Competiția și modelele pieței europene

În orice domeniu, deci și în cel al energiei, concurența este determinată de

regulile pieței și se stabilește între actorii din piață indiferent dacă apartin
domeniului public sau privat.

Crearea pieței concurențiale de energie electrică s-a bazat în fiecare stat,

membru al Uniunii Europene sau aderent, pe cadrul de reglementare, a cărui
elaborare, implementare și monitorizare permanentă a fost încredințată autorităților
naționale de reglementare în domeniul energiei. Operatorii și actorii s-au născut
atât din inițiativa guvernanților, cât și prin inițiativa privată.

Primele două burse din spațiul european - cea din peninsula scandinavă și
bursa olandeză - au avut o istorie asemănătoare și anume: o platformă cu
acționariat diversificat (Samkoringen in Norvegia si Amsterdam Power Exchange
in Olanda) a fost achizitionata in totalitate de operatorul de transport si sistem din
Norvegia (Statnett), respectiv Olanda (Tennet), aceasta achizitie având valoarea
simbolica a gestului de asumare din partea statului a responsabilitatii formarii unei
piete performante, corecte, credibile.

Politica energetică a Uniunii Europene

În conformitate cu Noua Politică Energetică a Uniunii Europene (UE)

elaborată în anul 2007, energia este un element esenţial al dezvoltării la nivelul
Uniunii. În aceeaşi măsură însă, este o provocare în ceea ce priveşte impactul
sectorului energetic asupra schimbărilor climatice, a creşterii dependenţei de
importul de resurse energetice, precum şi a creşterii preţului energiei. Pentru
depăşirea acestor provocări, Comisia Europeană (CE) consideră absolut
necesar ca UE să promoveze o politică energetică comună, bazată pe
securitate energetică, dezvoltare durabilă şi competitivitate.

În ceea ce priveşte securitatea alimentării cu resurse energetice, UE se

aşteaptă ca dependenţa de importul de gaze naturale să crească de la 57% valabil la
ora actuală la 84% în anul 2030, iar pentru petrol, de la 82% la 93%, pentru aceeaşi
perioadă.

În ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă, trebuie remarcat faptul că, spre

exemplu, în anul 2007 sectorul energetic a fost, la nivelul UE, unul din principalii

1
producători de gaze cu efect de seră. În cazul neluării unor măsuri drastice la
nivelul UE, în ritmul actual de evoluţie a consumului de energie şi la tehnologiile
existente în anul 2007, emisiile de gaze cu efect de seră vor creşte la nivelul UE cu
circa 5% şi la nivel global cu circa 55% până în anul 2030. Energia nucleară
reprezintă în acest moment în Europa una dintre cele mai mari surse de energie
fără emisii de CO2. Centralele nucleare au asigurat în anul 2007 o treime din
producţia de electricitate din Uniunea Europeană, având astfel o contribuţie reală la
dezvoltarea durabilă.

În ceea ce priveşte competitivitatea, piaţa internă de energie a UE asigură

stabilirea unor preţuri corecte şi competitive la energie, stimulează economisirea de
energie şi atrage investiţii în sector.

Este de menționat însă și aspectul ca UE este tot mai expusă la instabilitatea

şi creşterea preţurilor de pe pieţele internaţionale de energie, precum şi la
consecinţele faptului că rezervele de hidrocarburi ajung treptat să fie monopolizate
de un număr restrâns de deţinători.

Efectele posibile sunt semnificative: de exemplu, în cazul în care preţul

petrolului ar creşte până la 100 USD/baril în anul 2030, importul de energie în UE
- 27 ar costa circa 170 de miliarde EUR, ceea ce înseamnă o valoare de 350
EUR/an de suportat de catre fiecare cetăţean al UE.

În concluzie, Comisia Europeană propune în setul de documente care

reprezintă Noua Politică Energetică a UE următoarele obiective:

• reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020,

în comparaţie cu cele din anul 1990;

• creşterea ponderii surselor regenerabile de energie în totalul mixului

energetic, de la mai puţin de 7% în anul 2006 la 20% din totalul consumului de
energie al UE până în 2020;

• creşterea ponderii biocarburanţilor la cel puţin 10% din totalul

conţinutului energetic al carburanţilor utilizaţi în transport în anul 2020;

• reducerea consumului global de energie primară cu 20% până în anul

2020.

2
 Pieţe de energie

UE a început procesul de liberalizare a pieţelor de electricitate în anul 1996

prin Directiva 96/92/CE şi a celei de gaze naturale prin Directiva 98/30/CE din
1998. Prin Regulamentul nr. 1.407/2002/CE s-au pus bazele funcţionării sectorului
extractiv a huilei.

În 2003 au fost adoptate două noi directive care înlocuiesc vechile directive
şi accelerează procesul liberalizării şi formării unei pieţe interne europene de
energie (Directiva 2003/54/CE pentru energie electrică şi Directiva 2003/55/CE
pentru gaze naturale).

În România, crearea unor pieţe funcţionale de energie electrică şi gaze

naturale a început în anul 1996 şi s-a bazat pe:

• restructurarea sectorului energetic, prin separarea activităţilor de

producere, transport, distribuţie şi furnizare;

• crearea cadrului instituţional de reglementare a sectoarelor energiei

electrice şi gazelor naturale;

• asigurarea accesului în regim reglementat la reţelele de transport şi

distribuţie, corelat cu deschiderea progresivă a pieţelor de energie electrică şi
gaze naturale, încurajând astfel concurenţa în activităţile de furnizare şi
producere;

• emiterea legislaţiei secundare aferente (cod comercial al pieţei angro de

energie electrică, coduri tehnice, contracte-cadru, standarde de performanţă etc.);

• transpunerea prevederilor Directivei 2003/54/CE privind normele comune

pentru piaţa internă a energiei electrice şi ale Directivei 2003/55/CE privind
regulile comune ale pieţei interne a gazului natural şi aplicarea Regulamentului
nr. 1.407/2002/CE privind funcţionarea producătorilor de huilă pe piaţa liberă a
UE.

3
 Analiza SWOT

Analiza SWOT a situaţiei actuale a sectorului energetic pe plan autohton

evidenţiază:

Avantaje competitive
• Tradiţie îndelungată în industria energetică, beneficiind de experienţă atât
în industria de petrol şi gaze, cât şi în cea de producere a energiei electrice şi
termice

• Resurse energetice naţionale, îndeosebi cărbune, dar şi rezerve de petrol şi

gaze naturale

• Infrastructură complexă şi diversificată: reţele naţionale de transport

energie electrică, gaze naturale, ţiţei, produse petroliere, capacităţi de rafinare, de
transport maritim şi capacităţi portuare importante la Marea Neagră

• Structură diversificată şi echilibrată a producţiei de energie electrică

 Program de energetică nucleară în derulare, perceput pozitiv de opinia

publică, bazat pe o tehnologie sigură, recunoscută pe plan mondial

• Expertiză tehnică şi resurse umane calificate pentru activităţile din sectorul

energetic

• Cadru instituţional şi legislativ adaptat la principiile pieţei interne din

Uniunea Europeană.

• Potenţial moderat de resurse regenerabile exploatabile, susţinut de o piaţă

funcţională de certificate verzi.

• Lipsa dificultăţilor în respectarea angajamentelor asumate prin Protocolul

de la Kyoto

• Capacitatea relativ ridicată de interconectare a sistemelor de transport al

energiei electrice şi al gazelor naturale cu sistemele similare ale ţărilor vecine

• Potenţial de resurse de lignit cu un grad ridicat de cunoaştere concentrat pe

o suprafaţă relativ redusă, de circa 250 km2, în care operează 19 cariere de mare
capacitate
4
 • Potenţial de resurse de huilă energetică pus în valoare prin 7 mine
subterane

• Calitatea infrastructurii de transport, dispecerizarea energiei electrice

• Operator al pieţei angro de energie electrică cu experienţă, capabil să

devină operator al pieţei regionale

• Liberalizarea totală a pieţelor de energie electrică şi gaze naturale

Deficienţe ale sistemului

• O serie de instalaţii de producere, transport şi distribuţie a energiei sunt parţial

învechite şi depăşite tehnologic, cu consumuri şi costuri de exploatare mari

• Instalaţii şi echipamente utilizate pentru exploatarea lignitului uzate moral şi

fizic, cu costuri mari de exploatare şi performanţe scăzute

• Lipsa echipamentelor pentru implementarea tehnologiilor performante în sectorul

de extracţie al huilei

• O dependenţă crescândă la importul gazelor naturale, existând pentru moment o

singură sursă

• Durată de funcţionare depăşită pentru 69% din conductele de transport al gazelor

naturale şi aproximativ 27% din staţiile de reglare măsurare

• Nivelul scăzut al surselor de finanţare comparativ cu necesităţile de investiţii în

infrastructura Sistemului naţional de transport gaze naturale (SNT)

• Structură neomogenă din punctul de vedere al presiunii şi diametrelor SNT, fapt

care conduce la probleme mari privind asigurarea presiunilor la extremităţile
sistemului

• Eficienţa energetică redusă pe lanţul producţie - transport - distribuţie -

consumator final de energie

• Lipsa unor măsuri financiare de susţinere a proiectelor şi programelor de creştere

a eficienţei energetice şi de utilizare a surselor regenerabile de energie

5
• Organizarea sectorului de producere a energiei electrice pe filiere tehnologice
monocombustibil

• Performanţe sub potenţial ale unor companii miniere şi energetice cu capital de

stat

• Existenţa unor distorsionări ale preţurilor la consumatorii finali

• Capacitate redusă de cercetare-dezvoltare-diseminare în sectorul energetic şi

sectorul minier

• Lipsa unor măsuri clare privind modernizarea sistemelor de alimentare cu energie

termică din sisteme centralizate, în condiţiile opţiunilor crescânde ale populaţiei
pentru încălzirea individuală a locuinţelor în mediul urban

• Cea mai mare parte din unităţile de producere energie electrică nu respectă
normele de emisii pentru anumiţi poluanţi în aer din Uniunea Europeană. Alinierea
la aceste cerinţe necesită fonduri importante şi se realizează treptat, conform
calendarului de conformare negociat

• Efort financiar major pentru conformarea cu reglementările de mediu şi pentru

dezafectarea unităţilor termoenergetice şi nucleare, ecologizarea terenurilor
eliberate de instalaţii, precum şi pentru depozitarea definitivă a combustibilului
nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive

• Politici necoerente de punere în valoare a noi perimetre pentru exploatarea

lignitului

• Neangajarea desfacerii producţiei de cărbune pe termen mediu şi lung pe baza

unor contracte care să garanteze cantităţile şi preţurile

• Timpul relativ mare pentru dezvoltarea de noi capacităţi de producţie a

cărbunelui şi uraniului.

Oportunităţi

• Poziţie geografică favorabilă pentru a participa activ la dezvoltarea proiectelor de

magistrale europene de petrol şi gaze naturale

6
• Existenţa pieţelor fizice de energie, precum şi acces la pieţe regionale de energie
electrică şi gaze naturale cu oportunităţi de realizare a serviciilor de sistem la nivel
regional

• Capacitate disponibilă totală a Sistemului naţional de transport gaze naturale, ce

poate asigura preluarea solicitărilor utilizatorilor

• Climat investiţional atractiv atât pentru investitorii străini, cât şi pentru cei
autohtoni, inclusiv în procesul de privatizare a diferitelor companii aflate în
prezent în proprietatea statului

• Creşterea încrederii în funcţionarea pieţei de capital din România, ceea ce permite

listarea cu succes la bursă a companiilor energetice

• Oportunităţi crescute de investiţii în domeniul eficienţei energetice şi al resurselor

energetice regenerabile neutilizate

• Accesarea fondurilor structurale ale Uniunii Europene pentru proiecte în

domeniul energiei

• Existenţa unui important sector hidroenergetic capabil să furnizeze volumul

necesar de servicii tehnologice de sistem

• Existenţa experienţei îndelungate în minerit şi a unei infrastructuri importante

pentru exploatarea resurselor energetice primare interne de cărbune şi uraniu

• Existenţa unor noi perimetre cu rezerve considerabile de lignit.

Riscuri şi vulnerabilităţi

• Rezerve economic exploatabile de ţiţei, gaze naturale şi uraniu, limitate, în

condiţiile în care nu vor fi descoperite noi zăcăminte importante.

• Volatilitatea preţurilor la hidrocarburi pe pieţele internaţionale

• Tendinţa de schimbare a caracteristicilor climatice şi instabilitatea regimului

hidrologic

• Posibilitatea apariţiei unor efecte negative asupra concurenţei în sectorul

energetic la nivel european, datorită tendinţelor de concentrare din industria
energetică
7
 • Un ritm ridicat de creştere a cererii de energie în contextul relansării
economice

• Existenţa de arierate la nivelul unor companii din sector

• Ponderea semnificativă a populaţiei care prezintă un grad de vulnerabilitate

ridicat, în condiţiile practicării unor preţuri la energie apropriate de nivelul mediu
european

• Lipsa unor instrumente fiscale eficiente pentru susţinerea programelor de

investiţii în eficienţă energetică, dezvoltarea cogenerării pe baza cererii de căldură
utilă, utilizarea resurselor regenerabile pentru producerea energiei termice şi
dezvoltarea serviciilor energetice

• Posibila blocare a activităţii de exploatare a huilei ca urmare a acumulării de

datorii istorice

• Posibila blocare a activităţii de exploatare a lignitului ca urmare a lipsei unei

reglementări specifice care să asigure valorificarea în interes de utilitate publică a
rezervelor de lignit cu o dreaptă şi justă despăgubire a deţinătorilor de terenuri,
necesare desfăşurării activităţii

• Selecţia, reţinerea şi motivarea în condiţii de piaţă liberă a capitalului uman

necesar implementării strategiei şi operării în siguranţă a sistemului energetic
naţional

• Modificările semnificative ale nivelului apei în Dunăre datorită schimbărilor

climatice, care pot conduce la neasigurarea apei de răcire la amplasamentul
Cernavodă pentru funcţionarea în siguranţă a două unităţi nuclearoelectrice

• Costuri mari de exploatare a minereurilor de uraniu datorită variaţiei parametrilor

mineralizaţiei şi a discontinuităţii acesteia

• Opoziţia autorităţilor publice locale şi a autorităţilor teritoriale cu privire la

acceptarea deschiderii de noi capacităţi de producţie în domeniul exploatării
minereurilor de uraniu

• Posibila creştere accentuată a preţului mondial la uraniu

8
• Posibila schimbare a atitudinii publicului faţă de construcţia de noi centrale
nucleare şi de depozite de deşeuri radioactive

• Dificultăţi în asigurarea serviciilor tehnologice de sistem în perioadele secetoase

• Costuri suplimentare generate de aplicarea prevederilor Directivei 2003/87/CE

privind stabilirea unei scheme de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de
seră

• Capacitatea redusă de a face faţă unor acţiuni teroriste îndreptate asupra unităţilor
producătoare de energie şi a sistemelor de transport (conducte de ţiţei, conducte
pentru gaze naturale, reţele electrice).

Modelul pieței de energie electrică din România

România a optat pentru modelul de piaţă descentralizată, în cadrul careia

participanţii sunt liberi să încheie tranzacţii de vânzare-cumpărare a energiei
electrice.

Piaţa de energie electrică se compune din două secţiuni:

- piaţa angro - în care energia electrică este cumpărată în vederea revânzării, iar
tranzacţiile se desfăşoară între producători şi furnizori licenţiaţi;

- piaţa cu amănuntul - în care energia electrică este cumpărată în vederea

consumului propriu, iar tranzacţiile se desfăşoară între furnizori şi consumatorii de
energie.

Deschiderea pieţei de energie electrică a început în anul 2000, iar din anul
2005 toţi consumatorii, cu excepţia celor casnici, au devenit eligibili, ceea ce
corespunde unui grad de deschidere a pieţei de energie electrică de 83,5%.

Liberalizarea integrală a pieţei de energie electrică, inclusiv pentru

consumatorii casnici, a avut loc la data de 1 iulie 2007.

Piaţa angro de energie electrică s-a extins şi perfecţionat prin introducerea în

2005 a 4 noi platforme de tranzacţionare:

- Piaţa pentru ziua următoare, organizată şi administrată de operatorul pieţei angro

de energie electrică, S.C. OPCOM S.A.;

9
- Piaţa de echilibrare, organizată şi administrată de "Transelectrica";

- Piaţa centralizată a contractelor bilaterale, organizată şi administrată de S.C.

OPCOM S.A ;

- Piaţa centralizată a certificatelor verzi, organizată şi administrată de S.C.

OPCOM S.A

S.C. OPCOM - S.A acţionează ca operator de decontare pentru pieţele

centralizate (Piaţa pentru ziua următoare, Piaţa de echilibrare, Piaţa centralizată a
certificatelor verzi).

S.C. OPCOM S.A. a pus în funcţiune în anul 2007 Piaţa centralizată pentru
contracte bilaterale de energie electrică cu negociere continuă (forward), ca prim
pas în dezvoltarea de produse financiare asociate energiei.

Acest model de piaţă este adoptat de toate ţările europene dezvoltate. În

anul 2007, România a fost singura ţară din regiune organizatoare a unei pieţe
pentru ziua următoare şi a unei pieţe funcţionale de echilibrare. Astfel, pe lângă
tranzacţionarea prin contracte, participanţii la piaţa angro de energie electrică au
posibilitatea participării voluntare la o piaţă fizică de energie organizată pe termen
scurt, cu o zi înaintea zilei de dispecerizare (Piaţa pentru ziua următoare), operată
de S.C. OPCOM S.A.

Piaţa de echilibrare are ca principal scop compensarea abaterilor de la

valorile programate ale producţiei şi consumului de energie electrică, fiind
obligatorie tuturor capacităţilor de producţie disponibile. Piaţa centralizată şi
piaţa de tip forward a contractelor bilaterale asigură transparenţa
contractării bilaterale, venind totodată în întâmpinarea recomandărilor
Comisiei Europene, Consiliului European al Reglementatorilor Europeni şi
Băncii Mondiale pentru înfiinţarea unei burse regionale de contracte.

Susţinerea producţiei de energie electrică din surse regenerabile se realizează

prin certificatele verzi tranzacţionate pe Piaţa concurenţială de certificate verzi şi
cote obligatorii pentru furnizori. Fiecare furnizor este obligat să achiziţioneze anual
o cantitate de certificate verzi, proporţională cu cantitatea de energie electrică
vândută consumatorilor de către respectivul furnizor. Tranzacţiile cu certificate
verzi se pot desfăşura în cadrul pieţei centralizate operate de S.C. OPCOM S.A.

10
sau prin contracte bilaterale. S.C. OPCOM S.A. administrează Piaţa de certificate
verzi centralizată/bilaterală şi Registrul certificatelor verzi.

Competiția pe piața de energie în România

Administrarea pieței angro de energie electrică

Piața Angro de energie electrică cuprinde o structură formată din urmatoarele

piețe:

• Piața Contractelor Bilaterale, o piață total descentralizată, în care se

tranzacționează prin intermediul contractelor negociate între titularii de licență.

• Piața pentru Ziua Următoare, o piață centralizată, voluntară

administrată de Operatorul Pieței de Energie Electrică.

• Piața de Echilibrare, o piață centralizată și obligatorie pe care se

tranzacționează energie de echilibrare administrată de Operatorul Pieței de
Echilibrare.

• Piața de Servicii Tehnologice de Sistem, o piață centralizată, care asigură

disponibilitatea în cadrul pieței de echilibrare a unei rezerve de cantități suficiente
de energie electrică de reglaj.

• Piața pentru Alocarea Capacităților de Interconexiune Internațională, o

piață centralizată ce asigură rezervarea de capacități de transport de către firmele
de import/export de energie electrică pe liniile de interconexiune.

• Piața Certificatelor Verzi, o piață centralizată ce asigură vânzarea /

cumpărarea de certificate verzi.

• Piața de Capacități, pentru crearea fondurilor de investiții necesare

realizării unor noi capacități de producție sau modernizarea celor existente.

Operatori Comerciali și participanți la piața angro de energie electrică:

• Operatori:

- Operatorul pieței de energie electrică (OPEE)

- Operatorul de transport și sistem (OTS)

11
 - Operatorul de decontare (OD)

- Participanții la piață și alte instituții:

- Participant pe piața pentru ziua următoare (PZU)

- Participant la piața de echilibrare (PE)

- Parte responsabilă cu echilibrarea (PRE)

- Distribuitor

- Operator de măsurare (OM).

Funcțiile operatorilor și participanților la piața de energie electrică

• Operatorul pieței de energie electrică (OPEE) este OPCOM și

realizează:

- Organizarea și administrarea PZU;

- Supravegherea primară a pieței

• Operatorul de transport și sistem (OTS) și Operatorul Pieței de

Echilibrare (OPE) este Transelectrica prin Dispecerul Energetic
Național și realizează:

- Organizarea și administrarea pieței de echilibrare;

- Programarea finală a funcționării unităților dispecerizabile;

- Achiziția și utilizarea serviciilor de sistem.

• Operatorul de Decontare (OD), este departament separat în cadrul

OPCOM și realizează:

- Decontarea pe Piața pentru Ziua Următoare;

- Decontarea pe Piața de Echilibrare;

- Decontarea dezechilibrelor PRE- urilor;

- Decontarea dezechilibrelor de la Notificare

12
 - Decontarea costurilor sau veniturilor suplimentare, provenite din
echilibrarea sistemului.

- Decontarea veniturilor suplimentare provenite din congestiile pe

liniile de interconexiune internationala;

- Decontarea rezervelor;

- Decontarea altor servicii de sistem și a CPT (consum propriu

tehnologic) în retele;

- Redistribuirea costurilor sau veniturilor suplimentare aferente

producției prioritare necontrolate.

• Operatorul de măsurare (OM), este un agent economic care instalează,

întreține, administrează și operează un sistem de măsurare a energiei electrice.

• Participant la Tranzacția pe PZU, poate fi orice parte licențiată

(producător, furnizor, operator de rețea), care este înregistrată la OPCOM.
Consumatorii eligibili nu pot fi participanți direcți la PZU.

• Participant la Piața de Echilibrare (PE), este orice parte licențiată

înregistrată de OTS, care deține unități dispecerizabile.

• Operatorul de măsurare (OM), este un agent economic care instaleaza,

întreține, administrează și operează un sistem de măsurare a energiei electrice.

• Participant la Tranzacția pe PZU, poate fi orice parte licențiată

(producător, furnizor, operator de rețea), care este înregistrată la OPCOM.
Consumatorii eligibili nu pot fi participanți direcți la PZU.

• Participant la Piața de Echilibrare (PE), este orice parte licențiată

înregistrată de OTS, care deține unități dispecerizabile.

• Parte responsabilă cu echilibrarea (PRE), este oricare parte licențiată

(producător, furnizor, operator de rețea) înregistrată la OTS, care își asumă
responsabilitatea financiară pentru dezechilibrele provocate.

• Distribuitor, este un agent economic deținător a unei licențe de distribuție.

13
După modul de realizare, Piața Angro de energie electrică se împarte în:

• Piața Reglementată, cu contracte de portofoliu, care sunt contracte ferme

cu prețuri reglementate, stabilite de ANRE.

• Piața Concurențială, formată din:

- Contracte Bilaterale producători – furnizori sau furnizori ai

consumatorilor captivi;

- Contracte de furnizare pentru consumatorii eligibili;

- Contracte de import;

- Contracte de export;

- Contracte ale furnizorilor, alții care vând la tarife reglementate

consumatorilor captivi;

Tranzacții pe piețele centralizate (PZU,PE).

• După orizontul de timp, Piața Angro de energie electrică are

următoarea structură:

a) Contracte Bilaterale, cu un orizont de timp de unul sau mai mulți ani;

b) Piața Fizică pentru Ziua Următoare, cu un orizont de timp de 24 de ore;

c) Piața de Echilibrare, cu un orizont de timp de 15-60 minute.

Prezentarea piețelor componente ale pieței angro de energie electrică:

1. Piața pentru Ziua Următoare

2. Piața de Echilibrare

3. Piața Centralizată de Certificate Verzi

4. Piața Centralizată a Serviciilor de Sistem Tehnologice

5. Piața de Capacități

6. Piața contractelor bilaterale

14
 7. Piața capacităților de interconexiune

Evoluţia preţurilor stabilite pe piaţa angro

S.C. OPCOM S.A. administrează piaţa de energie electrică pentru ziua

următoare, preţul de închidere stabilit aici constituind o referinţă pentru preţurile
stabilite prin contracte bilaterale.

Pentru a putea fi comparat cu preţul stabilit de bursele europene, preţul de

închidere înregistrat la S.C. OPCOM S.A. este exprimat în Euro, luându-se în
considerare cursurile de schimb zilnice Euro/leu comunicate de BNR.

Pentru acoperirea diferenţelor dintre valorile planificate/contractate ale

consumului şi respectiv producţiei şi valorile acestora apărute în timp real,
operatorul de sistem (C.N. Transelectrica S.A.) operează piaţa de echilibrare,
“cumpărând” sau “vânzând” energie în ordinea preţurilor determinate de ofertele
producătorilor dispecerizabili. Participanţii care determină dezechilibrele,
organizaţi în PRE-uri (părţi responsabile cu echilibrarea) suportă financiar
contravaloarea acestor dezechilibre, plătind pentru deficitul de energie preţul
rezultat din ofertele la creştere acceptate pe piaţa de echilibrare, respectiv primind
pentru excedentul de energie preţul rezultat din ofertele la scădere acceptate de
operatorul de sistem.

STRUCTURA OPERAȚIONALĂ OPCOM

Structura pieței de energie supervizată de OPCOM cuprinde piața

contractelor (reglementate și concurențiale) plus piața contractelor de protocol,
contracte de servicii de sistem și de transport, contracte bilaterale și piața spot
(tranzacții pe baza ofertelor producătorilor).

Modificările acestor contracte s-au făcut plecând de la deschiderea pieței

concurențiale de energie.

15
Etapele parcurse în procesul de deschidere a pieței de energie electrică

HGR Grad de deschidere (%) Plafon consum anual (GWh/an)

122/2000 10 100
982/2000 15 100
1272/2001 25 40
48/2002 33 40
1563/2003 40 20
1823/2004 55 1
644/2005 83,5 -
638/2007 100 -

PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI:

• Coordonarea activității de prognoză a consumului de energie electrică

pentru programarea operativă SEN;
• Validarea ofertelor zilnice de producție de energie electrică și de
servicii de sistem transmise de producători;
• Stabilirea ordinii de merit fără restricții și a prețului marginal de sistem;
• Programarea furnizării serviciilor de sistem;
• Analiza și implementarea restricțiilor de rețea și de sistem;
16
 • Stabilirea programului de funcționare a unităților dispecerizabile. (10
MW – grupuri, centrale, amenajări hidraulice, 20 MW – CTE și grupuri
ale producătorilor independenți, centrale cu puteri mai mari de 20 MW
cu precizarea păstrării regimului economic de funcționare).

PROGRAMUL DE CALCUL PENTRU PROGNOZA CONSUMULUI

DE ENERGIE ELECTRICA SI FLUXUL DE DATE

Produs software realizat de SC OPCOM SA.

- Se bazează pe modelarea parametrică a seriilor de timp;

- Necesar pentru stabilirea prognozei consumului (brut și net) orar de energie

electrică al țării pentru următoarele 48 ore;

- Prognoza rezultată este “amendată” de rezultatele unei analize bazate pe

incidența și efectul probabil al unor evenimente previzibile:

17
 • Corelarea consumurilor realizate cu datele metrologice din aceeași
perioadă;
• Prognoza meteorologică pentru următoarele două zile;
• Evenimente privind schimbarea orei de toamnă și vară;
• Modificarea zilnică a orelor răsăritului și apusului soarelui;
• Informații privind disfuncționalitățile consumatorilor.

PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI

- Înregistrarea participanților și înregistrarea contractelor comerciale de

pe piața de energie electrică;
- Analiza, verificarea și înregistrarea contractelor comerciale de pe
piața de energie electrică;
- Gestionarea aranjamentelor comerciale;
- Stabilirea cantităților de energie electrică și de servicii de sistem
tranzacționate în baza aranjamentelor comerciale și a reglementărilor;
- Stabilirea drepturilor de încasare și de plată în conformitate cu
aranjamentele comerciale;
- Concilierea unor diferende referitoare la cantitățile tranzacționate pe
piața de energie, la obligațiile de plată și la drepturile de încasare.
- Proiectarea, achiziția și administrarea sistemelor informatice și de
telecomunicații ale OPCOM;
- Supravegherea și asigurarea continuității comunicației de date;
- Asigurarea securizării fluxului de informații cu partenerii;
- Stabilirea programului de dezvoltare a sistemelor informatice în
conformitate cu evoluția activităților OPCOM.

18
19
 BURSA DE ENERGIE ELECTRICĂ ROMÂNEASCĂ

OPCOM, ca bursă de energie electrică are obligația principală de a asigura

cele mai bune condiții pentru stabilirea unui preț consistent pentru tranzacțiile
pieței pentru ziua următoare și pentru realizarea unei decontări a tranzacțiilor cu
grad minim de risc. OPCOM are în vedere dezvoltarea mecanismelor pieței fizice a
energiei electrice, precum și a pieței financiare a energiei electrice, a căror
implementare va fi realizată în etape succesive, pe măsura creării condițiilor
necesare aplicării.
Prin dezvoltarea pieței financiare de energie electrică OPCOM are în
vedere crearea mediului de tranzacționare oferind instrumente specifice pentru
transferul și diminuarea riscului pentru participanții la piața fizică.
Funcțiile pe care le îndeplinește OPCOM sunt:
• Bursa de energie electrică pentru piața fizică (tranzacții pentru ziua
următoare);
• Operator de decontare al pieței pentru ziua următoare (spot), al pieței de
echilibrare, numai sub aspect financiar și al dezechilibrelor participanților la piață;
• Administrator al pieței de certificate verzi;
• Bursa de energie electrică pentru piața financiară;
• Casa Română de Compensație (“Romanian Clearing House SA") pentru
compensarea contractelor bilaterale tranzacționate în afara bursei;
• Tranzacționarea instrumentelor derivative.

20
 ARHITECTURA BURSEI DE ENERGIE ELECTRICĂ

Dezvoltarea burselor de energie electrică românească și regională a avut

următoarele etape:
• Realizarea bursei naționale pentru piața fizică (2005);
• Promovarea OPCOM ca bursă regională. Introducerea simulatorului de
tranzacții (2007-2008) și realizarea casei de clearing (2008);
• Realizarea bursei regionale. Implementarea sistemului de tranzacționare și
experimentarea lui (2008-2009). Realizarea bursei naționale pentru piața financiară
(2009); Ultima etapă avută în vedere o reprezintă realizarea OPCOM ca bursă
regională (2010).
DEZVOLTAREA BURSEI DE ENERGIE

21
 BURSA FINANCIARĂ PE PIAȚA DE ENERGIE
Participanții la piața de energie electrică pot acționa pe piața fizică prin
două componente - piața contractelor bilaterale și piața pentru ziua următoare - și
pe piața financiară tot prin două componente - piața bursieră și piața extra
bursieră.
Avantajele unei burse financiare pe piața de energie sunt următoarele:
• este un mediu de tranzacționare centralizat în legătură cu casa de
compensație pentru toate operațiunile care au loc după tranzacții (bursa de valori);
• agenții de piață pot participa direct sau prin intermediul brokerilor;
• tranzacțiile sunt anonime;
• costul de tranzacționare pentru energia electrică este minimizat;
• își asumă riscul de contra parte;
• oferă transparență și nediscriminare.

ATRIBUTELE BURSEI FINANCIARE

Deși poate exista o anumită percepție privind așa numita „speculație"

bursieră, funcția principală a unei burse rezultă din abilitatea de a oferi o
platformă pentru activitățile de management al riscului. În condițiile variației
prețurilor resurselor primare și a unei variații hidrologice însemnată, volatilitatea
prețului pieței de energie electrică poate duce la situații în care producătorii de
energie electrică să vândă în anumite perioade la prețuri care nu acoperă costurile
22
de producție sau furnizorii să cumpere la prețuri mai mari decât cele contractate cu
marii consumatori, respectiv cu tarifele consumatorilor casnici.
Riscurile specifice sunt:
• riscul de piață - determinat de volatilitatea prețului;
• riscul operațional - determinat de informații insuficiente sau inconsistente
privind participanții la piață;
• riscul legislativ - determinat de nivelul scăzut al standardizării contractelor;
• riscul de contra parte - datorat împărțirii între participanți a obligațiilor
aferente schimburilor energetice contractate.
• riscul de credit sau de contra parte, care este dat de neîndeplinirea
obligațiilor contractuale de către partenerii de afaceri cuprinde:
• riscul de regularizare - riscul cu care sunt confruntați cei ce nu-și pot
îndeplini obligațiile contractuale;
• riscul costului de înlocuire - are loc în două situații: când contra partea nu
își poate îndeplini obligațiile dintr-un contract cu regularizare valorică și atunci
când contra partea nu-și îndeplinește obligațiile ce rezultă dintr-un contract cu
livrare fizică;
• riscul de lichiditate - riscul indus tuturor participanților la piață prin
neîndeplinirea obligațiilor contractuale la timp.
Diminuarea riscului de credit sau transferul acestuia - „hedging" - este
rezolvată prin introducerea mecanismelor de compensare bursieră - casa de
compensație - ale cărei avantaje sunt:
• interpunerea casei între părți, în termeni juridici procesul este denumit
„NOVAŢIE";
• evaluarea riscului de creditare (a bonității) pentru fiecare dintre participanții
la tranzacții;
• verificarea și controlul continuu al garanțiilor;
• supravegherea continuă a evoluției pieței, prețului și comportamentului
participanților la piață;
• dezvoltarea unui mecanism transparent de calcul al indicatorilor de risc;
• administrarea situațiilor de criză;
• înregistrarea contractelor extra bursiere;
• menținerea unei relații eficiente cu sistemul bancar în vederea găsirii unor
soluții privind serviciile bancare oferite participanților la piață;
• identificarea unor oportunități de investiție pentru instituțiile financiare;
23
 • asigurarea unui program de pregătire a participanților la piață.

ATRIBUTELE CASEI DE COMPENSAȚIE

Principalele tipuri de contracte tranzacționate pe piața financiară sunt:
- Contractele futures;
- Contractele forward.
Contractele futures cu regularizare în numerar se bazează pe un
angajament contractual de cumpărare (cumpărător) sau de vânzare (vânzător) a
unei cantități standardizate de energie electrică la un preț predeterminat pentru o
perioadă de livrare ulterioară printr-o procedură de regularizare în numerar; nu
există o livrare fizică.
• perioada de tranzacționare: regularizare în numerar;
• perioada de livrare: regularizare în numerar.
Contractele futures cu livrare fizică sunt contracte bazate pe un angajament
contractual de cumpărare (cumpărător) sau de vânzare (vânzător) a unei cantități
standardizate de energie electrică la un preț predeterminat pentru o perioadă de
livrare ulterioară, printr-o livrare fizică.
• perioada de tranzacționare: regularizare în numerar.
• perioada de livrare: livrare fizică.

24
 Contractele forwards cu regularizare în numerar se bazează pe un
angajament contractual de cumpărare (cumpărător) sau de vânzare (vânzător) a
unei cantități standardizate de energie electrică la un preț predeterminat pentru o
perioadă de livrare ulterioară, printr-o procedură de regularizare în numerar dintre
ultimul preț regularizat și indexul pieței spot (prețul pieței spot), în timpul
perioadei de livrare.
Diferența față de contractele futures cu regularizare în numerar rezidă în
modul în care se calculează marja de variație. În timp ce contractele futures implică
o regularizare în numerar zilnică, marja de variație a contractelor forwards nu
implică o colateralizare zilnică care nu este obligatoriu în numerar. Astfel,
contractele forwards permit o rentabilizare a costurilor similară contractelor
futures, dar fără prevederea unei sume suplimentare în numerar, în cazul unei
evoluții nefavorabile a pieței.
– perioada de tranzacționare: colateralizat.
– perioada de livrare: regularizare în numerar.
Contractele forwards cu livrare fizică sunt contracte bazate pe un
angajament contractual de cumpărare (cumpărător) sau de vânzare (vânzător) a
unei cantități standardizate de energie electrică la un preț predeterminat (preț de
exercitare) pentru o perioada de livrare ulterioară, printr-o livrare fizică, în timpul
perioadei de livrare.
- Perioada de tranzacționare: colateralizat.
- Perioada de livrare: livrare fizică.

CONTRACTE FORWARDS CU LIVRARE FIZICĂ

Contractele options reprezintă un drept (pentru cumpărător sau deținător) de

cumpărare - opțiune de cumpărare - sau vânzare - opțiune de vânzare - asupra unui

25
activ suport la un preț agreat anterior - preț de exercitare - nu mai târziu de data de
livrare stabilită -data execuției.
O opțiune este o obligație - pentru vânzător sau sub scriptor - de a vinde sau
de a cumpăra un activ suport la un preț agreat anterior - preț de exercitare - nu mai
târziu de dată -data execuției - la care cumpărătorul ar trebui să-și exercite dreptul
de cumpărare.
Contracte pentru diferență reprezintă un contract forward cu regularizare în
numerar cu referință la diferența dintre o arie de preț externă și o arie de preț
internă; prețul pieței unui contract pentru diferență în timpul perioadei de
tranzacționare reflectă predicția diferenței de preț al pieței în timpul perioadei de
livrare.
Introducerea instrumentelor financiare pe piața de energie electrică
reprezintă pentru participanții pe piața fizică o oportunitate privind administrarea
riscului, pentru alte entități din spațiul comunității de afaceri reprezintă o
posibilitate de sporire a câștigurilor prin tranzacționările efectuate.

LEGISLATIA AFACERILOR ENERGETICE IN PERSPECTIVA

FORMARII PIETEI GLOBALE DE ENERGIE

Considerente generale - Energia reprezintă factorul determinant pentru

susținerea dezvoltării economice și sociale a țării.

Realizând importanța acestui sector în asigurarea dezvoltării durabile a

societății și pentru a diminua impactul asupra mediului pe care îl are atât creșterea
continuă a consumului de energie, cât și limitarea resurselor fosile de energie
primară, Uniunea Europeană a propus în anul 2007 un nou pachet legislativ în
domeniul energetic. Acesta are ca scop să asigure la nivelul uniunii și al fiecărei
țări siguranța alimentării cu energie electrică în condiții de competitivitate,
eficiență și protecția mediului înconjurător. Aceste deziderate ale strategiei
energetice ale UE pentru următorii ani reprezintă, de asemenea și țintele pe care
trebuie să le atingă dezvoltarea sectorului energetic în România în următorul
deceniu.
În România s-a realizat demonopolizarea sectorului energie electrică prin
separarea activităților de producere, transport, distribuție și furnizare. Privatizarea
în sector realizată în domeniul distribuției, a dus la transformarea în proprietate

26
privată a unor mari companii integrate din Europa (ENEL, E.ON si CEZ), a cinci
societăți de distribuție și furnizare a energiei electrice. Rezultatele acestor
privatizări sunt discutabile.
În domeniul producerii energiei electrice centralele au rămas în
proprietatea statului și au fost grupate în societăți comerciale sau companii
naționale după criteriul tehnologiei utilizate. S-au încercat diverse reorganizări,
transferări de centre din subordinea Ministerului în aceea a unor municipalități, dar
situația nu s-a îmbunătățit.
În România, sectorul de producere a energiei electrice , aflat în proprietatea
statului se confruntă de foarte mult timp cu o serie de probleme majore, dintre care:
• echipamente depășite din punct de vedere tehnologic, cu performanțe reduse
și cu un impact mărit asupra mediului;
• lipsa acută de investiții în capacități noi, pentru modernizare și pentru
instalații de protecție a mediului;
• fărâmițarea administrativă;
• competiția de pe piață între tehnologiile de prelucrare a energiei electrice;
• conducere supusă influențelor politice;
• sectorul a fost folosit ca tampon social prin tarife și subvenții indirecte.
În acest context, inițiativa Ministerului de a aborda pe baza unei noi
concepții restructurarea sectorului de producere a energiei electrice, este
binevenită.
Principalele obiective pe care trebuie să le realizeze această reorganizare,
considerăm a fi următoarele:
• creșterea credibilității în fața instanțelor financiare pentru obținerea de
credite în vederea realizării investițiilor necesare;
• consolidarea competiției pe piața energiei, prin eliminarea competiției între
tehnologii;
• creșterea competitivității pe plan regional în fața unor mari societăți străine
integrate;
• eliminarea unor activități paralele care conduc la creșterea costurilor;
• instaurarea unui management performant;
• eliminarea influențelor politice asupra sectorului;
• creșterea siguranței în asigurarea consumului de energie electrică.

27
 Analiza SWOT asupra soluției de restructurare a sectorului de producere a
energiei electrice prin crearea a două companii naționale

Puncte tari
 crearea celor două companii proprietate de stat va contribui la asigurarea
intereselor energetice naționale;
 creează condiții pentru obținerea de noi surse de finanțare corporativă prin
cotarea internațională a companiilor, având un grad sporit de active bancabile;
 elimină concurența între tehnologii pe piața de energie electrică neexistentă
în nici o țară;
 dispare de pe piață sursa ieftină de energie electrică (hidro) care în prezent
produce profit în afara sectorului – se va obține astfel un preț mai corect la
consumatorii captivi care ar reflecta mai corect structura resurselor energetice
utilizate;
 se pune capăt tendințelor diverse de privatizare a marilor centrale electrice
existente; privatizarea în sectorul energiei electrice făcându-se până în prezent în
interesul lărgirii multinaționale a unor companii integrate străine;
 se va obține o poziție întărită de competitor pe piața de energie regională;
 se reduce necesarul de membrii AGA, CA și CD în favoarea conducerii
operative și marketingului;
 scade vulnerabilitatea noilor companii față de variațiile climatice și variația
prețului combustibilului;
 contribuie la un management unitar al resurselor primare de energie electrică
și a resurselor umane;
 contribuie la eliminarea unor activități actuale paralele, reducând costurile;
 permite un program unitar pe termen lung precum și planificarea unitară a
reparațiilor și utilizarea mai bună a actualelor structuri specifice, contribuind la
reducerea costurilor;
 noile structuri vor avea un grad mai mare de flexibilitate în acoperirea curbei
de sarcină, ceea ce va reduce cheltuielile cu dezechilibrele;
 permite realizarea unei strategii pe termen lung privind evoluția sectorului
producerii energiei electrice.

28
 Puncte slabe
• deocamdată nu este clar statutul noilor companii energetice și a modului de
acționare a acestora pe piața internă a energiei electrice;
• nu este definit modul de organizare, atribuțiile și competențele acestora, prin
care să se fundamenteze decizia înființării lor;
• rămâne vulnerabilitatea față de volatilitatea prețului gazelor naturale din
import, precum și dependența de un singur exportator de gaze naturale în zonă;
• nu este sigură realizarea capitalizării în vederea susținerii într-o măsură mai
mare a investițiilor necesare, din surse proprii;
• pe termen scurt nu sunt contribuții la scăderea costurilor de producție în
capacitățile constituente.

Oportunități
• restructurarea propusă are loc pe fondul extinderii și consolidării
multinaționale a marilor companii europene de producere a energiei electrice;
• este realizată armonizarea legislației în domeniu cu cea din uniunea
europeană;
• deschiderea pieței interne este de 100%;
• este necesară o investiție masivă în capacități noi – termo, hidro și nucleare;
• oportunitatea de export în zona balcanică.

Vulnerabilități
• starea tehnică a infrastructurii în domeniu;
• creșterea dependenței de resurse energetice din import;
• dependența de un singur exportator de gaze naturale;
• lipsa unor programe guvernamentale privind susținerea dezvoltării
sectorului;
• scăderea în domeniu a resurselor umane pregătite;
• în prezent promovarea managerilor se face pe bază de algoritm politic și nu
pe competență profesională;
• A.N.R.E. nu este încă un organ imparțial și se inspiră din experiența altor
țări.

29
 CONCLUZII
Considerăm că principalele aspecte ale propunerii de reorganizare sunt
următoarele:
• crearea unei structuri de producere a energiei electrice mai echilibrate în
privința costurilor de producție;
• mai mare flexibilitate în ofertarea energiei de piață și în acoperirea
curbei de sarcină;
• în cazul unor societăți mai mari, deci mai puternice, va crește
capabilitatea acestora în susținerea efortului investițional necesar.
• concomitent cu crearea celor două companii naționale este necesar să se
stabilească în mod clar organizarea, atribuțiile și modul de acționare pe piață a
acestora.
• fiecare din cele două companii naționale propuse va trebui să fie
constituită prin fuziunea entităților existente și va acționa pe piață ca o singură
entitate, având activitate de furnizare combustibil, producere și furnizare energie
electrică (și termică).
• cu cât mai clar și mai repede vor fi definite competențele limitate,
criteriile de performanță, politica de profit, limitarea costurilor, organizarea
proceselor de funcționare, cu atât mai puțin noile structuri vor depinde de factori
politici în viitor.
• în mod special trebuie construit foarte clar felul în care vor acționa pe
piață aceste două companii naționale pentru a nu împiedica concurența și pentru a
evita abuzul de poziție dominantă pe piața acestora.
• aceste cerințe vor putea fi mai bine îndeplinite prin angajarea unui
consultant cu experiență internațională, având ca obiectiv realizarea profilului
noilor companii, schemele de organizare și de proces, statutul, modelul de
finanțare, luând ca exemple modelele europene de succes (RWE, E.ON, CEZ);
• pentru evitarea influențelor politice asupra celor două companii, pentru
maximizarea eficienței managementului și a performanțelor economice, este
necesară privatizarea managementului companiilor și introducerea contractului de
performanță;
• prin crearea noilor structuri trebuie avut în vedere să nu se afecteze atât
continuitatea programului nuclear la care SNN este acționarul majoritar, cât și
menținerea programului de investiții în securitatea nucleară SNN;

30
 • cerințele de mediu, începând cu anul 2013 a schemei de comercializare a
certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, vor influența puternic evoluția
viitoare a producției de energie electrică din punct de vedere al tehnologiilor și al
mixului de resurse energetice primare utilizate. Piața europeană a certificatelor de
emisii de gaze cu efect de seră obligă la realizarea de acțiuni încă din prezent.
• de asemenea, conform reglementărilor Uniunii Europene, va trebui să
adoptăm în cel mai scurt timp prețul pieței internaționale pentru gazele naturale din
producția internă.
• în această perspectivă, este absolut necesară analiza viabilităţilor pe
termen mediu și lung a acestor două companii naționale, încadrate într-o analiză a
întregului sector.

31