Sunteți pe pagina 1din 6

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI ARAD

OLIMPIADA DE BIOLOGIE
ETAPA LOCALĂ
27 IANUARIE 2012
CLASA A X-A

SUBIECTE
I. ALEGERE SIMPLĂ D.substanţa fundamentală
La următoarele întrebări ( 1-30 ) alegeţi un 6. Epiglota este:
singur răspuns din variantele propuse. A. orificiul faringo-laringian, în formă de
frunză, cu rol în deglutiţie
1. Principalul organ cu rol respirator al B. un pliu muscular, cu rol în producerea
plantelor: sunetelor
A.creşte în grosime prin meristemul C. un cartilaj care acoperă în inspiraţie
secundar numit felogen laringele
B.prezintă rizodermă cu perişori D. un cartilaj în formă de frunză care
absorbanţi acoperă laringele în timpul deglutiţiei
C.conţine predominant ţesut de 7. La mamifere, sunetele sunt produse de
depozitare către:
D. are numeroase stomate în epidermă A. corzile vocale, de natură cartilaginoasă
unistratificată. situate în peretele laringelui
2. Intensitatea respiraţiei la plante B. pliurile musculare, situate pe peretele
creşte în cazul: intern al laringelui
A. fructelor păstrate în depozite C. pliurile musculare ale faringelui
B. tuberculilor de cartofi depozitaţi la 1- D. corzile vocale situate pe perete intern al
2°C traheei.
C.seminţelor hidratate, în curs de 8. În structura plămânilor unui mamifer se
germinare găsesc:
D. seminţelor în stare latentă. A. capilare aeriene
3. Respiraţia este mai intensă în unul B. alveole pulmonare
din următoarele ţesuturi: C. saci aerieni
A. de depozitare D. branhii.
B. de susţinere 9. Într-o micoriză:
C. meristem activ A. ciuperca preia substanţe anorganice de la
D. de apărare plantă
B. simbioza se realizează între rădăcina
4. Epiderma mamiferelor este un arborilor şi ciuperci
ţesut : C. cormofitele sunt lipsite de perişori
A.pluristratificat cilindric absorbanţi
B.pluristratificat cheratinizat D. frunzele plantei sunt transformate în
C.unistratificat pavimentos capcane
D.unistratificat cubic 10. Plantele carnivore:
A. trăiesc în mediul bogat în săruri minerale;
5. Din ţesutul muscular lipsesc: B.produc enzime digestive la nivelul tulpinilor;
A.celule C. prezintă peri lipicioşi sau urne;
B.fibre D. fixează azotul atmosferic pentru sinteze de
C.vasele de sânge substanţe organice

1
11. Bacteriile fixatoare de azot: D. respiraţia celulară.
A. sunt capabile de fotosinteză; 20. Organismele aerobe au ca trăsături
B.determină formarea de nodozităţi pe specifice:
rădăcinile leguminoaselor; A. consumă oxigen molecular;
C. parazitează insecte fixând azotul din B. sunt strict terestre;
acestea; C. sunt dependente de aerul atmosferic;
D. pot trăi în simbioză şi cu diferite specii de D. descompun ATP cu ajutorul oxigenului.
orhidee. 21. Respiraţia aerobă a plantelor este un
12. Aparţine tubului digestiv: proces complementar fotosintezei
A. faringele; deoarece :
B. laringele; A. cele două procese au acelaşi sediu;
C. ficatul; B. ambele sunt dependente de lumină;
D. pancreasul. C. oxigenul produs în respiraţie se consumă
13. În expiraţie: în fotosinteză;
A. diafragmul se contractă; D. produşii unui proces reprezintă reactanţi
B. presiunea intratoracică scade; pentru celălalt proces.
C. presiunea aerului din plămân creşte; 22. Care din următoarele perechi de
D. aerul pătrunde în plămân. ţesuturi nu fac parte din aceeaşi grupare
14. Volumul expirator de rezervă are o funcţională ?
valoare de: A. suber, feloderm;
A. 1300-1500 ml; B. lemn, liber;
B. 1800 ml; C. meristeme primare, meristeme secundare;
C. 3000 ml; D. parenchim, sclerenchim.
D. 500 ml; 23. Cambiul vascular:
15. Meristemele intercalare : A. generează spre exterior lemn secundar;
A. asigură creşterea în grosime a organelor B. generează spre interior liber secundar;
plantelor C. este un meristem secundar;
B. generează vase conducătoare secundare D. este un meristem primar.
C. sunt dispuse deasupra nodurilor tulpinii 24. Meristemele secundare:
D.sunt meristeme secundare A. asigură creşterea în grosime;
16. Nu este ţesut definitiv al plantei: B. asigură creşterea în lungime;
A. epiderma, C. se găsesc în vârful rădăcinilor, ramurilor şi
B.felogenul, mugurilor;
C.ţesutul secretor, D. la graminee se găsesc în noduri.
D.rizoderma. 25. Pot respira prin piele:
17.Fotosinteza se realizează în: A. reptilele acvatice;
A. rizodermă B. păsările;
B. parenchimul asimilator C. amfibienii;
C. parenchimul aerifer D. mamiferele acvatice.
D. cuticulă 26. Variaţiile volumului pulmonar sunt
18. Spre deosebire de sclerenchim, rezultatul:
colenchimul: A. contracţiei muşchilor inspiratori;
A. are pereţii celulari îngroşaţi neuniform B. relaxării muşchilor inspiratori;
B. este ţesut de susţinere C. intrării şi ieşirii aerului;
C. intră în structurile de rezistenţă ale D. existenţei pleurei.
plantelor 27. Dintre următoarele variante, este
D. este un meristem secundar corectă:
19. Dintre evenimentele respiratorii, care A. celulele ţesuturilor de susţinere
este comun tuturor vieţuitoarelor ? sintetizează substanţe specifice;
A. inspiraţia, expiraţia; B. celulele ţesuturilor secretoare au produşi
B. respiraţia externă; de secreţie şi de excreţie
C. transportul gazelor respiratorii prin C. produşii de secreţie sunt eliminaţi la
mediul intern; exterior;

2
D. produşii de excreţie sunt folosiţi în 2.hialin este prezent la nivelul suprafeţelor
procesele metabolice ale plantei. articulare
28. Soluţia de iod în iodură de potasiu se 3. reticulat produce globule albe şi roşii
foloseşte experimental pentru 4. senzorial recepţionează stimuli
evidenţierea fotosintezei, deoarece: 35. În componenţa ţesutului conjunctiv
A. reacţionează cu clorofila; moale intră:
B. e stabilă la lumină; 1. substanţa fundamentală
C. colorează amidonul în albastru; 2. săruri de Ca şi P
D. nu e atacată de oxigen. 3. celule distanţate
29. Vasele conducătoare liberiene: 4. cavităţi cu celule şi fibre
A. sunt formate din celule moarte; 36. Rădăcina:
B. sunt formate din celule vii; 1.prezintă fascicule conducătoare libero-
C. conţin celule binucleate; lemnoase
D. transportă seva brută de la rădăcină spre 2.are fascicule libero-lemnoase dispuse
frunze. alternativ
30. Plantele pot respira anaerob: 3.absoarbe apa pasiv cu ajutorul presiunii
A. la temperaturi externe ridicate; radiculare
B. în condiţii de inundaţie; 4.creşte în grosime prin activitatea
C. într-un mediu bogat în azot; meristemelor laterale
D. în nici un caz. 37. În simbioză:
1.ciuperca din structura lichenilor absoarbe
apă şi din atmosferă
II ALEGERE GRUPATĂ 2.cianobacteria din licheni, sintetizează
La următoarele întrebări ( 31-60 ) substanţe organice
răspundeţi cu : 3.ciupercile pot forma micorize cu rădăcinile
A. dacă numai 1,2 şi 3 sunt corecte de mesteacăn
B. dacă numai 1 şi 3 sunt corecte 4.bacteriile fixatoare de azot trăiesc în
C. dacă numai 2 şi 4 sunt corecte nodozităţile rădăcinilor de leguminoase
D. dacă numai 4 este corect 38. Plămânul la mamifere:
E. dacă toate cele patru sunt corecte 1.este acoperit de pleure
2.este alcătuit din segmente formate din lobi
31. Fermentaţia: 3.cuprinde un volum de aer rezidual
1.alcoolică are importanţă în fabricarea pâinii 4.are ca suprafaţă de schimb capilarele
2.lactică este folosită ca metodă de aeriene
conservare 39. Alveolele pulmonare:
3.este prezentă şi în intestinul gros la om 1. sunt înconjurate de capilare aeriene
4.acetică este un proces aerob 2. au perete de natură epitelială
32.Respiraţia la plante este influenţată de 3. sunt prezente la păsări
următorii factori interni: 4.au perete permeabil pentru gazele
1.concentraţia dioxidului de carbon respiratorii
2.programul genetic 40. Care sunt factorii ce influenţează
3.concentraţia oxigenului intensitatea respiraţiei aerobe a
4.vârsta plantei. seminţelor depozitate:
33. La plante respiraţia aerobă: 1. gradul de hidratare al celulelor din seminţe
1.are loc în mitocondrii, în prezenţa enzimelor 2. creşterea concentraţiei CO2
oxidoreducătoare 3. starea de sănătate
2.furnizează energie pentru sinteza 4. scăderea temperaturii
substanţelor minerale 41. Neuronii:
3.mobilizează energia stocată în substanţele 1. sintetizează mielina
organice 2. au mediatori chimici în dendrite
4.se realizează exclusiv la nivelul frunzelor 3. sunt mai numeroşi decât celulele gliale
34.Ţesutul conjunctiv: 4. conţin corpusculi Nissl şi neurofibrile
1. fibros, are multe fibre de colagen

3
42. Chemosinteza: 2. Laboulbenia bayeri;
1. elimină efectul toxic al unor substanţe din 3. Orobanche minor;
mediu 4. Bacillus thuringiensis.
2. este realizată de bacterii heterotrofe 51. Plantă parazită este:
3. asigură circuitul unor elemente în natură 1. muma-pădurii;
4. este cel mai vechi tip de nutriţie 2. lupoaia;
heterotrofă 3. cuscuta;
43. Digestia intracelulară: 4. vâscul.
1. are funcţie de hrănire la protozoare; 52. Ţesut cu fibre elastice se găseşte în:
2. se realizează prin fagocitoză şi pinocitoză; 1. pavilionul urechii;
3. are loc în vacuole digestive; 2. discurile intervertebrale;
4. se întâlneşte şi la animalele evoluate , 3. pereţii vaselor sanguine;
alături de digestia extracelulară. 4. cartilajele costale.
44. ATP-ul: 53. Osteocitele:
1. este molecula purtătoare de energie 1. aparţin ţesutului cartilaginos;
specifică celulelor vegetale; 2. pot fi dispuse în jurul canalelor Havers;
2. la animale se întâlneşte în mitocondrii; 3.sunt situate câte 2-3 în cămăruţe ovoidale;
3. acumulează energie utilizată exclusiv 4.se găsesc în cavităţi stelate numite
pentru activitatea mitocondriilor ; osteoplaste.
4. este utilizat ca sursă de energie în toate 54. Bacteriile şi ciupercile saprofite:
compartimentele celulare. 1.absorb substanţe insolubile cu moleculă
45. Enzime care acţionează atât în mare;
cavitatea bucală, cât şi în intestinul 2.se pot combate prin folosirea unor soluţii
subţire: concentrate;
1. maltază; 3.provoacă boli numite bacterioze, respectiv
2. lipază; micoze;
3. elastază; 4.mineralizează resturile organice prin
4. amilază. descompunere.
46. Sunt produşi finali ai digestiei: 55. Ficatul mamiferelor:
1. glucoza; 1.primeşte sânge colectat de la pancreas,
2. fructoza; splină şi intestine;
3. galactoza; 2.este împărţit în mai multe unităţi de bază
4. maltoza. numite lobi;
47. Enzimă glicolitică este: 3.prezintă un hil pe faţa opusă diafragmului;
1. oligopeptidaza; 4.este situat în stânga stomacului sub
2. elastaza; diafragm.
3. colagenaza;
4. lactaza. 56. Meristemele secundare prin diviziune
48. Glandele din mucoasa gastrică produc:
secretă: 1.suberul;
1. lizozim; 2.cambiul libero-lemnos;
2. pepsinogen; 3.felodermul;
3. bilă; 4.cambiul subero-felodermic.
4. mucus. 57. Stomatele:
49. Alveolele pulmonare: 1.sunt închise la plantele ofilite;
1. sunt înconjurate de capilare aeriene; 2.produc răşină, latex, arome;
2.au perete impermeabil de natură epitelială; 3.sunt situate în epiderma frunzelor;
3.sunt străbătute de CO2 spre sângele 4.au celule anexe ce delimitează ostiola.
capilar; 58. La păsări, la limita dintre intestinul
4.fac parte din structura acinilor pulmonari. subţire şi cel gros se află:
1.Ficatul;
50. Bacterie parazită este: 2.pancreasul;
1. Mycoderma aceti; 3.cloaca;

4
4.două cecumuri intestinale. capacitatea vitală a unui om sănătos la
59. Oligopeptidazele: care CV este de 3,5 l. Să se afle VER şi VIR
1.Degradează oligopeptidele în aminoacizi ştiind că au valori egale, iar volumul
2.Degradează oligopeptidele în albumoze şi curent reprezintă 40% din valoarea
peptone normală:
3.Sunt enzime din sucul intestinal A. 1500 ml aer
4.Sunt enzime din sucul pancreatic B. 0,6 litri aer
60.Mucoasa intestinală prezintă mai multe C. 1300 ml aer
modalităţi de pliere: D. 6 litri aer
1.Valvule conivente 64. În situaţia în care o persoană mănâncă
2.Microvilozităţi la polul bazal al celulelor un prânz bogat în proteine, alegeţi
intestinale varianta corectă legată de degradarea
3.Vilozităţi intestinale enzimatică a acestora, în diferite
4.Glande intestinale în mucoasa intestinală segmente ale tubului digestiv :
A . peptonele sunt transformate în
Probleme oligopeptide la nivelul duodenului, în urma
acţiunii sucului pancreatic
61. O cantitate de seminţe se pune la B . aminoacizii rezultă prin degradarea
germinat; proteinelor la nivelul stomacului sub acţiunea
a)Ce se întâmplă cu greutatea seminţelor maltazei
după germinaţie? C .oligopeptidele sunt degradate sub
b)Seminţele care se pun la germinat acţiunea oligopeptidazelor din bilă la nivelul
respiră? Ce fel de respiraţie au? Cum este duodenului
intensitatea respiraţiei? D .proteinele sunt emulsionate în
c)Care sunt produşii finali ai respiraţiei la intestinul subţire până la acizi graşi şi glicerol
aceste seminţe?
A.a) creşte; b) da; aerobă; redusă; c) CO2, H2O 65. O plantă matură de fasole este pusă
şi energie (ATP) înt-o încăpere slab luminată, cu o
B.a) scade; b)da; aerobă; crescută; c) CO2, H2O, umiditate de 10% şi o temperatură de
şi energie (ATP) 5ºC.
C.a) scade; b) da; anaerobă; crescută; c) alcool
a. Precizează dacă intensitatea procesului
etilic+ energie(ATP)
de fotosinteză se modifică în condiţiile
D.a) creşte; b) da; anaerobă; redusă; c) alcool
date mai sus.
etilic şi energie
62.În condiţii normale plantele respiră b. Precizează parametrii optimi ai
aerob. factorilor amintiţi în enunţul problemei,
a.care este temperatura optimă pentru pentru procesul de fotosinteză.
respiraţia la plante?
c. Precizează dacă intensitatea procesului
b.ce efect au factorii mecanici asupra
de respiraţie se modifică în condiţiile date
respiraţiei plantelor?
mai sus.
c.care este efectul respiraţiei prea intense
A. a. fotosinteza scade ; b.lumină optimă: 50000
asupra recoltei?
-100000 lucşi, roşie; temperatura optimă: 30ºC;
A. a) 25° C; b) intensifică respiraţia;
umiditatea optimă: 70-80%. c. respiraţia scade;
c) scăderea recoltei;
B. a. fotosinteza rămâne constantă ; b.lumină
B. a) 35° C; b) intensifică respiraţia;
optimă: 50000-100000 lucşi, roşie; temperatura
c) scăderea recoltei;
optimă: 30ºC; umiditatea optimă: 70-80%. c.
C. a) 35° C; b) inhibă respiraţia;
respiraţia scade;
c) creşterea recoltei;
C. a. fotosinteza creşte; b.lumină optimă:
D. a) 25° C; b) intensifică respiraţia;
50000-100000 lucşi,verde;temperatura optimă:
c) creşterea recoltei.
30ºC; umiditatea optimă: 70-80%. c. respiraţia
scade;
63. Capacitatea vitală a unui bolnav de D. a. fotosinteza scade; b.lumină optimă: 50000-
astm bronşic reprezintă 40% din 100000 lucşi,albastră-violet;temperatura optimă:

5
30ºC; umiditatea optimă: 70-80%. c. respiraţia B. 1140 moli de ATP
creşte. C. 1520 moli de ATP
D. 1900 moli de ATP
66. Dacă glucoza se deplasează cu o viteză
de 100 cm/oră prin tuburile ciuruite, 70. Calculaţi numărul total de cloroplaste
şi un tub ciuruit are o lungime de 200 mm, dintr-o secţiune prin frunză, ştiind
în cât timp străbate o moleculă următoarele:
de glucoză un tub ciuruit ? Prin respiraţie -ţesutul palisadic are două straturi, fiecare
aerobă, dintr-un mol de glucoză se produc având 150 celule;
38 moli de ATP. Câţi moli de ATP rezultă -ţesutul lacunar are 50% din celulele
din 12 moli de glucoză? ţesutului palisadic;
-fiecare celulă a ţesutului palisadic are 50
A. a. 0,2 ore; b. 456 moli ATP; cloroplaste;
B. a. 2 ore; b. 26 moli ATP; -fiecare celulă a ţesutului lacunar are 20
C. a. 30 minute; 456 moli ATP; cloroplaste.
D. a. 12 minute; 3,16 moli ATP. A. 1800 cloroplaste
B. 4500 cloroplaste
67. Un adult are un aport zilnic de 3000 C. 18000 cloroplaste
calorii, iar dieta sa cuprinde 50% glucide, D. 180000 cloroplaste
30% lipide şi 20% proteine. Calculaţi în
grame nutrienţii ştiind că 1 g glucide şi 1 g Notă: Timp de lucru 3 ore.
proteine furnizează câte 4 calorii, iar 1 g Toate subiectele sunt obligatorii.
lipide furnizează aproximativ 9 calorii. În total se acordă 100 de puncte:
-pentru întrebările 1-60 câte 1 punct,
A. 500 g glucide, 300g lipide, 200 g proteine;
-pentru întrebările 61-70 câte 3 puncte,
B. 375 g glucide, 100 g lipide , 150 g proteine;
C. 150 g lipide, 100 g proteine, 300 g glucide;
-10 puncte din oficiu.
D. 1200 g glucide, 1200 g proteine, 270 g lipide.
Succes!
68. Stabiliţi numărul de fibre musculare
dintr-o secţiune prin muşchi ştiind
următoarele:
-numărul de fascicule musculare este de
20;
-trei sferturi din fascicule conţin câte 100
de fibre musculare, iar restul câte 150 de
fibre musculare.

A.750
B.1500
C. 2250
D.2500

69. Stabiliţi numărul de moli de ATP


rezultaţi prin oxidarea completă a glucozei
într-o celulă, ştiind următoarele:
- în celulă există 20 mitocondrii;
-în fiecare mitocondrie sunt oxidate 2
molecule de glucoză;
-fiecare moleculă de glucoză oxidată
complet eliberează 38 moli de ATP.

A. 720 moli de ATP