie puternică pentru aprinderea şi arderea comple-
tă a amestecului carburant.
Varianta asemănătoare, dar cu o bobină comună pentru câte doi ci-
lindri ai notorului se utilizează Ia autoturismele KIA. De remarcat că
aceste tipuri de aprindere electrică pot folosi bujii cu 2-3 electrozi late-
rali pentru ca scânteia să fie cit mai puternică.

19
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE
4. ÎNTREŢINEREA. DEFECTELE ÎN
EXPLOATARE ŞI REPARAREA IN-
STALAŢIEI DE APRINDERE
4.1. ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIEI DE APRINDERE
Defecţiunile motoarelor cu aprindere prin scânteie se datoresc, în
proporţie de rirca 15%, instalaţiei de aprindere, ceea ce impune o mare
atenţie operaţiilor de întreţinere.
Ruptor-distribuitorul necesită o serie de operaţii de întreţinere care
se prezintă în continuare.

Fig.4.1
Verificarea şi reglarea ruptorului (fig. 4.1) se execută periodic:
- se controlează starea contactelor, care, dacă prezintă oxidari sau
uzuri, se curăţă cu hârtie abrazivă de granulaţie fină sau cu piatră abra-
zivă foarte fină, redându-le formele iniţiale;
-se verifică starea pintenului izolat şi a conductorului de alimentare a
contactului mobil;
-se reglează distanţa dintre contacte la 0,40-0,60 mm (0,42 mm la Dacia
1310) prin deplasarea suportului contactului fix (cama deschizând con-
tactul mobil în poziţie maximă), cu ajutorul unui şurub de reglaj, mon-
tat în orificiul oval al suportului, după care se fixează cu şurubul de
blocare. Măsurarea se face cu lamele de interstiţii. Se verifică deschide-
rea conductelor succesiv pentru toate camele, pentru că uzura lor este
neuniformă şi la nevoie se corectează. Nerespectarea reglajului
duce la înrăutăţirea funcţionării motorului, ca urmare a modificării
avansului la aprindere;
20
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE
 severifică jocul arborelui de la ruptor, în bucşele lagăre din corpul
ruptoru- distribuitorului; jocul radial peste 0,2 mm duce la înrăutăţirea
funcţionării motorului;
 se verifică jocul pinioanelor de antrenare a arborelui ruptorului (joc
admis 0,1 mm);
 se controlează starea bucşei izolatoare din corpul ruptorului şi a
bornei de alimentare de la bobina de inducţie;
 se verifică funcţionarea condensatorului fie cu tester electronic, fie
prin încărcarea-descărcarea cu un curent de 220 V (scânteia trebuie să fie
puternică, de culoare albastră).
Verificarea distribuitorului constă în analiza stării izolaţiei capacului, a
ploturilor, a periei şi arcului, a clemelor de fixare.
De asemenea, se controlează starea de izolaţie a rotorului, oxidarea
lamelei rotorului şi distanţa ei faţă de ploturile laterale.
Controlul funcţionării regulatorului de avans centrifugal se face cu ajuto-
rul lămpii stroboscopice, la turaţia de 1 000 rot/min şi la cea corespunză-
toare puterii economice (4 000 rot/min pentru Dacia 1300); verificarea
funcţionării regulatorului de avans centrifugal se face ţinând cont de re-
perul pentru PMI al pistonului de pe capacul distribuţiei (volantul mo-
torului) şi de un reper ajutător, bine definit pentru fiecare tip de motor.
Iniţial, reperul ajutător trebuie să se deplaseze spre cel fix, iar în final să
se suprapună.
Verificarea avansului vacuumatic se face pe un stand special, pornind
de la turaţia de ralanti, când clapeta de acceleraţie este închisă şi pe mă-
sură ce se deschide se urmăreşte valoarea avansului.
In general, avansul vacuumatic este de 2,5-15° RAC pentru o variaţie
a depresiunii de 0,35-0,7 bar; dacă membrana este fisurată, dispozitivul
de avans vacuumatic nu funcţionează.
Verificarea punerii la punct a aprinderii, care să asigure respectarea
avansulm de deschiderea contactelor ruptorului şi deci a scânteii la bu-
jii, se face astfel:
- se roteşte arborele cotit până se aduce pistonul (pe compresie) la
punct corespunzător avansului indicat (marcat prin reper pe fulie sau pe
volant, poziţiona faţă de un reper fix de pe carcasă) şi se scoate capacul
distribuitorului;

21
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE
-se roteşte corpul ruptorului, până ce cama corespunzătoare plotului
nr. 1 de la capacul distribuitorului deschide contactele; aceasta se de-
termină fie cu lampa de control (fig. 4.2) montată între contactul mobil şi
masă şi care se aprinde în acest moment (la deschiderea contactelor), fie
cu lampa stroboscopică prin reperele de punere la punct.

Fig.4.2
Avansul se măreşte prin rotirea corpului ruptorului în sens invers
sensului de rotaţie, şi se micşorează rotindu-1 în acelaşi sens (avansul la
aprindere la Dacia 1310 este de 0-2°, la ARO-240 de 8°, la OLTC1T Club
de 10°; la Logan la turaţia de ralanti (752 rot/min) este de 4-8°;
-se blochează corpul ruptorului cu şurubul corespunzător şi se
montează capacul distribuitorului, iar fişele se racordează la bujii în or-
dinea de funcţionare a motorului .

Ordinea de funcţionare a motorului este de: 1-3-4-2 la Dacia 1310 şi

Logan; 1_4_3_2 la OLTC1T Club; 1-2-4-3 la ARO.
- pe automobil, se verifică avansul la aprindere în priză directă pe drum
orizontal la viteza de 20-25 km/h pentru autocamioane şi 30-10 km/h
pentru autoturisme; se apasă brusc pe acceleraţie până la 50-60 km/h şi
dacă motorul dă detonaţii slabe, se măreşte avansul, iar la detonaţii pu-
ternice se micşorează.
Bobina de inducţie necesită operaţii de întreţinere simple; verificarea
fixării papucilor de legătură de conductoarele de joasă tensiune, a piesei
terminale şi a manşonului de cauciuc pentru fişa centrală, stării de fixare
a bobinei pe motor (departe de surse de căldură), funcţionării ei cu teste-
rul electronic sau prin proba scânteii, folosind întreruperea contactelor
ruptoruiui manual (scânteia să aibă culoare albastră şi o lungime de 8-10
mm).

22
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE
Bujia necesită operaţii de curăţire, reglare şi verificare a funcţionării.
Curăţirea de calamină se face fie cu o perie de sârmă fină, fie prin sablare
cu nisip sub presiune de aer comprimat, într-un dispozitiv special.
Reglarea distanţei dintre electrozi se face după controlul stării lor şi a
izolatorului de porţelan, a filetelor şi garniturii de etanşare cu locaşul
din chiulasă.
Se realizează reglarea prin deplasarea electrodului lateral faţă de
electrodul central, măsurând distanţa cu lamele de interstiţii sau calibru
rotund (0,5-0,7 mm).
Incercarea bujiei se face cu un dispozitiv sub presiune de aer com-
primat la 5-7 bar şi cu bobină de inducţie proprie, urmărind intensitatea
şi culoarea scânteii (să fie albastră şi continuă); dacă prezintă întreruperi
sau scurgeri între izolaţie şi corp, bujia nu este corespunzătoare. Se poate
face încercarea bujiilor direct pe motor, cu osciloscopul testerului elec-
tronic.
Pe testerul electronic se pot face verificări dinamice ale componente-
lor instalaţie de aprindere. Rezultatele sunt afişate pe ecranul oscilosco-
pului cu care este dotat testerul, sub forma unor curbe, în funcţie de pa-
rametrii ceruţi componentelor. Verificarea se face cu motorul încălzit, la
ralanti şi la diverse turaţii, indicate de documentaţia testerului. Curbele
obţinute trebuie să se încadreze în limitele prescrise, citindu-se direct pe
ecran valorile lor admisibile.
Conductoarele trebuie să nu aibă întreruperi, dezizolări sau îmbă-
trâniri ale izolaţiei, iar piesele terminale de legătură se dezoxidează şi
se fixează bine pe elementele instalaţiei de aprindere, pentru a evita
căderile de tensiune.
Bornele bateriei şi conductoarele respective se dezoxidează şi se
ung cu un strat subţire de unsoare consistentă, protectoare.
Conductoarele de înaltă tensiune (fişele) trebuie să nu aibă crăpă-
turi, rupturi sau îmbătrâniri ale izolaţiei, iar piesele terminale de ra-
cordare să nu aibe oxidări sau porţiuni arse, manşoanele de protecţie
fiind în stare bună.
Buna funcţionare este asigurată de o tensiune corectă debitată de
-
bateria de acumulatoare (12-14 V).

23
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE
- Când se spală motorul cu apă sau detergenţi, se vor acoperi păr-
ţile componente ale instalaţiei electrice cu folii de material plastic, iar
înainte de pornirea motorului se suflă apa depusă, cu aer comprimat;
contrar,pornirea este greoaie,iar contactele ruptorului se oxidează şi
capacul distribuitorului se poate fisura.
- Nu se lasă circuitul primar conectat prin cheia de contact, deoa-
rece se poate arde bobina de inducţie.
- Când se face reglarea ruptorului, se pun 2-3 picături de ulei de
motor pe garnitura de pâslă pentru ungerea arborelui.
- Nu se vor folosi bujii de altă valoare termică decât cea indicată
sau echivalentă; de asemenea, nu se admit fisuri ale porţelanului sau
deteriorări ale corpului.
La verificare, electrozii trebuie să aibă profilul corespunzător, iar
culoarea roşie-cărămizie, ceea ce indică buna funcţionare a motorului.
Este interzisă curăţirea bujiilor prin încălzire cu flacără.
Nu se vor folosi reducţii la bujii.
După 15 000-20 000 km. bujiile se înlocuiesc, pentru evitarea por-
nirii greoaie a motorului şi consumului exagerat de combustibil.
-Când se circulă cu automobilul pe şantiere sau pe drumuri în
condiţii de praf, se recomandă curăţirea componentelor instalaţiei şi
conductoarelor cât mai des, pentru că depunerile de ulei şi praf pot
da scurtcircuite sau suprasolicitări ale instalaţiei de aprindere.
Instalaţiile de aprindere electronice necesită o serie de operaţii specifice,
în plus faţă de componentele comune, şi anume:
-controlul captoarelor de turaţie, prin debranşarea conductoarelor
(borna a) de legătură cu calculatorul şi montarea unui voltmetru (între
borna (+) şi masă). După pornirea motorului şi menţinerea la o turaţie
de 1000 roţ/min, tensiunea trebuie să fie 0,5-2 V când platoul de pe vo-
lant nu este sub captor şi 5-7 V când platoul este sub captor;
- controlul captorului de depresiune, cu voltmetrul montat între bor-
nele b şi c cu motorul la ralanti, la accelerarea parţială a motorului, acul
voltmetrului trebuie să devieze la o valoare de depresiune de circa 0,2
bar;
- funcţionalitatea calculatorului este controlată cu aparataj special şi
necesită operaţii deosebite;

24
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE
-verificarea blocului de comandă, ca şi generatorul de semnal se fa-
ce, de asemenea, pe testere speciale.
Se pot face pe autoturism: verificarea conexiunilor, funcţionalitatea ge-
neratorului de semnal şi a blocului de comandă prin efectele finale
(scântei la bujii) întreruperea conductoarelor de legătură.
La generatorul de semnal se poate verifica şi inelul magnetic faţă
de reperul lui, prin rotirea manuală a arborelui cotit, urmărind scânteia
la bujie; dacă aceasta nu este corespunzătoare pot fi semnalate defecte
ca: nealimentarea bornei cu energie electrică; conexiunea la masa auto-
mobilului întreruptă, circuitul integral defect. Dacă sunt întreruperi pe
circuit, acestea se refac; dacă deviaţia reperelor inelului magnetic sunt
peste cele indicate, se înlocuieşte inelul (defect sau desprins).
La conectarea conductoarelor, nu se vor face inversări Ia bornele
respective, scurtcircuitări între conductoare, bruscarea blocului de co-
mandă, evitarea îmbâcsirii inelului magnetic cu particule metalice.
Constatarea defecţiunii se face prin funcţionarea claxonului cu farurile
aprinse (dacă e normală ca intensitate, alimentarea cu energie electrică
este bună); sau cu lampa de control la fiecare element în parte.
Remedierea constă în refacerea conductoarelor întrerupte sau scurtcircu-
itate, dezoxidarea bornelor de legătură şi a contactelor ruptorului, regla-
rea contactelor ruptorului, înlocuirea elementelor defecte (condensator,
conducte).

4.2.DEFECTELE ÎN EXPLOATARE
ALE INSTALAŢIEI DE APRINDERE
Marea majoritate a defecţiunilor instalaţiei de aprindere din circuitul
primar sau secundar conduc la imposibilitatea pornirii motorului, la
oprirea sau funcţionarea neregulată. Acestea sunt de natura întreruperi-
lor sau scurtcircuitelor de curent, dar uneori a dereglărilor.
Motorul nu porneşte, datorită următoarelor cauze:
- desfacerea, slăbirea sau ruperea conductoarelor electrice, precum şi
scurtcircuitarea lor la masă;
- înfăşurarea primară a bobinei de inducţie arsă;
- scurtcircuite la înfăşurarea secundară a bobinei de inducţie;
-contactele ruptorului oxidate, arse sau dereglate;

25
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE
- condensator străpuns.
Verificarea se face cu lampa de control, prin conectarea unui pol la
masă, iar celălalt, succesiv la elementele de verificat, după conectarea
contactului cu cheie: la apariţia defecţiunii, lampa se stinge.
Alte cauze:
- schimbarea între ele a fişelor bujiilor;
- punerea la punct a aprinderii greşită sau dereglată;
- defecţiuni ale distribuitorului (capac fisurat, ploţi carbonizaţi, perie
uzată sau arcul ei dereglat, rotor spart sau lamelă carbonizată);
- bujii defecte (ancrasate, electrozi topiţi sau dereglaţi, fisurarea izola-
torului).
Remedierea constă în depistarea şi înlăturarea cauzelor prin: reface-
rea întreruperilor conductoarelor şi izolarea lor, îndepărtarea scurtcircu-
itelor, înlocuirea elementelor defecte, nereparabile (bobina de inducţie,
capac şi rotor distribuitor, bujii); capacul distribuitorului fisurat parţial
poate fi remediat şi prin limitarea fisurării prin două găuri.
De asemenea, se înlătură defecţiunile provenite din dereglare la con-
tactele ruptorului - care se dezoxidează sau se înlocuiesc când sunt arse;
electrozii bujiilor - care se dezancrasează sau se înlocuiesc la nevoie; fi-
şele de bujii - montarea corectă a celor inversate; avansul la aprindere -
punerea la punct conform indicaţiilor.
Motorul se opreşte din motivele:
-Defecţiuni în circuitul primar: slăbirea conductoarelor sau pieselor
terminale de legătură a elementelor componente (baterie, contact de
cheie, indicator de curent, bobină de inducţie, ruptor), scurtcircuitări la
masă, contacte oxidate sau dereglate la ruptor, arc slăbit al contactului
mobil; fisurarea bucşei izolatoare de la borna de intrare a curentului în
ruptor, condensator străpuns, rezistenţă adiţională întreruptă, bobină de
inducţie cu înfăşurarea primară străpunsă.
Dereglări ale contactelor ruptorului pot fi cauzate şi de uzura neuni-
formă a camelor, a platoului contactelor, a bucşei sau a arborelui rupto-
rului.
Remedierea se face prin înlocuirea pieselor defecte.
- Defecţiuni în circuitul de înaltă tensiune: scurtcircuitarea înfăşurării
secundare a bobinei de inducţie, conductoare (fişe) întrerupte sau
dezizolate, distanţa prea mare între lamelele rotorului şi ploţii capacului
distribuitorului, capac fisurai sau spart, peria şi arcul ei defecte, bujii ne-

26
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE
corespunzătoare (ancrasate, cu electrozi topiţi sau la distanţă necores-
punzătoare), elemente de deparazitare defecte.
Controlul se poate face succesiv la elementele componente cu ajuto-
rul lămpii de neon de 12 V, pentru că intensitatea curentului din circui-
tul secundar este redusă (0,001-0,002 A); lampa se aprinde la contactarea
punctelor de verificare, în timp ce ruptorul este acţionat în mod repetat,
manual.
Se mai poate efectua controlul şi prin desfacerea manşoanelor şi veri-
ficarea fixării fişelor şi a bujiilor.
De asemenea, se controlează intensitatea şi culoarea scânteii, scoţând
pe rând fiecare fişă de la bujie şi apropiind-o de masa motorului; lungi-
mea scânteii trebuie să fie de 8-12 mm, iar culoarea albastru-violet. Dacă
este bună scânteia, pot fi defecte bujiile.

De altfel, controlul elementelor de înaltă tensiune (în afara bujiilor)

poate fi făcut şi prin fişa centrală deconectată de la capacul distribuitoru-
lui şi verificată la masa motorului: Ia scânteie corespunzătoare pot fi bu-
jiile defecte.
Remedierea constă în refacerea sau înlocuirea conductoarelor de
înaltă tensiune şi a pieselor terminale de fixare la elementele instalaţiei,
înlocuirea rotorului distribuitor sau chiar a capacului, uneori numai a
periei şi arcului; bobina de inducţie defectă se înlocuieşte, iar bujiile se
pot curăţa de calainină şi se poate regla distanţa dintre electrozi la va-
loarea corespunzătoare tipului de motor (bujia care a funcţionat corect
are electrozii curaţi, de culoare roşie-cărămizie). Bujiile cu electrozii to-
piţi sau izolatorul fisurat se înlocuiesc.

27
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE
Motorul funcţionează neregulat (întrerupe), datorită cauzelor:
-Defectarea ruptor-distribuitorului prin distanţa necorespunzătoare
între contacte, oxidarea lor, desfacerea legăturilor la borna ruptorului
sau a condensatorului.
Remedierea constă în refacerea distanţei între contacte, după dezoxi-
darea lor; refacerea legăturilor de la bornă.
-Defectarea bujiilor ce se poale constata prin verificarea stării de în-
călzire a izolatorului (după oprirea motorului); dacă este rece, bujia nu a
lucrat. Verificarea se poate face şi cu motorul la ralanti, scurtcircuitând
pe rând bujiile cu o şurubelniţă; la bujii defecte, motorul nu-şi modifică
mersul.
Remedierea se tace prin înlocuirea bujiei defecte.
Motorul întrerupe sau nu funcţionează la turaţie mare datorită:
- scurtcircuitării înfăşurării secundare a bobinei de inducţie;
- distanţei prea mari a contactelor ruptorului;
- arcul lamelar al contactului mobil, prea slab;
- scurtcircuitării între doi ploţi laterali de la capacul distribuitorului
(capacul fisurat);
- slăbirii unor borne de legătură;
- uzurii neuniforme a camelor de la bucşa cu came sau deformării
arborelui ruptorului ceea ce duce la deschiderea neuniformă a contacte-
lor.
Remedierea se realizează prin reglarea contactelor, strângerea bornelor
sau înlocuirea pieselor defecte - bobină de inducţie, contacte ruptor, ca-
pac distribuitor, bucşă cu came sau ax ruptor-distribuitor.
Motorul nu dezvoltă puterea nominală provocată de:
-avans prea mare sau prea mic la aprindere;
- funcţionarea necorespunzătoare a regulatoarelor de avans. Remedi-
erea constă în punerea la punct a aprinderii şi înlocuirea pieselor defecte
de la dispozitivele de avans centrifugal sau a capsulei de la avansul
vacuumatic.
Motorul evacuează gaze abundente şi formează calamină datorită:
- avansului iniţial prea mic, ceea ce face ca arderea să fie incompletă:
- bujii reglate necorespunzătoare sau deteriorate.

28
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE
Remedierea se face prin reglarea avansului şi a electrozilor bujiei în cau-
ză, iar cea defectă se înlocuieşte.
Motorul consumă excesiv benzină din cauzele:
- avans prea mic al aprinderii;
- distanţă necorespunzătoare între contactele ruptorului;
- bobina de inducţie defectă;
- condensator străpuns;
- distanţă necorespunzătoare între electrozii bujiilor.
Remedierea este realizată prin reglarea corectă a avansului iniţial la
aprindere, a contactelor ruptorului (după dezoxidare), a electrozilor bu-
jiilor sau la nevoie înlocuirea bobinei de inducţie, condensatorului con-
tactelor uzate excesiv sau a bujiilor.
Defecţiunile în exploatare ale instalaţie de aprindere electronice sunt le-
gate de pornirea sau funcţionarea cu întreruperi a motorului.
Cauzele pornirii greoaie sunt legate de defectarea captorului nr. 1 de
depresiune a generatorului de semnal sau calculatorului.
Disfuncţionalităţile care generează un demaraj slab, sau funcţionarea cu
întreruperi a motorului, precum şi nerealizarea dinamicii în diversele
viteze sunt legate de captorul de turaţie nr. 2, de generatorul de semnal
sau chiar de calculator.

In toate aceste cazuri, se înlocuiesc componentele respective, care nu

se pot repara decât în ateliere electronice speciale.

29
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE
Se procedează la verificarea şi stabilirea operaţiilor de reparare, ast-
fel:
Verificarea bobinei de inducţie, pe stand special sau pe tester electronic,
pentru a constata dacă înfăşurarea primară este întreruptă sau cea se-
cundară scurtcircuitată. încercarea se face cu un curent de 1-1,5 A, iar
scânteia produsă trebuie să aibă o lungime de 8-10 mm.
Defectele provin, în general, din supraîncălzirea înfăşurărilor, îndeo-
sebi cea primară, la conectarea contactului cu cheia, fără ca motorul să
fie în funcţiune; se degradează izolaţia şi se produc scurtcircuite. Bobi-
nele cu astfel de defecte se înlocuiesc.
La cele demontabile, dacă uleiul s-a scurs se completează cu ulei de
transformator.
Verificarea condensatorului se face cu lampa cu neon, care la o ilumi-
nare puternică indică străpungerea lui.
Dacă nu licăreşte lampa, există întreruperi interioare.
Verificarea se poate face şi cu o lampă de control obişnuită, la un cu-
rent alternativ de 220 V.
Se poate măsura capacitatea, cu un aparat special - capacimetru.
Condensatorul defect se înlocuieşte.
Repararea ruptorului se face după controlul amănunţit al stării contac-
telor, al bucşei cu came şi al arborelui.
Contactele trebuie să calce concentric (abateri 0,25 mm), pe toată
-
suprafaţa.
Izolaţia lor se verifică cu o lampă de control la 220 V, pentru a nu
exista scurtcircuite.
Se controlează starea pintenului cu un şablon; dacă e uzat, se înlocu-
ieşte. Bucşa izolată a contactului mobil uzată se înlocuieşte cu alta, care
nu trebuie să fie higroscopică.
Pastilele contactelor uzate sub grosimea de 0,5 mm se înlocuiesc cu
altele din wolfram sau platină cu iridiu. Ele se uzează rapid dacă con-
densatorul este defect sau de capacitate necorespunzătoare.

30
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE
De asemenea, la contactul mobil, se controlează forţa arcului cu di-
namometrul; forţa de apăsare trebuie să fie de 300-400 N, dacă nu cores-
punde se înlocuieşte.
-Bucşa izolantă a bornei, dacă este fisurată, se înlocuieşte.
- Se verifică starea de uzură a camelor, care se admite de 0,1 mm, iar
bătaia radială, maxim 2°. Bucşa cu came uzată se înlocuieşte.
- Se controloeză arborele ruptorului; joc în bucşe admis 0,01-0,05 mm.
Bucşele sunt din bronz grafitat şi se înlocuiesc dacă sunt uzate.
Arborele încovoiat se îndreaptă la presă, verificând să nu aibă bătaie
peste 0,05 mm.
Arborele uzat se repară prin cromare şi rectificare la cotă iniţială du-
pă alezajul bucşelor sau se şlefuieşte la treaptă de reparaţie, iar bucşele
se înlocuiesc cu altele de treaptă corespunzătoare.
Sistemul de antrenare a arborelui uzat (pană sau pinion) se înlocuieşte.
Verificarea şi repararea distribuitorului. Condiţiile de lucru de înaltă
tensiune ale distribuitorului impun integritatea pieselor izolatoare (fără
fisuri, străpungeri, arsuri).
Rotorul trebuie să fie în bună stare, lamela să aibă lungimea corespunză-
toare, iar arcul periei să aibă elasticitatea necesară; în caz contrar se înlo-
cuiesc.

Distanţa între ploţi şi lamela rotorului trebuie să fie de 0,2-0,5 mm.

31
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE
Dacă ploţii (bornele) sunt uzaţi se înlocuieşte capacul, iar dacă lamela
este arsă, se înlocuieşte rotorul. Se face apoi verificarea străpungerii dis-
tribuitorului la 20-25 kV.
După repararea elementelor instalaţiei, se montează pe motor şi se face
probă de tester electronic sau pe stand de probe, pentru verificare şi re-
glare finală.
Orice element necorespunzător se înlocuieşte.

32
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE

BIBLIOGRAFIE

1. AUTOMOBILE- CUNOASTERE, INTRETINERE SI REPARARE

Gh.Fratila,M.Fratila,St. Samoila
Editura Didactica si pedagogica 2005
2. Cataloage tehnice.Prospecte. Internet

33
Autor: 2011
INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE

CUPRINSUL
Tema de proiect 1
Continutul proiectului de certificare a competentelor profesionale 2
Memoriul explicativ 3
Examenul de certificare-Unitati de competente 4
INTRETINEREA SI REPARAREA INSTALATIEI DE APRINDERE 6
1.Instalatia de aprindere prin scanteie 6
1.1.Destinatia si partile componente 6
2.Constructia elementelor componente ale instalatiei 7
3.Instalatii electronice de aprindere 15
4.Intretinerea.Defecte in exploatare si repararea instalatiei de
aprindere 19
4.1.Intretinerea instalatiei de aprindere 19
4.2.Defecte in exploatare ale instalatiei de aprindere 25

Bibliografia 33

Cuprinsul 34

34
Autor: 2011