Sunteți pe pagina 1din 51

PROIECT PENTRU PRACTICA

Student,

0
CUPRINS
CUPRINS .............................................................................................................................................1
INTRODUCERE ..................................................................................................................................2
CAPITOLUL I. DEFINIREA PROFITULUI IMPOZABIL ȘI A IMPOZITULUI PE PROFIT .......3
I.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND PROFITUL ȘI IMPOZITUL PE PROFIT........................3
I.1.1. Aspecte generale privind profitul ........................................................................................3
I.1.2. Aspecte generale privind impozitul respectiv impozitul pe profit .......................................4
I.2. PLĂTITORII IMPOZITULUI PE PROFIT ȘI PERIOADA IMPOZABILĂ ...........................4
I.3. SCUTIRI DE LA PLATA IMPOZITULUI PE PROFIT ..........................................................6
I.4. COTA DE IMPUNERE .............................................................................................................8
I.5. MODALITĂȚI DE DETERMINARE A IMPOZITULUI PE PROFIT ȘI A PROFITULUI
IMPOZABIL ..................................................................................................................................10
I.5.1.Venituri totale .....................................................................................................................10
I.5.1.1. Venituri impozabile.........................................................................................................10
I.5.1.2. Venituri neimpozabile .....................................................................................................11
I.5.2. Cheltuieli totale .................................................................................................................11
I.5.2.1. Cheltuieli deductibile .................................................... 1Error! Bookmark not defined.
I.5.2.2. Cheltuieli nedeductibile ................................................ 1Error! Bookmark not defined.
I.5.2.3.Cheltuieli cu deductibilitate limitată ............................. 1Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL II. EVOLUȚIA IMPOZITULUI PE PROFIT ÎN ROMÂNIA ...................................13
II. 1. INTRODUCEREA ȘI EVOLUȚIA IMPOZITULUI PE PROFIT ÎN ROMÂNIA ..............13
II.2. CONTRIBUȚIA IMPOZITULUI PE PROFIT LA CONSTITUIREA VENITURILOR
FISCALE ÎN ROMÂNIA ...............................................................................................................15
II.3. IMPOZITUL PE PROFIT ÎN STATELE MEMBRE UE ......................................................17
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ: MODUL DE DETERMINARE A IMPOZITULUI PE
PROFIT ÎN CADRUL FIRMEI S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L. ..........................................24
CONCLUZII ȘI PROPUNERI...........................................................................................................45
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................47

1
INTRODUCERE

Obiectul principal al acestei lucrări îl reprezintă impozitul pe profit ilustrat prin tema
lucrări ,,Contribuția impozitului pe profit la constituirea veniturilor fiscale în România”. Am
avut în vedere de asemenea ilustrarea modului de determinare a impozitului pe profit în cadrul
unei firme. Această temă are o importanță deosebită deoarece ne arată cât de mare este
contribuția pe care o are impozitul pe profit la constituirea veniturilor fiscale și implicit la
formarea bugetului de stat și a bugetului general consolidat.
La realizarea acestei teme de licență voi vorbi mai întâi despre aspectele generale privind
profitul și impozitul pe profit pentru a înțelege foarte clar ce reprezintă profitul și impozitul de
pe urma acestuia. Aici voi explica faptul că orice agent economic care își desfășoară o anumită
activitate va dori să obțină profit de pe urma acesteia. De asemenea voi specifica și elementele
care constituite la formarea profitului.
În continuare voi aduce în temă despre cine sunt plătitorii impozitului pe profit și îi voi
enumera și pe cei care sunt scutiți de la plata impozitului pe profit. Voi explica de asemenea
noțiunile de rezident, nerezident și sediu permanent, noțiuni foarte importante în ceea ce privește
contribuabili impozitului pe profit.
Voi specifica pe parcurs și despre perioada impozabilă pentru contribuabili, mai ales că în
țara noastră există multe cazuri în care un contribuabil se înființează ca persoana juridică în
cursul unui an fiscal.
Un lucru important pentru tema despre care voi vorbi îl reprezintă cota cu care se
impozitează impozitul pe profit în țara noastră. Aici voi specifica cota standard de impozitare a
profitului și voi face o comparație între cota standard a impozitului pe profit din țara noastră cu
cotele de impozit pe profit din țările care se află în zona noastră. Voi spune de asemenea și
despre cei care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cazinourilor, cluburilor de
noapte ce fel de impozit asupra profitului realizat vor plăti.
Pe parcurs voi reda și modul de determinare a impozitului pe profit. Aici voi vorbi despre
elementele care au legătură cu determinarea impozitului pe profit cum ar fi de exemplu:
veniturile impozabile și neimpozabile, cheltuielile deductibile, deductibile limitat și despre
cheltuielile nedeductibile.
Începând cu capitolul doi voi vorbi despre introducerea și evoluția impozitului pe profit (în
special a cotei de impozitare).
În continuare voi vorbi despre contribuția impozitului pe profit la constituirea veniturilor
fiscale în România arătând ponderea pe care o are acesta în total venituri fiscale. Spre finalul
capitolului doi voi aduce în temă și cotele impozitului pe profit din țările UE, unde face parte și
țara noastră.
După ce voi explica aceste lucruri teoretice voi explica practic cum se determină profitul la
o firmă de transport mărfuri. Mai întâi voi face o scurtă prezentare a firmei în care voi specifica
domeniul de activitate al acesteia, cum este organizată, care sunt clienți săi, modul de încadrare
al entități.
După ce am încheiat această prezentare a firmei voi trece la întocmirea contului de
rezultate al firmei în care voi prezenta sintetic lucrările prealabile închiderii exercițiului financiar
la S.C. VAN DIJK S.R.L. Voi arăta apoi modul de calcul al unor cheltuieli cu deductibilitate
limitată cum ar fi de exemplu: cheltuielile de protocol, cheltuielile sociale, cheltuielile cu
amortizarea limitate.
Voi arăta de asemenea și modul cum se calculează impozitul pe profit atunci când firma
înregistrează cheltuieli cu sponsoriz În final voi face o analiză economico-financiară a firmei pe
baza contului de profit și pierdere în care voi analiza evoluția veniturilor totale, ale cheltuielilor
totale și evoluția profitului net obținut de firma S.C. VAN DIJK TRANSPORTS.R.L.
2
I. DEFINIREA PROFITULUI IMPOZABIL ȘI A IMPOZITULUI PE
PROFIT

I.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND PROFITUL ȘI IMPOZITUL PE PROFIT


I.1.1. Aspecte generale privind profitul
Profitul provine de la verbul ,,proficere”, fiind un termen de origine latină care înseamnă
,,a progresa, a da rezultate”.1 Progresul și rezultatele sunt dorite a fi obținute de aproape toată
lumea care realizează o anumită activitate.
În dicționarul limbii române, profitul este definit ca un folos pentru cineva sau ceva,
câștig, beneficiu, avantaj, venitul adus de capitalul utilizat intr-o întreprindere2, reprezentând
diferența dintre încasările efective și totalul cheltuielilor aferente.
Profitul poate fi considerat ca un venit rezidual pe care îl obțin proprietarii obiectelor
muncii (pământ, păduri, apele, materiile prime) și mijloacelor de munca (unelte, mijloace de
transport, instalații, clădiri) ca recompensă pentru utilizarea corespunzătoare si cât mai
eficientă a acestora.
Profitul reprezintă diferența dintre veniturile sau vânzările unei firme si costurile totale.
Pentru a se obține profit pentru societăți, veniturile trebuie sa fie mai mari decât costurile.
Daca nu se întâmplă acest lucru nici activitatea societăți nu mai poate continua deoarece se
înregistrează pierderi și activitatea desfășurată nu mai prezintă nici o motivație de a fi
continuată. De aceea pentru ca activitatea unei societății să poată fi continuată în condiții
eficiente pentru proprietare este nevoie ca aceasta sa obțină un avantaj bănesc cu care să poată
acoperi cheltuielile si sa obțină un excedent de venit.
Profitul in sens restrâns este un venit net pe care il obțin agenții economici ca produs al
utilizării capitalului într-o activitate economică. În sens larg profitul este câștigul, beneficiul,
surplusul bănesc, avantajul bănesc pe care îl obțin agenții economici ca surplus peste costul de
producție dintr-o acțiune, operație sau activitate economica desfășurată de aceștia. De
asemenea profitul este considerat un câștig ce remunerează munca depusă și ceilalți factori de
producție care au participat la obținerea acestuia.
Exemplu de calcul a profitului: Într-un an o entitate a efectuat cheltuieli de 70000 lei si a
obținut venituri de 100000 lei. Diferența pozitiva dintre venituri si cheltuieli reprezintă profitul
entități.
Profitul = Venituri – Cheltuieli = 100000 – 70000 = 30000 lei
Daca cheltuielile entități erau mai mari decât profitul obținut atunci aceasta înregistra
pierdere. În acest caz entitatea se înregistra pe deficit și in pierdere de beneficii economice.
Profitul comportă risc pe care agentul economic e nevoit să și-l anume daca dorește să
obțină un profit în urma căruia să fie mulțumit. Agentul economic trebuie să prevadă din timp
ce se va întâmpla pe piață, să prevadă prețurile și cum va evolua cererea si oferta pieței. De
aceea cei mai buni prevăzători economici vor lua decizia potrivită aducătoare de profit.
Agentul economic trebuie să țină cont de asemenea și de situația politică din țara unde își
desfășoară activitatea deoarece aceasta poate influența profitul. Un agent economic preferă de
obicei să desfășoare activități economice în țări unde există un echilibru politic deoarece va
putea prevedea mult mai ușor ce se poate întâmpla pe piața economică. În țările în care sunt
dezechilibre politice dese nu va putea prezice cu certitudine ce se poate întâmpla pe piața
respectivă și va fi nevoit să suporte un nivel al riscului mult mai ridicat asupra activității
economice pe care o desfășoară.

1
Plusfinanciar.ro
2
dex
3
Pentru a obține profit un agent economic trebuie să țină cont de acțiunile pe care le
întreprinde, adică să aibă o productivitate de calitate, să impulsioneze vânzările printr-o
campanie de publicitate bună și să reducă cheltuielile cât mai mult posibil.
Pe baza celor enumerate mai sus putem spune că un agent economic nu-și poate continua
activitatea dacă nu obține un profit care să-i permită acest lucru și să-l convingă să investească
în continuare în afacerea sa.
I.1.2. Aspecte privind impozitul respectiv impozitul pe profit
Noțiunea de impozit provine din limba latină de la cuvântul ,,imputus”3 și din limba
franceză de la cuvântul ,,impot” și înseamnă o obligație publică a cetățeanului care beneficiază
de pe urma cheltuielilor publice pe care le face statul în beneficiul său.
Gaston Jeze considera că ,,impozitul este in statele moderne o prestație pecuniară pretinsă
cetățenilor cu scopul acoperirii cheltuielilor de interes general". Această definiție este oarecum
adevărată deoarece cu ajutorul impozitului se acoperă cheltuielile publice, dar nu întotdeauna
aceste cheltuieli se fac în funcție de interesul fiecărui cetățean sau nu beneficiază de pe urma
impozitului în raport cu cât a contribuit la plata acestuia.
Impozitele au un caracter obligatoriu. Acest lucru semnifică obligația fiecărei persoane
fizice sau juridice care obține un anumit venit sau deține o avere să plătească un anumit tip de
impozit stabilit prin legi dezbătute în Parlament, dar și de către organele de stat de la nivel local
în anumite situații când este cazul.
Impozitele se fac cu titlu nerambursabil și definitiv, prin acest lucru înțelegându-se faptul
că banii pe care îi plătește plătitorul impozitului nu se vor mai întoarce în posesia sa. De
asemenea plătitorul impozitului nu va beneficia de un contraserviciu special sau de o
contraprestație imediată din partea statului de valoarea impozitului pe care l-a plătit statului.
Impozitul pe profit = o parte din profitul pe care agentul economic îl realizează și pe care
prin legii stabilite de instituțiile statului, acestuia îi revine obligația să-l ofere statului.
Impozitul pe profit este distribuit de obicei către bugetul de stat și va fi folosit pentru
acoperirea cheltuielilor pe care le fac instituțiile statului.
La plata impozitului pe profit sunt obligate entitățile economice care desfășoară diverse
activități economice aducătoare de profit și nu sunt incluse în alte categorii de impozitare a
activității, cum ar fi microîntreprinderile sau organizațiile nonprofit.
Impozitarea activității economice prin intermediul impozitului pe profit are loc prin trei
sisteme, și anume:
a. Sistemul de bază prin care cota de impozit pe profit se aplică asupra profitului impozabil
determinat conform Codului Fiscal;
b. Sistemul condiționat alternativ care vizează un calcul dublu al impozitului pe profit, din
acest calcul se alege valoarea cea mai mare; in aceasta categorie se încadrează diverse entități
economice, cum ar fi cazinourile, barurile de noapte, casele de pariuri sportive;
c. Impozitarea activități economice a organizaților nonprofit.
Elementele care contribuie la baza de impozitare sunt veniturile și cheltuielile. Realizându-
se diferența dintre venituri și cheltuieli va rezulta un profit brut, dar trebuie îndeplinită condiția
precum veniturile să fie mai mari decât cheltuielile. Veniturile și cheltuielile sunt clasificate în
mai multe subcategorii care contribuie la calculul profitului impozabil și implicit la calculul
impozitului pe profit.

I.2. PLĂTITORII IMPOZITULUI PE PROFIT ȘI PERIOADA IMPOZABILĂ


Plătitorii impozitului pe profit sunt persoane juridice romane pentru profitul realizat atât în
România cât și în străinătate și persoane juridice străine care au calitatea de rezidenți sau de
nerezidenți care își desfășoară activitatea prin intermediul unui sediu permanent in România.

3
www.academia.edu
4
Prin calitate de nerezident se înțelege orice persoana juridică străină sau orice entitate
străină care nu este înregistrată în România4, potrivit legii. În categoria de nerezidenți intră
societățile comerciale care sunt înregistrate sau înființate în alte state decât România.
Prin rezident se înțelege orice persoană juridică română sau orice persoană juridică
străina, dar care își au locul de exercitare a activități în România. Este considerată rezidentă și
orice persoană juridică care își are propriul sediu social în România5. Persoana juridică cu
sediul social în România trebuie înființată potrivit legislației europene.
Sediul permanent reprezintă locul prin intermediul căruia își desfășoară activitatea un
nerezident. Nerezidentul își desfășoară activitatea în cadrul sediului permanent parțial sau
integral în funcție de ce presupune activitatea pe care o desfășoară.
Un sediu permanent presupune un loc unde se pot desfășura o serie largă de activități
putând fi constituit ca: un birou, un loc de conducere, o sucursală, un magazin, un atelier sau
chiar un loc de unde să se extragă resurse naturale cum ar fi de exemplu o mină de unde să se
extragă gaze.
De asemenea un sediu permanent presupune a fi constituit de pe urma unui șantier de
construcții, unui proiect de construcții sau prin activitatea de urmărire a acestor activități.
Trebuie respectată însă condiția că aceste activități se desfășoară pe o durată de timp mai mare
de 6 luni, aceasta reprezentând o condiție esențială în respectarea denumirii acestor activități
ca fiind desfășurate în cadrul unui sediu permanent.
Un sediu permanent nu presupune ca nerezidentul să folosească o instalație doar în
scopul de a depozita sau de a expune anumite bunuri sau produse ce-i aparțin, doar pentru
interesul său propriu în calitatea lui de nerezident. De asemenea un sediu permanent nu
presupune menținerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparțin unui nerezident numai în
scopul de a fi procesate de către alte persoane. Aceste prevederi sunt valabile doar pentru un
birou, un magazin, o sucursală etc., dar nu și pentru un șantier de construcții de exemplu în
cadrul căruia sediul permanent presupune și aceste lucruri.
Sunt considerați plătitorii ai impozitului pe profit printre altele și persoanele juridice
străine care au realizat venituri în România de pe urma transferului de proprietăți imobiliare
situate pe teritoriul țări noastre, dar și de pe urma drepturilor pe care persoanele juridice străine
le au asupra acestor proprietăți imobiliare.
Drepturile pe care le au persoanele juridice asupra acestor proprietăți le permite inclusiv
închirierea sau cedarea folosinței bunurilor proprietății imobiliare situate pe teritoriul țării
noastre, ceea ce le aduce venituri în urma cărora sunt obligate prin lege la plata de impozit pe
profit.
O altă categorie de venituri asupra cărora se aplică impozit pe profit persoanelor juridice
străine este cea legată de venitul obținut de pe urma exploatării resurselor naturale situate pe
teritoriul României. De pe urma exploatării resurselor naturale ar trebui însă să se aplice un
impozit pe profit mai mare, diferențiat în funcție de ce anume se exploatează și mai ales dacă
nu se contribuie neapărat prin această exploatare a resurselor naturale la bunăstarea cetățeniilor
de pe teritoriul țării noastre și doar cei care se ocupă cu exploatarea au de câștigat mai mult
prin obținerea de venituri substanțiale.
Printre categoriile de venituri obținute de persoanele juridice străine și de pe urma cărora
datorează impozit pe profit se numără și veniturile obținute în urma vânzărilor sau cesionării
titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română.
În România anul fiscal este anul calendaristic. Există multe cazuri în țara noastră în care
un contribuabil se înființează ca persoană juridică în cursul unui an fiscal. Se întâlnesc de
asemenea cazuri în care o persoană juridică ajunge la faliment sau își încheie activitatea din

4
Legea 227/2015 privind Codul Fiscal actualizată
5
Legea 227/2015 privind Codul Fiscal actualizată
5
diverse motive. Pentru astfel de cazuri întâlnite, perioada impozabilă reprezintă perioada din
anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat6.
Pentru cazul în care un contribuabil se înființează ca persoana juridică în cursul unui an
fiscal, perioada impozabilă luată în calcul pentru care el este nevoit să plătească impozit pe
profit începe în primul rând de la data înregistrării acestuia în registrul comerțului sau de la
data înregistrării în registrul ținut de instanțele judecătorești sau alte autorități competente în
ținerea unui astfel de registru, doar dacă are această obligație prin lege.
Pentru contribuabilul care își desfășoară activitatea prin intermediul unui sediu
permanent, perioada impozabilă începe de la data în care persoana juridică străină începe să-și
desfășoare în totalitate sau doar parțial activitatea în România. Excepție de la această regulă
face sediul permanent care se înregistrează în registrul comerțului, iar pentru acesta, perioada
impozabilă începe odată cu înregistrarea acestuia în registrul comerțului.
Cum am amintit mai sus sunt cazuri în care un contribuabil își încetează propria activitate
în cursul unui an fiscal. Pentru acești contribuabili perioada impozabilă se încheie în funcție de
consecințele care au loc după încetarea lor.
În primul rând se întâlnesc cazuri în care au loc fuziuni sau divizări având ca efect juridic
încetarea existenței persoanelor juridice care sunt dizolvate fără lichidare. Dacă se vor constitui
persoane juridice noi după încetarea existenței persoanelor juridice dizolvate perioada
impozabilă se încheie la data înregistrării în registrul comerțului sau în registrul ținut de
instanțele judecătorești competente a noii persoane juridice.
În al doilea se întâlnesc cazuri de dizolvare, urmate apoi de lichidarea contribuabilului.
Pentru aceste cazuri perioada impozabilă ia sfârșit odată cu încheierea operațiunilor de
lichidare, dar nu mai târziu de data în care se depun situațiile financiare la organele fiscale care
se ocupă cu acest lucru.
Există și cazuri în care un sediu permanent își încheie existența. Pentru acesta perioada
impozabilă se încheie la data în care are loc radierea înregistrării fiscale.
I.3. SCUTIRI DE LA PLATA IMPOZITULUI PE PROFIT

Cultele religioase

Trezoreria statului

Instituția publică

Academia Română și fundațiile înființate de Academia


Română în calitate de fondator unic

Banca Națională a României

Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar

Sunt făcute scutiri Fondul de compensare a investitorilor


scutiri de la plata
impozitului Fondul de garantare a pensiilor private și a
pe profit pentru asiguraților

Persoana juridică română care plătește impozit pe


veniturile microîntreprinderilor

6
Legea 227/2015 privind Codul Fiscal actualizată
6
Fundația constituită ca urmare a unui legat

Entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică

Organizațiile non-profit, organizațiile sindicale și


patronale

Impozitul pe profit aferent profitului reinvestit


Scutirile de la plata impozitului pe profit se adresează în general instituțiilor aflate sub
controlul aparent al statului, microîntreprinderilor care își plătesc impozitele pe veniturile sale
conform prevederilor, contribuabililor care își reinvestesc profitul obținut și organizațiilor non-
profit.
Pe baza schemei de mai sus voi explica de ce unele entități incluse în această schemă sunt
scutite de la plata impozitului pe profit.
- Trezoreria statului. Aceasta este scutită de la plata impozitului pe profit deoarece se află
în slujba statului, fiindu-i în ajutor acestuia în diverse moduri. Trezoreria statului contribuie la
păstrarea echilibrului financiar și economic la nivel național prin rolul pe care îl are asupra
finanțelor publice și prin funcțiile pe care le îndeplinește. Trezoreria statului este în primul
rând un administrator al banului public, ocupându-se cu necesarul de acoperire a deficitului
atunci când situația o impune. De asemenea, Trezoreria statului se implică în economie atunci
când situația o cere, urmărindu-se în primul rând atingerea obiectivelor primordiale interesului
național.
- instituțiile publice, dar cu excepția că nu sunt scutite plăți impozitului pe profit
impozabil obținut în urma desfășurări unor activități cu caracter economic. Instituțiile publice
sunt scutite de la plata impozitului pe profit fiindcă acestea se află în slujba statului, ele primind
fonduri de la bugetul de stat sau al asigurărilor sociale de stat.
- Academia Română și fundațiile înființate de Academia Română în calitate de fondator
unic, cu excepția activităților economice desfășurate de acestea sunt scutite de la plata
impozitului pe profit deoarece scopul lor principal este de a menține parcursul cultural și
științific al țări la un nivel ridicat.
- Banca Națională a României. Este scutită de la plata impozitului pe profit deoarece
ajută la administrarea rezervelor internaționale ale României, se ocupă cu emiterea de monede
și bancnote constituie ca mijloace legale de plată pe teritoriul României, ia măsurile necesare
pentru asigurarea stabilității financiare, controlează și supraveghează regimul valutar din țara
noastră;
- Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar. Acesta este scutit de la plata
impozitului pe profit deoarece are rolul de a proteja depunerile populației la băncile din
România în cazul în care o anumită bancă nu poate să-și respecte obligațiile pe care le are față
de deponenți săi. Fondul de garantare a depozitelor este constituit ca persoană juridică de drept
public.
- Fondul de compensare a investitorilor. Primește scutire de la plata impozitului pe
profit deoarece are rolul de a compensa investitori în situația în care un membru al acesteia nu-
și poate respecta atribuția de returnare a fondurilor bănești datorate sau deținute de către
investitori.
În ceea ce privește scutirea de impozit a profitului reinvestit acesta se calculează
trimestrial sau anual în funcție de cum este stabilit. Profitul care a beneficiat de scutire se
repartizează la sfârșitul exercițiului financiar, cu excepția părți pentru rezerva legală.
Beneficiază de scutire la plata impozitului pe profit profitul care a fost investit în produse
utilizate pentru utilizarea de activității economice cum ar fi echipamentele tehnologice, mașini
de control și de facturare sau produse cumpărate pe baza unor contracte de leasing financiar.
7
Exemplu de calcul al scutirii de impozit pe profitul reinvestit pentru care se aplică anual
sistemul de plată a impozitului pe profit
O societate înregistrează la sfârșitul anului 2015 un profit impozabil în sumă de
6.000.000 lei. Profitul contabil brut pentru anul 2015 este de 4.400.000 lei. Întreprinderea
achiziționează și le distribuie spre punerea în folosință în luna februarie 2015 calculatoare în
valoare de 160.000 lei. Apoi în luna iunie achiziționează un echipament tehnologic în valoare
de 200.000 lei, iar în luna septembrie un echipament tehnologic în valoare de 60.000 lei.

Calcularea impozitului pe profit pentru anul 2015: 6.000.000 lei x 16% = 960.000 lei
Suma totală a investițiilor realizate: 160.000 + 200.000 + 60.000 = 420.000 lei
Impozitul pe profit scutit: 420.000 x 16% = 67.200 lei
După aceste calcule are loc repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat
de scutire de impozit pe profit . În acest caz are loc repartizarea de către societate a unei părți
din profitul contabil. În cazul nostru societatea repartizează 6% din profitul contabil pentru
constituirea rezervei legale.
Profitul reinvestit: 420.000 x 6% = 25.200 lei
Profitul scutit care va fi repartizat la rezerve: 420.000 – 25.200 = 394.800 lei

I.4. Cota de impunere


Cota care se aplică asupra profitului impozabil în țara noastră este de 16%7. În această
categorie nu se includ contribuabili care au un regim special de impozitare.
În categoria de contribuabilii care beneficiază de un regim special de impozitare intră cei
care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor,
cazinourilor. Astfel de contribuabili, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri
în baza unui contract de asociere, și în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru
activitățile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective, sunt
obligați la plata impozitului în cotă de 5% aplicat acestor venituri înregistrate8.
Exemplu de impozitare asupra profitului pentru contribuabilii care desfășoară activități
normale și pentru contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor de noapte,
cluburilor de noapte, discotecilor sau cazinourilor:
O entitate desfășoară doua tipuri de activități: o activitate normala și o activitate de natura
unui club de noapte. Entitatea respectiva realizează venituri în valoare de 30.000 lei, 23.000 lei
reprezentând venituri din activitatea clubului de noapte.
Cheltuielile efectuate de entitate sunt de 8.000 lei, din care cheltuieli ce revin barului de
noapte sunt in suma de 6.000 lei. Să se determine impozitul pe profit datorat pe cele două tipuri
de activități.
ACTIVITATE NORMALA:
Profit impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale – Venituri neimpozabile + Cheltuieli
Nedeductibile = (30.000 – 23.000) – (8.000 – 6.000) = 5.000 lei
Impozit pe profit = Profit impozabil x 16% = 5.000 x 16% = 800 lei
ACTIVITATE CLUB DE NOAPTE:
Profit impozabil = Venituri totale – Cheltuieli Totale – Venituri neimpozabile + Cheltuieli
Nedeductibile = 23.000 – 6.000 = 17.000
Determinarea impozitului pe profit prin aplicare cotei de 16%:
Impozit pe profit = 17.000 x 16% = 2.720 lei
Determinare impozitului pe profit prin aplicarea cotei de 5% asupra venitului realizat din
activitatea clubului de noapte:

7
Legea 227/2015 privind Codul Fiscal actualizată
8
Legea 227/2015 privind Codul Fiscal actualizată
8
Impozit pe profit = 23.000 x 5% = 1.150 lei
Pentru clubul de noapte se va plăti impozit pe profit 2720 lei deoarece s-a ales suma maximă
dintre cele 2 valori determinate, 2.720 lei respectiv 1.150 lei.
Total impozit pe profit = 800 + 2.720 = 3.520 lei
Principiul unicității impunerii arată faptul că profitul trebuie să se impoziteze o singură
dată, fie de cel care îl acordă (de regula agentul economic), fie la cel care îl primește (statul).
În cazul în care un profit prevăzut prin lege a se impozita nu se impozitează niciodată,
atunci are loc o încălcare a legii cu buna știință a agentului economic sau o încălcare a legii din
culpă, fără știința contribuabilului. Daca profitul impozabil se impozitează de doua ori atunci
are loc încălcarea principiului unicității impunerii, iar atunci cel care a plătit impozit de doua
ori va trebui să i se răscumpere plata în plus a impozitului pe profit.
Cota de impozitare în Europa Centrala și de Est în comparație cu România
În acest grafic am realizat o comparație între nivelul cotei de impozitare din Europa
Centrală și de Est și România. Din acest grafic ne dăm seama că în zona noastră întâlnim un
nivel destul de scăzut al cotei de impozitare a profitului. Acest lucru se datorează condițiilor
economice din această zonă, condiții economice ce nu sunt foarte bune în comparație cu ceea
ce întâlnim în vestul Europei. Din această cauză nu se încearcă o ridicare a nivelului de
impozitare a profitului, acest lucru ducând la o îngreunare și mai mare a situației din punct de
vedere economic.
Cea mai mare cotă a impozitului pe profit dintre țările din zona noastră o întâlnim în
Grecia. Din punctul meu de vedere acest nivel al cotei de impozitare nu este neapărat benefic
deoarece condițiile economice din Grecia nu sunt foarte bune și nu permit o cotă așa de mare.

Graficul nr.1. Cota de impozitare în Europa Centrală și de Est în comparație cu țara


noastră

Sursa:www.tradingeconomics.com

Pe baza graficului observăm un nivel destul de mare al cotei de impozitare în comparație


cu România în Austria unde cota este de 25%. Motivul pentru care întâlnim o cotă mai ridicată

9
este faptul că această țară este mai dezvoltată din punct de vedere economic și își permite o
astfel de cotă a impozitului pe profit.
România se află în prezent sub nivelul mediu în ceea ce privește cota de impozitare în
Europa Centrala și de Est. Media cotei de impozitare a profitului pentru cele 16 țări care au
fost luate în considerare în comparația efectuată este de 17,38% , în timp ce cota impozitului pe
profit în tara noastră este de 16%. În comparație cu celelalte țări din punct de vedere al cotei
impozitului pe profit, Romania se afla cel mai aproape de Serbia cu o cotă a impozitului pe
profit de 15% și de Slovenia cu o cotă a impozitului pe profit de 17%.
Cea mai mică cotă a impozitului pe profit din zona noastră o găsim în Muntenegru de 9%.
De asemenea cote mici ale impozitului pe profit întâlnim și în țări precum Bosnia și
Herzegovina, Macedonia și Bulgaria care nu sunt foarte dezvoltate economic, de aceea nu își
permit foarte mult să crească nivelul cotei impozitului pe profit.

I.5. MODALITĂȚI DE DETERMINARE A IMPOZITULUI PE PROFIT ȘI A


PROFITULUI IMPOZABIL
Profitul impozabil reprezintă diferența între veniturile realizate de către agentul economic
pe parcursul unui an fiscal dintr-o activitate pe care acesta o desfășoară în scopul obținerii
profitului impozabil și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri. De pe urma acestei
diferențe se scad veniturile neimpozabile și se adaugă cheltuielile nedeductibile. Impozitul pe
profit se calculează anual sau trimestrial în funcție de cum este prevăzut.
La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul și alte elemente similare veniturilor si
cheltuielilor.
Formula de calcul a profitului impozabil si a impozitului pe profit:
Profit impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale – Venituri neimpozabile + Cheltuieli
nedeductibile
Impozit pe profit = Profit impozabil x 16%
Foarte des întâlnim faptul că unii fac confuzie între profitul impozabil și profitul contabil.
Din acest motiv se mai folosește și noțiunea de profit fiscal pentru a se înțelege mai clar
diferența dintre profitul contabil și profitul impozabil.
Diferența între profitul impozabil și profitul contabil este aceea că profitul impozabil este
un venit cu caracter fiscal, ceea ce înseamnă că este supus impozitării, iar profitul contabil nu
este supus impozitării, deci nu are caracter fiscal.

I.5.1. Venituri totale

Venituri impozabile

Clasificare veniturilor
totale:
Venituri neimpozabile

Veniturile totale ale persoanelor juridice reprezintă sumele totale încasate care sunt obținute
de acestea din vânzarea producției pe care o realizează, lucrărilor pe care le execută sau de pe
urma serviciilor pe care acesta le prestează în scopul de a obține un profit satisfăcător de pe
urma activități prestate.
Formula de calcul a veniturilor totale:

10
Venitul total = cantitatea de produse vândute x prețul pe unitatea de măsură.
Veniturile totale cuprind veniturile impozabile și veniturile neimpozabile.
Venituri totale = Venituri impozabile + venituri neimpozabile
I.5.1.1. Venituri impozabile
Diferența cea mai clară și ușor de exemplificat între veniturile impozabile și veniturile
neimpozabile este aceea că veniturile impozabile sunt acea categorie de venituri care este luată
în calcul pentru determinarea profitului impozabil, iar veniturile neimpozabile reprezintă
categoria de venituri care nu este luată în calcul la determinarea profitului impozabil în cadrul
activităților desfășurate de către persoanele juridice.
Veniturile sunt obținute din vânzarea unor produse, realizarea unor lucrări sau prestarea
unor servicii. Pentru ca sa fie impozabil, venitul trebuie sa aibă o bază legală și să fie obținut
din activitatea pe care firma o are ca obiect de activitate în documentele sale.
Veniturile totale sunt supuse uneori unei duble impozitări sau unei duble impuneri care nu
este deloc un lucru echitabil deoarece veniturile trebuie să fie supuse o singură dată unui
anumit tip de impozit. De aceea ele pot fi trecute în categoria veniturilor neimpozabile, un
exemplu foarte bun fiind dividendele.
Veniturile neimpozabile sunt veniturile care nu sunt luate în calcul la determinarea
profitului impozabil în cadrul activităților desfășurate de persoanele juridice. În cazul în care o
societate comerciala înregistrează doar venituri neimpozabile aceasta nu va trebui să mai
plătească impozit pe profit deoarece doar veniturile impozabile sunt supuse impozitului pe
profit.
Exemplu:
Veniturile totale ale unei entități au fost de 20.000 lei. Din aceste venituri 5.000 lei sunt
neimpozabile, deoarece entitatea primește dividende de la o persoana juridică străină plătitoare
de impozit pe profit situată într-un stat terț, cu care România are încheiată o convenție de
evitare a dublei impuneri. Să se determine veniturile impozabile.
Veniturile impozabile = Venituri totale – Venituri neimpozabile = 20000 – 5000 = 15000 lei

I.5.1.2. Venituri neimpozabile


Veniturile neimpozabile sunt considerate categoria de venituri care sunt scutite de la plata
impozitului pe profit sau nu sunt folosite pentru determinarea profitului impozabil si nu se iau
în calcul pentru calcularea impozitului pe profit.
Printre veniturile considerate neimpozabile la calculul rezultatului fiscal conform Codului
Fiscal în vigoare întâlnim printre altele următoarele categorii de venituri:

Dividendele primite de la o persoană juridică străină

Dividendele primite de la o persoană juridică străină care


plătește impozit pe profit sau un impozit care este similar și
care se află situată într-un stat terț

Venituri din anularea sau re-facturarea cheltuielilor care nu au


beneficiat de deducere
Din categoria
veniturilor Venituri caracterizate de creșterea de valoare datorată
neimpozabile reevaluării mijloacelor fixe, terenurilor sau imobilizărilor
fac parte: corporale

Veniturile obținute în urma evaluări, vânzări sau cesionări


11
titlurilor de participare care sunt deținute la o persoană juridică
română sau persoană juridică străină care trebuie să fie situată
într-un stat cu care România are încheiată o convenție de
. evitare a dublei impuneri.

Despăgubirile primite pe baza hotărârilor Curții Europene a


Drepturilor Omului

Sumele colectate pentru îndeplinirea responsabilităților de


Finanțare a gestionării deșeurilor.

I.5.2. Cheltuieli totale

Cheltuieli deductibile

Clasificare
cheltuielilor Cheltuieli cu deductibilitate limitată
totale:
Cheltuieli nedeductibile

Scopul pentru care se fac anumite cheltuieli este acela de a se realiza anumite obiective
pe care le dorește realizate cel care face o cheltuială, obiectivul nefiind întotdeauna de a se
obține neapărat un venit impozabil. De aceea cheltuielile totale se împart în cheltuieli care
sunt făcute pentru a realiza venituri impozabile și cheltuieli care nu sunt înregistrate cu scopul
de a realiza venituri neimpozabile.
I.5.2.1. Cheltuielile deductibile
Cheltuielile care sunt efectuate în scopul realizării de venituri impozabile sunt
cheltuielile înregistrate cu realizarea și comercializarea produselor, executarea lucrărilor și
prestarea de servicii. Cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile sunt
reglementate prin actele normative în vigoare, în special prin Codul Fiscal și Normele de
aplicare a Codului Fiscal, ele având regimul fiscal de cheltuieli deductibile care se mai
numesc cheltuieli admise la scădere la calculul profitului impozabil.
Cheltuielile care sunt considerate a fi deductibile pot fi calculate ca diferență între
cheltuielile totale si cheltuielile nedeductibile
I.5.2.2.Cheltuieli cu deductibilitate limitată sunt cheltuielile care depășesc o anumită limită
pentru care sunt prevăzute a fi deductibile. Cheltuielile încadrate în categoria deductibilității
limitate sunt diferite de la o perioadă la alta respectiv de la o țară la alta și se ține cont de
situația în care se impun aceste tipuri de cheltuieli din punct de vedere economic, dar și din
punct de vedere social. Se are în vedere de asemenea și sistemul fiscal care se practică în țara
respectivă.
Exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitată în țara noastră sunt: cheltuielile de protocol
cu respectarea limitei de 2% asupra profitului contabil aici adăugându-se cheltuielile cu
impozitul pe profit și cheltuielile de protocol, cheltuielile sociale care au rolul de a ajuta
anumite persoane într-o situație când se impune acest lucru, cheltuielile cu tichetele de masă
și vouchere de vacanță acordate de către angajatori pentru angajați lor, dar până într-o
anumită limită prevăzută.
12
I.5.2.3. Cheltuielile nedeductibile sunt acele cheltuielile care nu îndeplinesc condițiile să fie
scăzute din venituri în scopul determinării profitului impozabil și a impozitului pe profit9.
Acest tip de cheltuială nu contribuie la veniturile impozabile.
Un exemplu în acest sens pot fi amenzile pe care trebuie să le plătească agentul economic
pentru nereguli găsite în cadrul firmei sale de către organele abilitate în efectuarea de control
în cadrul firmei sale. Amenzile nu au nici o legătură cu veniturile impozabile, ele putând face
parte doar din cadrul cheltuielilor nedeductibile. De asemenea o cheltuială nedeductibilă nu
contribuie niciodată la creșterea veniturilor impozabile prin creșterea valorii produselor
realizate, lucrărilor pe care le execută sau prin serviciile prestate.

Tabelul nr.1. Comparație între cheltuielile deductibile și cheltuielile nedeductibile


Cheltuielile deductibile Cheltuielile nedeductibile
Sunt efectuate pentru a realiza venituri Nu sunt efectuate pentru a realiza venituri
impozabile impozabile
Au la bază documente justificative Nu au la bază documente justificative
Îndeplinesc condițiile să fie scăzute din Nu îndeplinesc condițiile să fie scăzute din
venituri în scopul determinării profitului venituri în scopul determinării profitului
impozabil și a impozitului pe profit impozabil și a impozitului pe profit
Nu sunt efectuate cu depășirea limitelor Sunt efectuate cu depășirea limitelor legale
legale
Au legătură cu veniturile impozabile Nu au nici o legătură cu veniturile impozabile
Sunt îndreptate spre obiectul de activitate al Nu sunt îndreptate spre obiectul de activitate al
agentului economic agentului economic

II. EVOLUȚIA IMPOZITULUI PE PROFIT ÎN ROMÂNIA

II. 1. INTRODUCEREA ȘI EVOLUȚIA IMPOZITULUI PE PROFIT ÎN ROMÂNIA


Impozitul pe profit a înregistrat în țara noastră diverse modificări de la o perioada la alta.
Impozitul pe profit a apărut în România imediat după revoluție când economia a suferit
modificări importante, trecându-se de la o economie centralizată la o economie de piață ce
permite desfășurarea de activității economice în mod liber.
Unele activități aduc un profit destul de important agentului economic. Acest lucru a
determinat statul să îi impună celui care desfășoară activități economice să plătească un impozit
pe profit, prin care să contribuie la aducerea de venituri fiscale pentru acoperirea cheltuielilor
pe care statul e nevoit să le facă. Acest impozit pe profit s-a votat în Parlament pentru a intra în
legalitate astfel încât să poată fi colectat de la entități.
Graficul nr.2: Evoluția cotei de impozitare a impozitului pe profit în România

9
Lăcrița-Grigore, Nicolae, Fiscalitate pentru profesioniști, Ed. Tribuna Economică, București, 2011
13
În țara noastră, după anul 1990, s-a înregistrat următoarea evoluție a impozitului pe profit:
1. Legea nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, s-a aflat în vigoare în perioada 1 ianuarie
1991 – 31 decembrie 1993. Această lege prevedea faptul ca impozitul pe profit se calculează în
cote progresive in funcție de mărimea profitului entități plătitoare de impozit pe profit10.
Cotele progresive erau compuse dintr-un total de 68 de tranșe.
Prima tranșă de profit impozabil era scutită de la plata impozitului pe profit. Profitul anual
nu trebuia să depășească 25.000 lei pentru ca plătitorul să fie inclus în prima tranșă și să fie
scutit de la plata impozitului pe profit.
Următoarele tranșe erau cuprinse între anumite limite, iar in funcție de acele limite se
calcula cota medie de impozit. De exemplu pentru un profit anual cuprins între 375.001-
400.000 lei se plătea un impozit pe profit în cotă de 25%.
Entitățile care realizau un profit anual ce depășește 955.000.000 lei erau impozitate cu
cota maximă de 77%.
Acest tip de impozitare avea rolul de a-i încuraja pe cei care obțineau un profit anual mai
mic sau erau o entitate economică mai mică și nu aveau resurse mari de a investi să-și dezvolte
și să-și continue în continuare activitatea economică în speranța că pe viitor entitatea
economică se va dezvolta mai mult. Acest lucru ar duce la un profit anual mai mare, deci prin
urmare și statul ar fi avut de câștigat pe viitor.
Calculul impozitului pe profit se realiza ca diferență între veniturile și o serie de
cheltuieli prevăzute printre care amintim:
- Cheltuielile aferente activități desfășurate evidențiate în costurile agenților economici;
- Cheltuielile cu pregătirea profesională;
- Comisioane plătite agenților economici ce desfășoară activități de comerț exterior;
- Cheltuielile de protocol și publicitate în anumite limite stabilite de către Ministerul
Finanțelor Publice;
- Sume utilizate pentru cumpărarea de acțiuni de pe urma cărora rezultă încasarea de
dividende;
- Alte cheltuieli prevăzute de normele legale.
2. Hotărârea Guvernului nr. 804/1991 privind impozitul pe profit. Această hotărâre
Guvernului a intrat în vigoare în perioada 1 ianuarie 1991 – 31 decembrie 1994. În Hotărârea
Guvernului nr. 804/1991 se prevedeau două lucruri foarte importante în ceea ce privește
calculul impozitului pe profit. Primul lucru era legat de faptul că pentru profitul impozabil de
până la 1.000.000 de lei se aplică o cotă proporțională de 30% la calculul impozitului pe

10
Legea nr.12/1991 privind impozitul pe profit
14
profit, iar cel de-al doilea lucru prevedea că pentru profitul ce depășește 1.000.000 de lei se
aplică o cotă proporțională în calculul impozitului pe profit de 45%11.
3. Ordonanța Guvernului nr.70/1994 privind impozitul pe profit a intrat în vigoare în
perioada 1 ianuarie 1995 – 30 iunie 2002. În cadrul acestei ordonanțe cota de impozit pe profit
s-a modificat stabilindu-se cota de 38% asupra impozitului pe profit12.
Au existat însă și excepții în ce privește plata în această cotă a impozitului pe profit.
Aceste excepții erau în primul rând reprezentate de contribuabilii care desfășurau pe lângă
activități economice obișnuite și activități de natura jocurilor de noroc sau a barurilor și
cluburilor de noapte. Aceste activități erau impozitate cu o cotă de 60% dacă depășeau 50% din
totalul veniturilor pe care le realiza entitatea economică în urma activităților desfășurate.
O altă excepție de la plata impozitului pe profit la o cotă de 38% a fost Banca Națională a
României care plătea impozit pe profit în cotă de 80%, dar după data de 31 decembrie 2004 s-a
decis ca această cotă de impozit pe profit să fie eliminată.
De asemenea erau impozitate cu o cotă de impozit pe profit de 44,2% persoanele juridice
străine care desfășurau activități economice în România printr-un sediu permanent. Acest lucru
nu era neapărat benefic în ceea ce privește atragerea investitorilor străini deoarece erau nevoiți
să plătească un impozit pe profit mai mare spre deosebire de entitățile economice din România.
Un alt lucru avut în vedere în ceea ce privește impozitarea asupra profitului era
încurajarea contribuabililor care desfășurau activități agricole. De exemplu cei care realizau cel
puțin 80% venituri din agricultura plăteau o cotă de impozit pe profit de 25% față de ceilalți
care plăteau 38%.
4. Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit a fost în vigoare în perioada 1 iulie 2002
– 31 decembrie 2003. Față de Ordonanța Guvernului nr. 70/1994 în care se prevedea o cotă a
impozitului pe profit de 38%, Legea nr. 414/2002 prevede o cotă semnificativ mai mică de
25%13.
Există unele excepții în care contribuabilii nu plătesc 25% pentru impozitul pe profit.
Mai sus am amintit faptul că Banca Naționala a României plătea impozit pe profit în cotă de
80% până la data de 31 decembrie 2004, deci în perioada în care această lege era în vigoare
cota de impozit pe profit era de 80% în cazul Băncii Naționale a României.
De asemenea contribuabilii care realizau export de bunuri sau prestări de servicii,
obținute prin activitatea lor proprie și încasau venituri în valută de pe urma acestora prin
intermediul unui cont bancar în România, erau obligate la plata unei cote de impozit pe profit
de 6%.
Începând cu data de 1 ianuarie 2003 s-a introdus o cotă de impozit pe profit de 12,5%
asupra părți profitului impozabil care corespunde ponderii de venituri încasate din export în
volumul total al veniturilor.
5. Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal a intrat în vigoare pe data de 1 ianuarie 2004. În
anul 2004 cota de impozit pe profit a fost de 25%, dar începând cu 1 ianuarie 2005 aceasta a
scăzut la 16%.
În cadrul acestei legi se elimină cota de impozit pe profit de 80% pentru Banca Națională
a României care era prevăzută la alin. (1) al art. 17 din Codul Fiscal. Acest lucru s-a realizat
prin ,,Ordonanța Guvernului nr. 83 din 19 august 2004, urmând ca în Codul Fiscal de la 1
ianuarie 2005 să se treacă Banca Națională a României în categoria celor scutiți de la plata
impozitului pe profit14.

11
Hotărârea Guvernului nr.804/1991 privind impozitul pe profit
12
Ordonanța Guvernului nr.70/1994
13
Legea nr.414/2002
14
Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal
15
II.2. CONTRIBUȚIA IMPOZITULUI PE PROFIT LA CONSTITUIREA VENITURILOR
FISCALE ÎN ROMÂNIA

Tabelul nr.2: Contribuția impozitului pe profit la constituirea veniturilor fiscale în


anul 2015
Bugetul de Total buget general
% din PIB
Indicatori U.M. stat consolidat
mil.
89572.7 138302.1 19.6%
Venituri fiscale lei
mil.
24614.9 40090.9 6.0%
Impozite directe, din care: lei
mil.
13772.7 13824.3 2.0%
Impozit pe profit lei
mil.
9226.9 26640.1 3.8%
Impozit pe venit și salarii lei
mil.
1615.4 1626.6 0.2%
Alte impozite pe profit și venit lei
mil.
62965.9 89207.8 12.7%
Impozite indirecte, din care: lei
mil.
35919.4 57132.2 8.1%
TVA lei
mil.
24654.4 26018.0 3.7%
Accize lei
Alte impozite pe bunuri și mil.
1019.2 2701.7 0.4%
servicii lei
mil.
1372.9 3356.0 0.5%
Taxa pe utilizarea bunurilor lei
mil.
1992 7003.4 0.9%
Alte venituri fiscale lei
Sursa: Ministerul Finanțelor Publice
Veniturile fiscale contribuie în cea mai mare măsură la constituirea bugetului
administrației centrale de stat, urmate de contribuțiile de asigurări și de veniturile nefiscale
care au o contribuție mult mai mică. Bugetul de stat este elaborat și administrat de către
Guvern, iar pentru a fi aprobat e nevoie să treacă pe la Parlament.
Veniturile fiscale sunt constituite din impozitele directe și indirecte pe care statul le
colectează pentru a-și putea acoperi cheltuielile. Aceste venituri provin din impozitul pe
profit, impozite pe venituri din salarii, impozite pe taxe de proprietate, bunuri și servicii,
accize, TVA, taxe vamale, contribuții la asigurările sociale și alte tipuri de impozite și
contribuții.
Dintre categoriile de impozite enumerate voi pune în evidență contribuția impozitului
pe profit la constituirea veniturilor fiscale, contribuția pe care o au acestea la formarea
bugetului de stat și procentajul din PIB reprezentat de totalul veniturilor fiscale cărora le
aparține și impozitul pe profit.
Mai jos am prezentat un grafic în care se arată contribuția impozitului pe profit la
constituirea veniturilor fiscale pentru anul 2015 în comparație cu contribuția celorlalte
categorii de venituri fiscale, contribuție care se regăsește în totalul bugetului general
consolidat și în % PIB.

Graficul nr.3: Ponderea impozitului pe profit în total venituri fiscale în anul 2015

16
În anul 2015, veniturile fiscale au reprezentat 19.6% din PIB-ul României care a fost în
sumă de 704542 milioane lei. Doar 2% din PIB s-a obținut în urma colectării impozitului pe
profit, mult mai mult colectându-se din TVA (8,1%), dar și din impozitul pe venit și salarii
(3,8%) respectiv accize (3,7%). Suma care a revenit bugetului de stat din impozitul pe profit a
fost de 13772,7 milioane lei. De asemenea impozitul pe profit a reprezentat o treime din
impozitele directe pentru anul 2015.
Pe lângă veniturile constituite la nivelul bugetului de stat, la constituirea bugetului general
consolidat se iau în calcul următoarele tipuri de bugete și fonduri:
- Bugetul centralizat al unităților administrativ teritoriale;
- Bugetul asigurărilor sociale de stat;
- Bugetul asigurărilor pentru șomaj;
- Fondul național de asigurări sociale de sănătate;
- Credite externe bugete;
- Bugetul instituțiilor sau activităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii;
- Fonduri externe nerambursabile;
- Bugetul trezoreriei statului;
- Bugetul Companiei naționale de autostrăzi și drumuri naționale;
- Titluri de despăgubire ANRP;
- Fondul Proprietatea.

În cadrul acestui tabel am prezentat evoluția pe care a avut-o impozitul pe profit în


comparație cu celelalte tipuri de venituri fiscale asupra constituiri veniturilor fiscale din anul
2006 până în anul 2015 în % PIB. Putem observa că veniturile fiscale au scăzut semnificativ
în anul 2009 de la 18,3% la 17,5% atunci când TVA-ul a scăzut de la 8% în anul precedent la
6,8% în anul 2009.
În ceea ce privește impozitul pe profit acesta a avut o evoluție bună în ponderea
veniturilor fiscale până în anul 2009. După aceea s-a înregistrat o scăderea semnificativă, mai
ales în anul 2010 din cauza crizei economice, dar și după aceea a continuat să scadă până în

17
anul 2013. Apoi a înregistrat o ușoară revenire în ponderea veniturilor fiscale, în 2015
înregistrând venituri fiscale de 2% din PIB.
În ceea ce privește impozitul pe venit și salarii acesta a avut o evoluție constantă din
2007 până în 2015 neînregistrând modificări semnificative la constituirea veniturilor fiscale.

Evoluția contribuției impozitului pe profit în % PIB la constituirea veniturilor fiscale în


comparație cu celelalte tipuri de venituri fiscale
Tabelul nr.3
% din PIB 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Venituri fiscale 19.0% 19.5% 18.3% 17.5%18.2% 19.1% 19.5% 19.0% 18.5%19.6%
Impozitele directe, din care: 5.7% 6.7% 6.4% 6.3% 5.7% 5.5% 5.6% 5.6% 5.5% 6.0%
Impozit pe profit 2.4% 2.7% 2.5% 2.4% 2.0% 1.9% 1.9% 1.7% 1.8% 2.0%
Impozit pe venit și salarii 2.9% 3.7% 3.6% 3.7% 3.5% 3.5% 3.6% 3.6% 3.5% 3.8%
Alte impozite pe profit și venit 0.4% 0.4% 0.3% 0.3% 0.2% 0.1% 0.2% 0.2% 0.2% 0.2%
Impozite indirecte, din care: 11.7% 11.8% 11.0% 10.3%11.6% 12.7% 13.0% 12.6% 11.9%12.7%
TVA 8.3% 8.0% 8.0% 6.8% 7.7% 8.7% 8.6% 8.3% 7.5% 8.1%
Accize 3.2% 3.2% 2.6% 3.1% 3.4% 3.5% 3.5% 3.4% 3.6% 3.7%
Alte impozite pe bunuri și servicii 0.1% 0.1% 0.0% 0.0% 0.0% 0.1% 0.4% 0.2% 0.4% 0.4%
Taxa pe utilizarea bunurilor sau 0.2% 0.5% 0.4% 0.4% 0.5% 0.4% 0.6% 0.7% 0.4% 0.5%
pe desfășurarea de activități
Alte venituri fiscale 0.0% 0.0% 0.1% 0.1% 0.1% 0.1% 0.1% 0.1% 0.1% 0.1%
Sursa: Ministerul Finanțelor Publice

II. 3. IMPOZITUL PE PROFIT IN STATELE MEMBRE UE


Uniunea Europeana nu are rolul de a se implica in stabilirea cotelor de impozitare si in
colectarea impozitelor din tarile membre. Valoarea cotei impozitului pe profit pe care îl plătim
se stabilește la nivel național, nu la nivelul Uniunii Europene.
Rolul UE este sa urmărească normele naționale in materie de impozitare, pentru a se
asigura ca sunt in concordanta cu anumite obiective ale politicilor europene. Printre cele mai
importante obiective ale UE față de statele membre și pe care urmărește ca acestea să se
realizeze sunt:
1. Promovarea unor norme in materie de impozitare care să ducă la o creștere economică cat
mai mare si la crearea de locuri de munca;
2. Asigurarea liberei circulații a bunurilor, serviciilor si capitalurilor in cadrul UE;
3. Garantarea faptului ca întreprinderile dintr-o țară nu dispun de un avantaj neloial față de
concurenți dintr-un alt stat;
4. Trebuie să se evite discriminarea consumatorilor, a lucrătorilor sau a întreprinderilor din
alte țări ale UE.
Deciziile UE in ceea ce privește impozitarea trebuie să fie aprobate de guvernele statelor
membre pentru a fi garantat faptul că sunt luate în calcul interesele fiecărei țări care se află în
cadrul UE.
În ceea ce privește cota de impozitare în România, aceasta se află sub media UE de
aproximativ 22%. Cea mai mare cota a impozitului pe profit o întâlnim în Malta (35%), iar
cea mai mică cotă unică de impozitare din cadrul UE o regăsim în Bulgaria (10%). Cea mai
18
apropiată cotă de cota medie de impozitare o întâlnim în Suedia, respectiv Slovacia, unde cota
de impozitare este de 22%.
O cotă mare a impozitului pe profit întâlnim în special în vestul Europei unde țările
cunosc un grad mai mare de dezvoltare economică față de țările dinspre estul Europei sau din
zona balcanică.

Graficul nr.4. Cotele de impozitare în statele membre UE

Sursa: Trading economics


În ceea ce privește cota de impozitare in România, aceasta se află sub media UE de
aproximativ 22%. Cea mai mare cota a impozitului pe profit o întâlnim in Malta (35%), iar
cea mai mica cota unica de impozitare din cadrul UE o găsim in Bulgaria (10%). Cea mai
apropiata cota de cota medie de impozitare o întâlnim in Suedia, respectiv Slovacia, unde cota
de impozitare este de 22%.
O cotă mare a impozitului pe profit întâlnim în special în vestul Europei unde țările
cunosc un grad mai mare de dezvoltare economică față de țările dinspre estul Europei sau din
zona balcanică.
Impozitul pe profit la nivelul unor țări membre ale UE
AUSTRIA.
Sistemul fiscal austriac este asemănător cu cel german. Plata impozitului pe profit are loc
anual și se aplică o cotă de 25% asupra acestuia. De-a lungul timpul impozitul pe profit a
înregistrat evoluții diferite. Din anul 1981 până în 1988 nivelul cotei de impozitare a
înregistrat cel mai mare nivel de impozitare de 55%. Apoi evoluția cotei de impozitare a
scăzut brusc până la 30%, iar din 2004 până în prezent se înregistrează cota cea mai mică de
impozitare (25%). Sumele obținute din impozitul pe profit se împart astfel:
- Guvernul federal – 71,891%;
- Guvernele landurilor – 14,941%;
19
- Autoritățile locale – 13,168%.
Indiferent de profitul pe care îl realizează societățile, există un impozit minimal anual.
Acesta este de 1750 euro pentru o societate cu răspundere limitată și de 3500 euro pentru o
societate pe acțiuni.
Austria încurajează înființarea de societăți tip holding pentru investitorii străini care
doresc să investească în statul austriac. Acest lucru este demonstrat prin faptul că oferă scutiri
în ceea ce privește plata de impozite pentru dividende și pentru valorile obținute din cesiunea
titlurilor de participare străine investitorilor străini.
FRANȚA
Plătitorii impozitului pe profit sunt societățile de capital și societățile asimilate acestora,
unele entități publice care desfășoară o activitate industrială sau comercială, asociații și
colectivității teritoriale. Impozitul se aplică doar profitului realizat în urma activități
desfășurate în Franța.
În Franța de la plata impozitului pe profit sunt scutite: municipalitățile, regiunile,
departamentele, comunele, cooperativele, asociațiile fermierilor, societățile de investiții și
alte asociații.
Cota de impunere standard în Franța este de 33,3%. Există de asemenea și o serie de cote
mai mici, cum ar fi cea care se aplică pentru veniturile din capital pe termen lung care este de
19%. Cota de 24% sau 10% se aplică pentru veniturile funciare, agricole sau veniturile
imobiliare realizate de entitățile publice care desfășoară o activitate cu caracter administrativ.
GERMANIA
Cota de impozitare în Germania din 1995 până în 2008 a înregistrat o scădere continuă
de la 56% până în jurul valorii de 30%. În 2008 s-au luat două decizii importante în ceea ce
privește impozitul pe profit în Germania.
Prima decizie a fost cea de regulă a pragului de dobândă, numită și Zinsschranke, care
prevedea introducerea unei limite a bazei impozabile. Această regula se realiza prin deducerea
cheltuielilor cu dobânzile în cazul în care acestea depășeau suma de trei milioane de euro.
Cea de-a doua decizie a fost cea de modificare a bazei impozabile prin introducerea în
vederea impozitării a cheltuielilor cu dobânzile, a chiriilor, cheltuielilor de leasing și a
drepturilor de licență.
Impozitul pe profit în Germania este distribuit în cote aproximativ egale statului și
landurilor. Sunt scutite de plata impozitului pe profit: societățile care au utilitate publică,
asociații profesionale care nu desfășoară activități comerciale sau industriale, casele de pensii
și asigurări sociale, asociațiile agricole.
ITALIA
Cota de impunere în Italia a înregistrat cea mai mare valoare în anii 1996-1997 când era
de 53,20%, iar în prezent înregistrează cel mai mic nivel al cotei de impunere (31,40%).
Plătitorii de impozit pe profit în Italia sunt societățile și asociațiile care s-au constituit legal și
își desfășoară activitatea principală în Italia. Impozitul asupra beneficiilor impozabile se
aplică doar entităților care au realizat profit în Italia, aici incluzându-se și veniturile din
capital realizate prin desfășurarea unor activități comerciale în Italia.
În Italia, societățile de capital, pe lângă impozit pe profit datorează și impozit regional
asupra activităților productive. De asemenea societățile fără caracter comercial sunt obligate să
plătească impozit pe profit pentru veniturile bunurilor imobile, dar și pentru activități
comerciale pe care le desfășoară ocazional.
REGATUL UNIT
Cota standard de impozitare în Regatul Unit este de 20%. Această cotă a intrat în aplicare
la 1 aprilie 2015. În ultimii anii cota impozitului pe profit a scăzut foarte mult, cu câți ani
înainte fiind în jurul valorii de 30%.

20
Totalitatea sumelor încasate din impozitul pe profit intră în posesia statului. Societățile
nerezidente care realizează profit din activități comerciale și industriale pe teritoriul Regatului
Unit sunt obligate să plătească impozit pe profit.
Sunt scutite de la plata impozitului pe profit societățile de persoane, instituțiile care
asigură servicii medicale, autoritățile locale și asociațiile caritabile. Societățile nerezidente care
realizează profit din activități comerciale și industriale pe teritoriul Regatului Unit sunt obligate
să plătească impozit pe profit.
SPANIA
Începând cu 1 ianuarie 2015 cota impozitului pe profit a fost redusă în Spania de la 30%
la 28% respectiv 25% în 2016. De la 1 ianuarie 2015 a fost introdusă de asemenea o nouă rată
de impozitare pentru întreprinderile nou formate, care se aplică în primii doi ani în care se
obține un profit impozabil. Rata impozitului pe profit pentru asemenea întreprinderi este de
15%.
Declarația cu privire la impozitul pe profit pe care trebuie să-l plătească compania trebuie
să fie depusă în termen de 6 luni și 25 de zile după sfârșitul perioadei contabile. Beneficiarii
impozitului pe profit sunt statul și comunități autonome cum ar fi Țara Bascilor care-și percepe
propriul impozit, dar trebuie să contribuie într-o anumită măsura și la formarea bugetului
național.
POLONIA
În Polonia cota standard a impozitului pe profit este de 19%. Pentru a-și crește investițiile
străine, Polonia acordă unele scutiri de la plata impozitului pe profit sau unele facilități fiscale
societăților pentru a acoperi zonele libere în care este nevoie de investiții.
Polonia nu ține cont neapărat de personalitatea juridică a unei entități. De exemplu
sucursalele datorează impozit pe profit, iar unele societăți de persoane cum ar fi de exemplu
societățile în nume colectiv nu plătesc impozit pe profit.
În Polonia determinarea bazei impozabile se calculează luând în calcul atât veniturile
impozabile cât și cheltuielile deductibile. Sunt scutite de la plata impozitului pe profit
societățile cu utilitate publică și anumite societăți pe care statul le favorizează în interesul de a
atinge anumite interese benefice pentru populație.
PORTUGALIA
Cota standard de impozitare în Portugalia este de 21%. Nivelul maxim atins a cotei de
impozitare a impozitului pe profit a fost de 55,10%. Cei care beneficiază de pe urma
impozitului pe profit sunt statul și municipalitățile
Plătitorii impozitului pe profit sunt societățile care sunt rezidente în Portugalia și au
personalitate juridică, dar și societățile nerezidente cu condiția că acestea plătesc impozit pe
profit indiferent dacă au sau nu personalitate juridică însă trebuie să realizeze profit impozabil
pe teritoriul Portugaliei. Societățile rezidente în Portugalia sunt nevoite să plătească impozit pe
profit și pentru profitul impozabil obținut în afara Portugaliei nu doar pentru cel obținut în
Portugalia.
În Portugalia există o suprataxă asupra profitului impozabil numită Derrama. Această
suprataxă poate fi locală și de stat. Suprataxa locală înseamnă până la 1,5% din profitul
impozabil și se percepe în anumite municipalități. Suprataxa de stat se aplică în următoarele
cote:
- 3% pentru profitul impozabil cuprins între 1,5 și 7 milioane de euro;
- 5% asupra profitului impozabil cuprins între 7,5 și 35 milioane de euro;
- 7% asupra profitului impozabil mai mare de 35 milioane de euro.
LUXEMBURG
În Luxemburg cota standard de impozit pe profit este de 29,22%. Beneficiar al
impozitului pe profit este statul din Luxemburg. Plătitorii impozitului pe profit sunt:

21
asociațiile religioase, organizațiile fără scop lucrativ, serviciile publice comerciale și
industriale deținute de persoanele de drept public, societăți de utilitate publică.

Comparație între România și unele țări care fac parte din UE în ceea ce privește
contribuția în pondere PIB a veniturilor spre bugetul de stat obținute de pe urma
impozitului pe profit în perioada analizată 2009-2014
Tabelul nr.4
ANII
Țară UNITATE DE MĂSURĂ (%PIB)
2009 2010 2011 2012 2013 2014
Austria 1,64 1,87 2 2,01 2,16 2,13
Belgia 2,32 2,53 2,81 3 3,09 3,19
Cehia 3,4 3,24 3,23 3,35 3,44 3,63
Danemarca 1,91 2,27 2,19 2,62 2,66 2,69
Estonia 1,81 1,32 1,23 1,43 1,74 1,77
Finlanda 1,93 2,44 2,62 2,11 2,37 1,93
Franța 1,43 2,07 2,45 2,48 2,55 2,04
Germania 1,35 1,49 1,68 1,72 1,79 1,52
Suedia 2,83 3,29 3,09 2,57 2,64 2,58
Ungaria 2,21 1,22 1,21 1,29 1,39 1,49
Italia 2,96 2,73 2,62 2,95 3,15 2,75
Luxemburg 5,72 5,85 5,09 5,18 4,78 4,32
Slovacia 2,47 2,47 2,42 2,38 2,88 3,03
Slovenia 1,8 1,84 1,66 1,24 1,2 1,42
România 2,4 2 1,9 1,9 1,7 1,8
Sursa: data.oecd.org/tax on corporate profits
Pe baza acestui tabel observăm faptul că cel mai mult a contribuit la constituirea veniturilor
fiscale în % PIB impozitul pe profit din Luxemburg. Luxemburg este o țară în care în general
se prosperă din punct de vedere economic.
Urmărind ponderea care revine în %PIB la dispoziția statului de pe urma impozitului pe
profit putem spune că țara noastră nu stă foarte bine din acest punct de vedere în comparație cu
celelalte țări analizate în acest tabel.
România stătea foarte bine din punct de vedere al obțineri de impozit de pe urma
profitului realizat în anul 2009, atunci când avea 2.4% din PIB obținut de pe urma impozitului
pe profit. Apoi acest procent a început să scadă constant, iar în prezent se menține la un nivel
constant în jurul valorii de 1,8%.
Foarte bine din acest punct de vedere stau țări precum Danemarca, Cehia, Belgia sau
Slovacia unde se obțin venituri la bugetul de pe urma impozitului pe profit în jur de peste 3%
din PIB.

Evoluția cotei impozitului pe profit în ultimii 10 ani în țările UE


Tabelul nr.5

22
Țară 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Austria 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25%
Belgia 34% 34% 34% 34% 34% 34% 34% 34% 34% 33%
Bulgaria 15% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10%
Cehia 24% 24% 21% 20% 19% 19% 19% 19% 19% 19%
Cipru 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10,00% 12.50% 12.50% 12.50%
Croația 20.32% 20% 20% 20% 20% 20% 20% 20% 20% 20%
Danemarca 28% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 24.5% 23.5%
Estonia 23% 22% 21% 21% 21% 21% 21% 21% 21% 20%
Franța 33.3% 33.3% 33.3% 33.3% 33.3% 33.3% 33.3% 33.3% 33.3% 33.3%
Finlanda 26% 26% 26% 26% 26% 26% 24.5% 24.5% 20% 20%
Germania 38.4% 38.4% 29.5% 29.4% 29.4% 29.4% 29.5% 29.6% 29.6% 29.65%
Grecia 29% 25% 25% 25% 24% 20% 20% 26% 26% 29%
Italia 37.3% 37.3% 31.4% 31.4% 31.4% 31.4% 31.4% 31.4% 31.4% 31.4%
Irlanda 12.5% 12.5% 12.5% 12.5% 12.5% 12.5% 12.5% 12.5% 12.5% 12.5%
Luxemburg 29.6% 29.6% 29.6% 28.6% 28.6% 28.8% 28.8% 29.22% 29.22% 29.22%
Letonia 15% 15% 15% 15% 15% 15% 15% 15% 15% 15%
Lituania 15% 15% 15% 20% 15% 15% 15% 15% 15% 15%
Malta 35% 35% 35% 35% 35% 35% 35% 35% 35% 35%
Olanda 29.6% 25.5% 25.5% 25.5% 25% 25% 25% 25% 25% 25%
Portugalia 27.5% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 23% 21%
Polonia 19% 19% 19% 19% 19% 19% 19% 19% 19% 19%
Regatul Unit 30% 30% 30% 28% 28% 26% 24% 23% 21% 20%
România 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16%
Spania 35% 32.5% 30% 30% 30% 30% 30% 30% 30% 28%
Suedia 28% 28% 28% 26.3% 26.3% 26.3% 26.3% 22% 22% 22%
Slovacia 19% 19% 19% 19% 19% 19% 19% 23% 22% 22%
Slovenia 25% 23% 22% 21% 20% 20% 18% 17% 17% 17%
Ungaria 17.3% 20% 20% 20% 19% 19% 19% 19% 19% 19%
Sursa: Trading economics

O scădere importantă a nivelului cotei de impozitare a avut loc în Regatul Unit de la


30% cât era în 2008 până la 20% în prezent. A fost redusă cota de impozitare semnificativ de
exemplu și în țări precum: Spania, Germania, Slovenia, Portugalia sau Suedia.
De observat de asemenea faptul că țările dinspre vestul Europei plătesc un impozit pe
profit mai mare spre deosebire de țările dins estul Europei deoarece situația economică mai
bună permite să se întâmple acest lucru.
Din tabelul nr.5 de mai sus observăm în primul rând faptul că cea mai mică cotă de
impozitare a profitului (10%) o întâlnim în Bulgaria. Acest lucru duce la încurajarea realizării de
investiții de către investitorii străini. Această cotă de impozitare se menține în Bulgaria de când a
intrat în UE în 2007, înainte fiind de 15%.
Un alt lucru pe care îl observăm asupra evoluției cotei de impozitare a statelor membre
UE este acela că unele state precum Austria, Franța, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Polonia
sau România nu au înregistrat evoluții la nivelul cotei de impozitare în ultimii ani.
Foarte mari oscilații în ceea ce privește cota de impozitare au avut loc în state precum
Grecia unde au avut loc mai multe modificări, dar până la urmă s-a ajuns tot la nivelul cotei de

23
impozitare a profitului de acum 10 ani. În această țară aceste oscilații s-au datorat și crizei
economice care a lovit-o pe această țară destul de tare.

24
III STUDIU DE CAZ .

MODUL DE DETERMINARE A IMPOZITULUI PE PROFIT ÎN


CADRUL UNEI FIRME

În acest studiu de caz ne-am propus ilustrarea modului de calcul a impozitului pe profit în
cadrul societăţii comerciale VAN DIJK TRANSPORT S.R.L. Aceast studiu de caz se
raportează la normele legislative din țara noastră privind calculul și evidențierea impozitului pe
profit cât și virarea acestuia la bugetul de stat.
Este important de precizat că la întocmirea lucrării s-au avut în vedere prevederile
legislative valabile până la data de 31 decembrie 2015 din care cele mai importante sunt:
Legea 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul Fiscal , cu modificarile și completările
ulterioare, Codul de Procedură fiscală republicat adoptat prin Ordonanţa Guvernului Nr. 92 din
24 decembrie 2003 și Legea contabilității nr.82 din 24 decembrie 1991.
În acest sens s-au luat în considerare datele din evidența contabilă a societății și situațiile
financiare anuale: bilanțurile și conturile de profit și pierdere din anii 2013, 2014 și 2015,
balanțele de verificare care au stat la baza întocmirii situațiilor financiare anuale, registrele
fiscale, declarațiile privind privind obligațiile la bugetul de stat, declarațiile anuale privind
impozitul pe profit.
Societatea comercială VAN DIJK TRANSPORT este persoana juridică română, care este
organizată sub forma unei societăți cu răspundere limitată în condițiile prevederilor din Legea
nr.31/1990 și Statutului societății și a fost înființată în anul 2010
Capitalul social al SC TRANS OIL SRL, subscris si varsat, este de 200 lei (format din 200
părți sociale cu o valoare de 10 lei - parte socială), sediul social declarat la Oficiul Național al
Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Suceava este în Fălticeni, str. Mihail Sadoveanu
nr.64, Județul Suceava.
3.1. Domeniul de activitate
Potrivit Statutului societății, VAN DIJK TRANSPORT S.R.L obiectul de activitate
principal al societății este ''Transporturi rutiere de mărfuri'' cod CAEN 4941, societatea
desfășoară activități de transport rutier de mărfuri intern și internațional.
Societatea dispune de un parc auto, având în dotare opt autocamioane tip DAF .
Transportul mărfii este asigurat cu polițe de asigurare cuprinse între 50.000 si 100.000 euro
pentru fiecare camion în caz de avarie, accident sau deteriorarea mărfii din alte cauze.
VAN DIJK TRANSPORT S.R.L are convenție cu societatea de asigurări UNITA pentru
asigurări tip RCA, CASCO, CMR.
3.2. Organizarea societății
Conducerea societății este asigurată de acționarul unic care este și administratorul
societății potrivit statutului .
Societatea are un număr efectiv de 17 salariați din care: 12 șoferi, un economist, un
funcționar administrativ, o secretară, doi impiegați auto, numărul de salariați fiind în creștere
față de anii precedenți când înregistra 10 salariați în anul 2013 și 13 salariați în anul 2014.
Personalul societății asigură organizarea execuţiei serviciilor de transport internaţional,
logistică şi vămuire a mărfurilor, participă la licitaţii, organizează şi ţine la zi evidenţa
transporturilor, întocmeşte sinteze şi rapoarte periodice pentru informarea managementului
societății.

3.3.Clienții societății
Societatea are un singur client, Dominte Tudor PFA Belgia, și același furnizor, cursele se
fac în Belgia, Franța, Anglia, Olanda, Luxemburg, Benelux, Spania, toți clienții facturează
către Dominte Tudor PFA și Dominte Tudor PFA facturează către VAN DIJK TRANSPORT
25
SRL. Societatea lucrează atât pe comenzi ferme și confirmate cât și pe bază de contracte.
Negocierea contractelor de prestări servicii de transport pentru anul 2015 s-a făcut cu plata
combustibilului de către clienți.

3.4.Contul de profit și pierdere parte componentă a situațiilor financiare anuale


Exemplificarea determinării impozitului pe profit trebuie să aibă în vedere precizarea
cadrului legal privind impozitul pe profit , astfel prin Ordinul Ministerului Finanțelor Publice
nr. 1802 din 29 decembrie 2014 s-au aprobat Reglementările contabile privind situațiile
financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate (publicat în Monitorul
Oficial nr.963 din 30 decembrie 2014) care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2015.
Prin Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile
financiare anuale consolidate se prevăd în principal următoarele:
- aria de aplicabilitate a Reglementărilor contabile respectiv la ce tipuri de societăți se aplică și
în ce condiții;
- categoria entităților raportoare;
- dispoziții şi principii generale;
- politici contabile, corectarea erorilor contabile, estimări şi evenimente
- reguli generale de evaluare;
- bilanțul şi contul de profit şi pierdere;
- situația fluxurilor de trezorerie şi situația modificărilor capitalului propriu;
- note explicative la situațiile financiare anuale;
- raportul administratorilor;
- situații financiare anuale consolidate şi rapoarte consolidate;
- aprobarea, semnarea şi publicarea situațiilor financiare anuale;
- auditul și controlul intern ș.a.
În funcție de criteriile de mărime, entitățile prevăzute de OMFP 1802/2014 se
grupează în trei categorii, astfel: microentități; entități mici; entități mijlocii şi mari.
Având în vedere reglementările contabile prezentate mai sus la data bilanțului din decembrie
2015 S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L a fost încadrată ca entitate mică având în vedere
că nu depăşește limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 4 000 000 EUR;
b) cifra de afaceri netă: 8 000 000 EUR;
c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.
Pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale, încadrarea în criteriile de mărime
prevăzute de aceste reglementări se efectuează la sfârşitul exerciţiului financiar, pe baza
indicatorilor determinaţi din situaţiile financiare ale exerciţiului financiar precedent celui de
raportare şi a indicatorilor determinaţi pe baza datelor din contabilitate şi a balanţei de
verificare încheiate la finele exerciţiului financiar curent, utilizându-se cursul de schimb valutar
comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar.
S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L a înregistrat la 31 dece mbrie 2015 următorii
indicatori:
a) totalul activelor: 404.301 EUR ;
b) cifra de afaceri netă: 759.660 EUR ;
c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 19
Conform reglementărilor contabile menționate situațiile financiare anuale constituie un tot
unitar. Obiectivul situațiilor financiare anuale îl constituie furnizarea de informații despre
poziția financiară, performanța financiară şi fluxurile de trezorerie ale unei entități, utile unei
categorii largi de utilizatori.
Entitățile mici întocmesc situații financiare anuale care cuprind:
‐ bilanț;
26
‐ cont de profit şi pierdere;
‐ situația modificărilor capitalului propriu;
‐ situația fluxurilor de trezorerie;
‐ notele explicative la situațiile financiare anuale
Exerciţiul financiar la SC VAN DIJK TRANSPORT S.R.L începe la 1 ianuarie şi se
încheie la 31 decembrie.
Întocmirea situaţiilor financiare reprezintă sinteza informațiilor furnizate de documentele
financiar contabile și presupune structurarea informațiilor astfel încât să dea o imagine cât mai
fidelă a patrimoniului și a rezultatelor obținute ca urmare a activității desfășurate.

3.4.1. Întocmirea contului de rezultate la S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L


Pentru întocmirea situațiilor financiare anuale este necesar să se facă lucrările prealabile
închiderii exercițiului financiar.
Vom prezenta sintetic lucrările prealabile închiderii exerciţiului financiar la S.C. VAN DIJK
TRANSPORT S.R.L. care sunt următoarele:
1. stabilirea balanţei conturilor înainte de inventariere
2. inventarierea generală a patrimoniului
3. contabilitatea operaţiunilor de regularizare privind:
 amortizările;
 provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli;
 diferenţele de curs valutar;
 delimitarea în timp a cheltuielilor şi a veniturilor.
4. stabilirea balanţei conturilor după inventariere
5. determinare rezultatului exerciţiului şi distribuirea profitului sau finanţarea pierderii
6. întocmirea bilanţului contabil
1. Stabilirea balanţei conturilor înainte de inventariere
După înregistrarea tuturor documentelor justificative în contabilitate se obține balanța de
verificare astfel că totalul rulajului din balanța de verificare este egal cu totalul din lună din
Registrul Jurnal, iar totalul soldurilor din conturile analitice corespund cu totalul din soldul
sintetic al contului din balanța de verificare.
La S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L este importantă înregistrarea tuturor
documentelor justificative aferente transporturilor efectuate : scrisori de transport, foi de
parcurs , bonuri de consum combustibil și piese , devize de reparații ale mijloacelor de
transport, calcularea diurnelor cuvenite șoferilor salariați, , ordine de deplasare și deconturi ,
jutificative de cheltuieli ale deplasărilor , facturile întocmite.
2. Inventarierea generală a patrimoniului
Inventarierea generală a patrimoniului se face în baza procedurilor de inventariere
stabilite în cadrul societății cu respectarea prevederilor legale privind inventarierea
patrimoniului conform OMFP nr. 2861/09.10.2009 – pentru aprobarea Normelor privind
organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor
proprii. În principiu rezultatele inventarierii se înregistrează în contabilitate: plusurile se
înregistrează ca intrări în patrimoniul societății, iar minusurile se impută. Conform legislatiei
legate de inventariere, fiecare societate trebuie să dispună de un set de proceduri proprii de
inventariere. S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L are un Manual al Procedurilor de
inventariere adaptat specificului activității societății.
3. Contabilitatea operaţiunilor de regularizare privind:
 Amortizarea mijloacelor fixe, la S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L se calculează şi
se înregistrează pe baza planului de amortizare. Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor
de amortizare asupra valorii de intrare, respectiv asupra valorii reevaluate a imobilizărilor.
Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează începând cu luna următoare punerii în

27
funcțiune şi până la recuperarea integrală a valorii lor. La stabilirea amortizării imobilizărilor
corporale sunt avute în vedere duratele de utilizare economică şi condițiile de utilizare a
acestora.
La S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L mijloacele fixe amortizabile sunt bunurile cu
valoare mai mare de 2.500 lei şi cu durată de utilizare mai mare de 1 an. Durata normală de
utilizare se stabileşte prin lege. La închiderea exerciţiului financiar, cu ocazia inventarierii
generale a patrimoniului, este normal ca valoarea de inventar să fie egală cu valoarea rămasă de
amortizat.

 Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli se constituie pentru finanţarea


acelor cheltuieli şi pierderi a căror realizare sau plată este incertă, sau pentru cheltuieli care
devin exigibile în perioadele următoare.
În cursul anului 2015 la S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L. nu s-au constituit
provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.
Provizioanele sunt elemente destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită
și care la data bilanțului este probabil să existe, sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte
în ceea ce privește valoarea sau data la care vor apărea.
Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă.
Provizioanele sunt recunoscute ca datorii (presupunând că pot fi realizate estimări
corecte), deoarece constituie obligații curente la data bilanțului și este probabil că vor fi necesare
ieșiri de resurse pentru stingerea obligațiilor.
Provizioanele nu pot depăși din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare
stingerii obligației curente la data bilanțului. Pentru recunoașterea provizionului trebuie
îndeplinite o serie de condiții: există o obligație curentă generată de un eveniment anterior; este
probabil ca o ieșire de resurse să fie necesară pentru a onora obligația respectivă și poate fi
realizată o estimare credibilă a valorii obligației. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, nu va
fi recunoscut un provizion.
Din punct de vedere fiscal mulți agenți economici aleg să nu constituie provizioane în
situația în care ar trebui datorită faptului că nu toate sunt deductibile sau sunt deductibile limitat
și cu respectarea anumitor condiții. Unul din motivele pentru care nu se acordă deductibilitate
totală asupra tuturor provizioanelor ar putea fi faptul că s-ar crea posibilitatea de a înregistra
excesiv astfel de cheltuieli, cu diminuarea considerabilă a profitului impozabil.
Provizioanele trebuie reanalizate la fiecare bilanț si trebuie ajustate astfel încât să reflecte
cea mai bună estimare curentă.
O atenție deosebită trebuie acordată faptului că: provizioanele nu pot fi utilizate pentru
ajustarea valorilor activelor și nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din
exploatare.
 Diferențele de curs valutar
La S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L încasările în valută au pondere de 95 % din cifra
de afaceri de aceea este foarte importantă stabilirea diferențelor de curs valutar.
O tranzacție în valută trebuie înregistrată inițial la cursul de schimb valutar, comunicat de
Banca Națională a României, valabil la data efectuării operațiunii. Cursul de schimb valutar este
raportul de schimb dintre două monede.
Diferența de curs valutar este diferența ce rezultă din conversia unui anumit număr de
unități ale unei monede într-o altă monedă la cursuri de schimb diferite. Diferențele de curs
valutar care apar cu ocazia decontării creanțelor și datoriilor în valută la cursuri diferite față de
cele la care au fost înregistrate inițial pe parcursul lunii sau față de cele la care sunt înregistrate
în contabilitate trebuie recunoscute în luna în care apar , ca venituri sau cheltuieli din diferențe
de curs valutar.
 Delimitarea în timp a cheltuielilor şi a veniturilor
28
Pentru a stabili corect rezultatul exerciţiului la S.C.VAN DIJK TRANSPORT S.R.L este
necesară separarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor înregistrate în cursul exerciţiului sau
preluate ca sold din exerciţiul precedent. În sfera regularizării cheltuielilor şi veniturilor se
cuprind: operaţiile privind înregistrarea cheltuielilor de plată ( facturi neprimite, documente de
plată neîntocmite ) şi a veniturilor de realizat ( facturi neîntocmite pentru bunuri şi servicii );
operaţii privind regularizarea cheltuielilor determinate de facturi primite fără bunuri materiale
şi prestaţii şi a veniturilor fără expedierea bunurilor materiale sau recepţia prestaţiilor;
operaţiile privind regularizarea cheltuielilor şi a veniturilor înregistrate în avans, operaţii
privind etalarea cheltuielilor pe mai multe exerciţii.

4. Stabilirea balanţei conturilor după inventariere

După efectuarea inventarierii şi contabilizării regularizărilor de inventar se întocmeşte o


nouă balanţă a conturilor necesară ca suport informațional pentru întocmirea situațiilor
financiare anuale, în principal bilanțul și contul de profit și pierdere.

5. Determinare rezultatului exerciţiului şi distribuirea profitului sau finanţarea pierderii


Rezultatul exercițiului reprezintă, în contabilitate, diferența dintre venituri și cheltuieli,
materializate în profit sau pierderi, motiv pentru care mai este denumit și Contul de profit și
pierdere.
Potrivit art. 19 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, în contabilitate, profitul
sau pierderea se stabilește cumulat de la începutul exercițiului financiar. Închiderea conturilor
de venituri si cheltuieli se efectuează, de regulă, la sfârșitul exercițiului financiar. Rezultatul
definitiv al exercițiului financiar se stabilește la închiderea acestuia și reprezintă soldul final al
contului de profit si pierdere.
Profitul contabil rămas după constituire fondului de rezervă se preia la începutul
exercițiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale în
contul 117 “Rezultatul reportat”, de unde urmează a fi repartizat pe celelalte destinații
hotărâte de adunarea generală a acționarilor sau asociaților, cu respectarea prevederilor legale.
În practică trebuie să se facă distincția între profitul contabil și profitul fiscal, între profitul brut
și profitul net.
Profitul contabil reprezintă profitul brut , respectiv acel profit din care nu s-au dedus
cheltuielile nedeductibile și veniturile neimpozabile , determinat astfel:
Profit contabil (Rezultat contabil) = Venituri totale – Cheltuieli totale
Profitul fiscal este numit și profit impozabil, respectiv acel profit contabil din care s-au
dedus cheltuielile nedeductibile și veniturile neimpozabile, astfel:
Profit fiscal (Rezultat fiscal) = Rezultat contabil – Venituri neimpozabile + Cheltuieli
nedeductibile fiscal
Baza de impozitare a impozitului pe profit este realizată din două elemente de bază:
veniturile și cheltuielile. Diferența dintre acestea oferă indicatorul numit rezultatul contabil sau
profitul brut, dacă veniturile sunt mai mari decât cheltuielile.
Din punct de vedere contabil, cheltuielile entității reprezintă valorile plătite sau de
plătit pentru:
 consumuri de stocuri, lucrări executate și servicii prestate de care beneficiază societatea;
 cheltuieli cu personalul;
 executarea unor obligații legale sau contractuale.
Reglementarile contabile în vigoare definesc cheltuielile ca fiind diminuări ale
beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri sau
scăderi ale valorii activelor sau creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale
capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari.

29
Din punct de vedere fiscal, cheltuielile se împart în: deductibile, nedeductibile și cu
deductibilitate limitată. Cunoașterea semnificației fiscale a acestor noțiuni este esențială pentru
întelegerea corectă a sensului și conținutului indicatorilor: profit contabil brut, profit impozabil,
impozit pe profit, profit contabil net si dividende.
Pierderea fiscală se poate recupera doar din profiturile impozabile.
În schimb pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exercițiului financiar
curent, dupa aprobarea situațiilor financiare anuale conform legii, și cel reportat aferent
exercițiilor financiare precedente, din rezerve, prime de capital și capital social, potrivit
hotărârii adunării generale a acționarilor sau asociaților, cu respectarea prevederilor legale.
S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L. nu a înregistrat pierderi contabile sau pierderi fiscale în
perioada 2013-2015, perioadă luată în analiză.
Având în vedere expunerea de mai sus referitoare la cadrul legal privind veniturile și
cheltuielile care se iau în calculul profitului și ținând seama că la S.C.VAN DIJK TRANSPORT
S.R.L nu am regăsit în structura veniturilor și cheltuielilor înregistrate în balanța de verificare la
31 decembrie 2015 cheltuieli nedeductibile (în afară de cheltuieli de sponsorizare care se vor
trata separat) și cheltuieli deductibile limitat vom reda mai jos câteva exemple ilustrative
practice privind influența acestor tipuri de cheltuieli asupra calculului profitului impozabil și a
impozitului pe profit.
1.Cheltuieli de protocol
Ne-am propus să tratăm acest tip de cheltuieli, de protocol , deoarece în practică se
întâlnesc des asemenea situații. S.C.VAN DIJK TRANSPORT S.R.L nu a înregistrat în
contabilitate cheltuieli de protocol deși conform prevederilor legale avea dreptul de deducere
fiscală în limitele legii, condiții pe care le vom preciza mai jos. Din punct de vedere al
impozitului pe profit, cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicată
asupra diferenței rezultate dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente
veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol și cheltuielile cu impozitul pe profit.
Cheltuielile de protocol sunt cheltuieli ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii si
mese partenerilor de afaceri, efectuate in scopul afacerii, se menționează in Codul fiscal.
Cheltuielile de protocol trebuie analizate din prisma a două categorii de impozit: TVA și impozit
pe profit.
Baza de calcul la care se aplică cota de 2% o reprezintă diferența dintre totalul veniturilor
și cheltuielilor înregistrate conform reglementărilor contabile, la care se efectuează ajustările
fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amânat,
cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor
se scad veniturile neimpozabile. În cadrul cheltuielilor de protocol, la calculul profitului
impozabil, se includ și cheltuielile înregistrate cu TVA colectată pentru cadourile oferite de
contribuabil, cu valoare egală sau mai mare de 100 lei.
Pentru a justifica efectuarea unor cheltuieli de protocol cu partenerii de afaceri, este
recomandabil ca responsabilul cu organizarea acestei acțiuni să întocmească un referat prin care
motivează necesitatea acestei acțiuni menționând scopul actiunii, de exemplu:
 discuții privind îmbunătățirea modului de derulare a contractelor deja existente;
 purtarea tratativelor pentru continuarea derulării contractului încheiat pentru o
anumită perioadă de timp;
 extinderea afacerii pe noi piețe ;
 menținerea relațiilor comerciale.
Referatul respectiv ar trebui supus aprobării conducerii societății pentru efectuarea cheltuielilor
respective, confirmând astfel că acțiunea de protocol se desfășoară în scopul susținerii activității
economice. La aceste documente se pot anexa copii de pe corespondența purtată cu
partenerii/potențialii parteneri prin e-mail, cereri de comandă, invitații, diverse corespondențe
privind unele negocieri, oferte, contracte încheiate etc.
30
Ipotetic la S.C.VAN DIJK TRANSPORT S.R.L s-ar fi putut determina cheltuiala de protocol
deductibilă astfel:
 Baza de calcul pentru cheltuiala de protocol = venituri totale – cheltuieli
deductibile (fără cheltuiala de protocol și fără cheltuiala cu impozitul pe profit) =
3.440.650,15 lei – 2.814.137,45 lei = 626.512,70 lei
 Cheltuieli de protocol deductibile = 2% * 626.512,70 lei = 12.530,25 lei
 Baza de calcul profit impozabil = 3.440.650,15 lei – 2.814.137,45 lei – 12.530,25lei
= 613.982,45 lei
 Impozit pe profit = 613.982,45 lei * 16% = 98.237,19 lei
În acest caz cheltuielile de protocol, maxim admisibile legal, pe care le-ar fi putut efectua S.C.
VAN DIJK TRANSPORT S.R.L în anul 2015 în condițiile respectării condițiilor de mai sus
(legalitate, oportunitate, etc.) sunt în sumă de 12.530,25 lei.
În concluzie cheltuielile cu protocolul pot fi analizate din punct de vedere fiscal astfel:
• cheltuieli deductibile: care se încadrează în limita de 2% aplicată asupra diferenței dintre
totalul veniturilor impozabile și al cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, mai putin cheltuielile
cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol;
• cheltuieli nedeductibile: care depășesc limita de 2% aplicată asupra diferenței dintre
totalul veniturilor impozabile și al cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, mai putin cheltuielile
cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol.
2.Cheltuieli sociale
Cheltuielile sociale aveau până în 2016 o deductibilitate limitată la 2%, iar începând cu
2016 o deductibilitate limitată la 5% din valoarea cheltuielilor cu salariile personalului.
Cuprinsul elementelor care pot intra în aceasta categorie de cheltuieli nu diferă decât în cazul
cadourilor prin menționarea tichetelor cadou.
Să presupunem că societatea înregistrează în anul 2015 următoarele cheltuieli sociale:
- ajutor pentru înmormântare - 8.000 lei;
- cadourile salariaţilor şi copiilor minori ai acestora - 6.000 lei;
- bilete de tratament şi odihnă acordate salariaţilor - 9.500 lei.
Fondul de salarii este de - 247.821 lei.
Cheltuieli sociale = 8.000 + 6.000 + 9.500 = 23.500 lei
Cheltuieli sociale deductibile = 2% x247.821 = 4.956 lei
Cheltuieli sociale nedeductibile = 23.500 – 4.956 = 18.544 lei
Cheltuielile sociale de 18.544 lei depăşesc limita de 2% din fondul de salarii, prin urmare nu
sunt deductibile.
3. Cheltuieli cu amortizarea limitate
De la inceputul lunii februarie 2013, cheltuielile cu amortizarea fiscală nu mai sunt
deductibile integral pentru autovehiculele achiziționate pe firmă. Prin modificările aduse
Codului fiscal, autovehiculele cu cel mult 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului,
pot fi amortizate în limita a 1.500/lei lună. Aceasta reglementare se aplică pentru toate
mijloacele de transport persoane din categoria M1, adica acele vehicule ”având cel puțin patru
roți, concepute și construite pentru transportul de pasageri, care au, în afara scaunului
conducătorului, cel mult opt locuri pe scaune”, dupa cum se precizează în Ordinul ministrului
lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211/2003 care aprobă Reglementările privind
omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a vehiculelor rutiere, precum și omologarea
de tip a produselor utilizate la acestea.
Trebuie precizat ca limitarea deductibilității cheltuielilor cu amortizarea, spre
deosebire de alte cheltuieli au autoturimele, se aplică chiar dacă autoturismul aflat în
proprietatea sau folosința contribuabilului este utilizat exclusiv în scopul desfășurării de
activități economice.

31
Ca exemplu presupunem că S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L a achiziționat un
mijloc de transport din categoria M1 în luna ianuarie, anul 2012 in valoare de 150.000 lei +
TVA (36.000 lei) care nu se include în exceptiile prevazute mai sus și care va fi utilizat
exclusiv in scopuri economice. Durata de amortizare conform Catalogul privind clasificarea și
duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe este de 4 ani.
În acest caz 50% din valoarea tva se include în valoarea vehiculului achiziționat astfel că
valoarea vehiculului este: 150.000lei +18.000 lei = 168.000 lei
Societatea nu-și poate deduce integral TVA-ul deoarece nu există un tratament diferențiat
pentru autoturismele utilizat integral în scopul desfășurării activității economice.
Astfel, valoarea de intrare a vehiculului rutier este de 168.000 lei (150.000 + 18.000),
sumă care va fi folosită şi pentru calculul amortizării. Durata normală de utilizare a
autovehiculului aleasă de societate este de 4 ani, înseamnă că amortizarea lunară va fi de 3.500
lei (168.000 lei / 48 luni).
S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L. și-a dedus pentru lunile ianuarie 2012 – ianuarie 2013
integral amortizarea contabilă deoarece este echivalentă cu cea fiscala.
La calculul impozitului pe profit aferent trimestrului II din anul 2013 societatea a calculat
urmatoarele:
– amortizare contabila – 3.500 lei x 6 luni = 21.000 lei;
– amortizare fiscala – 1.500lei x 6 luni = 9.000 lei;
Diferența 21.000 lei – 9.000 lei = 12.000 lei reprezintă o cheltuiala nedeductibilă la calcul
impozitului pe profit .
Pentru anii 2014 și 2015 cheltuiala nedeductubilă a fost calculată astfel :
-amortizare contabila – 3.500 lei x 12 luni = 42.000 lei;
-amortizare fiscala – 1.500 lei x 12 luni = 18.000 lei;
Diferența calculată între cheltuiala cu amortizarea contabilă și cheltuiala cu amortizarea fiscală
este :42.000 lei – 18.000 lei = 24.000 lei reprezintă o cheltuială nedeductibilă la calculul
impozitului pe profit .
Pentru a beneficia de deducerea integrală a cheltuielilor cu amortizarea, agenții economici
pot alege să își achiziționeze autoturisme care nu costă mai mult de 108.000 de lei (6 ani x 1.500
de lei/luna), aceasta fiind valoarea optimă, care permite firmelor să își deducă în totalitate
cheltuielile de amortizare.

4. Cheltuieli integral nedeductibile

O speță foarte des întâlnită în activitatea economică a societăților comerciale este problema
deductibilității cheltuielilor cu autoturismul personal al asociatului unic , autoturism care a fost
pus la dispoziția firmei prin contract de comodat.
În exemplul nostru considerăm că asociatul unic al S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L
și-a reparat mașina proprietate personală (dată în comodat societății).
Mașina este utilizată doar în interes personal, iar reparația a costat 9.500 lei + TVA și a
fost luată factură pe numele societății.Cheltuielile aferente vehiculelor motorizate sunt integral
nedeductibile în situația în care acestea sunt utilizate în alte scopuri decât pentru desfășurarea
activităților economice și nici nu realizează venituri impozabile din această activitate.
În această situație vom considera și TVA-ul aferent ca fiind nedeductibil și-l vom include
tot în această categorie de cheltuieli. În acest caz cheltuiala este integral nedeductibilă deoarece
societatea nu utilizează autoturismul în vederea desfășurării unei activități economice.

5. Cheluieli cu deplasarea limitate

32
S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L a înregistrat, în anul 2015, cheltuieli cu deplasări în
sumă totală de 1.369.511,47 lei (sumă înregistrată în contul 625”Cheltuieli privind deplasarea”),
ceea ce reprezintă 48,74 % din totalul cheltuielilor de exploatare în condițiile în care societatea
pentru prestările de servicii transport efectuate nu înregistrează cheltuieli cu combustibilul
acestea fiind suportate de beneficiarii prestațiilor.
Chiar dacă ponderea cheltuielilor de deplasare înregistrate de societate a fost mare, totuși
societatea a acordat diurne personalului în limitele legale pe care le vom preciza pe larg mai jos,
urmând ca apoi să exemplificăm ce ar fi presupus depășirea cheltuielilor cu deplasarea din punct
de vedere fiscal.
Diurna este un drept al salariatului pe perioada de deplasare/detasare acordat prin lege si
negociat conform contractului colectiv de munca/individual de munca sau contract de
management, mandat, de administrație.
Indemnizația de delegare sau detașare (diurna) pentru delegarea/detașarea în țară și
străinătate este un drept cuvenit persoanelor fizice care au calitatea de salariat, pe perioada
delegării/detașării. Codul Muncii stipulează numai posibilitatea salariaților de a beneficia
de acest drept și nu instituie obligația angajatorului de a acorda diurna.
Potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, suma cheltuielilor cu
indemnizatia de deplasare acordată salariaților pentru deplasări în România și în străinătate este
deductibilă fiscal în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituțiile publice.
Diurna este reglementată de doua hotarâri de guvern: HG 1860/2006 – reglementează
diurna pe parcurs intern și HG 518/1995 – reglementează diurna pe parcurs extern.
Posibilitatea salariaților de a beneficia de acest drept este stipulat în Codul Muncii art. 44, alin.
2.
Cheltuielile de transport, cazare și indemnizația acordată salariaților (diurna), în cazul
când entitatea realizează pierdere în exercițiul curent și/sau din anii precedenti, sunt limitate la
nivelul legal stabilit pentru institutiile publice.
De asemenea, pentru a fi deductibile cheltuielile de cazare, decontarea lor trebuie să se
facă numai pe baza de documente justificative (chitante și facturi) și numai în limita tarifelor
practicate în hoteluri de 3 stele. Și în cazul cheltuielilor de transport, când deplasarea se face cu
autoturismul proprietate personală, indiferent de marca și consumul efectiv de combustibil,
posesorul acestuia va primi contravaloarea a 7,5 l benzina „Premium” la 100 km parcurși.
Pe parcurs intern pentru delegarea cu o durata de 1 zi, diurna se acordă numai
dacă durata delegării este de cel puțin 12 ore.
Din punct de vedere legal plafonul maxim al diurnei pe parcurs intern este de 42,50 lei
pe zi de deplasare, care reprezintă de fapt 2,5 ori nivelul stabilit pentru instituțiile publice
(17 lei plafon actualizat prin OMFP nr 60/2015).
Cheltuielile de cazare se compensează, pentru fiecare noapte, cu 45 lei/noapte deplasare.
Plafonul maxim al diurnei pe parcurs extern este de 87,50 euro/zi (35 euro x 2,5), plus,
dacă nu este acordată cazare, salariatul are dreptul la încă 150 euro/zi de deplasare pentru
cazare. Nivelul stabilit pentru instituțiile publice este de 35 de euro/zi de deplasare.
Conform art. 7 din HG 518/1995 diurna externă se acordă din momentul trecerii cu
mijlocul de transport auto prin punctul de trecere a frontierei de stat a României, atât la
plecarea, cât și la înapoierea în țară, în funcție de numărul de zile în care are loc deplasarea,
considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de delegare sau detașare. Pentru fractiunile de timp
care nu însumează 24 de ore, diurna se acordă, astfel: 50% până la 12 ore și 100% pentru
perioada ce depașește 12 ore.). Nu se iau în calcul perioadele în care salariații revin în România
ori se află în concedii medicale ori de odihnă.
Nu se acordă tichete de masă pe perioda delegării.

33
Tot ce depașește 2.5 ori nivelul legal stabilit instituțiilor publice este considerat venit
asimilat salariilor sau avantaj în natură. În acest sens tot ce depășește acest nivel se impozitează
cu 16% cât și cu contribuțiile obligatorii, atât pe partea de angajat cât și pe partea de angajator.
Exemplu de calcul diurnă impozabilă :
Diurna pentru deplasare Italia : = 2.250 lei
5 zile x 100 euro/zi x 4,5 lei/euro = 2.250 lei
Diurna stabilită pentru Italia prin HG 518/1995 = 35 euro
Diurna neimpozabilă = 35 euro x 2,5 = 87,5 euro x 4,5 lei/euro = 393,75 lei/zi
Calculul diurnei neimpozabile deplasare în Italia: = 393,75 lei/zi x 5 zile = 1.968,75 lei
Diurna impozabilă: 2.250 lei - 1.968,75 lei = 281,25 lei
Astfel, suma de 281,25 lei acordată drept diurnă care depasește nivelul precizat mai sus,
reprezintă venit de natură salarială și se va reține atât impozit pe venit cât și contribuții sociale
(individuale și la angajator), și desigur în această situație, sumele vor fi deductibile la calculul
impozitului pe profit.
La S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L pe parcursul anului 2015 cuantumul diurnei
lunare pentru șoferii care efectuau curse externe, în spațiul intracomunitar, valoarea diurnei a
fost diferită funcție de negocierile care s-au purtat diurnele fiind stabilite la sume de lunare de
la 1.500 eur/lună până la 2.250 eur diurnă pe lună, ceea ce și explică suma mare a cheltuielilor
cu deplasarea înregistrată de societate.La S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L pe parcursul
anului 2015 s-au respectat prevederile legale expuse mai sus în ceea ce privește cheltuielile de
deplasare.
În concluzie angajatorii pot stabili ca diurnă orice sumă de bani aceasta fiind cheltuială
deductibilă la calculul impozitului pe profit.

Pentru exemplificarea modului de determinare a impozitului pe profit pentru anii 2015,


2014 și 2013 la S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L. s-au avut în vedere cheltuielile și
veniturile înregistrate într-un an, datele fiind preluate din rulajele totale ale conturilor de
cheltuieli și venituri din balanța de verificare contabilă încheiată la data de 31 decembrie a
fiecărui an. De asemenea am vrut să arăt cum influențează cheltuielile de sponsorizare modul
de calcul al impozitului pe profit.
Pentru evidențierea elementelor care stau la baza determinării profitului impozabil se folosește
”Registrul de evidență fiscală”.
Conform explicațiilor privind operațiunile efectuate și calculul impozitului pe profit din
”Registrul de evidență fiscală pentru perioada 01.01.2015 – 31.12.2015” avem:
Tabelul nr.6
Sumă Sumă
Cont Cheltuieli Rulaj lei nedeductibilă impozabilă
lei lei
602 CHELT.CU MATERIALELE CONSUMABILE 82,917.32 82,917.32
603 CHELT. CU OBIECTE DE INVENTAR 4,659.60 4,659.60
611 CHELT. CU INTRETINEREA SI REPARATIILE 501,998.86 501,998.86

CHELT. CU REDEVENTE, LOCATIILE DE GESTIUNE SI


612 CHIRII 93,381.20 93,381.20
613 CHELT. CU PRIME DE ASIGURARE 66,114.53 66,114.53
622 CHELT. CU COMISIOANE SI ONORARIILE 1,650.00 1,650.00
625 CHELT. CU DEPLASARI, DETASARI SI TRANSFERARI 1,369,511.47 1,369,511.47
626 CHELT. POSTALE SI TAXE DE TELECOMUNICATII 36.78 36.78
627 CHELT. CU SERV.BANCARE SI ASIMILATE 9,610.17 9,610.17
628 ALTE CHELT. CU SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI 12,680.61 12,680.61
635 CHELT. CU ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIM 58,593.20 58,593.20
641 CHELT. CU SALARIILE PERSONALULUI 247,821.00 247,821.00

34
645 CHELT. PRIVIND ASIGURARILE SI PROTECTIA SOCIALA 56,603.00 20.542,00 32,331.06
658 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE 52,873.06 52,873.06
665 CHELT. DIN DIFERENTE DE CURS VALUTAR 1,576.66 1,576.66
666 CHELT. PRIVIND DOBANZILE 2,803.27 2,803.27
668 ALTE CHELTUIELI FINANCIARE 20.00 20.00
CHELT. DE EXPLOATARE CU AMORTIZAREA
6811 IMOBILIZARIL 251,286.72 251,286.72
Total: 2.814.137,45 20.542,00 2.793.595,45

Închiderea conturilor de cheltuieli se va face prin înscrierea în debitul contului ”121” ”Profit și
pierdere” a sumei de 2.814.137,45 lei .
Cont Venituri Rulaj lei
704 VEN. DIN SERVICII PRESTATE 3.437.083,39
765 VEN. DIN DIFERENTE DE CURS VALUTAR 3.566,60
766 VEN. DIN DOBINZI 0.16
Total: 3.440.650,15
Tabelul nr.7

Tot în categoria sumelor nedeductibile intră și cheltuielile cu impozitul pe profit.


691 CHELT. CU IMPOZITUL PE PROFIT 93.217,50
Închiderea conturilor de venituri se va face prin înscrierea în creditul contului ”121”
”Profit și pierdere” a sumei de 3.440.650,12 lei.
Profitul brut din exploatare este în sumă de 626.512,70 lei care se impozitează cu cota de
16%. Societatea a calculat impozit pe profit în sumă de 93.217,50 lei, deoarece a încheiat
contracte de sponsorizare în sumă de 20.542 lei , din care cu suma de 10.311,25 lei s-a
diminuat impozitul pe profit de plată la sfârșitul anului 2015.
Contractele de sponsorizare au fost încheiate cu două fundații umanitare.
În urma închiderii conturilor de venituri şi cheltuieli situaţia contului 121 „Profit şi pierdere” se
prezintă astfel:

Debit 121 „Profit sau pierdere” Credit

2.814.137,45 3.440.650,15
S.C.626.512,70
Închiderea conturilor de venituri se va face prin înscrierea în creditul contului ”121”
”Profit ți pierdere” a sumei de 3.440.650,12 lei.
Contribuabilii persoane juridice plătitoare de impozit pe profit au posibilitatea de a
direcționa /acorda fără costuri suplimentare fonduri/bunuri/servicii prin acțiuni de sponsorizare,
acte de mecenat precum şi pentru burse private.
Din punct de vedere juridic, sponsorizarea este actul prin care două persoane convin cu
privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace
financiare pentru susținerea unor activități fără scop lucrativ desfașurate de către una dintre
părți, denumită beneficiarul sponsorizării.
Apelând la o facilitate fiscală prevazută la art.21 (4) lit. p) din Codul Fiscal,
fondurile/bunurile direcționate/acordate nu reprezintă o cheltuială suplimentară pentru
societate.Cheltuielile de sponsorizare şi/sau actele de mecenat precum şi pentru acordarea de
burse private (fonduri financiare, bunuri sau servicii) se scad din impozitul pe profit datorat și
achitat la stat. Cu alte cuvinte, fondurile suportate pentru astfel de acțiuni diminuează ulterior și
direct sumele ce trebuie achitate statului în contul impozitul pe profit.

35
Potrivit prevederilor art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal, cheltuielile de sponsorizare
efectuate potrivit legii sunt cheltuieli nedeductibile fiscal, dar pot fi scăzute din impozitul pe
profit datorat dacă sunt indeplinite cumulativ următoarele condiții:
- sunt în limita a 3 la mie din cifra de afaceri;
- nu depășesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
Conform prevederilor legale societatea comercială care efectuează sponsorizări potrivit
prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, trebuie să fie plătitor de impozit pe profit
și acțiunile trebuie justificate prin acte juridice (contracte) încheiate potrivit prevederilor
legale. Stabilirea sumelor, a termenelor și a modalității de plată se face prin contractul de
sponsorizare care se incheie în forma scrisă, cu specificarea obiectului, valorii și duratei
sponsorizării, precum și a drepturilor și obligațiilor părților.
În cazul nostru, la S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L, având în vedere cheltuielile de
sponsorizare, modul de calcul a impozitului pe profit a fost următorul:
1) Determinarea rezultatului contabil (profitului contabil) lei
Rezultat contabil (profit contabil) = total venituri – total cheltuieli= 626.512,70
2) Determinarea rezultatului fiscal (profit impozabil)
Rezultat fiscal (profit impozabil) = Rezultat contabil – Venituri neimpozabile + 647.054,70
Cheltuieli nedeductibile = 626.512,70+20.542
3) Determinarea impozitului pe profit
Impozit pe profit = 16% x profit impozabil =647.054,70x16% 103.528,75
4) Determinarea cheltuielilor de sponsorizare care diminuează impozitul pe profit
a) suma sponsorizării acordate 20.542,00
b) 3 la mie din cifra de afaceri 10.311.25
c) 20% din impozitul pe profit datorat 20.705,75
d) minim (3 la mie din cifra de afaceri, 20% din impozitul pe profit datorat ) 10.311,25
5) Valoarea cu care impozitul pe profit va fi redusă este de: 10.311,25
6) Impozit pe profit de plată = 103.528,70-10.311,25 93.217,50

Această cheltuială cu sponsorizarea este nedeductibilă fiscal la calculul impozitului pe


profit, dar reduce impozitul pe profit anual de plată și poate fi în procent de 3 la mie din cifra de
afaceri, fără a depăși 20% din impozitul pe profit anual. Sponsorizarea trebuie să fie înregistrată
în contabilitate în anul pentru care se face plata impozitului (anul anterior momentului plății
efective a impozitului). Cheltuielile cu sponsorizarea se înregistrează în ct.6582 "Cheltuieli cu
donațiile", conform datelor rezultate din documentele care pot face dovada efectuării
sponsorizării.
În cazul nostru, deși societatea a făcut sponsorizări de 20.542 lei deductibilă fiscal este
limita minimă dintre cele două condiții care trebuie îndeplinite cumulat, respectiv suma de
10.311, 25 lei.
Reducerea de impozit se reflectă în ”Declarația privind impozitul pe profit - 101” aferentă
anului 2015, depusă până la data de 25 martie 2016.
Suma integrală a sponsorizării poate fi dedusă integral timp de 7 ani consecutivi.
Conform calculelor de mai sus rezultă că societatea trebuie să plătească un impozit pe profit
pentru anul 2015 în sumă de 93.217,50 lei (impozit calculat din 103.528,75 lei diminuat cu suma
de 10.311,25 lei cheltuieli cu sponsorizarea).
Pentru anul 2015 conform prevederilor legale societatea datorează ca impozit pe profit la bugetul
de stat suma de 93.218 lei (sumă rotunjită).
La sfârșitul anului la definitivarea stabilirii impozitului pe profit și a calculului impozitului
pe profit până la data de 25 martie a anului următor se compară impozitul pe profit anual cu
impozitul pe profit declarat pentru anul de raportare prin formularul 100” Declarația privind
obligațiile de plată la bugetul de stat”.

36
În timpul anului 2015 S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L a declarat pentru anul de
raportare prin formularul 100 suma de 68.697 lei, astfel că diferența de impozit datorat este de
24.521 lei (conform rd.52 din formularul 101)
Impozitarea profitului se bazează pe determinarea rezultatului fiscal prin trecere de la
rezultatul contabil la profitul sau pierderea fiscală.
Calculul rezultatului fiscal la S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L. pentru anul 2015
(sumele se rotunjesc în formularele de raportare):

Tabelul nr.8
DENUMIRE INDICATOR VALOARE- lei
Venituri din exploatare, financiare şi 3.440.650
extraordinare
Cheltuieli aferente veniturilor 2.814.137
Total profit brut 626.513
Cheltuieli nedeductibile 20.542
Impozit pe profit (626.513+20.542)x16% 103.529
Cheltuieli cu sponsorizarea deductibile 10.311
Impozit pe profit de plată (103.529- 10.311) 93.218
Total profit net (626.513-93.218) 533.295

 Pe baza declaraţiei de impunere întocmită pentru exerciţiul încheiat, se fac înregistrările:

1. Înregistrarea impozitului pe profit:


93.217,50 - 691 „Cheltuieli privind = 441 „Impozitul pe - 93.217,50
impozitul pe profit” profit”

2. Închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit:

93.217,50 - 121 „ Profit şi = 691 „ Cheltuieli privind - 93.217,50


pierdere” impozitul pe profit

3. Repartizarea profitului:
533.295,20 - 129 „ Repartizarea = 1068 „ Rezultatul - 533.295,20
profitului” reportat”

Închiderea conturilor 121 "Profit sau pierdere" şi 129 "Repartizarea profitului" se


efectuează la începutul exercițiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situațiile
financiare anuale. Ca urmare, cele două conturi apar cu soldurile corespunzătoare, în bilanțul
întocmit pentru exercițiul financiar la care se referă situațiile financiare anuale.
Revenirea asupra repartizării profiturilor anterioare, conform hotărârii adunării generale,
legal constituite, este posibilă, iar sumelor respective li se poate da destinația "dividende"
dacă asociații hotărăsc asupra acestei repartizări și dacă societatea dispune de lichidități.

Declararea și plata impozitului pe profit

37
Sintetizând cele prezentate mai sus declararea impozitului pe profit de către S.C. VAN
DIJK TRANSPORT S.R.L se face cu ajutorul a două formulare distincte și anume:
- ”Declaratia privind obligatiile de plată la bugetul de stat”- formularul 100 în care se
completează trimestrial și pozițiile referitoare la impozitul pe profit, societatea a raportat în
anul 2015 prin această declarație impozit profit în sumă totală de 68.697 lei (s-a completat
pentru trim.I –III în cursul unui an fiscal) Pentru ultimul trimestru al anului 2015 s-a plătit o
sumă egală cu impozitul calculat pentru trimestrul III al aceluiaşi an fiscal , respectiv suma de
18.256 lei , urmând ca plata finală a impozitului pe profit să se facă până la data stabilită ca
termen limită pentru depunerea Situaţiilor financiare ale contribuabilului, adică până la data de
25 martie 2016.
- ”Declarația privind impozitulpe profit”- formularul 101 care se completează la sfârșitul
anului, după definitivarea impozitului pe profitul anual, pe baza datelor din bilanțul contabil.
În această declaratie se prezintă detaliat veniturile, cheltuielile, sumele nedeductibile,
deducerile fiscale și celelalte elemente care au stat la baza stabilirii rezultatului fiscal și a
impozitului pe profit. În cazul nostru societatea nu a avut pierdere fiscală de recuperat din anii
anteriori și nu a beneficiat de scutire sau reducere a impozitului pe profit. Diferența de
impozit pe profit datorat de S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L conform declarației de
impozit pe profit la sfârșitul anului 2015 este de 24.520,50 lei (93.217,50 lei – 68.697 lei).

Modul de determinare a impozitului pe profit pentru anul 2014

Conform explicațiilor privind operațiunile efectuate și calculul impozitului pe profit din


”Registrul de evidență fiscală pentru perioada 01.01.2014 – 31.12.2014” avem:
Cont Cheltuieli Rulaj lei Sumă Sumă
nedeductibilă impozabilă lei
lei

602 CHELT. CU MATERIALELE CONSUMABILE 2,201.89 2,201.89


6024 CHELT. CU PIESELE DE SCHIMB 2,371.00 2,371.00
603 CHELT. CU OBIECTE DE INVENTAR 5,363.36 5,363.36
605 CHELT. CU ENERGIA ȘI APA 14,483.26 14,483.26
611 CHELT. CU ÎNTREȚINEREA ȘI REPARAȚIILE 531,847.34 531,847.34
612 CHELT. CU REDEVENȚELE, LOCAȚIILE DE 66,264.00 66,264.00
GESTIUNE ȘI CHIRIILE
613 CHELT. CU PRIME DE ASIGURARE 37,046.46 37,046.46
625 CHELT. CU DEPLASĂRI, DETAȘĂRI ȘI 1,044,010.98 1,044,010.98
TRANSFERĂRI
626 CHELT. POSTALE SI TAXE DE 76.00 76.00
TELECOMUNICAȚII
627 CHELT. CU SERV.BANCARE SI ASIMILATE 3,774.37 3,774.37
628 ALTE CHELT. CU SERVICIILE EXECUTATE 22,546.37 22,546.37
DE TERTI
635 CHELT. CU ALTE IMPOZITE, TAXE SI 60,656.73 60,656.73
VARSAMINTE ASIMILATE
641 CHELT. CU SALARIILE PERSONALULUI 123,936.00 123,936.00
645 CHELT. PRIVIND ASIGURARILE SI 26,496 26,496

38
PROTECTIA SOCIALA
658 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE 739.20 739.20
6581 DESPĂGUBIRI, AMENZI, PENALITĂȚI 268,00 268.00
6582 DONAȚII ACORDATE 5,200.00 5,200.00
666 CHELT. PRIVIND DOBANZILE 1,146.27 1,146.27
6811 CHELT. DE EXPLOATARE CU 211,303.77 211,303.77
AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR
TOTAL: 2,159,730 5,468.00 2,154,270
Tabelul nr.9

În categoria cheltuielilor nedeductibile intră și impozitul pe profit.

691 CHELT. CU IMPOZITUL PE PROFIT 24.484

Închiderea conturilor de cheltuieli se va face prin înscrierea în debitul contului ”121” ”Profit și
pierdere” a sumei de 2.159.730 lei.
Cont Venituri Rulaj lei
704 VEN. DIN SERVICII PRESTATE 2,222,920.25
VEN. DIN VÂNZAREA ACTIVELOR ȘI 30,778.23
7583 ALTE OPERAȚII DE CAPITAL
7588 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 95.566.00
766 VENITURI DIN DOBÂNZI 0.29
TOTAL: 2,349,264.77
Tabelul nr.10

În urma închiderii conturilor de venituri şi cheltuieli situaţia contului 121 „Profit şi pierdere”
se prezintă astfel:

Debit 121 „Profit sau pierdere” Credit

2,159,730 2,349,264.77
S.C. 189,534.77

Modul de calcul al impozitului pe profit pentru firma S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L. în
anul 2014:
1) Determinarea rezultatului contabil (profitului contabil) lei
Rezultat contabil (profit contabil) = total venituri – total cheltuieli=
189.534,77
2) Determinarea rezultatului fiscal (profit impozabil)
Rezultat fiscal (profit impozabil) = Rezultat contabil – Venituri neimpozabile +
195.002,77
Cheltuieli nedeductibile = 189.534,77 + 5468 =
3) Determinarea impozitului pe profit

39
Impozit pe profit = 16% x profit impozabil = 16% x 195.002,77 =
31.200,44
4) Determinarea cheltuielilor de sponsorizare care diminuează impozitul pe profit

a) suma sponsorizării acordate


5.200
b) 3 la mie din cifra de afaceri
6.668,76
c) 20% din impozitul pe profit datorat
6.240,09
d) minim (3 la mie din cifra de afaceri, 20% din impozitul pe profit datorat)
6240,09
5) Valoarea cu care impozitul pe profit va fi redus este de:
5.200
6) Impozit pe profit de plată = 31.200,44 – 5.200 =
26.000,44
Tabelul nr.11
DENUMIRE INDICATOR VALOARE- lei
Venituri din exploatare, financiare şi 2.349.264
extraordinare
Cheltuieli aferente veniturilor 2.159.730
Total profit brut 189.534
Cheltuieli nedeductibile 5.468
Impozit pe profit (189.534 + 5468))x16% 31.200
Cheltuieli cu sponsorizarea deductibile 5.200
Impozit pe profit de plată (103.529 - 10.311) 26.000
Total profit net (189.534 – 26.000) 163.534
Pe baza declaraţiei de impunere întocmită pentru exerciţiul încheiat, se fac înregistrările:
1. Înregistrarea impozitului pe profit:
26.000,44 - 691 „Cheltuieli privind = 441 „Impozitul pe – 26.000,44
impozitul pe profit” profit”

2. Închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit:

26.000,44 - 121 „ Profit şi = 691 „ Cheltuieli privind - 26.000,44


pierdere” impozitul pe profit”

3.Repartizarea profitului:
163.534 - 129 „ Repartizarea pr.” = 1068 „ Rezultatul reportat - 163.534
Pe baza calculelor efectuate mai sus am observat o diferență între cota de impozit pe
profit obținută în urma calcului și cota de impozit pe profit regăsită în contul de profit și
pierdere pentru anul 2014. Acest lucru s-a întâmplat deoarece contul 691 nu a înregistrat 26.000
lei cât ar fi corect să înregistreze ci 24.484 lei cât înregistra la data în care s-a întocmit contul
de profit și pierdere din cauza anumitor cauze în formularul 101 regăsindu-se suma de 26.000
lei.
Pentru anul 2013, societatea nu a înregistrat cheltuieli cu sponsorizările evidențiate pentru
anii 2014 și 2015 în special în calculul impozitului pe profit și nici alte tipuri de cheltuieli
nedeductibile exceptându-le pe cele cu impozitul pe profit. De asemenea nu s-au înregistrat nici
venituri neimpozabile.

40
Analiza situației economico-financiară a firmei S.C. VAN DIJK TRANSPORT
S.R.L. pe baza contului de profit și pierdere

Analiza economico-financiară a firmei S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L. este realizată
pentru a determina dacă activitatea pe care aceasta o desfășoară este performantă și merită să fie
continuată și pentru a putea determina ce măsuri trebuie luate pentru a face față în continuare
concurenței. De asemenea analiza economico-financiară are rolul de a determina punctele tari și
punctele ale slabe ale firmei. Pe baza informațiilor din bilanț și din contul de profit și pierdere
voi analiza activitatea firmei S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L.
Evoluția veniturilor și cheltuielilor firmei. În tabelul de mai jos vă voi prezenta evoluția
veniturilor și cheltuielilor firmei începând cu anul 2013 până în anul 2015. Evoluția va fi
prezentată atât la nivelul modificări absolute cât și la nivelul indicilor de evoluție.

Evoluția veniturilor în perioada 2013-2015 pe baza variației absolute. Tabelul nr.12


Nr. Denumire Anii Variația absolută (lei)
crt. indicator 2013 2014 2015 2014/2013 2015/2014 2015/2013
1. Cifra de afaceri 1.796.706 2.222.920 3.437.083 +426.214 +1.214.163 +1.604.377
2. Producția 1.774.283 2.222.920 3.437.083 +448.637 +1.214.163 +1.662.800
vândută
3. Venituri din 22.423 0 0 -22.423 0 -22.423
vânz. mărfurilor
4. Alte venituri din 0 126.344 0 +126.344 -126.344 0
exploatare
5. Venituri din 1.796.706 2.349.264 3.437.083 +552.558 +1.087.819 +1.640.377
exploatare
6. Alte venituri 0 0 3.567 0 +3.567 +3.567
financiare
7. Ven. financiare 0 0 3.567 0 +3.567 +3.567
8. Venituri totale 1.796.706 2.349.264 3.440.650 +552.558 +1.091.386 +1.643.944

Evoluția veniturilor pe baza indicelui de evoluție. Tabelul nr.13


Nr. Denumire Anii Indici de evoluție (%)
crt. indicator 2013 2014 2015 2014/2013 2015/2014 2015/2013
1. Cifra de afaceri 1.796.706 2.222.920 3.437.083 123,72 154,62 191,30
2. Producția vândută 1.774.283 2.222.920 3.437.083 125,29 154,62 193,72
3. Venituri din vânz. 22.423 0 0 - - -
mărfurilor
4. Alte venituri din 0 126.344 0 - - -
exploatare
5. Venituri din 1.796.706 2.349.264 3.437.083 130,75 146,30 191,30
exploatare
6. Alte venituri 0 0 3.567 - - -
financiare
7. Ven. financiare 0 0 3.567 - - -
8. Venituri totale 1.796.706 2.349.264 3.440.650 130,75 146,46 191,50
Pe baza calculelor efectuate în tabele și pe baza graficului de mai jos se observă faptul că
cifra de afaceri are o creștere semnificativă de la an la an. De exemplu în anul 2014 aceasta a
înregistrat o creștere cu 426.214 lei ceea ce reprezintă o creștere în evoluție de 23,72%. O
creștere semnificativă a avut loc și în anul 2015 față de anul 2014 când s-a înregistrat o evoluție
în creșterea cifrei de afaceri de 54,62%. Per total se observă faptul că cifra de afaceri aproape s-a
dublat față de anul 2013, evoluția ei înregistrând o creștere de 91,30 % față de anul 2013. Acest

41
lucru se datorează aproape în totalitate producției vândute ceea ce arată că firma de transport
S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L. a avut succes pe piața serviciilor de transport.
Creșterea cifrei de afaceri a influențat implicit creșterea veniturilor din exploatare și în
final a veniturilor totale. Veniturile totale au fost constituite aproape în totalitate de veniturile din
exploatare. Veniturile financiare au contribuit doar în 2015 la constituirea veniturilor totale într-o
pondere foarte mică de 3.567 lei.
Ponderea cifrei de afaceri în cadrul veniturilor totale
Pe baza acestui grafic putem observa faptul că în 2014 se observă o scădere ușoară a
ponderi cifrei de afaceri în cadrul veniturilor totale. Această se datorează faptului că firma a
realizat alte venituri din exploatare în valoare de 126.344 lei. Acest lucru a făcut ca cifra de
afaceri să reprezintă 94,62% din totalul veniturilor, restul ponderi de 6,38% fiind reprezentate de
aceste tipuri de venituri din categoria veniturilor din exploatare.
În acest grafic se observă pentru anul 2016 o mică diferență între cifra de afaceri și
veniturile totale. Cauza acestei mici diferențe sunt veniturile financiare deoarece cheltuielile din
exploatare sunt la același nivel cu cifra de afaceri fiind constituite doar pe baza acesteia.
Diferența între cifra de afaceri și veniturile totale în anul 2016 este de 3.567 lei.

Graficul nr.5: Ponderea cifrei de afaceri în cadrul veniturilor totale

.Evoluția cheltuielilor la nivelul firmei


Cheltuielile înregistrate la nivelul firmei S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L. au
înregistrat o continuă creștere pe parcursul perioadei analizate. Acest lucru este datorat în primul
rând de creșterea cifrei de afaceri a firmei ceea ce face să crească cheltuielile. Un alt motiv
42
pentru care cresc cheltuielile este acela că firma crește de la an la an cheltuielile cu prestațiile
externe, creștere care are un impact deosebit asupra cheltuielilor, fiind principalele cheltuieli pe
care le face firma de transport. Putem spune că acesta este un lucru normal în cazul unei firme de
transport mărfuri. Cheltuielile cele mai mari din cadrul cheltuielilor cu prestațiile pe care firma le
face sunt cheltuielile cu deplasările, ce reprezintă de exemplu valoarea de 1.369.511 lei pentru
anul 2015 și cheltuielile cu întreținerea și repararea utilajelor cu ajutorul cărora se realizează
transportul de mărfuri intern și extern care reprezintă valoarea de 501.999 lei pentru același an.
Evoluția cheltuielilor pe baza variației absolute. Tabelul nr.14
Nr. Denumire Anii Variația absolută (lei)
crt. indicator
2013 2014 2015 2014/2013 2015/2014 2015/2013
1. Cheltuieli cu mat. 17.372 4.573 82.917 -12.799 +78.344 +65.545
prime și materiale
consumabile
2. Alte cheltuieli 37.757 5.363 4.660 -32.394 -703 -33.097
materiale
3. Alte chelt. externe 0 14.483 0 +14.483 -14.483 0
cu energia și apa
4. Cheltuieli cu 86.109 150.432 304.424 +64.323 +153.992 218.315
personalul
5. Ajustări de 27.619 211.303 251.287 +183.684 +39.984 +223.668
valoare privind
imobilizările
6. Alte cheltuieli de 1.354.220 1.772.430 2.166.449 +418.210 +394.019 +812.229
exploatare
7. Cheltuieli de 1.523.077 2.158.584 2.809.737 +635.507 +651.153 +1.286.660
exploatare -
Total
8. Cheltuieli privind 0 1.146 2.803 +1.146 +1.657 +2.803
dobânzile
9. Alte cheltuieli 0 0 1.597 0 +1.597 +1.597
financiare
10. Cheltuieli 0 1.146 4.400 +1.146 +3.254 +4.400
financiare -
Total
11. Cheltuieli totale 1.523.077 2.159.730 2.814.137 +636.653 +654.407 +1.291.060

Evoluția cheltuielilor firmei pe baza indicelui de evoluție. Tabelul nr.15


Nr. Denumire Anii Indice de evoluție (lei)
crt. indicator 2013 2014 2015 2014/2013 2015/2014 2015/2013
1. Cheltuieli cu mat. 17.372 4.573 82.917 26,32 1813,19 477,30
prime și materiale
consumabile
2. Alte cheltuieli 37.757 5.363 4.660 14,20 86,89 12,34
materiale
3. Alte chelt. externe 0 14.483 0 - - -
cu energia și apa
4. Cheltuieli cu 86.109 150.432 304.424 174,70 202,37 353,53
personalul
5. Ajustări de valoare 27.619 211.303 251.287 762,30 118,92 909,83
privind
imobilizările
6. Alte cheltuieli de 1.354.220 1.772.430 2.166.449 130,88 122,23 159,98
exploatare
7. Cheltuieli de 1.523.077 2.158.584 2.809.737 141,73 130,17 184,48
exploatare - Total
8. Cheltuieli privind 0 1.146 2.803 - 244,59 -
dobânzile

43
9. Alte cheltuieli 0 0 1.597 - - -
financiare
10. Cheltuieli 0 1.146 4.400 - 383,94 -
financiare - Total
11. Cheltuieli totale 1.523.077 2.159.730 2.814.137 141,80 130,30 184,77

Evoluția cheltuielilor totale în comparație cu veniturile totale pentru perioada analizată

Analizând graficul nr.6, observăm o diferență mai mare între venituri și cheltuieli pentru
anul 2015. Acest lucru este datorat creșteri cu 46,46% a veniturilor totale spre deosebire de
cheltuielile totale care au crescut 30,30% în anul 2015 față de anul 2014. Pe lângă acest lucru
veniturile totale erau deja mai mari din anul 2014, iar în acest caz dacă creșteau în ponderi egale
din punct de vedere al indicelui de evoluție tot s-ar fi simțit o creștere mai semnificativă a
veniturilor.
Un exemplu în acest sens poate fi chiar evoluția cheltuielilor totale din anul 2014 față de
cheltuielile totale din anul 2013 în raport cu veniturile totale. În evoluția prezentată în tabel
cheltuielile totale au crescut în 2014 cu 41,80% spre deosebire de veniturile totale care au
crescut cu 30,75%. Totuși acest lucru nu a dus la pierderi pentru firmă deoarece veniturile au
crescut de la 1.796.706 lei, cât erau în 2013, iar cheltuielile de la 1.523.077. Această evoluție
mai mică a creșteri veniturilor față de cheltuieli a avut impact asupra profitului care a fost în
comparație mai mic față de anul 2013.

Graficul nr.6

44
Ponderea cheltuielilor cu personalul în total cheltuieli
În graficul nr.7 de mai jos am arătat evoluția ponderi cheltuielilor cu personalul în total
cheltuieli. Din această evoluție se observă o creștere de la an la an. Acest lucru se datorează
faptului că firma a avut salariați mai mulți de la an la al: 10 salariați în 2013, 13 salariați în 2014
și 17 salariați în 2015.
În anul 2013 cheltuielile cu personalul au reprezentat 5,65 % din totalul cheltuielilor. În
2014 ponderea a crescut la 6,97 %, iar în 2015 la 10,82%. Acest lucru demonstrează faptul că
firma s-a dezvoltat de la un an la altul și a fost nevoită să crească cheltuielile cu personalul.
Pe baza indicilor de evoluție a cheltuielilor cu personalul acestea au crescut cu 74,70% în
anul 2014 față de anul 2013 și aproximativ dublu în anul 2015 față de anul 2014. Creșterea
cheltuielilor cu personalul în acest caz este un lucru benefic pentru firmă fiindcă le arată că și-au
dezvoltat destul de mult activitatea.

Graficul nr.7

Evoluția profitului net


În graficul de mai jos am arătat evoluția profitul net pe parcursul celor trei ani la firma S.C.
VAN DIJK S.R.L. Se observă o scădere a profitul net în anul 2014 față de anul 2013, acesta
scăzând de la 217.225 lei la 165.050 lei. Acest lucru este datorat faptului că față de anul 2013 în
2014 cheltuielile totale au crescut mai mult spre deosebire de veniturile totale. Observăm însă o
creștere foarte mare a profitului net în anul 2015 atunci când veniturile totale au crescut foarte
mult spre deosebire de cheltuielile totale, iar profitul net a ajuns la 533.295 lei.
Graficul nr.8: Evoluția profitului net

45
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Scopul oricărei întreprinderi care desfășoară activității economice este să obțină profit. Cu
cât profitul net obținut este mai mare cu atât activitatea economică desfășurată este mai eficientă.
Profitul reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile totale. Cu cât veniturile sunt mai mari
decât cheltuielile cu atât profitul este mai mare.

46
Pe parcursul acestei lucrări de licență am observat faptul că România are un nivel destul de
redus al cotei impozitului pe parcurs în comparație în primul rând cu țările din UE din vestul
Europei, dar și cu unele țări din zona noastră. În general întâlnim cote mai mari ale impozitului
pe profit în țări mai dezvoltate din punct de vedere economic și social cum sunt în special țările
din vestul Europei.
Am reținut de asemenea în urma realizări acestei lucrări de licență că impozitul pe profit
reprezintă de regulă în medie aproximativ 2% din PIB din totalul veniturilor fiscale. Acest lucru
arată că de pe urma plăți impozitului pe profit nu revin cei mai mulți bani la stat alte surse de
colectare de resurse la bugetul statului fiind mult mai importante. Printre resursele mai
importante care revin bugetului de stat putem include TVA-ul care este foarte important și
reprezintă în medie pe an 8% din PIB. De asemenea mai importante din punct de vedere al
contribuției constituiri de venituri fiscale destinate bugetului de stat le reprezintă impozitul pe
venit și salarii și accizele care reprezintă aproximativ 3,5% din PIB.
Pe baza informațiilor descoperite din Codul Fiscal am aflat că plătitorii impozitului pe
profit sunt în general persoane juridice române care realizează veniturile atât în România cât și în
străinătate, dar și persoane juridice străine care au calitatea de rezidenți sau nerezidenți care își
desfășoară activitatea prin intermediul unui sediu permanent în România.
Tot cu ajutorul Codului Fiscal am putut specifica și persoanele care sunt scutite de la plata
impozitului pe profit. Aici sunt incluse: cultele religioase, Trezoreria statului, instituțiile publice,
Academia Română și fundațiile înființate de Academia Română în calitate de fondator unic,
Banca Națională a României, Fondul de garantare a pensiilor private și a asiguraților, Fondul de
compensare a investitorilor, persoana juridică română care plătește impozit pe veniturile
microîntreprinderilor, Fundația constituită ca urmare a unui legat, entitatea transparentă fiscal cu
personalitate juridică, organizațiile non-profit, organizațiile sindicale și organizațiile patronale,
Societatea Națională de Cruce Roșie din România. De asemenea în categoria scutiri de impozit
pe profit intră și impozitul pe profit aferent profitului reinvestit.
Pe parcursul lucrării am redat modul de determinare a profitului impozabil și a impozitului
pe profit. Formula de calcul este formată pe baza veniturilor și a cheltuielilor. Venituri și
cheltuielile care participă la determinarea impozitului pe profit au fost clasificate în: venituri
impozabile și neimpozabile respectiv cheltuieli deductibile, limitat deductibile și nedeductibile.
Pe baza acestei clasificării reiese faptul că nu toate veniturile aduc profit firmei și nu toate
cheltuielile sunt făcute pentru a aduce profit. Unele cheltuieli precum sunt amenzile sunt făcute
de pe urma nerespectării regulilor descoperite de organe de control care se ocupă cu această
activitate.
Există și cheltuieli cu deductibilitate limitată, pe unele exemplificându-le și în cadrul
studiului de caz la nivelul firmei de transport mărfuri S.C. VAN DIJK TRANSPORT S.R.L.
Aici am arătat cum se calculează impozitul pe profit atunci când firma are cheltuieli cu
sponsorizările și alte tipuri de cheltuieli cu deductibilitate limitată cum ar fi cheltuielile de
protocol, cheltuielile sociale, cheltuielile cu amortizare limitate și diurna care intră în categoria
cheltuielilor cu deplasarea limitate
Cheltuielile cu deductibilitate limitată sunt benefice pentru dezvoltarea economică și
socială a unei țări, dar trebuie să se țină cont că ele nu se pot face oricum ci trebuie să se țină
cont de resursele de care dispune statul la bugetul general consolidat pentru a nu exista riscul să
crească foarte mult deficitul bugetar.
În urma realizării acestei lucrări de licență am reținut și faptul că la început impozitul pe
profit era împărțit în cote progresive și cuprindea 68 de tranșe. Apoi s-a trecut la o cotă
proporțională de 30% și 45% în funcție de profitul realizat. De exemplu dacă profitul realizat era
până într-un milion de lei contribuabilul datora statului o cotă impozit pe profit de 30%. În cazul
în care obținea un profit mai mare de 1.000.000 lei contribuabilul trebuia să plătească statului un
impozit pe profit în cotă de 45%.
47
Pe parcurs cota s-a stabilit la 38% apoi la 25%, iar din 2005 aceasta a devenit 16% cât este
și în prezent. Pe viitor nu există premise ca această cotă să prezinte modificări și mai ales să
crească deoarece România nu prezintă o situație economică favorabilă pentru ca să se întâmple
acest lucru.
Pe baza analizei economico-financiare pe care am efectuato la nivelul firmei analizate în
cadrul studiului de caz am observat faptul că aceasta își crește foarte mult cifra de afaceri de la
un an la altul. Acest lucru arată faptul că firma primește cereri mai multe în ceea ce privește
activitatea de transport mărfuri astfel își crește nivelul producției și implicit cifra de afaceri. Pe
baza acestui lucru este nevoită să-și crească și numărul de salariați de la an la an ceea ce are ca
consecință directă și creșterea cheltuielilor cu personalul.
Cheltuielile nu influențează negativ activitatea firmei de transport doar în anul 2014
având un mic impact, dar nesemnificativ în ceea ce privește obținerea de profit pentru firmă.
Având în vedere faptul că firma obține profit pe toți cei trei ani consider că firma desfășoară o
activitate profitabilă și ar trebui în continuare să se dezvolte.
În ceea ce privește contribuția impozitului pe profit la constituirea veniturilor fiscale
acesta are o contribuție destul de importantă chiar dacă contribuția sa nu se compară cu
veniturile fiscale obținute de pe urma TVA-ului, impozitului pe venit și salarii sau de pe urma
accizelor.
De asemenea cred că dacă s-ar lua măsuri eficiente de combatere a evaziunii fiscale la
nivelul firmelor și controalele ar fi mult mai stricte ar crește contribuția impozitului pe profit la
constituirea veniturilor fiscale. De exemplu unele firme nu declară profitul real pe care l-au
obținut și prin aceasta prejudiciază statul de colectarea unui impozit pe profit mai mare.
Ca și propuneri, aș recomanda păstrarea cotei de impozit pe profit la nivelul de 16%
deoarece România nu-și permite o cotă mai mare a impozitului pe profit deoarece nu este foarte
dezvoltată din punct de vedere economic, iar acest lucru nu-i permite să ridice nivelul cotei de
impozit pe profit. De asemenea o scădere a cotei de impozit pe profit nu ar fi benefică pentru
România deoarece ar crește deficitul la bugetul general consolidat al statului datorită colectări
unei sume mai mici de pe urma impozitului pe profit, scăderea impozitului pe profit neaducând
neapărat garanția că se vor înființa mai multe firme astfel încât să se obțină în urma scăderii
impozitului pe profit același nivel de colectare a resurselor către bugetul de stat precum înainte
de scăderea cotei de impozitare.

48
BIBLIOGRAFIE:
1. Bistriceanu G., Popescu G., Bugetul de stat al României, Ed. Universitară, București,
2007
2. Ene A., Impozitul pe profitul firmei în condițiile aderării la UE, Ed. Tribuna Economică,
București, 2007
3. Lăcrița-Grigore N., Codul Fiscal actualizat, Ed. Tribuna Economică, București, 2012
4. Lăcrița-Grigore N., Fiscalitate pentru profesioniști, Ed. Tribuna Economică, București
2011
5. Moraru D., Nedelescu M., Stănescu C., Preda.O, Finanțe publice, Ed. Economică,
București, 2007
6. Moșteanu N.R., Finanțe Publice, Ed. Universitară, București, 2011
7. Mutașcu M.I., Finanțte publice, Ediția a II-a, Ed. Mirton, Timișoara 2008
8. Sandu G., Cibotariu I.Ș., Apetri A.N., Finanțe. Abordări teoretice și practice, Ed.
Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2008
9. Țole M., Nedelescu M., Preda. O, Matei C.N., Finanțele întreprinderii, Ed. Universitară,
București, 2006
10. Tulai C., Finanțe, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007
11. Codul de Procedură fiscală republicat adoptat prin Ordonanța Guvernului nr.92 din 24
decembrie 2003
12. Ghid privind aplicare Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin ordinul ministrului
finanțelor publice nr.1802/2014, cu modificările și completările ulterioare
13. Hotărârea Guvernului 814/1991 privind impozitul pe profit
14. Legea 571 din 22 decembrie 2003 cu modificările și completările ulterioare privind
Codul Fiscal
15. Legea 227/2015 actualizată privind Codul Fiscal
16. Legea nr.82 din 24 decembrie 1991. Legea contabilității
17. Legea nr.414/2002 privind impozitul pe profit
18. Legea nr.12/1991 privind impozitul pe profit
19. Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1802 din 29 decembrie 2014 privind
aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și
situațiile financiare anuale consolidate (publicat în Monitorul Oficial nr.963 din 30
decembrie 2014) care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2015
20. Ordonanța Guvernului nr.70/1994 privind impozitul pe profit
21. www.contabilul.manager.ro
22. http://www.discuții.mfinanțe.ro
23. http://www.răsfoiesc.com/business/economie/finanțe-bănci
24. http://data.oecd.org/tax/tax-on-corporate-profits
25. http://data.worldbank.org
26. http://taxsummaries.pwc.com
27. https://www.anaf.ro
28. www.tradingeconomics.com
29. www.wall-street.ro
30. www.academia.edu

49
50