Sunteți pe pagina 1din 254

3.

Descrierea lucrarii, prezentare mod de organizare activitate – resurse


angajate (personal si resurse tehnice-utilaje,instalatii, echipamente)

Metodologia de lucru pentru realizarea lucrarilor din cadrul contractului Executie lucrari
de constructie Dispensar medical comunal, sat Iazurile, com.Valea Nucarilor, jud.Tulcea,
are la baza si urmareste:
1. Respectarea caietelor de sarcini si a intregii documentatii de atribuire
2. Respectarea legislatiei in vigoare privind realizarea lucrarilor
3. Utilizarea in executie numai a materialelor certificate si corespunzatoare specificatiilor
tehnice
4. Implicarea in contract numai a personalului specializat si corespunzator indeplinirii
sarcinilor contractuale
5. Realizarea lucrarilor in timpul alocat conform graficului.
6. Aplicarea in procesul de executie a procedurilor tehnice de executie aferente programului
calitatii
7. Respectarea planului de control al calitatii
8. Asigurarea santierului cu personal de conducere, calitate, responsabili tehnici cu executia
9. Comunicarea permanenta si constanta cu autoritatea contractanta prin personal desemnat
in acest sens
10. Structurarea corespunzatoare si clara a sarcinilor in contract.
11. Rezolvarea rapida a problemelor aparute in derularea contractului.
12. Respectarea principiilor de egalitate de sanse, nediscriminare si tratament egal
Metodologia de lucru respecta cerintele caietelor de sarcini si va fi adaptata functie de
situatia reala din teren in vederea eficientizarii derularii lucrarilor de executie.
Pe durata executiei lucrarilor, in conformitate cu diagrama Gantt se vor respecta toate
prevederile si normele legale in vigoare precum si specificatiile de autoritatea contractanta in
documentatia de atribuire.
METODOLOGIA DE LUCRU APLICATA PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR
REPREZINTA MODUL DE STRUCTURARE, PLANIFICARE SI EXECUTIE A
LUCRARILOR PRIN DESCRIEREA ABORDARII GENERALE SI METODOLOGIEI
PENTRU REALIZAREA LUCRARILOR INCLUSIV DECRIEREA METODELOR DE
LUCRU APLICABILE PENTRU PRINCIPALELE CATEGORII DE LUCRARI DIN
CONTRACT .
CUPRINS
1. Obligatiile executantului
2. Sugestii privind cerintele beneficiarului
3. Strategia de abordare a executiei contractului
4. Program de lucru
5. Grupuri de lucru
6. Responsabilitati
7. Obiective urmarite
8. Mod de indeplinire a sarcinilor din contract
9. Mod de comunicare cu beneficiarul
10. Legislatie ce se impune a fi respectata
11. Controlul executiei
12. Descrieri detaliate pentru metodele de lucru aferente componentelor majore ale
lucrarilor

1. OBLIGATIILE EXECUTANTULUI
Aplicarea unei metodologii de lucru corespunzatoare are la baza urmatoarele obligatii ale
executantului :
 Toate materialele si echipamentele folosite in cadrul proiectului vor fi insitite la livrare de
certificate de calitate de la furnizori, fise tehnice de detaliu, instructiuni de montaj si
probare, certificate de garantie, Certificat de atestare a performantelor materialelor
 Sesizarea investitorilor asupra neconformitatilor si neconcordantelor constatate in proiect,
in vederea soluţionării acestora;
 Inceperea execuţiei lucrărilor numai la construcţii autorizate in condiţiile legii si numai
pe baza si in conformitate cu proiectul verificat de specialisti atestaţi;
 Asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor printr-un sistem propriu de
calitate conceput si realizat prin personal propriu cu responsabili tehnici;
 Convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrărilor ajunse in faze
determinante ale execuţiei si asigurarea condiţiilor necesare efectuării acestora in scopul
obţinerii acordului de continuare a lucrărilor;
 Soluţionarea neconformitatilor a defectelor si a neconcordantelor apărute in fazele de
execuţie numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului;
 Utilizarea in execuţia lucrărilor numai a produselor si a procedeelor prevăzute in proiect
certificate care conduc la realizarea cerinţelor conform caietelor de sarcini;
 Inlocuirea produselor si a procedeelor prevăzute in proiect cu altele care indeplinesc
condiţiile precizate si numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectant cu acordul
investitorului;
 Respectarea proiectului tehnic si a documentatiei de atribuire pentru realizarea nivelului
de calitate corespunzător cerinţelor;
 Sesizarea in termen de 24 de ore a Inspecţiei de stat in construcţii, lucrări publice,
urbanism si amenajarea teritoriului in cazul producerii unor accidente tehnice in timpul
execuţiei lucrărilor;
 Supunerea la recepţie numai a construcţiilor care corespund cerinţelor de calitate si
pentru care a predat investitorului documentele necesare intocmirii cartii tehnice a
construcţiei;
 Aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control
sau prin documentele de recepţie a lucrărilor de construcţii;
 Refacerea din timp a oricaror neconformitati remarcate in lucrarile executate pentru
evitarea nerespectarii duratei de executie precum si afectarea calitatii lucrarilor
premergatoare;
 Remedierea pe propria cheltuiala a defectelor calitative apărute din vina sa atat in
perioada de execuţie cat si in perioada de garanţie stabilita potrivit legii;
 Readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor intiala la terminarea execuţiei
lucrărilor;
 Stabilirea răspunderilor tuturor participanţilor, factori de răspundere, colaboratori, in
conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calităţii adoptat si cu prevederile legale in
vigoare.
 Implicare in contract numai a personalului specializat capabil sa duca la indeplinire cu
succes sarcinile alocate;
 Alocarea tuturor resurselor necesare desfasurarii cu success a activitatilor specific
contractului;
 Recuperea oricaror intarzieri in planul de lucru prin alocarea de resurse suplimentare;
 Crearea tuturor conditiilor necesare desfasurarii cu success a lucrarilor de executie
cuprinse in contract;
 Realizarea de raportari periodice catre autoritatea contractanta in vederea informarii
acesteia cu privire la stadiul lucrarilor si creerea in acest fel a unei relatii transparente si
eficiente;
 Introducerea in teren a gamei de utilaje adecvate tehnologiei de executie;
 Evitarea producerii de daune tertilor parti (deteriorare de instalatii, utilitati si alte
proprietati etc)
 Mobilizare de echipe care vor lucra in regim de full-time pentru indeplinirea sarcinilor
direct alocate;
 Livrarea in santier numai a materialelor si echipamentelor insotite de certificate de
calitate si conformitate provenite de la furnizori ce respecta standardele europene in
vigoare. Se va incadra in valorile ofertate si va respecta termenele contractate;
 In perioada de executie, Executantul va organiza executia lucrarilor; va mobiliza
resursele necesare executiei lucrarilor; va efectua trasarea si pichetarea lucrarii; va
efectua toate lucrarile prevazute in contract, inclusiv aprovizionarile cu materiale; va
intocmi toate documentele de calitate necesare receptiei lucrarilor; va intocmi situatiile de
lucrari lunare si le va supune aprobarii Dirigintelui de santier desemnat de beneficiar;
participa la intalnirile organizate de beneficiar ori de cate ori va fi cazul; va solutiona
toate problemele care cad in sarcina sa, in termenele stabilite de Beneficiar; va comunica
in scris cu Beneficiarul si Dirigintele de santier ori de cate ori va fi necesar; va transmite
graficele de executie reesalonate, daca va fi cazul, la cererea Beneficiarului sau a
Dirigintelui de Santier; va anunta in scris Beneficiarul data terminarii lucrarilor in
vederea organizarii si efectuarii receptiei;
 Nu se vor admite intreruperi nejustificate ale perioadei de executie a lucrarilor, ofertantul
are obligatia, ca la elaborarea ofertei sa tina cont de perioadele in care conditiile
climatice sunt nefavorabile executiei lucrarilor de constructie, pentru a se evita depasiri
ale termenelor ofertate, si evitarea platii unor penalizari in conformitate cu prevederile
contractuale.
 Executantul va asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor, printr-un sistem
propriu de calitate, prezentat in cadrul ofertei tehnice, realizat prin personal responsabil
tehnic cu executia si responsabil tehnic cu controlul calitatii;
 Executantul va utiliza, in executia lucrarilor, numai produsele si procedeele prevazute in
certificate, sau pentru care exista agremente tehnice, care conduc la realizarea cerintelor
privind calitatea in constructii;
 Executantul va respecta toate prevederile in vigoare pentru realizarea nivelului de calitate
prevazut prin lege, orice referire in cadrul ofertei tehnice la standarde si normative care
nu mai sunt in vigoare va duce la descalificarea ofertei;
 Executantul va duce la indeplinire, la termenele stabilite, masurile dispuse prin actele de
control sau prin documentele de receptie ale lucrarilor de constructii;
 Executantul va remedia pe propria cheltuiala, defectele calitative aparute din vina sa, atat
in perioada de executie cat si in perioada de garantie stabilita potrivit legii;
 Executantul va readuce terenurile ocupate temporar la starea lor initiala, la terminarea
executiei lucrarilor, pentru aceasta va prinde in oferta financiara sumele necesare pentru
acoperirea tuturor cheltuielilor in acest sens;
 Executantul se va ocupa de stabilirea raspunderilor tuturor participantilor la procesul de
productie – factori de raspundere, colaboratori, subcontractanti – in conformitate cu
sistemul propriu de asigurare a calitatii adoptat si cu prevederile legale in vigoare.
 Executantul va asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor esentiale, prin personal
propriu si responsabili tehnici cu executia atestati, precum si printr-un sistem al calitatii
propriu conceput si realizat.
 La realizarea lucrarilor, se vor utiliza numai materiale agrementate, conform
reglementarilor nationale in vigoare, precum si a legislatiei si a standardelor nationale,
armonizate cu legislatia europeana.

2. SUGESTII PRIVIND CERINTELE BENEFICIARULUI


Am studiat cu atentie cerintele beneficiarului exprimate prin documentatia de atribuire si
ne asumam, in calitate de executant respectarea acestora, pe intrega durata de derulare a
lucrarilor.
Specificatiile continute in caietele de sarcini ofera informatii cu privire la:
 Cantitatile de lucrari ce urmeaza a fi realizate in cadul contractului;
 Tipul de materiale si echipamente ce vor incluse in obiective executate;
 Ansamblul cerintelor pe baza cărora se elaborează propunerea tehnică;
 Cerintele de functionare, explotare, durabilitate, rezistenta si punere in opera;
 Intruneste acele obligatii si elemente necesare care definesc cerintele,
informatiile, metodele si instrumentele de lucru ce vor respectate in cadrul
proceselor de lucru ;
 standardele de calitate cerute cat si conditiile tehnice necesare efectuarii
lucrarilor in conditii de eficienta si siguranta , etc.
Sugestii privind cerintele beneficarului exprimate prin documentatia de atribuire ce
influienteaza in mod direct metodologia de executie aplicata :
1. La momentul elaborarii ofertei noastre, in baza careia ne poate fi adjudecata executia
lucrarilor, am studiat cu mare atentie, prin specialisti nostri, documentatia aferenta
acestei proceduri incluzand si specificatiile tehnice continute in caietele de sarcini.
2. Analiza documentiei tehnice, in baza careia se realizeaza oferta si implicit executia
lucrarilor, ne-a permis sa depunem in cadrul procedurii o oferta tehnica si finaciara
clara, ferma si neechivoca, si sa cunoastem foarte bine cadrul in care se desfasoara
lucrarile.
3. De asemenea analiza cu atentie a documentiei tehnice, in baza careia se realizeaza
oferta si implicit executia lucrarilor, ne permite sa evitam o mare parte din riscurile ce
pot aparea pe durata executiei lucarrilor si care ar putea pune in dificultate executia
contractului.
4. La momentul elaborarii ofertei si implicit a executiei lucrarilor, in cazul adjudecarii
contractului, este important a se intelege importanta caietelelor de sarcini si a
specificatiilor cuprinse in acestea, fiind documentele care reglementeaza nivelul de
performanta a lucrarilor, precum si cerintele, conditiile tehnice si tehnologice,
conditiile de calitate pentru produsele care urmeaza a fi încorporate în lucrare, testele,
inclusiv cele tehnologice, încercarile, nivelurile de tolerante si altele de aceeasi
natura, care sa garanteze îndeplinirea exigentelor de calitate si performanta solicitate.
Societatea noastra actioneaza in consecinta si cunoaste, prin experienta dobandita in
lucrari de constructii si instalatii, importanta intelegerii specificatiilor tehnice asa cum
sunt acestea exprimate caietele de sarcini.
5. Societatea noastra, prin personalul de specialitate pe care il detine, are capacitatea
studierii cadrului tehnic, financiar si legal in baza caruia se va derula contractul.
6. In scopul indeplinirii cu succes a contractului, este necesara clarificarea si definirea
de la inceput a responsabilitatilor fiecareia dintre partile implicate. Acest fapt poate fi
greu realizabil in conditiile in care ar exista discrepante intre conditiile de contractare
folosite pentru proiect, cadrul legislativ national si regulamentul intern al Autoritatii
Contractante.
7. Pentru a evita orice situatie neplacuta provocata de aceste diferente, in calitate de
executant, ne vom folosi de experienta acumulata in proiectele anterioare si vom
aborda in mod pro-activ identificarea si evitarea conflictelor inainte de a deveni
obstacole majore.
8. Consideram ca experienta anterioara in proiecte executate cu succes poate conduce la
finalizarea contractului in bune conditii in perioada de executie care a fost alocata
pentru implementarea contractului conform graficului de executie.
9. Daca va fi nevoie, vom mobiliza intr-o perioada foarte scurta de timp, echipa de
suport (backstopping) provenita din personal angajat la executia altor proiecte, in
vederea respectarii termenelor partiale si finale de executie a contractului.
10. Suntem convinsi ca beneficiarii acestui proiect, cat si autoritatile locale vor delega
personalul necesar, adecvat pentru a permite derularea cu maxima eficienta a
activitatilor de executie.
11. Am identificat ca solutie pentru eliminarea dificultatilor de ordin administrativ-
organizational si financiar, initierea de discutii din timp cu reprezentantii tuturor
partilor implicate in desfasurarea contractului, realizandu-se astfel o cunoastere reala
a conditiilor locale si a constrangerilor specifice existente.
12. Suntem constienti ca dezvoltarea de relatii eficiente si durabile de colaborare intre
partile implicate in proiect este o conditie esentiala pentru succesul contractului.
13. In vederea desfasurarii in bune conditii a activitatilor aferente contractului in cauza
este necesara din partea executantului o stransa colaborare cu autoritatile locale si un
acord comun pentru evitarea intarzierilor
14. Stabilirea impreuna cu Autoritatea Contractanta a prioritatilor imediate in executia
lucrarilor inca din faza initiala a contractului.
In opinia noastra intelegerea adecvata a tuturor nevoilor si aspectelor contractului, si
implicit a cerintelor din caietele de sarcini, reprezinta cheia indeplinirii cu success a
obiectivelor acestuia, iar noi, in calitate de ofertant, prin experienta in executia contractelor
similare si prin capacitatea tehnica si profesionala a societatii noastre beneficiem de acesta
intelegere.
Pe durata executiei lucrarilor se vor respecta toate specificatiile tehnice solicitate si
parametri minimali solicitati prin fisele tehnice.
Toate lucrările se vor efectua respectând fidel atat normele impuse prin Caietele de
Sarcini, PT si DE ale lucrărilor, precum si toate reglementările, normele, specificaţiile si
standardele tehnice constructive valabile in Romania atat la un moment dat cat si pe toata
perioada de derulare a prezentul contract.
SOCIETATEA NOASTRA IN CALITATE DE OFERTANT VA RESPECTA, PE
DURATA EXECUTIEI LUCRARILOR, SPECIFICATIILE TEHNICE ASA CUM AU FOST
ACESTEA DESCRISE IN CAIETELE DE SARCINI, PRECUM SI TOATE
SPECIFICATIILE SI PREVEDERILE DOCUMENTATIEI DE ATRIBUIRE PUSA LA
DISPOZITIE DE BENEFICIAR.

3. STRATEGIE ABORDARE A EXECUTIEI CONTRACTULUI


Cadrul general este cunoscut la momentul prezent, insa anumite date concrete vor
determina stabilirea unui plan de executie efectiv. Pentru a fi functional, echipa de executie isi va
desfasura activitatea in mod flexibil, sub indrumarea unui coordonator de executie lucrari.
Flexibilitatea echipei de contract este asigurata de aplicarea unui stil de management
adaptabil la schimbarile ce ar putea aparea, asigurand astfel bazele unei colaborari fructuoase
intre echipa noastra si cea din cadrul Beneficiarului.
Membrii echipei noastre isi inteleg rolul de a sprijini Autoritatea Contractanta in
eforturile pe care le desfasoara. Echipa este pregatita sa „respire o data cu programul” si sa
sprijine personalul Beneficiarului ca un partener motivat si eficient in activitatile operationale de
zi cu zi.
Suntem perfect constienti de dificultatea si provocarea in vederea executiei lucrarilor cu
succes:
 Interconditionarea si succesiunea activitatilor, dependenta de numerosi factori si parti
implicate;
 Modificari ale planului de activitati ce pot aparea de-a lungul perioadei de executie,
flexibilitatea in furnizarea planurilor de rezerva alternative, crearea nucleelor de activitate
etc.
 Fiecare activitate va fi abordata ca un „proiect” de sine statator avand propriul sau
program de lucru si asigurarea corelarii cu celelalte activitati in vederea realizarii cu
succes a obiectivelor contractului etc.
 Asadar, echipa de lucru este construita astfel incat sa asigure continuitatea activitatii.
Metodologia de executie a lucrarilor din cadrul contractului, ce a fost analizata la
intocmirea programului de lucru, asigura o indeplinire de succes a contractului, putand depasi
usor evenimente imprevizibile, obiective ce pot aparea pe parcurs.
Concepte ca incredere, castig, rezultate si valoare se regasesc in fiecare activitate pe
care o desfasuram sau in fiecare proiect pe care il realizam pentru clientii nostri datorita
seriozitatii, onestitatii, inteligentei si energiei colective de care da dovada echipa noastra.
Maniera in care relationam cu clientii este una transparenta si directa, lucru ce poate fi
demonstrat de atentia deosebita pe care o acordam mentinerii increderii si respectului investite in
compania noastra de catre dumneavoastra, viitori clienti ai nostri.
Suntem o companie care in spatele regulilor tehnice are intotdeauna o serie de valori care
produc o identitate distincta in comparatie cu tot ceea ce este in jur.
Deasemenea modelul complex de convingeri si aspiratii impartasite de membrii
companiei ne face unici in tot ce reprezinta mediul de afaceri din Romania.
La executia lucrarilor implicarea noastra ca si executant va fi completa asigurand si
garantand:
- Executarea lucrarilor prin personal calificat si specializat
corespunzator;
- Respectarea documentatiei tehnice aferente
proiectului;
- Respectarea legislatiei in vigoare, STAS-uri, norme si normative tehnice
- Respectarea legislatiei in vigoare privind conditiile de sanatate si securitate in
munca;

4. PROGRAM DE LUCRU
Programul de lucru a fost stabilit cu respectarea documentatiei de atribuire si avand in
vedere urmatoarele:
1. Capacitatea tehnica a executantului
2. Experienta similara
3. Alocarea resurselor umane in echipe de lucru cu un numar suficient de muncitori
structurati pe specializari
4. Structura organizatorica implicata in contract
5. O aprovizonare sigura si rapida a obiectivelor datorata relatiilor de colaborare
dezvoltate cu furnizorii de materiale
6. Gradul de implicare in alte contracte a executantului
Din determinarea duratelor de execuţie estimate pentru lucrările descrise şi din durata
totală preconizată pentru execuţie, propunem programul prezentat în graficul de execuţie.
Ipotezele luate în consideraţie pentru realizarea lucrarilor au fost:
 zone apropiate
 ritmul de execuţie preconizat pe baza altor lucrări realizate anterior
 echilibrarea pe cât posibil a formaţiilor de lucru
 conditiile meteorologice specifice zonei
 perioadele legate de odihna
 sarbatori legale.
Aceste durate de execuţie sunt reprezentate în graficul de execuţie ataşat la ofertă.
Desigur că această repartizare poate suferi modificări în timpul desfăşurării lucrărilor din
diferite motive, dar împărţirea lucrărilor prezentată in diagrama Gantt o considerăm că este
viabilă şi va putea fi respectată, chiar dacă ordinea efectivă poate fi afectata de datele efective
stabilite in timpul execuţiei.
Formaţiile de lucru stabilite generează şi dotarea cu utilaje şi echipamente necesare,
numărul unora dintre acestea fiind mai mic decât numărul formaţiilor, datorită faptului că
operaţiile pe care le efectuează sunt de scurtă durată şi pot fi deplasate de la o formaţie la alta
apropiată.

5. GRUPURI DE LUCRU
Resursele umane implicate in contract vor fi structurate in baza unei organigrame de
proiect.
Alocarea resurselor umane si tehnice se bazeaza pe experienta acumulata in domeniu.
Resursele umane vor fi organizate in grupuri de lucru ce vor lucra pe fronturi de lucru din
cadrul santierului, functie de specializari si prioritati de executie.
Resursele vor lucra sub coordonarea sefilor de echipa, sefilor de santier si
coordonatorului de proiect.
Necesarul de resurse umane si tehnice a fost stabilit raportat la:
 ritmul de executie stabilit pentru fiecarea activitate individual;
 timpul in care trebuie executata activitatea;
 fronturile de lucru ce pot fi „atacate” concomitent;
 lucrari de executie ce se pot realiza concomitent;
 numarul de muncitori si utilaje de care dispune societatea;
 afectarea ritmului de executie de conditiile climaterice;
 utilizarea liniara si constanta a resurselor fara pauze in programul de lucru datorate unei
planificari corespunzatoare a ordinii de executie;
In cadrul contractului va fi implicat urmatorul personal cheie de executie:
1. Coordonator lucrari
2. Sef santier
3. Responsabil tehnic cu executia
4. Responsabil calitate
5. Responsabil protectia muncii
6. Responsabil protectia mediului
7. Personal calificat
8. Muncitori necalificati/personal deservire constructii.
Nota: Pe parcursul executiei lucrarilor se va aloca orice alt personal se considera a fi necesar
derularii in bune conditii a lucrarilor de executie.
ORGANIGRAMA DE LUCRU
Departament conducere Serviciu administrativ-secretariat

Departament Departament Departament Compartiment Serviciu

tehnic aprovizionare calitate AQ/CQ Contabilitate

PERSONAL DE EXECUTIE
RESPONSABILITATI
Organizarea societatii este structurată pe 3 niveluri şi anume:
CONDUCEREA - este reprezentat de conducerea societatii prin Administratorului.
Conducerea decide asupra politicii de executie a lucrarilor, aprobă documentele necesare în
acest sens şi pe cele pentru verificarea calităţii, organizează şi asigură mijloace necesare
indeplinirii corespunzatoare a contractului.
COORDONAREA - este reprezentat de şefii/ responsabilii de departamente. Acestia asigură
planificarea activităţilor efective, urmăresc îndeplinirea sarcinilor şi în conformitate cu
condiţiile caietelor de sarcini şi organizează activitatea desfaşurată de personalul din
subordine.
EXECUTIE - este format din personalul de execuţie din toate departamentele care execută
activităţile în conformitate cu prevederile stabilite.
Fişele postului documentează responsabilitatea, autoritatea şi interdependenţa personalului.

6. OBIECTIVE URMARITE
Principalele obiective urmarite a fi indeplinite de societatea noastra in cadrul contractului
sunt:
 Sa se realizeze sarcinile de executie in conformitate cu cerintele caietului de
sarcini;
 Sa satisfaca asteptarile clientului;
 Sa realizeze lucrarile in termenul de executie stabilit;
 Sa realizeze lucrarile la cerintele de calitate corespunzatoare;
 Sa se conformeze standardelor si specificatiilor;
 Sa se conformeze masurilor legale si altor cerinte ale societatii;
 Sa execute lucrarile la un cost realist raportat la dinamica pietei;

7. MOD DE INDEPLINIRE A SARCINILOR DIN CONTRACT


In scopul indeplinirii cu succes a contractului, este necesara clarificarea si definirea de la
inceput a responsabilitatilor fiecareia dintre partile implicate. Acest fapt poate fi greu realizabil
in conditiile in care ar exista discrepante intre conditiile de contractare folosite pentru proiect,
cadrul legislativ national si regulamentul intern al Autoritatii Contractante.
Pentru a evita orice situatie neplacuta provocata de aceste diferente, in calitate de
executant, ne vom folosi de experienta acumulata in proiectele anterioare si vom aborda in mod
pro-activ identificarea si evitarea conflictelor inainte de a deveni obstacole majore.
Consideram ca experienta anterioara in proiecte executate cu succes poate conduce la
finalizarea contractului in bune conditii in perioada de executie care a fost alocata pentru
implementarea contractului conform graficului de executie.
Daca va fi nevoie, vom mobiliza intr-o perioada foarte scurta de timp, echipa de suport
(backstopping) provenita din personal angajat la implementarea altor proiecte, in vederea
respectarii termenelor partiale si finale de executie a contractului
Suntem convinsi ca beneficiarii acestui proiect, cat si autoritatile locale vor delega
personalul necesar, adecvat pentru a permite derularea cu maxima eficienta a activitatilor de
executie.
Am identificat ca solutie pentru eliminarea dificultatilor de ordin administrativ-
organizational si financiar, initierea de discutii din timp cu reprezentantii tuturor partilor
implicate in desfasurarea contractului, realizandu-se astfel o cunoastere reala a conditiilor locale
si a constrangerilor specifice existente.
Suntem constienti ca dezvoltarea de relatii eficiente si durabile de colaborare intre partile
implicate in proiect este o conditie esentiala pentru succesul contractului.
In vederea desfasurarii in bune conditii a activitatilor aferente contractului in cauza este
necesara din partea executantului o stransa colaborare cu autoritatile locale si un acord comun
pentru evitarea intarzierilor .
Stabilirea impreuna cu Autoritatea Contractanta a prioritatilor imediate in executia
lucrarilor inca din faza initiala a contractului.

9. MOD DE COMUNICARE CU BENEFICIARUL


Comunicarea cu beneficiarul se va realiza in special prin intalniri regulate ce asigura
informare eficienta si implicit derularea in bune conditii a contractului.
Pe parcursul derularii contractului, vor fi elaborate rapoarte in functie de necesitati.
Avand in vedere durata de executie propusa de catre noi, pentru a nu suprasolicita si aglomera
inutil personalul Beneficiarului, avem in vedere elaborarea si depunerea de rapoarte de progres
intocmite intr-un mod succint dupa fiecare intalnire de lucru avuta intre parti.
Rapoartele vor si rolul de documentare a mersului contractului.
Raportele de lucru vor asigura informarea corespunzatoare a autoritatii contractante
privind derularea lucrarilor de executie.
Raportele vor fi scrise concis, clar si corect in limba romana.
Toate rapoartele furnizeaza informatii privind urmatoarele aspecte:
- Progresul general: activitatile legate de rezultatele obtinute, actiuni, planuri de lucru,
intalniri cu Beneficiarul, alte entitati relevante etc.;
- Problemele intampinate si solutiile propuse;
- Planuri de actiune si recomandari detaliate si fundamentate;
- Forta de munca utilizata;
- Solicitari transmise/primite.
Rapoartele se depun intr-un exemplar pe suport de hartie. Rapoartele sunt aprobate de
catre Autoritatea Contractanta. In cazul in care vor exista comentarii pe baza rapoartelor depuse,
ne obligam sa le revizuim si sa le redepunem.

10. LEGISLATIE CE SE IMPUNE A FI RESPECTATA


In cele ce urmeaza sunt indicate principalele acte normative ce se impun a fi respectate
pe durata derularii contractului. In calitate de ofertant ne asumam raspunderea respectarii
tuturor actelor normative in vigoare pe durata executiei contractului.
Pe toata perioada de executie se vor respecta prevederile cuprinse în :
 Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare;
 Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare;
 Ordonanta nr. 20 din 27 ianuarie 1994 privind punerea in siguranta a fondului construit
existent, cu modificarile ulterioare, inclusiv Legea ne 282 din 18 noiembrie 2015
 Hotararea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al
documentatiei
tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de
elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii;
 Normativ NP 010-97 privind proiectarea, realizarea si exploatarea constructiilor pentru
scoli si licee;
 Normativ de siguranta la foc a constructiilor, indicativ P 118-1999, P 118-2 / 2013;
 Normativ privind adaptarea si cladirilor civile si spatiului urban la nevoile individuale ale
 persoanelor cu handicap, indicativ NP 051-2012
 Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punctul de vedere al cerintei de
siguranta in
exploatare, indicativ NP 068-02
 ORDIN nr. 1955 din 18 octombrie 1995 pentru aprobarea Normelor de igiena privind
unitatile pentru ocrotirea, educarea si instruirea copiilor si tinerilor;
 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor.
Indicativ:
C107/2005, cu modificarile si completarile ulterioare;
 Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor. Indicativ: MC 001/2006, cu
modificari si completarile ulterioare;
 Cod de proiectare seismica - Partea a III-a Prevederi pentru evaluarea seismica a
cladirilor
existente, indicativ P 100-3/2013;
 Cod de proiectare seismica - Partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P
100
 1/2006;
 Cod de proiectare. Evaluarea actiunilor zapezii asupra constructiilor, indicativ CR 1-1-
3/2012;
 Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor, indicativ CR 1-1-
4/2012;
 Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea hidroizolatiilor la cladiri,
Indicativ: NP 040/2002;
 Hotararea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe
piata a produselor pentru constructii, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare;
 Hotararea Guvernului nr. HG nr. 363/2010 privind aprobarea standardelor de cost
pentru
obiective de investitii finantate din fonduri publice, cu modificarile si completarile
ulterioare - "Indicativ SCOST-02/MEdCTS Gradinita cu 4 sali de grupa";
 Regulamentul privind clasificarea si incadrarea produselor pentru constructii pe baza
performantelor de comportare la foc aprobat cu ordinul MTCT-MAI nr. 1822/394/2004,
cu modificarile si completarile ulterioare;
 SR EN 13499:2004 - Produse termoizolante pentru cladiri. Sisteme compozite de izolare
termica la exterior pe baza de polistiren expandat. Specificatie;
 SR EN 13500:2004 - Produse termoizolante pentru cladiri. Sisteme compozite de izolare
termica la exterior pe baza de vata minerala. Specificatie;
 SR EN 14351-1+A1:2010 - Ferestre si usi. Standard de produs, caracteristici de
performanta;
 SR 1907-1/1997 - Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Prescriptii de
calcul;
 SR EN 13501-1+A1:2010 - Clasificare la foc a produselor si elementelor de constructii;
 Orice acte normative in vigoare aplicabile proiectelor in cauza
 Ordonanta Guvernului nr. 20/1994 privind masuri pentru reducerea riscului seismic al
constructiilor existente;
 Normativ P100/2006 privind proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-
culturale, agrozootehnice si industriale;
 C 149-87 Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor
pentru elemente de beton si beton armat;
 STAS 10109 / 1 - 1982 Lucrari de zidarie, alcatuire si date constructive
 NE 001 / 1996 Normativ privind executia tencuielilor umede groase si subtiri
 STAS 5185 / 1,2 - 1986 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale Reglementari
pentru material
 GP 014 / 1997 Ghid pentru proiectarea si utilizarea cofrajelor pentru constructii
 SR 388 / 1995 Standard pt ciment I 32.5 R
 SR 6232 / 1996 Standard pt cimenturi , adaosuri minerale si aditivi
 STAS 1667 / 1976 Agregate naturale grele pt. betoane si mortare
 STAS 790 / 1984 Apa pt. betoane si mortare
 STAS 8625 / 1990 Aditiv plastifiant mixt pt. betoane
 ST 009 / 1996 Specificatie tehnica privind cerintele si criteriile de performanta
pt.produse din otel utilizate ca armaturi in structuri din beton
 NE 012 / 2010 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat
 C 28 / 1983 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton
 STAS 1125 / 1 - 1991 Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea cu arc electric
 C16 / 1984 Normativ pentru executia lucrarilor de constructii pe timp friguros
 ST 031 / 2000 Specificatie tehnica privind cerintele de calitate pentru prepararea,
transportul si punerea in opera a betonului
 SR ISO 9001 / 1997 Model pt. Asigurarea Calitatii in proiectare, dezvoltare, productie,
montaj si service
 STAS 10265/ 2 - 1990 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante
 C 54 / 1981 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor
 C 26 / 1985 Normativ pt. incercarea betonului prin metode nedistructive
 STAS 6605 / 1978 Incercarea la tractiune a otelului beton
 HG. nr. 766 / 1997 Reglementari privitoare la asigurarea calitatii constructiilor si
urmarirea comportarii in exploatare a acestora
 Legea nr. 453 / 2001 de modificare si completare a Legii nr. 50 / 1991 privitoare la
autorizarea lucrarilor de constructii
 OG. nr. 63 / 2001 Infiintarea Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC)
 HG. nr. 925 / 1995 Regulament de verificare si expertizare tehnica de calitate a
proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor
 HG. nr. 273 / 1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii eferente
acestora
 Od. MLPAT 9 / N / 15.03.1993 Regulament privind protectia muncii in constructii
 Norme generale de protectia muncii elaborate de Min. Muncii si Protectiei Sociale si de
Min. Sanatatii
 Legea protectiei muncii nr. 90 / 1996 impreuna cu Normele Metodologice de aplicare
 IM 007 / 1996 Norme specifice de protectie a muncii pentru lucrari de cofraje, schele,
cintre si esafodaje
 IM 006 / 1996 Norme specifice de protectie a muncii pt. lucrari de zidarie si finisaje
 C 300 / 1994 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
 Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri,
indicativ NP-061-02;
 Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor electrice aferente
cladirilor, indicativ NP-I7-2011
 Normativ privind securitatea la incendiu, partea a II-a _ Instalatii de stingere, indicativ P
118-2 din 2013
 I9/94 - Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor sanitare
 NP086/2005 - Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de
stingere incendii
 STAS 1478-90 - Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale.

In calitate de ofertant ne asumam raspunderea respectarii tuturor actelor normative


mentionate in documentatia de atribuire precum si cele in vigoare pe durata proiectarii si
executiei contractului.

11. CONTROLUL EXECUTIEI


Controlul va fi executat de catre coordonatorul de lucrari sau de un sef ierarhic al acestuia.
Prin control se va urmari :
 Respectarea normelor de protectie a muncii ;
 Utilizarea corecta a echipamentelor si sculelor;
 Corectitudinea completarii fiselor de lucru;
 Derularea activitatii in conformitate cu proiectul, normele, procedurile si
instructiunile in vigoare.

Autocontrolul se realizează de catre seful de lucrare in toate etapele execuţiei si are drept
scop satisfacerea conditiilor referitoare la calitate impuse prin proiect si prin prescriptiile
tehnice specifice lucrarii.
12. DESCRIERI DETALIATE PENTRU METODELE DE LUCRU AFERENTE
COMPONENTELOR MAJORE ALE LUCRARILOR
In continuare este prezentata descrierea detaliata pentru metodele de lucru aferente
principalelor categorii de lucrari incluse in cadrul contractului.
In calitate de executant ne asumam obligatia aplicarii pe durata executiei lucrarilor
aferente contractului a tuturor metodelor de lucru sau procedurilor tehnice de executie ce
asigura o executie corespunzatoare a lucrarilor.
Dispensarul medical,rural,va cuprinde urmatoarele sectoare functionale:
-sectorul consultatii:l cabinet
-sectorul tratamente: l cabinet
-sectorul sterilizar :1 camera sterilizare
-sectorul administrativ,personal,pacienti:grupuri sanitare pacienti,pe sexe si
pentru persoane cu dizabilitati;grup sanitar personal medical si vestiar;camera material
sanitar.
-sectorul serviciilor tehnico-gospodaresti,utilitati:centrala termica,depozit.
-locuinta medic:l apartament de doua camere,pentru locuinta de serviciu- medic.
OB.l.Cladirea "Dispensar medical"
Cladirea, cu o volumetrie relativ compacta, va avea o forma dreptunghiulara,cu doua
retrageri succesive ,pe directia E-V si dimensiuni 13,95X10,65m.
Cota+0.00=14,40,1a cca 0,65m mai sus fata de cota general a a terenului. Accesul
principal se va rezolva pe latura vestica.
Se propune un acces secundar, la spatiul centralei termice si al depozitului,situate pe
laturile de N si E ale cladirii.
Spatiile principale cu functiuni medicale ,sunt amplasate pe laturile de sud ,est si vest.
Schema functionala a cladirii,propune rezolvarea grupelor functionale medicale la nivelul usor
accesibil,la parter,iar locuinta medic,la mansarda,astfel:
PARTER
La nivelul parterului,se propune atat sectorul serviciilor medicale,cat si cel
administrativ, al utilitatilor si accesul spre apartamentul medicului.
Accesul propus pe latura vestica,intr-un windfang,dirijeaza publicul spre sala de
asteptare,dar si spre scara locuintei medic si depozit material medical. Suprafata construita
parter=130,35mp Suprafata utila parter=103,53mp.

MANSARDA
Mansarda,accesibila de la nivelul scarii interioare,rezolva spatiile unui apartament de
serviciu cu 2 camere,pentru medic si un pod partial. Suprafata construita mansarda=82,50mp
Suprafata utila mansarda=60,19mp.
Suprafata desfasurata 212,85 mp
Suprafata utila Regim de 163,72mp
inaltime POT propus-10% P+M
Functiunea propusa CUT propus=0,17
Dispensar uman
Instalatii interioare
• Pentru asigurarea microclimatului in incaperi, se propune un sistem de incalzire
local, cu o centrala termica cu combustibil solid.
• Instalatiile electrice, de iluminat si prize, se vor executa dupa racordarea la reteaua
existenta in zona.
• Alimentarea cu apa se va face ,prin racord la reteaua exterioara,existenta in zona.
• Evacuarea apelor uzate menajere,provenite de la instalatiile sanitare,se va face in
— prima faza, pana la executarea retelei centralizate de canalizare,intr-un bazin
vidanjabil,amplasat in incinta.

OB.2 - Lucrari exterioare: Retele exterioare - lucrari retele edilitare: alimentare


apa, canalizare, energie electrica
- racord alimentare apa,
- iluminat exterior
- racord canalizare,
- fosa ecologica vidanjabila.

OB. 3 Amenajare exterioara


Amenajarea terenului din incinta,va urmari mentinerea in general a pantei terenului
natural,ce va asigura si preluarea apelor meteorice spre rigola vestica a strazii Calicii. Accesul in
incinta se propune pe latura de vest, intr-o parcare de 4(patru) locuri, _ prevazuta in primul front
al amplasamentului,in fata cladirii propuse,spre sud.
Acest acces va constitui si accesul de interventii, cu o latime de 3,50 m. Spatiile
verzi vor respecta HG 525/1996 si vor consta in plantatii ambientale, peluza gazon, gard viu,
arbusti si arbori ornamentali.
Abordarea din punct de vedere proces tehnologic (metodologia de
executie) pentru realizarea lucrarilor;

Metode de lucru
Executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii
Executarea lucrarilor de terasamente la fundarea constructiilor
Cofrarea structurilor din beton si beton armat
Executarea lucrarilor de constructii din betoane usoare
Executarea lucrarilor din betoane la constructii civile si industriale
Executarea lucrarilor pentru sudarea armaturilor de otel-beton
Executarea lucrarilor pentru preparearea si utilizarea mortarelor de zidarie şi tencuiala
Executarea lucrarilor de tencuieli pentru constructii
Executarea elementelor din zidarie
Tamplarie interioara, exterioara
Executarea lucrarilor de invelitori pentru constructii
Executarea lucrarilor de hidroizolatii la cladiri
Executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri .
Executarea lucrarilor de pardoseli pentru constructii
Executarea lucrarilor de placaje pentru constructii (faianta)
Executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii in constructii
Instalatii electrice curenti slabi
Instalatii sanitare interioare
Instalaţii de încălzire / racire
Instalaţii de ventilare
Executarea lucrarilor de constructii pe timp friguros
Executarea instalatiilor electrice interioare
Instalarea sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu
Montarea geamurilor şi a altor produse din sticlă la construcţii
Executarea conductelor de canalizare din tevi din PVC
Execuţie execuţia lucrărilor de sudura la conducte PEHD pentru transportul fluidelor
sub presiune
Proba de presiune si etanseitate la conductele din PEHD
Camine de beton pentru retele edilitare
Executie sapaturi
Executie umpluturi
Executie terasamente
In continuare este prezentata descrierea detaliata pentru metodele de lucru aferente principalelor
categorii de lucrari incluse in cadrul contractului.
In calitate de executant ne asumam obligatia aplicarii pe durata executiei lucrarilor aferente
contractului a tuturor metodelor de lucru si procedurilor tehnice de executie ce asigura o executie
corespunzatoare a lucrarilor.
EXECUTAREA LUCRARILOR DE FUNDATII DIRECTE LA CONSTRUCTII

1. SCOP

Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de


fundatii de orice tip ( continue, izolate, radiere, directe pe piloti)

2. DOMENIU DE APLICARE

Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de fundatii.

3. DEFINITII SI ABREVIERI

Specifice nu sunt

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

La intocmirea instructiunii se fac referiri la : Normativ P 10/1986 , proiectare si executie


fundatiilor de suprafata cu solutii performante.

5. INSTRUCTIUNEA

5.1 Conditii prealabile

Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele;


- asigurarea documentelor de executie;
- verificarea calitatii privind trasarea terenului de fundare;
- verificarea conditiilor speciale, pamanturi sensibile la umezire, pamanturi contractile;
- instruirea personalului in executarea lucrarilor
- dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
- racorduri de energie , apa si alte utilitati
- trasarea lucrarilor;
- existenta inregistrarilor de calitate pentru montaj armatura si piese metalice conform planurilor
de executie;
- trasarea pozitiei cofrajelor;
- inchiderea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor;

5.2. Descrierea instructiunii


Fundatiile directe pot fi: continue, izolate, pe grinzi continue sau pe reazeme izolate si grinzi, pe
radier.
Fundatiile se alcatuiesc din: zidarie de piatra, beton simplu, beton armat, beton ciclopian
Fundatiile se executa pe baza unui proiect tehnologic de executie, care trebuie sa cuprinda toate
detaliile, otelul beton folosit si marca betonului.
Inainte de inceperea executarii lucrarilor de fundatii trebuie sa fie terminate lucrarile pregatitoare
si anume:
 trasarea axelor fundatiilor si executarea sapaturilor;
 protectia constructiilor vecine si a instalatiilor existente in pamant;
 coborarea nivelului apelor subterane, pentru a permite executarea corpului de fundatiilor in
uscat, atunci cind procedeele de executie adoptate nu permit executarea sub apa;
 asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a utilajului de
lucru, a depozitelor de materiale si a instalatiilor auxiliare necesare executarii fundatiilor;
 verificarea axelor fundatiilor;
 verificarea corespunzatoare dintre situatia reala si proiect in ceea ce priveste calitatile
terenului, dimensiunile si pozitiile, in limitele admise tolerantelor prescrise.
 Incheierea procesului verbal de receptie a terenului de fundare.
Se vor respecta rosturile de tasare si dilatare din proiect.
Betonarea trebuie sa se faca continuu fara intreruperi, in cazul cand nu este posibil aceasta din
cauze organizatorice sau din cauza formei si a dimensiunilor se vor respecta rosturile de lucru stabilite de
proiectant.
In cazul fundarii in apa cu sau fara epuismente se va verifica in mod special ca nu s-au produs
afuieri, ebulmente, prabusiri, sau ca efectele acestora au fost inlaturate astfel incat fundatia sa se execute
corect conform proiectului
In cazul fundarii constructiilor pe terenuri slabe de tipul argilelor moi, nisipuri afanate,
umpluturi, se vor respecta toate masurile prevazute de normativ si proiectul tehnic.
In cazul fundatiilor pentru stalpi metalici si a celor pentru utilaje se va verifica calitatea pieselor
metalice de prindere si pozitiile lor precum si a mortarului sau betonului pentru incastrare, subbetonare.
In cazul fundatiilor de tip pahar pentru incastrarea stalpilor prefabricati, se va verifica
dimensiunile golului ( sectiuni orizontale si verticale) impanarea, precum si incastrarea definitiva prin
betonare.
Se vor lua masuri suplimentare de mentinere a echilibrului stalpilor in timpul montarii.
La executarea lucrarilor de fundatii se vor respecta ”Normele republicane de protectia muncii”,
“Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si “Normele generale de protectie
impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor.

6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI

Responsabilitatea efectuarii operatiilor revine sefului punctului de lucru si a sefului de santier.


Verificarea lucrarilor se face de catre responsabilul CQ care va informa responsabilul tehnic cu executia
de verificarile facute. Acesta va face inregistrarile in dosarul lucrarilor verificate. Directorul general
adjunct va notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt necesare functie de complexitatea si
durata executiei.

7. INREGISTRARI

Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor:


- proces verbal de lucrari ascunse
- proces verbal de trasare a lucrarilor
- proces verbal la recoltarea probelor de pamant

8. ANEXE

Specifice nu sunt
EXECUTAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE LA FUNDAREA CONSTRUCTIILOR

1.SCOP

Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de


terasamente

2. DOMENIU DE APLICARE

Instructiunea se utilizeaza la realizare a lucrarilor de terasamente la fundarea constructiilor.

3. DEFINITII SI ABREVIERI
Specifice nu sunt

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

La intocmirea instructiunii se fac referiri la : Normativ C 169/1988, normativ pentru executarea


lucrarilor de terasamente la realizarea constructiilor civile si industriale.

5. INSTRUCTIUNEA

5.1. Conditii prealabile


Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele;
- asigurarea documentelor de executie;
- verificarea calitatii privind trasarea terenului de fundare;
- verificarea conditiilor speciale, pamanturi sensibile la umezire, pamanturi contractile;
- instruirea personalului in executarea lucrarilor
- dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
- racorduri de energie , apa si alte utilitati
- trasarea lucrarilor pe teren;

5.2.Descrierea instructiuni
Lucrarile de terasamente constau in executatrea : sapaturii, incarcarea in mijlocul de transport,
transportul imprastierea, nivelarea si compactarea pamantului pentru realizarea fundatiilor si a
instalatiilor subterane din interiorul cladirilor civile si industriale si a zonei aferente din jurul lor, care pot
influenta conditiile de rezistenta , stabilitate si exploatare ale acestor constructii.
Lucrarile de terasamente nu vor incepe inaintea executarii lucrarilor pregatitoare cum ar fi:
- defrisari, demolari, amenajare a terenului si a platformei de lucru ce vor fi stabilite prin
proiect;
- se vor examina retelele subterane ale instalatiilor de apa, de gaze, canalizare, electrice etc. din
zona constructiilor iar demolarile respective vor fi stabilite prin proiect pentru evitarea eventualelor
accidente sau incendii;
- materialele rezultate din demolari vor fi evacuate pentu a nu stanjeni lucrarile de terasamente;
- in cazul cand se intalnesc obiecte sau constructii de interes arheologic se vor anunta organele
competente;
- intereaga suprafata pe care se executa terasamentele va fi degajata de frunze, crengi, buruieni ;
- grosimea stratului vegetal va fi stabilit de studiul geotehnic, si excavarea se va face de regula
mecanizat;
- se vor executa santuri de garda sau rigole pentru scurgerera apelor superficiale, pantele si
dimensiunile vor fi stabilite prin proiectul tehnic.
-in terenurile cu nisipuri argiloase, argile, si pamanturi sensibile la umezire, in care apa ce se
infiltreaza local dauneaza stabilitatii terasamentelor, peretii santurilor pot fi impermeabilizati sau
consolidati conform proiectului
Trasarea lucrarilor de terasamente pentru fundatii se vor face conform proiectului tehnic.
La executarea lucrarilor de terasamente pentru fundatii dupa executarea sapaturii, care nu trebuie
sa depaseasca profilul si cotele din proiect, este necesar sa se asigure sprijinirea peretilor tinandu-se
seama de adancimea sapaturii, natura, omogenitatea, stratificatia, coeziunea , umiditate, si cand nu este
posibil efectuarea taluzurilor etc.
Prin proiectul tehnic vor fi stabilite toate sprijinirile si masurile speciale (compactari amenajari
etc.) ce trebuie sa luate pentru asigurarea unor conditii de comportare corespunzatoare in timp
In cazul cand se vor executa mai multe constructii apropiate, se va incepe mai intai cu fundatia
situata la adancimea cea mai mare, astfel incat sa nu influienteze constructiile sau instalatiile executate
anterior si terenul de fundare al viitoarelor fundatii, si se vor lua masuri speciale pentru asigurarea
stabilitatii.
Schimbarea cotei de fundare se va face numai cu avizul proiectantului.
Turnarea betonului in fundatii se va face dupa atingerea cotei din proiect sau a unui strat pentru
care exista avizul proiectantului.
Umpluturile se vor executa cu pamantul rezultat din sapaturi,sau cu zguri, reziduri din exploatari
miniere cu conditia ca acestea sa fie studiate inainte de punerea in opera..
Este interzis executarea umpluturilor din pamanturi cu umflaturi si contractii mari, maluri, argile
moi, cu continut de materii organice, resturi de lemn, bulgari.
Trebuie respectata tehnolgia de compactare prevazuta prin proiectul tehnic.
La executarea lucrarilor de terasamente pentru fundatii se vor respecta ”Normele republicane de
protectia muncii”, “Normele de protectia muncii in activitatea
de constructii montaj” si “Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea
constructiilor si instalatiilor.

6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI

Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului tehnic cu executia si a sefului


punctului de lucru. Inregistrarile sunt verificate de responsabilul CQ. Directorul general adjunct notifica
in scris si alte responsabilitati, daca sunt necesare functie de complexitatea si durata executiei.
Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale
personalului tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare.

7. INREGISTRARI

Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor


- procese verbale de lucrari ascunse

8 . ANEXE

Specifice nu sunt
COFRAREA STRUCTURILOR DIN BETON SI BETON ARMAT

1.SCOP

Instructiunea are ca scop prezentarea operatiilor si masurilor necesare a se realiza in vederea


confectionarii si montarii cofrajelor la structuri de beton si beton armat.

2. DOMENIU DE APLICARE

Instructiunea se utilizeaza la realizarea structurilor de beton .

3.DEFINITII SI ABREVIERI

Specifice nu sunt.

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

La intocmirea instructiunii se fac referiri la: NE-012-1999 Cod de practica pentru executarea
lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat.

5. INSTRUCTIUNEA

5.1. Conditii prealabile

Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele:


-asigurarea documentatie de executie;
-verificarea calitatii privind trasarea si natura terenului fundare;
-instruirea personalului ce executa lucrarile;
-dotarea materiala pentru lucrari de cofrare;
-dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarilor;
-racorduri de energie, apa , si alte utilitati;
- trasarea lucrarilor;
-existenta inregistrarilor de calitate pentru montaj armatura si piese metalice inglobate, conform
planurilor de executie;

5.2. Descrierea instructiunii

Cofrajele se pot confectiona din din lemn, metal, produse pe baza de polimeri, cu conditia ca ele
sa corespunda reglementarilor specifice. Este necesar ca aceste cofraje sa asigure suprafete de beton,
corespunzatoare tipului de finisaj adoptat.
Confectionarea cofrajelor se face pe baza unui proiect tehnologic de executie., care trebuie sa
cuprinda detalii privind cofrajul propriu zis si elemente de sustinere.
Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea
lor, murdarirea, ruginirea, putrezirea. Este interzisa depozitarea direct pe pamant sau depozitarea altor
materiale pe stive de cofraje.
Depozitarea cofrajelor se face pe grinzi de beton sau pe profile metalice.
Se vor folosi obligatoriu materiale pentru ungerea cofrajelor pentru reducerea aderentei intre
beton si cofraje. Cofrajele vor fi curatite in prealabil
La receptia cofrajelor si sustinerilor se vor verifica urmatooarele:
-sa se asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradul de finisare prevazut in proiecte;
-sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment in timpul vibrarii betonului;
-sa fie stabile si rezistente sub actiunea incercarilor care vor apare in timpul procesului de
executie;
-sa asigure ordinea de montare fara a se degrada elementele de beton cofrate sau componentele
cofrajelor si sustinerilor;
-sa permita la decofrare o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza.
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele:
-trasarea pozitiei cofrajelor;
-asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
-inchiderea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor
Rigidizarea cofrajului la pozitie verticala se realizeaza cu distantieri si ancore de sarma.
Se va trata diferit cofrarea stalpilor, grnzilor si planseelor.
Se va face o verificare topo a pozitionarii in raport cu trasarea si modul de legare al elementelor
cofrajului.
Se interzice legarea cofrajelor cu tiranti din OB si PC sudati si legarea cofrajului de barele
armaturii. Sprijinirile cofrajelor vor fi astfel montate astfel incat sa nu permita deplasari ale cofrajului in
timpul turnarii betonului.
Decofrarea se va face la termenele stabilite prin proiectul tehnologic sau normativ, in functie de
temperatura exterioara, sub coordonarea directa a sefului punctului de lucru.
Decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elemente ce
se decofreaza, ruperea muchiilor sau degradarea cofrajelor si sustinerilor.
Prezenta procedura este completata de fisa tehnologica si planul de verificari si incercari.

6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI

Responsabilitatea efectuarii operatiei revine sefului de santier si sefului punctului de lucru.


Acestia vor notifica in scris alte responsabilitati , daca sunt necesare functie de complexitatea si durata
operatiei. Verificarile se efectueaza de catre responsabilul CQ, conform prevederilor PCCVI.

7. INREGISTRARI

Inregistrarile cerute de legislatia in vigoare sunt conform normelor:


-proces verbal de lucrari ascunse
-fisa de betonare
-proces verbal de verificare a aspectului betonului dupa decofrare

8. ANEXE

Specifice nu sunt.
EXECUTAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII DIN BETOANE USOARE

1. SCOP
Instructiunea are drept scop prezentarea operatiunilor aferente executiei lucrarilor de betoane
usoare.

2. DOMENIU DE APLICARE

Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de constructii executate .

3.DEFINITII SI ABREVIERI

Specifice nu sunt

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

La intocmirea instructiunii se fac referiri la : Normativ C155/1989 prepararea si utilizarea


betoanelor usoare .

5. INSTRUCTIUNEA

5.1. Conditii prealabile

Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele;


- asigurarea documentelor de executie;
- verificarea calitatii privind trasarea terenului de fundare;
- verificarea conditiilor speciale,
- instruirea personalului in executarea lucrarilor
- dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
- racorduri de energie , apa si alte utilitati
- trasarea lucrarilor;
- existenta inregistrarilor de calitate pentru probele de beton
- trasarea pozitiei cofrajelor;
- inchiderea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor;

5.2. Descrierea instructiunii

Betoanele usoare se utilizeaza pentru : betoane de rezistenta; de izolatie si rezistenta; de izolatie;


Domenii de utilizare pentru betoanele usoare sunt in functie de compozitie si de caracteristici
astfel:
- betoanele de rezistenta sunt utilizare pentru: elementele de constructii executate monolit sau
prefabricat pentru constructii civile industriale, agrozotehnice, pasarele-estacade pentru conducte,
buiandrugi , plansee, panouri pentru pereti despartitoriinteriori si exteriori ,elemente de acoperis.
- betoanele de izolatie si rezistenta sunt utilizare pentru: elementele de inchidere,din beton
simplu sub forma de blocuri mari, sau din beton armat pentru constructii civile, industriale si
agrozotehnice, blocuri mari si panouri mari pentru pereti despartitori interiori si exteriori , blocuri mari de
zidarie, beton de izolatie
- betoanele de izolatie sunt utilizare pentru: panouri de inchidere pentru constructii civile,
industriale si agrozotehnice, panouri pentru pereti despartitori interiori si exteriori , blocuri mari de
zidarie inlocuitori de caramida, beton de izolatie.
Este interzisa utilizarea betoanelor usoare la realizarea lucrarilor hidrotehnice, a lucrarilor de
drumuri, tuburilor de presiune, ziduri subterane, fundatiilor si soclurilor cladirilor sub nivelul stratului de
hidroizalatie orizontala.
De asemeni este interzisa utilizarea betoanelor usoare la realizarea cladirilor la care atmosfera
contine agenti chimici daunatori ca gaze ( flor, oxid de azot, gaze sulfuroase, amoniac, clor), carbonati si
clorura de sodiu, sulfati , azotati, pulberi, sau la cladiri solicitate la incarcari repetate, se vor lua masuri
tehnice speciale referitoare la tehnologiile de preparare si de punere in opera .

5.3 Compozitia si prepararea si transportul betoanelor usoare:

- Tipul de ciment se va face in functie de tipul de beton, conditiile de exploatare si conditiile de


executie.
- Agregatele usoare folosite trebuie sa aiba granulometrie continua si sa se incadreze in limitele
de granulometrie in functie de clasa si tipul betonului.
- La agregate se vor face urmatoarele determinari: densitatea aparenta a granulelor; absortia pe
sortul 3..7mm sau 5…7mm dupa 1/2 h de intrare la apa; valoarea obtinuta se considera ca aplicabila si
pentru celelante sorturi de agregate usoare; umiditatea pentru toate sorturile de agregate; volumul de
goluri pentru sortul 16..31mm;
Se recomanda ca sorturile de agregate , la introducerea in malaxor sa aiba umiditate de cca 10%
corespunzator absorbtiei la 1/2h , nu se vor folosi agregate complet uscate intrucat apar modificari
importante ale betonului proaspet si dificultati la punerea in opera. Nu se recomanda folosirea agregatelor
imersate sau cu umiditate mai mare decat absortia la 1/2h.
- Apa pentru prepararea betonelor usoare ,precum si pentru preumezirea agreagatelor si stropirea
betoanelor trebuie sa indeplineasca conditii prevazute de STAS 170-84. Este interzisa utilizarea apelor de
mare si apelor minerale
Pentru imbunatatirea lucrabilitatii, a reducerii cantitatii de apa, la betoanele usoare de rezistenta,
si de izolatie si rezistenta se recomanda sa se utilizeze plastifiantul mixt . In cazul folosirii acestui
plastifiant proportia nu va fi mai mare de 0,6% substanta activa (uscata) raportata la cantitatea de ciment;
se reduc cantitatile de de nisip de balastiera 0..3 mm si de cenusa cu cate 29dm/mc beton; se reduce
cantitatea de apa cu 10dm/mc beton.
Pentru reducerea densitatii, precum si antrenarii unei cantitati dirijate de aer si crearea unor pori
inchisi in masa betonului, la betoanele usoare de izolatie si rezistenta se recomanda utilizarea unui
spumant cum ar fi: SI – lauril sulfat de sodiu, NP6 – nonil fenol; spumogen.
Pentru betoanele foarte usoare in scopul accelerarii prizei si a intaririi se recomanda utilizarea
clorurii de calciu tehnica de tipC, iar in scop de de stabilizator silicatul de sodiu si APV.
Conditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn
prevederilor tehnice.
Pentru prepararea betonului usor se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau betoniere cu
cadere libera.
Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregate cu
granula cea mai mare.
Durata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei , dar nu va fi mai putin
de 45 de secunde de al introducerea ultimului component, aceasta se va mojora dupa caz cum ar fi:
utilizarea de aditivi si adausuri, perioade de timp friguros, utilizarea de agregate cu granule mai mari de
31mm, betoane cu lucrabilitate redusa.
Durata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a betonului in buncar tampon va fi
de maxim 20 de minute.
Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 5cm se va face cu autoagitatoare iar a betoanelor cu
tasare de max. de 5cm, cu autobasculante cu bena amenajata corespunzator, care va fi protejata pe timp de
arsita sau de ploaie, pentru a se evita modificarea caracteristicilor betonului.
Mijlocul de transport trebuie sa fie etans pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment
5.4 Executarea lucrarilor de betonare

La turnarea betonului trebuiesc respectate urmatoarele reguli generale:


- cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile care urmeaza sa vina in contact cu betonul
proaspat vor fi pregatite prin indepartarea stratului de lapte de ciment si a zonele de beton necompactat;
- din mijlocul de transport descarcarea betonului se va face in bene, pompe, jgheaburi, sau direct
in lucrare;
- daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de lucrabilitate
admise sau prezinta segregari, va fi refuzat fiind interzisa punerea lui in lucrare ;
- inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m, in cazul elementelor
de latime maxima 1m, respectiv nu mai mare de 1,5m in celelante cazuri, inclusiv elementele de suprafata
(placi, fundatii);
- betonarea elem.cofrate pe inaltimi mai mari de 3m se va face prin ferestre laterale sau prin
intermediul unui furtun sau tub;
- betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de
straturi orizontale de max. 50cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului din
stratul anterior;
- se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor si a pieselor,respectandu-se
grosimea stratului de acoperire care vor fi in conformitate cu prevederile proiectului tehnic;
- nu este permisa ciocnirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe
armaturi a vibratorulu
- in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin
indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in cazul cand
aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral a betonului care sa permita
patrunderea vibratorului;
- betoanele usoare de izolatie si rezistenta si betoane foarte usoare realizate prin spumare, avand
o lucrabilitate foarte buna, nu necestiata vibrare, ele se vor compacta prin baterea laterala. Vibrarea
mecanica poate provoca eliminarea aerului antrenat la malaxare si respectiv modificarea caracteristicilor
betonului.
-termenele de decofrare se vor stabili pe epruvetele pastrate in acelesi conditii cu elementele de
beton turnate. Viteza de intarire abetoanelor usoare este foarte lenta si in consecinta decofrarea trebuie
prelungita corespunzator.
- punerea in opera a betonului se va face numai la temperaturi de peste 5C
Detaliile, piesele de prindere, imbinare, si tipul monolitizarii vor fi pozitionate si precizate prin
p si u cedari;
r- as - betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect
o us sau fisa
i s ti tehnologica;
e e n - durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara
c v er luarea de masuri, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei, aceasta durata
t a il se va considera de
u or 2 ore de la prepararea betonului, in cazul cimanturilor cu adausuri si respectiv
r ac 1,5 ore in
m es cazul cimanturilor fara adausuri;
a to - in cazul cand s-a produs intrereuperea de betonare este mai mare, reluarea
ri ra turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetei rosturilor ;
c lu - instalarea podinelor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transort pe
o a planseele betonate , este permisa numai dupa 24…48 ore functie de temperatura
m n mediului sii tipul cimentului utilizat;
p d La betonarea diferitelor elemente si parti de constructii se vor respecta toate detaliile din
o u- proiectul tehnic
rt se
a m
r as
e ur
a i
si o
m p
e er
n at
ti iv
n e
e d
r e
e re
a m
p e
o di
z er
it e
i in
e ca
i z
i ul
n c
it o
i ns
a ta
l ta
e rii
a u
c n
o or
fr d
a e
j pl
e as
l ar
o i
r sa
Pentru asigurarea conditiilor favorabile de intarire si a se reduce deformatiile de contractii la 2…4
ore de la terminarea betonarii unei zone, se va proceda la:
- protejarea suprafetei libere a betonului cu materiale de protectie rogajini, prelate, pentru a se
impiedica evaporarea;
- stropirea periodica cu apa imediat ce betonul este suficient de intarit, in functie de tipul
cimentului si temperatura mediului;
-aplicarea de pelicule de protectie care se va face in conformitate cu prescriptiile speciale;
Decofrarea se va face mare grija astfel incat fetele si muchiile sa nu se deformeze si numai dupa
ce betonul a atins rezistentele minime admisibile
La decofrare oricarui element de constructie se va verifica :
- aspectul elementelor sa nu prezinte beton necompactat, segregari, goluri rosturi de lucru
- respectarea dimensiunilor transversale ale elementelor, distantele dintre diferite elemente,
- pozitia elementelor verticale (stalpi, diafragme, pereti) in raport cu cele corespunzatoare
situate la nivelele inferioare;
- pozitia golurilor de trecere;
- pozitia armaturilor ce urmeaza a fi inglobate in elementele ce se toarna ulterior;

5.5 Controlul calitatii betonului

Activitatea de control cuprinde:


- determinarile pe betonul proaspat –lucrabilitate, temperatura, densitate aparenta, continut de
aer oclus - se efectueaza in scopul evitarii punerii in opera a unui beton necorespunzator.
- analiza imediat dupa inregistrare, a rezultatelor privind rezistanta la compresiune si densitate
la varsta de 28 zile, se efectueaza in scopul remedierii operative a unor cazuri
necorespunzatoare;
- rezultatul asupra calitatii betonului pus in lucrare, se consemneaza intr-un proces-verbal
incheiat intre beneficiar si executant

5.6. Receptia
Receptia se efecteaza pe intreaga constructie sau parti de constructie(fundatie, tronson
scara) .
La receptie se va verifica urmatoarele:
- existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privid; cofra, armarea aspectul
elementelor dupa cofrareprecum si de apreciere a calitatii betonului pus in lucrare
- consemnarile din condica de betoane,
- existenta si continutul certificatelor de calitate, in cazul in care betonul a fost livrat de care o
alta unitate de constructii;
- confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri prevazute;
- dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;
- dimensiunile diferitelor elemente conforme cu proiectul tehnic
- respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate,
compozitia betonului, gradul de impermeabilitate, etc.
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (ziduri, tencuiele,protectii, finisaje) este interzisa.
La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile ”Normele republicane de protectia muncii”,
“Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si “Normele generale de protectie
impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor.
6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI
Responsabilitatea efectuarii operatiilor revine si a sefului punctului de lucru si a sefului de
santier. Verificarea lucrarilor se face de catre responsabilul CQ care va informa responsabilul tehnic cu
executia de verificarile facute. Acesta va face inregistrarile in dosarul lucrarilor verificate. Directorul
general adjunct va notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt necesare functie de complexitatea
si durata executiei.
7. INREGISTRARI
Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor:
- proces verbal de lucrari ascunse
- proces verbal la receptionarea lucrarilor
- condica de betoane

8. ANEXE
Specifice nu sunt
EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETOANE LA CONSTRUCTII CIVILE SI
INDUSTRIALE

1. SCOP

Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de


beton si beton armat la constructii civile si industriale.

2. DOMENIU DE APLICARE

Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de beton si beton armat la constructii civile si


industriale
3. DEFINITII SI ABREVIERI

Specifice nu sunt

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

La intocmirea instructiunii se fac referiri la: Normativ Cod de practica pentru executarea
lucrarilor de beton, beton armat si beton precomprimat NE 012-2001.

5. INSTRUCTIUNEA

5.1. Conditii prealabile

Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele;


- asigurarea documentelor de executie;
- verificarea calitatii privind trasarea terenului de fundare;
- verificarea conditiilor speciale,
- instruirea personalului in executarea lucrarilor
- dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
- racorduri de energie , apa si alte utilitati
- trasarea lucrarilor;
- existenta inregistrarilor de calitate pentru probele de beton
- trasarea pozitiei cofrajelor;
- inchiderea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor;

5.2. Descrierea instructiunii

- Betoanele se utilizeaza pentru executarea elementelor sau structurilor din beton


simplu sau beton armat pentru constructii industriale,contructii de locuinte,
socila culturale sau constructii agro-zootehnice.

Betoanelor se utilizeaza la realizarea lucrarilor cu caracter deosebit ca: constructii hidrotehnice,


centrale nuclearo-electrice, poduri, lucrari de drumuri, piste
de aeroporturi; tuburilor de presiune, ziduri subterane, fundatii si socluri si elemente de structura a
cladirilor; elemente sau structuri din beton precomprimat; betoane specile; betoane foarte grele;semigrele;
De asemeni utilizarea betoanelor la realizarea cladirilor la care atmosfera contine agenti chimici
daunatori ca gaze ( flor, oxid de azot, gaze sulfuroase, amoniac, clor), carbonati si clorura de sodiu, sulfati
, azotati, pulberi, sau la cladiri solicitate la incarcari repetate, se vor lua masuri tehnice speciale referitoare
la tehnologiile de preparare si de punere in opera .
Tipuri uzuale de beton
Pentru lucrarile curente de beton si beton armat tipurile de beton se diferentiaza si se niteaza in
functie de :
- clasa betonului
- lucrabilitate
- tipul de ciment utilizat
-marimea agregatelor
In comanda de beton catre statie se va trece conform prevederilor de mai sus, programul si ritmul
de livrare, precun si obiectul (partea de structura) la care urmeaza a se folosi.

5.3. Compozitia si prepararea si transportul betoanelor

Pentru lucrari curente , compozitia betonului se stabileste de laboratorul unitatii tutelerea a statiei
de betoane.
Stabilirea compozitiei se va face;
- la intrarea in functiune a unei statii de betoane;
- la schimbarea tipului de ciment sau de agregate;
- la intriducerea utilizarii de aditivi sau la schimbarea tipului acestora;
- la pregatirea executarii
- tipul de ciment se va face in functie de tipul de beton, conditiile de exploatare si conditiile de
executie.
Agregatele usoare folosite trebuie sa aiba granulometrie continua si sa se incadreze in limitele de
granulometrie in functie de clasa si tipul betonului.
La agregate se vor face urmatoarele determinari: densitatea aparenta a granulelor; absortia pe
sortul 3..7mm sau 5…7mm dupa 1/2 h de intrare la apa; valoarea obtinuta se considera ca aplicabila si
pentru celelante sorturi de agregate usoare; umiditatea pentru toate sorturile de agregate; volumul de
goluri pentru sortul 16..31mm;
Se recomanda ca sorturile de agregate , la introducerea in malaxor sa aiba umiditate de cca 10%
corespunzator absorbtiei la 1/2h , nu se vor folosi agregate complet uscate intrucat apar modificari
importante ale betonului proaspat si dificultati la punerea in opera. Nu se recomanda folosirea agregatelor
imersate sau cu umiditate mai mare decat absortia la 1/2h.
- Apa pentru prepararea betonelor ,precum si pentru preumezirea agreagatelor si stropirea
betoanelor trebuie sa indeplineasca conditii prevazute de STAS 170-84. Este interzisa utilizarea apelor de
mare si apelor minerale
- Adaosuri;
Pentru imbunatatirea lucrabilitatii, a reducerii cantitatii de apa, la betoanele usoare de rezistenta,
si de izolatie si rezistenta se recomanda sa se utilizeze plastifiantul mixt . In cazul folosirii acestui
plastifiant proportia nu va fi mai mare de 0,6% substanta aciva (uscata) raportata la cantitatea de ciment;
se reduc cantitatile de de nisip de balastiera 0..3mm si de cenusa cu cate 29dm/mc beton; se reduce
cantitatea de apa cu 10dm/mc beton.
Pentru reducerea densitatii, precum si antrenarii unei cantitati dirijate de aer si crearea unor pori
inchisi in masa betonului, la betoanele usoare de izolatie si rezistenta se recomanda utilizarea unui
spumant cum ar fi: SI – lauril sulfat de sodiu, NP6 – nonil fenol; spumogen.
Pentru betoanele foarte usoare in scopul accelerarii prizei si a intaririi se recomanda utilizarea
clorurii de calciu tehnica de tipC, iar in scop de de stabilizator silicatul de sodiu si APV.
Conditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn
prevederilor tehnice.
Pentru prepararea betonului usor se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau betoniere cu
cadere libera.
Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregate cu
granula cea mai mare.
Durata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei , dar nu va fi mai putin
de 45 de secunde de al introducerea ultimului component, aceasta se va mojora dupa caz cum ar fi:
utilizarea de aditivi si adausuri, perioade de timp friguros, utilizarea de agregate cu granule mai mari de
31mm, betoane cu lucrabilitate redusa.
Durata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a betonului in buncar tampon va
fi de maxim 20 de minute.
Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 5cm se va face cu autoagitatoare iar a betoanelor cu
tasare de max. de 5cm, cu autobasculante cu bena amenajata corespunzator, care va fi protejata pe timp de
arsita sau de ploaie, pentru a se evita modificarea caracteristicilor betonului.
Mijlocul de transport trebuie sa fie etans pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment

5.4. Executarea lucrarilor de betonare

La turnarea betonului trebuiesc respectate urmatoarele reguli generale:


- cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile care urmeaza sa vina in contact cu betonul
proaspat vor fi pregatite prin indepartarea stratului de lapte de ciment si a zonele de beton necompactat;
- din mijlocul de transport descarcarea betonului se va face in bene, pompe, jgheaburi, sau direct
in lucrare;
- daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de lucrabilitate
admise sau prezinta segregari, va fi refuzat fiind interzisa punerea lui in lucrare ;
- inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m, in cazul elementelor
de latime maxima 1m, respectiv nu mai mare de 1,5m in celelante cazuri, inclusiv elementele de suprafata
(placi, fundatii);
- betonarea elem.cofrate pe inaltimi mai mari de 3m se va face prin ferestre laterale sau prin
intermediul unui furtun sau tub;
- betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de
straturi orizontale de max. 50cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului din
stratul anterior;
- se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor si a pieselor,respectandu-se
grosimea stratului de acoperire care vor fi in conformitate cu prevederile proiectului tehnic;
- nu este permisa ciocnirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe
armaturi a vibratorulu
- in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin
indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in
cazul cand aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral a betonului
care sa permita patrunderea vibratorului;
- betoanele usoare de izolatie si rezistenta si betoane foarte usoare realizate prin spumare,
avand o lucrabilitate foarte buna, nu necestiata vibrare, ele se vor compacta prin baterea
laterala. Vibrarea mecanica poate provoca eliminarea aerului entrenatla malaxaresi respectiv
modificarea caracteristicilor betonului.
- termenele de decofrare .
Punerea in opera a betonului se va face numai la temperaturi de peste 5C
Detaliile, piesele de prindere, imbinare, si tipul monolitizarii vor fi pozitionate si precizate prin
p n i;
r- er - betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect
o il sau fisa
i s or tehnologica;
e e ac
c v es
t a to
u ra
r lu
m a
a n
ri d
c u-
o se
m m
p as
o ur
rt i
a o
r p
e er
a at
si iv
m e
e d
n e
ti re
n m
e e
r di
e er
a e
p in
o ca
zi z
ti ul
ei c
i o
n ns
it ta
ia ta
le rii
a u
c n
o or
fr d
aj e
el pl
o as
r ar
si i
a sa
s u
u ce
st d
i ar
- durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea de
masuri, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei, aceasta durata se va considera de
2 ore de la prepararea betonului,
- in cazul cimanturilor cu adausuri si respectiv 1,5 ore in cazul cimanturilor fara adausuri;
- in cazul cand s-a produs intrereuperea de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa
numai dupa pregatirea suprafei rosturilor ;
- instalarea podinelor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transort pe planseele
betonate , este permisa numai dupa 24…48 ore functie de temperatura mediului sii tipul
cimentului utilizat;
Detaliile, piesele de prindere, imbinare,si tipul monolitizarii vor fi pozitionate si precizate prin
proiect
Inainte de inceperea betonarii se va verifica daca sunt pregatite corespunzator suprafetele de
beton turnate anterior, si care urmeaza sa vina in contact betonul nou, respectiv daca:
- in cazul cand s-a produs intrereuperea de betonare este mai mare, reluarea turnarii este
permisa numai dupa pregatirea suprafetei rosturilor ;
- instalarea podinelor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transort pe planseele
betonate , este permisa numai dupa 24…48 ore functie de temperatura mediului sii tipul
cimentului utilizat;
La betonarea diferitelor elemente si parti de constructii se vor respecta toate detaliile din proiectul
tehnic
Pentru asigurarea conditiilor favorabile de intarire si a se reduce deformatiile de contractii la 2…4
ore de la terminarea betonarii unei zone, se va proceda la:
- protejarea suprafetei libere a betonului cu materiale de protectie rogajini, prelate,pentru a se
impiedica evaporarea;
- stropirea periodica cu apa imediat ce betonul este suficient de intarit, in functie de tipul
cimentului si temperatura mediului;
-aplicarea de pelicule de protectie care se va face in conformitate cu prescriptiile speciale;
Decofrarea se va face mare grija astfel incat fetele si muchiile sa nu se deformeze si numai dupa
ce betonul a atins rezistentele minime admisibile
La decofrare oricarui element de constructie se va verifica :
- aspectul elementelor sa nu prezinte beton necompactat, segregari, goluri rosturi de lucru
- respectarea dimensiunilor transversale ale elementelor, distantele dintre diferite elemente,
- pozitia elementelor verticale (stalpi, diafragme, pereti) in raport cu cele corespunzatoare
situate la nivelele inferioare;
- pozitia golurilor de trecere;
- pozitia armaturilor ce urmeaza a fi inglobate in elementele ce se toarna ulterior;

5.5. Controlul calitatii betonului

Activitatea de control cuprinde:


- determinarile pe betonul proaspat : lucrabilitate, temperatura, densitate aparenta, continut de
aer oclus - se efectueaza in scopul evitarii punerii in opera a unui beton necorespunzator.
- analiza imediat dupa inregistrare, a rezultatelor privind rezistanta la compresiune si densitate
la varsta de 28 zile, se efectueaza in scopul remedierii operative a unor cazuri
necorespunzatoare;
- rezultatul asupra calitatii betonului pus in lucrare, se consemneaza intr-un proces-verbal
incheiat intre beneficiar si executant
5.6. Receptia
Receptia se efecteaza pe intreaga constructie sau parti de constructie(fundatie, tronson
scara) .
La receptie se va verifica urmatoarele:
- existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa priviNd; cofrarea, armarea,
aspectul elementelor dupa cofrare precum si de apreciere a calitatii betonului pus in lucrare;
- consemnarile din condica de betoane;
- existenta si continutul certificatelor de calitate, in cazul in care betonul a fost livrat de care o
alta unitate de constructii;
- confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri prevazute;
- dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;
- dimensiunile diferitelor elemente conforme cu proiectul tehnic
- respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate,
compozitia betonului, gradul de impermeabilitate, etc.
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (ziduri, tencuiele,protectii, finisaje) este interzisa.
La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile ”Normele republicane de protectia muncii”,
“Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si “Normele generale de protectie
impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor”.

6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI

Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului tehnic cu executia si a sefului


punctului de lucru. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt
necesare functie de complexitatea si durata executiei.
Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale personalului
tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare.

7. INREGISTRARI

Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor:


-proces verbal de lucrari ascunse
-condica de betoane
-proces verbal al aspectului betonului dupa decofrare

8. ANEXE

Specifice nu sunt
EXECUTAREA LUCRARILOR PENTRU SUDAREA ARMATURILOR DE OTEL-BETON

1. SCOP

Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de


sudare a armaturilor din otel beton.

2. DOMENIU DE APLICARE

Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de sudare a armaturilor din otel beton.

3. DEFINITII SI ABREVIERI

- Termeni utilizati:
-Innadirea sudata : legatura rigida a doua bare coaxiale, executate in scopul prelungirii
baralor:
- Nod sau innadire sudata : intersectia a doua bare solidarizate prin sudare;
- Zona influientata termic (ZIT) se considera zona care se formeaza la sudarea barelor de otel
beton, si se extinde pe o lungime de bara de 2d, de o parte si de alta a innadirilorsudate si pe o
lungime de 3 d la sudarea prin puncte;
- Regimul de sudare poate fi : regim moale – care utilizeaza curenti cu intensitate mica, timpi
lungi de incalzire si forte de apasare mici ; regim dur – care utilizeaza curenti cu intensitate mare,
timpi scurti de incalzire si forte de apasare mari ;
- Rupere tenace: este rupera care se produce lent, fiind precedata de deformatii permanente
vizibile (alungire si contractie transversala); suprafata de rupere prezinta unaspect mat, fibros;
- Rupere tenace: este rupera care se produce lent, fiind precedata de deformatii permanente
vizibile (alungire si contractie transversala); suprafata de rupere prezinta unaspect mat, fibros;
- Rupere tenace: este ruperea care se produce lent, fiind precedata de deformatii permanente
vizibile (alungire si contractie transversala); suprafata de rupere prezinta un aspect mat, fibros;
- Rupere fragila: este ruperea care se produce brusc, fara deformatii permanente vizibile
(alungire si contractie transversala); suprafata de rupere prezinta un aspect lucios,cristalin;

4. DOCUMENTE DE REFERINTA
La intocmirea instructiunii se fac referiri la : Normativ C 28/1993 sudarea armaturilor de otel-
beton.

5. INSTRUCTIUNEA
5.1. Conditii prealabile
Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele;
- asigurarea documentelor de executie;
- verificarea conditiilor speciale;
- instruirea personalului in executarea lucrarilor;
- dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
- racorduri de energie , apa si alte utilitati;
- existenta inregistrarilor de calitate pentru otelul beton;
5.2. Descrierea instructiunii

Barele de otel beton folosite ca armaturi de rezistenta sau constructive , in beton armat si
prefabricat , se pot suda prin mai multe procedee cum ar fi :
- sudarea electrica prin puncte;
- sudarea electrica cap la cap prin topire intermediara;
- sudarea manual cap la cap cu arcul electric ,prin suprapunere si cu eclise;
- sudarea manual cap la cap cu arcul electric cu urmatoarele variante de indire: sudare in
cochilie, in bie de zgura(cu si fara manson) ; sudarea in semimanson de cupru;
- sudare in semimanson de bioxid de carbon;
Tipurile de otel beton care pot fi inadite sunt: OB 37; STNB sau STPB; PC 52; PC 50; PC
90;
Innadirile sudate se vor amplasate astfel:
- intre doua sectiuni invecinate, cu una sau mai multe inadiri sudate, va fi o distanta de cel
putin 50diametre;
- aria armaturilor de rezistenta innadite prin sudare si solicitate la intindere, intr-o sectiune a
unui element de beton armat, se recomanda sa nu depaseasca 25%din aria totala a armaturilor
de rezistenta. Daca armatura de rezistenta este alcatuita din 3 bare , se admite, in mod
exceptional ca una din bare sa fie sudata;
- indoirea barelor, dupa sudare, este admisa la o distanta de cel putin 5 diametre, de la capetele
sudurii
Depozitarea armaturilor se va face la obiect in spatii special amenajate si marcate, pe locuri
orizontale, uscate , pentru a nu se murdari sau coroda.
Transportul si manipularea se va face cu utilaje si dispozitive corespunzatore pentru a se evita
deformarea si degradarea.
La exectarea sudurii armaturilor se va verifica:
- Calitatea armaturilor , ca sa nu prezinte rugina, murdarie, grasime si se vor curati cu peria de
sarma capetele barelor ce se sudeaza si lungimile transversale ale capetelor ce se sudeaza;
- Se va verifica si intretine masinile si agregatele de sudarea armaturi;
- se va urmari permanent , prin montarea unui voltmetru , variatia tensiunii din reteaua de
alimentare a masinilor si agregatelor de sudarea a armaturii;
Personalul de executie trebuie instruit pentru folosirea dispozitevelor de lucru, a materialelor
auxiliare si a conditiilor specifice lucrarilor respective.
Armaturile imbinate sau innadite prin sudare vor fi executate numai de sudori calificati, car au
sustinut examenul teoretic si practic pentru grupa 3 a prevedeilor de sudare;
Sudarea se poate executa numai daca temperatura ambianta este de de cel putin 0C pentru
otelurile PC 52, PC60, PC90, si de cel putin - 5C pentru sudarea oteluli OB 37;
Asigurarea pozitiei corecte a armaturilor in timpul turnarii betonului, respectindu-se astfel
grosimile straturilor de beton prevazute in proiect. In acet scop se vor prevedea distantieri in numar
corespunzator, tinandu-se seama de pozitia di diametrul barelor si de distanta dintre ele.
Se vor prevedea distantieri din plastic sau din otel beton iar la partea superioara a elementelor
turnate pe orizontalea se utilizeaza distantieri din otel beton.
La betoanele aparente unde se prevad distantieri din otel-beton , se va asigura protectia
anticoroziva in punctele de reazem a acestora pe cofraj;
Se va acorda atentie compozitiei tehnologiilor de preparare si de punere in opera a betoanelor, in
vederea conlucrarii corespunzatoare cu barele de otel;
In dreptul golurilor din placi , barele de otel beton se vor intrerupe si pe marginile golurilor la
partea superioara si inferioara a placii se vor prevedea armaturi suplimentare din PC52 si PC60, care se
vor fixa fie prin sudura fie prin legarea cu sarma de barele placii;
Proiectul tehnic de executie va cuprinde:
- toate cotele privind pozitiile de montaj ale armaturii specificandu-se directiile si randurile de
armare pe care urmeaza sa fie situate barele longitudinale si transversale, latimele de suprapunere intre
ele, pozitia eventalelor bare izolate si carcase de armatura fata de plasele prevazute ;
- in cazul placilor , proiectul va contine si detaliile privind pozitia armaturior la partea superioara
fata de reazeme, la partea inferioare a reazemelor si cazul armaturii suprapuse, succesiunea acestora in
raport cu grosimea elementului.
- Se vor specifica si abaterile limita admise prevederile in vigoare;
Se va trata diferit armarea placilor rezemate pe pereti ,grinzi sau centuri, a peretilor verticali
portanti si neportanti,a grinzilor armate cu etrieri confectionati din plase sudate, a fundatiilor
La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile ”Normele republicane de protectia muncii”,
“Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si “Normele generale de protectie
impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor”.

6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI

Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului CQ, responsabilului tehnic cu


executia si sefului punctului de lucru. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte
responsabilitati, si daca sunt necesare functie de complexitatea si durata executiei.
Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale
personalului tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare.

7. INREGISTRARI

Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor

- procese verbale de lucrari ascunse

8. ANEXE

Specifice nu sunt
EXECUTAREA LUCRARILOR PENTRU PREPAREAREA SI UTILIZAREA MORTARELOR
DE ZIDARIE ŞI TENCUIALA

1. SCOP

Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare de preparare si utilizare a


mortarelor pentru zidarii si tencuieli

2. DOMENIU DE APLICARE

3. Instructiunea se utilizeaza la realizarea mortarelor folosite pentru lucrarilor de zidarii si tencuieli


la constructii.

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

La intocmirea instructiunii se fac referiri la : Normativ C17/1982 prepararea si utilizarea


mortarelor.

5. INSTRUCTIUNEA

5.1. Conditii prealabile

Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele;


- asigurarea documentelor de executie;
- verificarea calitatii privind trasarea terenului de fundare;
- verificarea conditiilor speciale;
- instruirea personalului in executarea lucrarilor;
- dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
- racorduri de energie , apa si alte utilitati;

5.2. Descrierea instructiunii

Mortarele se utilizeaza pentru realizarea zidariilor si tencuielilor pe elemente de constructii din


beton, beton celular, suporti de zidarie, inlocuitori de caramida.

5.3. Compozitia si prepararea si transportul mortarelor:

In compozitia mortarele intra:


 Liantii care sunt: var hidraulic si var pasta, in locul pastei de var se mai poate folosi si slamul
de carbid cu densitate si consistenta
corespunzatoare. Aceasta trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in
vigoare
 Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de
normale in vigoare
 Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenit din
concasarea rocilor naturale. Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va
stabili prin incercari , asigurandu-se un continut de cel putin 50 % nisip natural, nisipul de
mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare), se
poate utiliza numai la mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25.
Granulozitatea trebuie sa se incadreze in limitele prevederilor tehnice.
 Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipul de
mortar si felul lucrarii.
Aditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa, se recomanda sa se
utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari. Ca aceleratori de intarire se
utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandate mai ales pe
timp friguros.Intarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii speciale.
Conditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn
prevederilor tehnice
Dupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute de
normele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in:
 Mortare pentru zidarie
 Mortare pentru tencuieli
Mortare pentru zidarie sunt caracterizate prin marca aceasta, reprezinta o valoare conventionala
privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pus in lucrare.
Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi trebuie sa scada de la suprafata suportuluispre
exterior.
Alegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont de
solicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective, de materialul si grosimea zidariei,
umiditatea mediului interior si exterior, conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate, mod de
exploatare).
Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tine cont de
felul lucrarii, umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplica.
In functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului, marimea si natura agregatelor, precum
si marca mortarului.
Stratul vizibil al tencuielilor “tinci” se va executa dintr-un mortar care are aceeasi compozitie ca a
stratului de grund, eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip fin.
Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var, pasta de var slam de carbid cu adaus de ipsos;
pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos.
Pentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau
betoniere cu cadere libera.
Conditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn
prevederilor tehnice.
Pentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai
transformat in lapte de var
Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregate cu
granula cea mai mare.
Durata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei , dar nu va fi mai putin
de 45 de secunde de al introducerea ultimului component, aceasta se va mojora dupa caz cum ar fi:
utilizarea de aditivi si adausuri, perioade de timp friguros, utilizarea de agregate cu granule mai mari de
31mm, betoane cu lucrabilitate redusa.
La terminarea unui schimb sau lao intreruperea prepararii mortarului mai mare , este obligatoriu
ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietris.
Durata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va
fi de maxim 20 de minute.
Mijlocul de transport trebuie sa fie etans pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment
Descarcarea mortarului se va face in dispozitive special amenajate care sa permita transportarea
si punerea in lucrarea a mortarelor cat mai rapid si comod.
Este interzisa descarcarea mortarelor direct pe pamant
Punerea in opera a mortarelor se va face conformn normalor in vigaoare privind executarea
zidariilor si tencuielilor
5.4. Controlul calitatii mortarului

Activitatea de control cuprinde:


- determinarile pentru – lucrabilitate, temperatura, densitate aparenta, continut de aer oclus - se
efectueaza in scopul evitarii punerii in opera a unui mortar necorespunzator.
- analiza imediat dupa inregistrare, a rezultatelor privind rezistanta la compresiune si densitate
la varsta de 28 zile, se efectueaza in scopul remedierii operative a unor cazuri
necorespunzatoare;
- rezultatul asupra calitatii mortarului pus in lucrare, se consemneaza intr-un proces-verbal
incheiat intre beneficiar si executant

5.5. Receptia

Receptia se efecteaza pe intreaga constructie sau parti de constructie .


La receptie se va verifica urmatoarele:
- existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privid; cofraj, armarea,
aspectul elementelor dupa cofrare precum si de apreciere a calitatii mortarului pus in lucrare
- consemnarile din condica de betoane,
- existenta si continutul certificatelor de calitate, in cazul in care mortarul a fost livrat de care o
alta unitate de constructii;
- confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri prevazute;
- respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate,
compozitia mortarului, gradul de impermeabilitate, etc.
La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile ”Normele republicane de protectia muncii”,
“Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si “Normele generale de
protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor.

6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI

Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului CQ, responsabilului tehnic cu


executia si a sefului punctului de lucru. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte
responsabilitati, si daca sunt necesare functie de complexitatea si durata executiei.
Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale
personalului tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare.

7. INREGISTRARI
Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor
- procese verbale de lucrari ascunse

8. ANEXE

Specifice nu sunt
EXECUTAREA LUCRARILOR DE TENCUIELI PENTRU CONSTRUCTII

1. SCOP

Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de


tencuieli obisnuite (umede) si tencuieli groase si subtiri

2. DOMENIU DE APLICARE

Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de tencuieli obisnuite (umede) si tencuieli


groase si subtiri.

3. DEFINITII SI ABREVIERI

Specifice nu sunt

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

La intocmirea instructiunii se fac referiri la : Normativ N.E. 001 /1995 alcatuirea si executarea
tencuielilor la constructii.

5. INSTRUCTIUNEA

5.1. Conditii prealabile:

Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele;


- asigurarea documentelor de executie;
-verificarea conditiilor speciale;
-asigurarea resurselor;
- instruirea personalului in executarea lucrarilor
- dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
- racorduri de energie , apa si alte utilitati

5.2. Descrierea instructiunii

Tencuielilor de diferite tipuri interioare, exterioare aplicate manual sau mecanizat pe suprafete
de caramida, beton, beton celular autocalavizat , se utilizeaza pentru constructii de locuinte, social
culturale si constructii agrozootehnice,constructii provizorii, in functie de specificul local, turistic,
climatic, si in functie de posibilitatile de aprovizionare apropiate sau din sursele locale.
Tencuielile umede sunt finisaje aplicate pe suprafetele interioare sau exterioare ale incaperiolor
pe peretii si tavane, realizate din mortar avand grosimi variabile , cu rol de protectie.
Tencuielile subtiri sunt finisaje din mortare plastice cu grosimi variabile.
Tencuielile groase sunt finisaje din mortare obisnuite cu grosimi variabile aplicate in 3 straturi:
sprit, grund, tinci.
Tencuielile exterioare se aplica pe fatadele care acopera suprafetele exterioare ale peretilor.
Tencuielile se pot aplica pe suprafete de sipci si trestie in interiorul incaperilor pe peretii si
tavane. Pe suprafete acoperite cu plasa rabit ( la tavane false ) tencuiala se executa in trei straturi – smir,
grund si un strat vizibil.
Se vor folosi mortarele pentru tencuieli in conformitate cu prevederile tehnice in vigoare si in
concordanta cu detaliile din proiectul tehnic de executie
Diversele operatii necesare pentru realizarea cu diverse materiale
( manipulare , prelucrare etc.) se executa cu scule si dispozitive speciale indicate in proiectul tehnologic,
in functie de operatia efectuata.
Depozitrea materialelor se va face la obiect, in uscate special amenajate, ferite de umezeala , pe
suprafete plane.
Personalul de executie trebuie instruit pentru cunoasterea particularitatilor materialelor folosite.
Tencuielile se vor executa dupa detaliile din proiectul tehnic de executie.
Rosturile zidariei de caramida vor fi curatate cu ajutorul unui scoabe metalice, iar suprafetele
netede de beton vor fi aduse in stare rugoasa.
Rosturile de dilatatie intre elementele de pe suprafetele constructiilor, care au coeficient de
dilatatie diferit, se vor acoperi cu fasii din plasa de rabit de circa 15cm latime.
De asemennea se vor acoperi cu rabit si suprafetele de lemn sau metal, existente pe suprafetele de
zidarie de caramida. Pe suprafetele de lemn acoperite cu cu plase de rabit ,sub palsa de rabit se va aplica
fie carton asfaltat, fie alta solutie hidrofuga, pentru a se evita umflarea lemnului in contact direct cu
tencuiala.
Suprafetele de lemn ale tavanelor, care urmeaza a fi tencuite, vor fi acoperite cu sipci de lemn sau
trestie,care se vor fixa pe grinzile de lemn a tavanelor.
Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea tencuieli interioare si exterioare, trebuie
terminete urmatoareale lucrari:
-invelitorile cladirii inclusiv terasele, logiile, balcoanele cu amenajarea scurgerilor, astfel incat sa
nu fie afectate lucrarile de placaj;
- toate profilele, solbancurile, glafurile etc.
- montarea conductelor sanitare, electrice de incalzire de sub zugravelile si vopsitoriile;
-executarea probelor de scurgere a si a probelor de presiune pentru conductele de alimentare cu
apa;
-montarea diblurilor si dispozitivelor de fixare a obiectelor sanitare
-executarea pardoselilor;
Aplicarea tencuielilor se va face numai pe suprafete uscate pregatite in preablabil
- stratul suport va fi riguros controlat in ceea ce priveste: respectarea pantelor, planietatii si a
aliniamentului in conformitate cu proiectul tehnic;
- executarea prealabila a tuturor strapungerilor pentru cosuri, ventilatii, conducte, cable.
- indepartarea tuturor urechilor de montaj, mustati, resturi de materiale, moloz etc. de pe fata
stratului suport.
Executatrea amorsei: suprafetele de beton (tavane, si pereti) si ale zidariilor vor fi stropite cu apa,
apoi se face amorsarea prin stropirea cu un sprit care se aplica in grosime de 3cm.
Amorsarea suprafetei tavanelor din sipci si trestie se va face prin stropire cu un sprit din mortar
de var-ipsos , iar pe suporturile din plasa din rabit se va aplica direct smirul, cu un mortar din aceesi
compozitie cu a mortarului pentru grund.
In timpul executarii amorsei suprafetelor se va urmari cu spritul sa fie aplicat cat mai uniform,
fara discontinuitati prea mari, iar inainte de aplicarea grundului se va verifica daca spritul este suficieent
intarit,fara prelingeri pronuntate si daca suprafata amorsata este suficient de rugosa si aspra la pipait cu
mana.
Executarea grundului , este cel mai gros strat al tencuielilor de la aplica la 24 de ore de la
aplicarea spritului in cazul suprafetelor de beton si dupa 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. In cazul
spritului prea uscat sau pe timp calduros, suprafata se va uda in prealabil cu apa, inainte de a se aplica
grundul.
Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat intr-unl sau doua reprize, grosimea toatala fiind de
circa 15 mm pe suprafetele suport executate din sipci si trestie, pana la 20mm, pentru restul suprafetelor.
Pe suprafetele de beton care sunt netetde si au absortie de apa redusa stratul de finisare se va
executa cu mortar cu adaus de aracet, dupa ce aceste suprafetele au fost amorsate.
Aplicarea grundului pe timp pe timp de arsita se va face luandu-se masuri contra uscarii rapide,
prin acoperirea suprafetelor respective, cu materiale protectoare.
Este interzis sa se aplice grundul pe suprafete inghetate,sau daca exista pericolul sa inghete
inainte de intarire.
In timpul executarii grundului se va urmari obtinerea unui strat cu o grosime care sa se incadreze
in limitele admise si se va verifica planeitatea si verticalitatea suprafetelor executate care sa ascunda si sa
rectifice toate defectele stratului suport. Se va verifica ca suprafata grundului sa nu prezinte asperitati
pronuntate, zgrieturi, neregularitati ciupituri etc.
Spritul si grundul se vor aplica pe fatatdele cladirilor de sus in jos. De pe schele , montate la 50
cm, fata de suprafata fatadelor.
Inainte de aplicarea stratului vizibil se va controla suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba
granule de var nehidratat, care se poate stinge ulterior in contact cu umiditatea din stratul de grund, si sa
provoacec impuscaturi pe suprafetele tencuite anterior.
Executarea stratului vizibil: se va face cu mortar denumit ”tinci”, de aceeasi compozitie cu a
stratului de grund , eventual cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pana la 1mm, sau in cazuri
speciale numai cu ciment si praf de piatra.
Stratul vizibil se va prelucra in functie de materialel utilizate, precum si in functie de sculele
utilizate, tencuielile respective purtand urmatorele denumiri : driscuite, gletuite, stropite, sclivisite,
decorative din materiale speciale etc.
Dupa executarea tencuielilor se vor lua masuri pentru protectia suprafetelor proaspat tencuite ,
pana la intarirea mortarului.

5.3. Controlul calitatii si receptia lucrarilor

Receptia se efecteaza pe intreaga constructie sau parti de constructie( tronson scara) .


La receptie se va verifica urmatoarele:
- existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa a suportului
- existenta si continutul certificatelor de calitate a materialelor,
- confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri prevazute;
- dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;
dimensiunile diferitelelor elemente conforme cu proiectul tehnic
-respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate,
corectitudinea executiei;
La executarea lucrarilor de tencuieli se vor respecta prevederile ”Normele republicane de
protectia muncii”, “Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si “Normele
generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor”.

6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI

Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului CQ, responsabilului tehnic cu


executia si a sefului punctului de lucru. Directorul general adjunct notifica in scris si alte responsabilitati,
si daca sunt necesare functie de complexitatea si durata executiei.
Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale
personalului tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare.

7. INREGISTRARI

Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor


- procese verbale de lucrari ascunse

8. ANEXE

Specifice nu sunt
EXECUTAREA ELEMENTELOR DIN ZIDARIE

1. SCOP

Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza elementelor din
zidarie

2. DOMENIU DE APLICARE

Instructiunea se utilizeaza la realizarea elementelor de zidarie .

3. DEFINITII SI ABREVIERI

Specifice nu sunt

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

La intocmirea instructiunii se fac referiri la : Normativ P 2/85, proiectare si executiea


structurilor din zidarie.

5. INSTRUCTIUNEA

5.1. Conditii prealabile

Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele;


- asigurarea documentelor de executie;
- verificarea calitatii privind trasarealucrarii;
- verificarea conditiilor climaterice de temperatura si umiditate;
- instruirea personalului in executarea lucrarilor
- dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
- racorduri de energie , apa si alte utilitati
- existenta inregistrarilor de calitate pentru montaj armatura si piese inglobate, conform planurilor
de executie

5.2. Descrierea instructiunii

Zidariile se pot executa din caramida plina, sau caramizi si blocuri ceramice cu goluri
Executarea structurilor din zidarie portanta si neportanta se face pe baza unui proiect tehnologic
de executie care trebuie sa contina toate detaliile, elementele de beton armat inglobate si caracteristicile
materialelor folosite :
- tipul,calitatea si marca caramizilor si blocurilor;
- tipul si marca mortarului si eventualii aditivi ce se vor folosi;
- tipul si marca betoanelor;
- tipul si marca otelului beton;
Caramizi si blocuri ceramice cu goluri se livreaza in pachete paletizate
- Manipularea se va face manual. Se interzice bascularea sau aruncarea caramizilor sau a
blocurilor;
- Diversele operatii necesare pentru realizarea constructiilor cu elementele din zidarie(
manipulare , prelucrare , montare, finisare etc.) se executa cu scule si dispozitive speciale indicate in
proiectul tehnologic, in functie de operatia efectuata
- Depozitrea se va face la obiect, in locuri uscate, ferite de acumularea apelor meteorice, plate pe
reazeme din materiale tari.
- La depozitare se interzice depoziarea caramizilor pe inaltimi mai mari de 2,40 m;
- Personalul de executie trebuie instruit pentru cunoasterea particularitatilor, a dispozitevelor de
lucru, a materialelor auxiliare si a conditiilor specifice lucrarilor respective.
Se va verifica prin sondaj calitatea elementelor in ceea ce priveste;
 aspectul,
 starea suprafetelor interzicandu-se folosirea celor acoperite cu impuritati,praf, gheata, sau in
cazul caramizilor si blocurilor refractare folosirea celor stirbie sau cu colturi rupte,
 dimensiunile si capacitatea portanta,
 certificatele de calitate .
Se va verifica cit mai frecvent la fiecare sarja de mortar cu conul etelon daca consistenta
mortarului de zidarie se inscrie in limitele admise in normativ,pentru zidaria din caramizi pline va fi
8…13 cm, iar pentru zidaria din caramizi si blocuri cu goluri verticale va fi de 7..8cm.
Se va verifica in mod special pe timp friguros, daca sunt udate inainte de punerea in opera.
Executarea elementelor de zidarie. se va face dupa hidroizolarea soclului si executarea
elementelor structurii de rezistenta si a executarii imbinarilor elementelor de structura.
La zidaria din caramizi pline sau cu goluri verticale, rosturile verticale si orizontale se vor umple
cu mortar dar se lasa neumplute pe o adincime de de 1-1,5cm de la fata zidului.
La zidaria din blocuri cu pline sau cu goluri orizontale, rosturile orizontale se vor umple cu
mortar. Pentru rosturile verticale mortarul se va aplica numai pe portiunile marginale ale blocurilor
In timpul executiei zidariei se va verifica in permanenta orizontalitatea zidariei.
Intreruperea zidariei se va face in trepte interzicandu-se intreruperea in strepi.
Legaturile intre ziduri, la colturi, intersectii, si ramificatii se va face alternativ in functie de tipul
de caramizi si blocuri ceramice utilizate.
Ancorarea zidariei de umplutura de structura cladirii (stalpi sau diafragmele de beton armat) se
face fie cu ajutorul mustatilor de otel beton , fie cu agrafe fixate pe bolturi impuscate cu pistolul .
Inainte de inceperea executarii zidariei de umplutura, pe suprafetele respective ale stalpilor sau
diafragmelor se va aplica un sprit de mortar de
ciment, iar rostul vertical dintr zidarie si alamentul de structura va fi umplut complet cu
mortar.
- La exectarea zidariilor armate, se va acorda o atentie deosebita pozitionarii corecte a barelor de armatura
si realizarii grosimii necesare a mortarului de acoperire a armaturii in rosturile orizontale.
- La executarea zidariei complexe, in cazul in care armatura stalpisorilor se realizeaza din carcase
prefabricate, acestea se vor monta inaintea de executarea zidariei, legandu-se de mustatile nivelului
superior. Rosturile in dreptul stalpisorilor se se lasa neumplute cu mortar pe o adancime de cca. 2 cm
pentru o legatura mai buna
Turnarea betonului se face in straturi cu inaltimea de cca. 1 m , dupa udarea prealabila a a zidariei
si a cofrajului, se interzice folosirea vibratoarelor sau baterea cofrajului cu ciocanul, indesarea betonuli se
va face cu vergele.
- La zidurile cu grosimea de cel putin o caramida, se vor zidi de o parte si de alta a golului cate 3
ghermele de fiecare gol de usa, si cate 2 ghermele de fiecare gol de fereastra. Ghermelele din lemn vor fi
impregnate cu carbolineum sau cufundate de 2..3 ori in bitum fierbinte.
- La executarea zidariei cosurilor de fum sau ventilatie ce se executa pe ultimul nivel, pentru asigurarea
rezistentei si stabilitatii cosurilor vor fi prevazute cu armatura verticala legate cu etrieri, se vor ancora in
planseul pe care reazema,sau in centurile acestuia si in stalpisorii de beton armat ai nivelului inferior,prin
bare de otel beton. Executia va fi ingrijita , astfel ca fata interioara a cosului sa fie neteda.
Rosturile se vor tese la fiecare rand si se vor umple complet cu acelasi mortar cu care s-a executat
zidaria
Se vor monta numai olane sau tuburi de beton care nu prezinta defecte.
- La executarea zidariei aparente, se va executa cu caramizi de calitatea A.
Rosturile vor fi drepte, paralele si de grosime egala.si se va fagui cu fierul de rostuit.
Se va folosi mortarul prevazut de proiect, iar mortarul scurs pe fatade si petele lasate de acesta se
vor indeparta cu acizi diluati si se vor spala bine cu apa.
-La executarea zidariei de placare a diafragmelor de beton armat cu caramizi sau blocuri ceramice,
acestea se vor executa intre centurile de beton armat scoase in consola in dreptul planseelor, zidaria se
impana intre centuri, ssi spatiul dintre zidarie si diafragme se va umple bine cu mortar.
In zonele seismice placajul va fi ancorat de diagrame cu bare de otel beton (inglobate in rosturile
orizontale)
- Obiectele sanitare care se monteaza pe zidaria de caramida sau blocuri cu goluri orizontale se
vor fixa cu dibluri.
La executarea lucrarilor de zidarie se vor respecta”Normele republicane de protectia muncii”,
“Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si
“Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si
instalatiilor ”.

6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI

Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului tehnic cu executia si a sefului


punctului de lucru. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt
necesare functie de complexitatea si durata executiei.
Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale
personalului tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare, resonsabil CQ.

7. INREGISTRARI

Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor

- procese verbale de lucrari ascunse

8. ANEXE

Specifice nu sunt
TAMPLARIE INTERIOARA, EXTERIOARA

Obiectul specificaţiei -
Acest capitol cuprinde specificaţiile pentru usi, ferestre, vitrine si pereţi cortina din ALUMINIU ,
aluminiu,etc.si accesoriile acestora.
Uşile utilizate in ATI trebuie sa indeplineasca in mod oligatoriu cerinţele din standardele si normative cu
privire la igiena, siguranţa, calitate, durabilitate si eficienta.
Acestea se executa din materiale cu rezistenta chimica înalta la acţiunea soluţiilor si agenţilor de curăţare
si dezinfectare utilizaţi in aplicaţii medicale.
Suprafeţele uşilor utilizate in aplicaţii medicale, trebuie sa fie fara rugozităţi pentru a permite o uşoara
curăţire si dezinfectie.
In funcţie de destinaţia si aplicaţia medicale uşile se vor prevede cu foi din plumb pentru protecţie la raze
X.
Uşile trebuie sa asigure prin construcţie un nivel de reducere a zgomotului de 34dB.
Dupa numărul de foi de usa, aceste pot fi :
- cu o foaie - usi simple
- cu doua foi - usi duble
Dupa modul de deschidere, uşile se pot imparti in:
- usi culisante
- usi batante. Dupa modul de acţionare:
- usi acţionate manual
- usi acţionate electric cu senzor
- usi acţionate electric cu cotul sau piciorul asupra unui dispozitiv montat pe toc/ perete .
Dupa gradul de rezistenta la foc, uşile pot fi:
- rezistente la foc 30 minute
- rezistente la foc 60 minute
Tipul de usa ales este impus de aplicaţia si circuitul medical realizat. Circuitul medicilor si pacienţilor
pentru ATI impune următoarele tipuri de usi:
- la intrarea in saloanele ATI de cate 2 paturi (13 saloane) se vor prevede usi, cu 2 foi culisante in
interiorul peretelui de rigips, acţionate electric, usi cu dimensiunile: 1.500 x 2.100 mm;
- saloanele ATI de cate 1 pat (2 saloane), vor fi prevăzute cu usi batante, cu o foaie, acţionate electric sau
manual, dupa caz, cu dimensiunile: 1.100 x 2.100 mm accesul in celelalte incaperi se va realiza pe usi
batante cu 1 foaie, cu dimensiunile 900 x 2.100 mm, usi acţionate manual;

Standarde şi normative de referinţă

SR EN 12519:2004 - Tamplarie pentru construcţii civile si industriale. Terminologie STAS 4670 - 85 -


Modularea construcţiilor. Goluri pentru usile si ferestrele
clădirilor de locuit si social-culturale STAS ISO 1226-92 - Usi si ferestre. Denumirea convenţionala a
fetelor uşilor si ferestrelor, a
sensurilor de rotaţie pentru închiderea si notarea lor simbolica. STAS 1548 - 91 - Cremosne pentru usi
si ferestre. STAS 2419 - 88 - Mânere, silduri si rozete obişnuite pentru ferestre si usi. STAS 3778 - 87
- Zavoare aplicate pentru ferestre STAS 1547 - 86 - Balamale îngropate pentru usi si ferestre
- Agrementul Tehnic pentru tamplaria din ALUMINIU folosita
C 56 - 2002 - Normativ pentru verificarea calităţii si recepţia lucrărilor de construcţii si
instalaţii aferente
Materiale
Executantul va prezenta beneficiarului tipurile de tamplarie din PVC, respectiv aluminiu, cu soluţiile de
rezolvare pentru punţile termice, cu toate accesoriile, feroneriile si elementele de fixare, sorturile si
pervazele.
Dupa alegerea tipului de produs, acesta va ramane ca mostra si va fi comparat cu tamplaria livrata si pusa
in opera.
Aprovizionarea tamplariei se va face in conformitate cu tablourile de tamplarie puse la dispoziţie de
proiectant, la dimensiunile si tipurile din specificaţiile proiectantului.
Tamplaria se va aproviziona pe elemente complet asamblate si ajustate, cu toate accesoriile necesare
acţionarii, manipulării si blocării.
Tamplaria se va aproviziona numai asamblata si protejata cu foilie sau carton.
Transportul tamplariei din ALUMINIU se va face cu mijloace de transport acoperite, special amenajate
cu suporţi de sprijinire si tampoane aşezate intre elementele de tamplarie, pentru evitarea deplasărilor si
deteriorărilor.
Depozitarea tamplariei se va face in încăperi uscate, ferite de intemperii si de degradare prin lovire.
Se admit abateri de la grosimea specificata in planşe :
- pana la 50 mm grosime, se admite abatere de 0,4 mm
- pana la 200 mm grosime, se admite abatere de 0,5 mm.
Se admit abateri de la planeitate (deviaţia unui colt fata de planul format de celelalte trei laturi) : - pentru
elementele de pana la 1,5 m lungime , se admit maxim 0,5%, iar pentru elementele peste 1,5 m lungime,
se admite abatere de 1%.
Abateri fata de dimensiunile specificate in planuri : pentru tocuri, se admit maxim 3 mm., iar pentru golul
interior al tocului, se admit maxim 2 mm.

Executarea montajului tamplariei din ALUMINIU


Montarea tamplariei din ALUMINIU se va face inainte de executarea stratului suport pentru pardoseli si a
lucrărilor de tencuieli.

In cazul tamplariei cu cercevele (ferestre mobile, usi, etc.) montarea cercevelelor se va face dupa
terminarea finisajelor cu procedee umede, in cazul in care elementele se livrează ca elemente separate.
Pentru montarea tamplariei, in goluri se vor prevedea piese de fixare din otel inoxidabil. Aceleaşi tipuri de
piese de fixare vor fi prevăzute in inetriorul profilului tamplariei si prinse de aceasta. Detaliile de montaj
ale tamplariei vor fi cele specificate prin planşele desenate ale proiectului si vor fi respectate in totalitate.
Etansarea rosturilor dintre tamplarie si zidărie se va realiza din spume poliuretanice, finisate deasupra cu
finisajul spaţiului respectiv. La exterior, tamplaria din ALUMINIU se va racorda pe elementele de faţada
prin glafuri.
Piesele de montaj, care intra in contact cu zidăria sau mortarele, vor fi protejate cu materiale anticorozive.
Verificarea lucrărilor
Pot aparea defecte considerate minore si se pot remedia prin operaţiuni de mica amploare, la cererea
beneficiarului, pe cheltuiala constructorului:
- uşile se inchid si se deschid cu oarecare greutate;
Se considera defecte majore:
- deviaţia de la verticalitate sau de la orizontalitate
- diferente de culoare si zgârieturi adânci
- (lipsa de) orizontalitate a laturilor
- (lipsa de) planeitate a elementelor
- fixarea (defectuoasa) a tamplariei in gol;
- tendinţa de deschidere sau inchidere, din cauza deviaţiei de la planul vertical.
Remedierile se vor executa la solicitarea beneficiarului si pe cheltuiala constructorului.
II Tâmplărie exterioară din aluminiu
Tâmplăriile, închiderile sau anvelopările montate la exteriorul spaţiilor încălzite, atunci când
sunt realizate cu profile din aluminiu, vor avea obligatoriu rupere de punte termică şi cameră centrală
de minimum 22 mm, încadrându-se conform DIN 4108 în clasa termică 2.1, celelalte caracteristici
tehnice fiind :
- vopsirea în câmp electrostatic şi anodizarea profilelor se va executa conform standardelor
Qualicoat şi Qualanod;
- toate părţile aflate în contact cu atmosfera trebuie vopsite electrostatic cu un strat de vopsea
de minimum 60 microni;
Alte caracteristici :
- izolaţia - pentru ruperea punţii termice se pot folosi două tipuri de produse : poliamidă din
două componente care îşi păstrează calităţile între -30 şi +75 grade Celsius sau dublă poliamidă
(din fibră de sticlă ranforsată), ce rezistă la o diferenţă de temperatură de 250 grade Celsius;
- etanşarea - se va face pe minimum două garnituri tip EPDM;
- profilele trebuie să admită geamuri termoizolante cu grosimi diferite de minimum 24 mm
(4-16-4);
- grosimea pereţilor exteriori ai profilelor va fi de minimum 1,5 mm;
- îmbinările de colţ şi teurile vor fi prevăzute cu piesele de stabilitate specifice sistemului;
- indice de izolare fonică la zgomot aerian va fi de minimum 35 dB;
- asamblările de colţ vor fi etanşate cu adezivul adecvat;
- la montajul în golurile de zidărie, pentru o mai bună etanşare se recomandă utilizarea
garniturilor perimetrale pe conturul exterior al tocului;
- componentele din oţel, cu excepţia celor din inox, vor fi zincate;
- clasa de rezistenţă la foc va fi prevăzută prin prescripţiile de proiectare conform
Normativului P118-99, art.2.3.2.4.
Ferestrele realizate cu profile din aluminiu şi coeficient termic UF = 2,2 W/mpK se obţin
respectând următoarea configuraţie : profile de aluminiu clasa termică 2.1 sau 1.0, geam
termoizolant 4-16-4 cu sticlă Low-E soft şi argon.
Criterii de realizare a geamurilor termoizolante :
În vederea evitării distorsiunilor optice la geamurile termoizolante, acestea vor fi realizate
numai cu sticlă executată prin procedeul float, fiind interzisă utilizarea sticlei produse prin procedeul
denumit generic "sticlă trasă".
Geamurile termoizolante vor fi alcătuite astfel :
- două sau mai multe foi de sticlă, cu margini precise şi toleranţa admisă de 0,2 mm;
- baghete-distanţier din aluminiu sau materiale izolante, umplute cu silicagel, siliporit, în
stare uscată;
- prima sigilare la baghetă se realizează cu butil aplicat mecanizat;
- a doua sigilare, pe conturul geamului termoizolant, este obligatorie şi va fi executată cu
material propus de fabricantul instalaţiei de sigilare;
- vizualizarea calităţii geamului termoizolant se va face pentru efectul de transmisie de la 3 m
iar pentru cel de reflexie de la 5 m.;
Sisteme de feronerie :
Feroneria care echipează tâmplăria termoizolantă va respecta standardele furnizorilor şi
cerinţele proiectanţilor, inclusiv următoarele prevederi :
- distanţa dintre două puncte de închidere va fi de maximum 70 cm ;
- elementele de feronerie vor fi marcate cu sigla fabricantului;
- feroneria se va utiliza cu respectarea strictă a categoriilor de greutate pentru care a fost
concepută;
- sistemele de feronerie vor fi obligatoriu tratate galvanic sau cu protecţie provizorie prin
zincare, pasivare, cromare, ceruire, etc., cu excepţia celor din oţel, aluminiu sau fibră de sticlă;
- uşile pentru accesul public vor fi prevăzute cu amortizoare;
- la uşile de exterior, cu excepţia celor de balcon, nu se admite utilizarea balamalelor de
fereastră;
- feroneria va fi silenţioasă, reglabilă, cu închidere în minimum 3 puncte, uşor manevrabilă,
forţa de apăsare la mânerul uşilor fiind de 10 N; de asemenea, trebuie să existe şi posibilitatea
deschiderii uşii din cheie, fără apăsarea mânerului;
- feroneria trebuie să asigure minimum 15000 cicluri de închidere-deschidere.
III. Tâmplăria Al. - interioară
Tâmplăria interioară din Al. de la vesatiare se va realiza cu panel, cu mânere şi accesorii în
culoarea tâmplăriei, alb. Aceasta se va realiza din profile fără întrerupere a punţii termice.Usile de
acces in grupurile sanitare vor fi prevazute cu geam oglinda.
La grupul sanitar tâmplăria de aluminiu interioară se va realiza sub forma unor panouri
despartitoare iar plinul se va realiza din policarbonat .
La sala de sport se va realiza o uşa cu deschidere exterioară, cu închidere în trei puncte (sus, jos,
lateral), cu sisteme antipanică (mânerul se va marca cu culoare roşie) pentru evacuarea de urgenţă a
persoanelor în caz de incendiu.
EXECUTAREA LUCRARILOR DE INVELITORI PENTRU CONSTRUCTII
1. SCOP

Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de


invelitori de orice tip (tigle si olane, materiale lemnoase, placi plane din azbociment, foi din tabla
plana si tabla ondulata sau cutata, foi de carton bitumat, panouri “Rompan”)

2. DOMENIU DE APLICARE

Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de invelitori de orice tip (tigle si olane, materiale
lemnoase, placi plane din azbociment, foi din tabla plana si tabla ondulata sau cutata, foi de carton
bitumat, panouri “Rompan”)

3. DEFINITII SI ABREVIERI

Specifice nu sunt

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

La intocmirea instructiunii se fac referiri la : Normativ C 37/1988 Normativ privind alcatuirea


si executarea invelitorilor la constructii.

5. INSTRUCTIUNEA

5.1. Conditii prealabile

Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele;


- asigurarea documentelor de executie;
- verificarea calitatii materialelor puse in opera;
- verificarea conditiilor speciale,
- instruirea personalului in executarea lucrarilor
- dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
- racorduri de energie , apa si alte utilitati
- trasarea lucrarilor;

5.2. Descrierea instructiunii

Inveliorile de diferite tipuri (tigle si olane, materiale lemnoase, placi plane din azbociment, foi din
tabla plana si tabla ondulata sau cutata, foi de carton bitumat, panouri “Rompan” se utilizeaza pentru
constructii de locuinte, social culturale si constructii agrozootehnice,constructii provizorii, constructii
monumentale; in functie de specificul local, turistic, climatic, si in functie de posibilitatile de
aprovizionare apropiate sau din sursele locale.
Elementele din invelitoare se livreaza in pachete, pachete paletate sau pachete paletizate care pot
protejate cu o folie protectoare impermeabila
- Manipularea se face cu macarale echipate cu dispozitive speciale. Se interzice bascularea sau
aruncarea elementele din tigle si olane, placi plane din azbociment, foi din tabla plana si tabla ondulata
sau cutata, foi de carton bitumat, panourile
- Diversele operatii necesare pentru realizarea invelitorilor cu aceste elementele ( manipulare ,
prelucrare , montare, finisare etc.) se executa cu scule si dispozitive speciale indicate in proiectul
tehnologic, in functie de operatia efectuata
- Depozitrea se va face la obiect, in locuri uscate, ferite de acumularea apelor meteorice, plate pe
reazeme din materiale tari.
- La depozitare se interzice indepartarea materialului protector al pachetelor, depozitarea
elementelor armate pe inaltimi mai mari de 2,40 m, si suprapunerea pachetelor paletizate cu elemente
nearmate.
- Personalul de executie trebuie instruit pentru cunoasterea particularitatilor b.c.a.-lui, a
dispozitevelor de lucru, a materialelor auxiliare si a conditiilor specifice lucrarilor respective.
- Se va verifica prin sondaj calitatea elementele in ceea ce priveste aspectul , dimensiunile si
capacitatea portanta, certificatele de calitate si marcarea pachetelor.
-Invelitorile se vor executa in conformitate cu proiectul tehnic care va contine toate detaliile,
piesele de prindere, imbinare elementelor, si tipul monolitizarii
Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea invelitorilor se va verifica:
- Stratul suport va fi riguros controlat in ceea ce priveste: respectarea pantelor, scurgerilor,
planietatii si a aliniamentului fermelor, panelor si capriorilor in in conformitate cu proiectul tehnic;
Executarea prealabila a tuturor strapungerilor pentru cosuri, ventilatii, conducte, cable.
Realizarea unor distante minimum100mm intre cosurile de fum si partile lemnoase sau
combustibile ale suportului;
Asigurarea scurgerii apei in cazul cosurilor luminatoarelor, sau alte obstacole transversale mai
late de 500mm, prin realizarea in amonte de sei in doua ape, de minimum 150mm inaltime fata de planul
invelitorii;
Protectia anticoroziva prevazuta in proiectul tehnic ,
La exectarea invelitiorilor de toate tipurile se va tine cont de existenta si corectitudinea lucrarilor
dr tinichigerie aferente invelitorii in conformitate cu proiectul tehnic si de detalii in special :sorturi, dolii,
paziile, imbracamintea cosurilor strapungeri pentru ventiletii, jgheaburi, burlane;
Indepartarea tuturor urechilor de montaj, mustati,resturi de materiale , molozului etc. de pe fata
stratului suport.

5.3. Controlul calitatii si receptia lucrarilor

Receptia se efecteaza pe intreaga constructie sau parti de constructie( tronson scara) .


La receptie se va verifica urmatoarele:
- existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa a suportului invelitorii;
- existenta si continutul certificatelor de calitate a materialelor,
- confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri prevazute;
- dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;
- dimensiunile diferitelelor elemente conforme cu proiectul tehnic
- respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate,
corectitudinea executiei;
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (protectii, finisaje) este interzisa.
La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile ”Normele republicane de protectia muncii”,
“Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si “Normele generale de protectie
impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor” In timp de polei, vant,
ploitorentiale se interzice executatrea lucrarilor pe acoperisuri.

6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI

Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului tehnic cu executia si a sefului


punctului de lucru. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt
necesare functie de complexitatea si durata executiei.
Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale
personalului tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare, responsabil CQ.
7. INREGISTRARI
Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor
- procese verbale de lucrari ascunse

8. ANEXE
Specifice nu sunt
EXECUTAREA LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII LA CLADIRI
1. SCOP

Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de


hidroizolatii la cladiri

2. DOMENIU DE APLICARE
Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de hidroizolatii

3. DEFINITII SI ABREVIERI
Specifice nu sunt

4. DOCUMENTE DE REFERINTA
La intocmirea instructiunii se fac referiri la C 112/1986 normativ pentru proiectarea si
executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase. C 217/1983 Norme tehnice privind alcatuirea si
executarea hidroizolatoarelor cu folie din PVC plastifiat la acoperisuri. Si C 246/1993 Instructiuni
tehnice pentru utilizarea foliilor de bitum aditivat la hidroizolatiile acoperisurilor.

5. INSTRUCTIUNEA
5.1. Conditii prealabile
Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele;
- asigurarea documentelor de executie;
- verificarea calitatii materialelor puse in opera;
- verificarea conditiilor speciale,
- instruirea personalului in executarea lucrarilor
- dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
- racorduri de energie , apa si alte utilitati
- trasarea lucrarilor;

5.2. Descrierea instructiunii


Hidroizolarea elementelor de constructie se realizeaza in scopul asigurarii climatului interior,
impus de conditiile minimale de confort la cladirile de locuit si social- culturale si de conditiile nccesare
desfasurarii procesuli de productie la constructiile industriale si agrozotehnice.
Hidroizolarea elementelor de constructie se face in scopul asigurarii:
- limitarii la valorile cerute de conditiile de exploatare a diferentei dintre temperatura aerului
interior si temperatura suprafetei interioare a
- elementelor de constuctie, precum si evitarea condensului pe suprafata acestor elemente;
-stabilitatii termice necesare, pentru limitarea oscilatiilor temperaturiipe suprafata interioaraa
elementelor de constructii;
- rezistentei necesare la difuzia vaporilor de apa, pentru evitarea condesarii acestora in structura
elementelor de constructii;
- rezistentei necesare la permeabilitatea aerului, pentru a limita diminuarea capacitatii de izolare
termica, datorita infiltratiilor de aer;
- limitarii la minim a pierderilor de caldura prin puntile termice si evitarii fenomenului de
condens.
Materiale folosite la hidroizolarea elementelor de constructie se vor verifica prin sondaj calitatea
in ceea ce priveste: aspectul, starea suprafetelor interzicandu-se folosirea celor acoperite cu impuritati,
praf, gheata, sau in cazul blocurilor b.c.a folosirea celor stirbie sau cu colturi rupte.
Manipularea materialelor se va face cu manual cu dispozitive speciale.
Se interzice bascularea sau aruncarea materialelor.
Diversele operatii necesare pentru realizarea hidroizolatiilor cu diverse materiale – placi din b.c.a;
produse termoizolante din diatomit, perlit expandat agregate minerale usoare , placi din fibre de lemn,
placi termoizolante din talasti p STABILIT sau placi din granule de pluta expandata si aglomerata cu
bitum etc.
( manipulare , prelucrare , montare, finisare etc.) se executa cu scule si dispozitive speciale indicate in
proiectul tehnologic, in functie de operatia efectuata
Personalul trebuie instruit pentru folosirea dispozitivelor, si echipat cu echipamentul de protectie
prevazut in normativele in vigoare.
Depozitrea materialelor se va face la obiect, in locuri uscate, ferite de acumularea apelor
meteorice, plate pe reazeme din materiale tari.
Materialele inflamabile se vor depozita si transporta in vase etanse , ferite de foc si nu se va fuma
in zona depozituluisi la locul executiei.
Pe platforme si in magaziile de depozitare precum si la locurile unde se lucreaza cu aceste
materiale , se vor prevedea stingatoare de incendiu, conform normelor de dotare.
In timpul executiei hidroizolatiei se va verifica in permanenta orizontalitatea si planeitatea
suprafetelor.
La executarea lucrarilor de hidroizolatie la elementele de constructie vor fi pregatie si se va tine
cont de urmatoarele:
- stratul suport sa nu prezinte asperitati mai mari decat abaterile prevazute de reglementarile
tehnice in vigoare.
- existenta rosturilor de dilatare de 2 cm. Latime pe conturul si campul sapelor de peste
termoizolatiile noi sau in vrac;
- corectarea cu mortar de ciment de panta de max 1:5 a denivelarilor de max.10mm admise
intre elementele prefabricate;
- protejarea prealabila a termoizolatiilor de polistiren cu folii biummate sau pelicule de mortar
special;
- racorduri intre diversele suprafete cu abaterile admisibile fata de dimensiunile din proiect sau
fata de prevederile in vigoare.
- lipirea si latimea petrecerii corecta a foliilor
- respecterea corecta a directiei de montare a foliilor
- realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie de sub sorturi, copertine sau tuburi;
Inainte a se incepe lucrarile de hidroizolatie stratul suport se va curati bine in vederea depistarii
crapaturilor si locurilor degradate, precum si pentru a se realiza o mai buna buna aderenta amaterialelor
hidroizolatoare;
Inainte de punerea in opera materialele hidroizolatoare se vor amesteca energic pana la
omogenizarea lor completa, contolandu-se aspectul si omogenitatea
Se interzice diluarea pe santier a produselor hidroizolatoare la rece cu diferiti solventi.
Lucrarile de hidroizolatie se executa dupa terminarea lucrarilor de constructii-montaj , a caror
executie ulterioara ar putea dauna calitatii lucrarii de hidroizolatie.
La executarea lucrarilor de hidroizolatii fumatul este interzis si se vor respecta prevederile
”Normele republicane de protectia muncii”, “Normele de protectia muncii in activitatea de constructii
montaj” si “Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor
si instalatiilor”.
6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI
Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului tehnic cu executia si a sefului
punctului de lucru. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt
necesare functie de complexitatea si durata executiei.
Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale personalului
tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare.

7. INREGISTRARI
Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor
- procese verbale de lucrari ascunse

8. ANEXE

Specifice nu sunt
EXECUTAREA LUCRARILOR DE IZOLATII TERMICE LA CLADIRI

1. SCOP

Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de


izolatii termice la cladiri

2. DOMENIU DE APLICARE

Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri

3. DEFINITII SI ABREVIERI

Specifice nu sunt

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

La intocmirea instructiunii se fac referiri la : Normativ C 107/1982 pentru executarea izolatie


termice la cladiri;C112/1986 pentru executarea hidroizolatiei

5. INSTRUCTIUNEA

5.1. Conditii prealabile

Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele;


- asigurarea documentelor de executie;
- verificarea calitatii materialelor puse in opera;
- verificarea conditiilor speciale,
- instruirea personalului in executarea lucrarilor
- dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
- racorduri de energie , apa si alte utilitati
- trasarea lucrarilor;

5.2. Descrierea instructiunii

Izolarea termica a elementelor de constructie se realizeaza in scopul asigurarii climatului


interior, impus de conditiile minimale de confort la cladirile de locuit si social- culturale si de conditiile
nrcrsare desfasurarii procesuli de productie la constructiile industriale si agrozotehnice.
Izolarea termica a elementelor de constructie se face in scopul asigurarii:
- limitarii la valorile cerute de conditiile de exploatare a diferentei dintre temperatura aerului
interior si temperatura suprafetei interioare a
- elementelor de constuctie, precum si evitarea condensului pe suprafata acestor elemente;
-stabilitatii termice necesare, pentru limitarea oscilatiilor temperaturii pe suprafata interioara a
elementelor de constructii;
- rezistentei necesare la difuzia vaporilor de apa, pentru evitarea condesarii acestora in
structura elementelor de constructii;
- rezistentei necesare la permeabilitatea aerului,pentru a limita diminuarea capacitatii de izolare termica,
datorita infiltratiilor de aer;
- limitarii la minim a pierderilor de caldura prin puntile termice si evitarii fenomenului de condens.
Materiale folosite la izolarea termica elementelor de constructie se vor verifica prin sondaj
calitatea in ceea ce priveste: aspectul, starea suprafetelor interzicandu-se folosirea celor acoperite cu
impuritati, praf, gheata, sau in cazul blocurilor b.c.a folosirea celor stirbie sau cu colturi rupte.
Manipularea materialelor se va face cu manual cu dispozitive speciale.
Se interzice bascularea sau aruncarea materialelor.
Diversele operatii necesare pentru realizarea izolatiilor cu diverse materiale – placi din
b.c.a.;produse termoizolante din diatomit, perlit expandat ;agregate minerale usoare , placi din fibre de
lemn, placi termoizolante din talasti STABILIT sau placi din granule de pluta expandata si aglomerata
cu bitum etc.( manipulare , prelucrare , montare, finisare etc.) se executa cu scule si dispozitive speciale
indicate in proiectul tehnologic, in functie de operatia efectuata
Personalul trebuie instruit pentru folosirea dispozitivelor, si echipat cu echipamentul de protectie
prevazut in normativele in vigoare.
Depozitrea materialelor se va face la obiect, in locuri uscate, ferite de acumularea apelor
meteorice, plate pe reazeme din materiale tari. Materialele sensibile la umiditate sau cu absortie mare de
apa la elementele care se prin procese umede , se vao proteja cu un strat separator impotriva umiditatii.
In timpul executiei izolatiei se va verifica in permanenta orizontalitatea si planeitatea
suprafetelor.
La pereti se deosebesc diferite tipuri de alcatuire de izolatiila pereti:
- pereti stratificati din zidarie cu strat termoizolant median;
- pereti din beton armat,termoizolati la exterior;
- pereti din beton armat in trei straturi cu strat termoizolator median ( (panouri prefabricate):
- pereti pentru fatade usoare;
Executarea izolatiei termice la peretii exteriori - barierele contra vaporilor in pelicule se
utilizeaza pe fata interioara a peretilor exteriori ai incaperilor cu regim ridicat de umiditate;
Peretii exteriori ai salilor de cu aglomeratii mari de oameni (teatre, cinamatografe, etc.) prevazuti
cu captuseli fonoabsorbante se vor monta la distanta de 2cm de perete, iar suprafata peretelui sa fie
incalzita,fie printr-o buna circulatie a aerului din interiorul salii, fie prin montare de conducte calde in
acest interspatiu
In cazul materialelor termoizolante cu capacitate de absortie ridicata a umiditatii (exp. beton
celular autoclavizat) se va prevedea bariera contra vaporilor pe fata calda a termoizolatiei
La acoperisuri dupa modula de amplasare a termoizolatiei se deosebesc urmatoarele tipuri:
- acoperisuri sau terase cu termoizolatie pe suport din beton, beton armat sau beton
precomprimat
- acoperisuri cu termoizolatie pe suport din tabla cutata;
- acoperisuri cu termoizolati autoportanta;
- acoperisuri cu termoizolatia intre doua placi ondulate de azbociment.
Materialele termoizolante utilizate pentru izolarea acoperisurilor trebuie sa indeplineasca urmatorele
conditii:
- sa fie eficiente din punct de vedere termotehnic;
- sa nu contina componente care sa afecteze in timp calitatea constructiilor prin reducerea
existentei elementelor de constructiie, a proprietatilor termo si hidroizolatoare ale
inchiderilor si aspectul finisajului interior si exterior;
- sa nu contina substante vatamatoare pentru sanatatea oamenilor sau a animalelor atat in
timpul executiei cat si pe timpul exploatarii;
- sa fie greu combustibile,imputrescibile si stabile la apa;
- sa fie realizate cu un consum minim de energie
Este interzisa folosirea materialelor termoizolante degradate , datorita depozitarii,
transportuluinecorespunzator, udate de precipitatii.
Lucrarile de termoizolatie se executa pe numai baza proiectului tehnic, si se vor executa numai cu
personal specializat in acest scop
5.3. Controlul si receptia lucrarilor

Lucrarile de termoizolatie fiind ingeneral lucrarii ascunse pe parcursul executiei se va urmari


urmatoarele:
- calitatea statului suport care trebuie sa fie uscat, sa nu prezinte denivelari si asperitati,
pericitand continuitatea si integritatea barierei contra vaporilor;
- calitatea si umiditatea materialelor termoizolante ce intra in opera;
- montajul termoizolatiei cu rosturi stranse intre placi, existenta si asigurarea comunicarii cu
atmosfera a canalelor de ventilatie conform proiectului tehnic privind respectarea grosimii
termoizolatiei si tratarea puntilor termice, canale de ventilatie;
Proiectul tehnic trebuie sa cuprinda toate detaliile de etansare a rosturilor
Este interzisa circulatia curenta a oamenilor si depozitarea materialelor pe invelitori cu
termoizolatie.
Rentru asigurarea eficientei termoizolatiei se va urmari periodic statrea hidro izolatiei sau a
invelitorilor si se vor lua masuri pentru remedierea lor.
La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile ”Normele republicane de protectia muncii”,
“Normele de protectie in activitatea de constructii montaj” si “Normele generale de protectie impotriva
incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor”.

6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI

Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului tehnic cu executia si a sefului


punctului de lucru. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt
necesare functie de complexitatea si durata executiei.
Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale
personalului tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare, responsabil CQ.

7. INREGISTRARI

Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor

- procese verbale de lucrari ascunse

8. ANEXE

Specifice nu sunt
EXECUTAREA LUCRARILOR DE PARDOSELI PENTRU CONSTRUCTII

1. SCOP

Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de


pardoseli de orice tip

2. DOMENIU DE APLICARE

Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de pardoseli de orice tip

3. DEFINITII SI ABREVIERI

Specifice nu sunt

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

La intocmirea instructiunii se fac referiri la : NP 037-1998, Normativ privind proiectarea,


executia si asigurarea calitatii pardoselilor la cladiri civile si NP 037-1998, Normativ privind proiectarea,
executia si asigurarea calitatii pardoselilor la constructii in care se desfasoara activitati de productie.

5. INSTRUCTIUNEA

5.1. Conditii prealabile

Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele;


- asigurarea documentelor de executie;
- verificarea calitatii privind trasarea terenului de fundare;
- verificarea conditiilor speciale,
- instruirea personalului in executarea lucrarilor
- dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
- racorduri de energie , apa si alte utilitati
- trasarea lucrarilor;

5.2. Descrierea instructiunii

Pardoselile se utilizeaza pentru constructii de locuinte, social culturale si constructii


agrozootehnice, constructii provizorii, constructii monumentale; in functie de specificul local, si in functie
de posibilitatile de aprovizionare apropiate sau din sursele locale, pardoselile pot fi si imbrcaminti din:
lemn (pavele, dusmele, parchete), piatra naturala, si artificiala, materiale bituminoase, placi si covoare din
materiale sintetice.
Pardoselile speciale cu rol de protectie anticorosiva, se vor executa conform prevederilor tehnice
specifice in vigoare si adeasemenea conform proiectului tehnic de executie.
- Diversele operatii necesare pentru realizarea pardoselilor cu diverse elementele
( manipulare , prelucrare , montare, finisare etc.) se executa cu scule si dispozitive speciale indicate in
proiectul tehnologic, in functie de operatia efectuata
- Depozitarea materialelor , semiprefabricatelor si prefabricatelor se va face la obiect, in locuri uscate,
ferite de acumularea apelor meteorice, plate pe reazeme din materiale tari.
Betoanele si mortarele se vor folosi numai daca indeplinesc caracteristicile fizice, mecanice si de
compozitie conform prescriptiilor tehnice in vigoare.
Personalul de executie trebuie instruit pentru cunoasterea particularitatilor materialelor folosite.
Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea pardoselilor se va verifica:
- Stratul suport va fi riguros controlat in ceea ce priveste: respectarea pantelor, scurgerilor,
planietatii si sa fie in conformitate cu proiectul tehnic;
- In cazul cand stratul suport este din pamant, balast, nisip, pietrisc se va acorda o atentie
deodsebita gradului de compactare a acestuia ca sa fie in conformitate cu proiectul tehnic;
- Executarea prealabila a tuturor strapungerilor pentru ventilatii, conducte, cable si izolatiilor.
- Indepartarea tuturor urechilor de montaj, mustati, resturi de materiale molozului etc. de pe fata
stratului suport.
La pardoselile din pavele din lemn se va acorda atentie la :
- fixarea in stratul de poza alcatuit din nisip;
- deschiderea si uniformitatea rosturilor:
- umplerea rosturilor cu mastic biruminos sau cu mortar asfaltic
- existenta rosturilor continee umplute cu mastic bituminos in lungul peretilor, in jurul masinilor,
strapungerilor etc.
La pardoselile din parchet se va acorda atentie la :
- respectarea dimensiunilor pieselor de parchet sau ale panourilor de parchet mozaicat;
- fixarea lamelelor pe suport la sarituri (de 30 cm) nu se admite ca pardoseala sa scartie, sa se miste pentru
cele prinse in cuie; iar in cazul lipirii cu adeziv la ciocanire sunetul sa fie plin:
- umiditatea stratului suport de nisip, mortar de ciment sau beton sa respecte conditiilor tehnice in
vigoare;
- planitatea si orizontalitatea pardoselii;
- motarea la acelasi nivel a lamelelor sau a panourilor alaturate;
- marimea rosturilor dintre lamele sau panouri alaturate lamelelor sau a pnourilor alaturate;
La pardoselile din piatra artificiala nearsa in suprafete continue se va acorda atentie la:
- aspectul, starea generala a suprafetelor si la modul de racordare cu suprafetele verticale;
- planitatea si orizontalitatea pardoselii;
- respectarea pantelor;
- aderenta cu stratul suport;
- marimea rosturilor;
La pardoselile din piatra naturala si din pamant se va acorda atentie la:
- aspectul, starea generala a suprafetelor si la modul de racordare cu suprafetele verticale;
- planitatea si orizontalitatea pardoselii
- respectarea pantelor;
- grosimea pardoselii;
- denivelarile dintre placi;
- aderenta cu stratul suport;
- corespondentei intre pozitia rosturilor de dilatatie ale imbracamintii si cele ale stratului suport;
- marimea rosturilor;
La pardoselile cu covoare si dale flexibileva acorda atentie la:
-respectarea dimensiunilor covoarelor si adalelor;
- aspectul starea generala si umiditatea stratului suport de mortar de ciment sau beton sa respecte
conditiilor tehnice in vigoare;
- aderenta pe stratul suport la sarituri (de 30 cm) nu se admite ca pardoseala sa scartie, sa se miste pentru
cele prinse in cuie; iar in cazul lipirii cu adeziv la ciocanire sunetul sa fie plin:
- planitatea si orizontalitatea pardoselii;
- motarea la acelasi nivel a lamelelor sau a panourilor alaturate;
- marimea rosturilor dintre doua fasii sau dale alaturate;
La pardoselile din materiale bituminoase se va acorda atentie la:
- aspectul, starea generala a suprafetelor si la modul de racordare cu suprafetele verticale;
- planitatea si orizontalitatea pardoselii
- respectarea pantelor;
- aderenta cu stratul suport;
- marimea rosturilor;
La pardoselile anticorozive se va acorda atentie la:
- stratul de beton de rezistenta al pardoselii va respecta prevederile in vigoare si detaliile din proiectul
tehnic de executie ;
- calitatea materialelor folosite ;
- straturilor de hidroizolatie anticorosiva in mai multe straturi si respectarea continuitatii acesteia;
- aspectul, starea generala a suprafetelor si la modul de racordare cu suprafetele verticale;
- planitatea si orizontalitatea pardoselii
- respectarea pantelor;
- aderenta cu stratul suport;
- marimea rosturilor;

5.3. Controlul calitatii si receptia lucrarilor


Receptia se efecteaza pe intreaga constructie sau parti de constructie
( tronson scara) .
La receptie se vor verifica urmatoarele:
- aspectul si starea generala;
- elementele geometrice (grosime, planeitate, pante);
- fixarea imbracamintii pe stratul suport;
- rosturile;
- racordurile cu alte elemente de constructii sau instalatii;
- existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa a suportului
- existenta si continutul certificatelor de calitate a materialelor,
- confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri prevazute;
- dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;
- dimensiunile diferitelelor elemente conforme cu proiectul tehnic.
- respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, corectitudinea
executiei;
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (protectii, finisaje) este interzisa.
La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile ”Normele republicane de protectia muncii”,
“Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si “Normele generale de protectie
impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor”.

6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI

Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului tehnic cu executia si a sefului


punctului de lucru. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt
necesare functie de complexitatea si durata executiei.
Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale
personalului tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare, responsabil CQ

7. INREGISTRARI

Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor


- procese verbale de lucrari ascunse

8. ANEXE

Specifice nu sunt
EXECUTAREA LUCRARILOR DE PLACAJE PENTRU CONSTRUCTII (FAIANTA)

1. SCOP

Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de


placaje de orice tip.

2. DOMENIU DE APLICARE

Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de de placaje de orice tip.

3. DEFINITII SI ABREVIERI

Specifice nu sunt

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

La intocmirea instructiunii se fac referiri la : C 6/1986 Instructiuni tehnice pentru executarea


placajelor din faianta mojolica si placi ceramice smaltuite tip CESAROM.

5. INSTRUCTIUNEA

5.1. Conditii prealabile

Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele;


- asigurarea documentelor de executie;
- verificarea calitatii privind trasarea terenului de fundare;
- verificarea conditiilor speciale,
- instruirea personalului in executarea lucrarilor
- dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
- racorduri de energie , apa si alte utilitati
- trasarea lucrarilor;

5.2. Descrierea instructiunii

Placajele ceramice de diferite tipuri interioare , exterioare aplicate pe suprafete de caramida, beton, beton
celular autocalavizat , se utilizeaza pentru constructii de locuinte, social culturale si constructii
agrozootehnice,constructii provizorii, in functie de specificul local, turistic, climatic, si in functie de
posibilitatile de aprovizionare apropiate sau din sursele locale.
Receptia se efecteaza pe intreaga constructie sau parti de constructie( tronson scara) .
- Diversele operatii necesare pentru realizarea invelitorilor cu aceste elementele
( manipulare , prelucrare , montare, finisare etc.) se executa cu scule si dispozitive speciale indicate in
proiectul tehnologic, in functie de operatia efectuata
Placilor ceramice se vor transporta ambalate in cutii cu mijloace de transport acoperite, curate si uscate.
In mijloacele de transport cutiile se aseza in stive luandu-se masuri pentru impiedicarea deplasarii stivelor
in timpul transportului, spre a se impiedica deteriorarea ambalajului si imprastierea placilor.
- Depozitrea se va face la obiect, in incaperi uscate, ferite de umezeala si socuri , in stive de max. 1,5m
inaltime , pe suprafete plane.
Personalul de executie trebuie instruit pentru cunoasterea particularitatilor materialelor folosite
Placajele se vor executa dupa detaliile din proiectul tehnic de executie.
Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea placajelor interioare si exterioare , trebuie terminate
urmatoareale lucrari:
-invelitorile cladirii inclusiv terasele, logiile, balcoanele cu amenajarea scurgerilor, astfel incat sa
nu fie afectate lucrarile de placaj;
- toate profilele, solbancurile, glafurile etc.
- montarea tocurilor si captuselilor la usi si ferestre,in afara pervazurilor care se vor monta dupa
placare.
-tencuirea tavanelor si a suprafetelor care nu se placheaza;
- montarea conductelor sanitare electrice de incalzire de sub placaj;
-executarea probelor de scurgere asi a probelor de presiune pentru conductele de alimentare cu
apa;
-montarea diblurilor si dispozitivelor de fixare a obiectelor sanitare
-executarea pardoselilor;
Aplicarea placilor ceranice se va face numai pe suprafete uscate pregatite in preablabil
- Stratul suport va fi riguros controlat in ceea ce priveste: respectarea pantelor, scurgerilor,
planietatii si a aliniamentului in conformitate cu proiectul tehnic;
- Executarea prealabila a tuturor strapungerilor pentru cosuri, ventilatii, conducte, cable.
- Indepartarea tuturor urechilor de montaj, mustati, resturi de materiale, moloz etc. de pe fata
stratului suport.
Peretii pe care se aplica placilor ceranice nu se vor tencui iar rosturile zidarieie ( orizontale si
verticale ) trebuie sa se curete bine pe o adancime de 1 cm, pentru ca mortarul se fixare sa adere cat mai
bine pe aceste suprafete.
In cazul suprafetelor netede ale peretilor de beton turnat monolit sau beton prefabricat, pentru ca
mortarul se fixare sa adere cat mai bine pe aceste suprafete este necesa sa se creeze o o rugozitate a
suprafetelor printr- o usoara sprituire a acestora.
5.3. Controlul calitatii si receptia lucrarilor
La receptie se va verifica urmatoarele:
-existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa a suportului
-existenta si continutul certificatelor de calitate a materialelor, confirmarea prin procese verbale a
executarii corecte a masurilor de remedieri prevazute;
-dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;
-dimensiunile diferitelelor elemente conforme cu proiectul tehnic
-respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, corectitudinea
executiei;
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (,protectii, finisaje) este interzisa.
La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile ”Normele republicane de protectia muncii”,
“Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si “Normele generale de protectie
impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor”.
6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI
Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului tehnic cu executia si a sefului
punctului de lucru. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt
necesare functie de complexitatea si durata executiei.
Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale
personalului tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare, responsabil CQ.

7. INREGISTRARI
Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor:
- proces verbal de lucrari ascunse

8. ANEXE
Specifice nu sunt
EXECUTAREA LUCRARILOR DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII IN CONSTRUCTII

1. SCOP
Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de
zugraveli si vopsitorii de orice tip.

2. DOMENIU DE APLICARE
Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii de orice tip.
3. DEFINITII SI ABREVIERI
Specifice nu sunt

4. DOCUMENTE DE REFERINTA
La intocmirea instructiunii se fac referiri la: C 3-1976 Normativ pentru executarea lucrarilor de
zugraveli si vopsitorii la constructii.

5. INSTRUCTIUNEA
5.1. Conditii prealabile
Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele;
- asigurarea documentelor de executie;
- verificarea conditiilor speciale,
- instruirea personalului in executarea lucrarilor
- dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
- racorduri de energie , apa si alte utilitati

5.2. Descrierea instructiunii


Zugravelile si vopsitoriile de diferite tipuri interioare, exterioare aplicate pe suprafete de
caramida, beton, beton celular autocalavizat , se utilizeaza pentru constructii de locuinte, social culturale
si constructii agrozootehnice, constructii provizorii, in functie de specificul local, turistic, climatic, si in
functie de posibilitatile de aprovizionare apropiate sau din sursele locale.
Diversele operatii necesare pentru realizarea zugraveliilor si a vopsitoriilor cu diverse materiale (
manipulare , prelucrare , montare, finisare etc.) se executa cu
scule si dispozitive speciale indicate in proiectul tehnologic, in functie de operatia efectuata.
Depozitrea se va face la obiect, in incaperi uscate, ferite de umezeala si socuri, pe suprafete plane
Se interzice folosirea materialelor cu termen de utilizare depasit.
Personalul de executie trebuie instruit pentru cunoasterea particularitatilor materialelor folosite.
Zugravelile si vopsitoriile se vor executa dupa detaliile din proiectul tehnic de executie.
Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea zugravelilor si vopsitoriilor interioare si
exterioare,trebuie terminete urmatoareale lucrari:
-invelitorile cladirii inclusiv terasele, logiile, balcoanele cu amenajarea scurgerilor, astfel incat sa
nu fie afectate lucrarile de placaj;
- toate profilele, solbancurile, glafurile etc.
- montarea tocurilor si captuselilor la usi si ferestre,in afara pervazurilor care se vor monta dupa
zugraviri;
-tencuirea tavanelor si a suprafetelor pe care se vor executa zugravelile si vopsitoriile;
- montarea conductelor sanitare, electrice de incalzire de sub zugravelile si vopsitoriile;
-executarea probelor de scurgere asi a probelor de presiune pentru conductele de alimentare cu
a afet
- e
m usca
on te
tar preg
ea atite
di in
bl prea
uri blab
lor il
si
dis
po
zit
iv
el
or
de
fix
ar
ea
ob
iec
tel
or
sa
nit
ar
e
-
ex
ec
ut
ar
ea
pa
rd
os
eli
lor
;
A
pli
ca
re
a
se
va
fa
ce
nu
m
ai
pe
su
pr
- stratul suport va fi riguros controlat in ceea ce priveste: respectarea pantelor, planietatii si a
aliniamentului in conformitate cu proiectul tehnic;
- executarea prealabila a tuturor strapungerilor pentru cosuri, ventilatii, conducte, cable.
- indepartarea tuturor urechilor de montaj, mustati, resturi de materiale, moloz etc. de pe fata
stratului suport.
Peretii pe care se aplica zugraveala vor tencui si driscui cat mai fin iar rosturile zidarieie (
orizontale si verticale ) trebuie sa se curete bine pe o adancime de 1 cm, pentru ca mortarul de fixare sa
adere cat mai bine pe aceste suprafete.
In cazul suprafetelor netede ale peretilor de beton turnat monolit sau beton prefabricat, care
prezinta pori sau fisuri se vor umple cu mortar de var- ciment iar bavurile si alte dungi iesite in relief vor
fi indepartate ca sa ramana o suprafata neteda..
Stratul suport al tamplaria pe care se va aplica vopsitoria va fi pregatit,curatat (nodurile sa fie
taiate ,cuile ingropate,prelingerile de rasina saualte murdarii sa fie indepartate.
Accesoriile tamplariei crare nu sunt nichelate sau lacuite , vor fi grunduite anticorosivsi vopsite
cu vopsea de ulei sau email.
Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina ,pacura , grasimi, mortar sau vopsea
mai veche, acestea se vor indeparta pana va ramane o suprafata curata , intrunind conditiile necesarea a se
efectua vopsitorie de calitate buna.
Vopsitoriile vechi degradate de pe tamplaria metalica sau de lemn, se va curata, si apoi se va
executa vopsitoria noua.
Zugravelile si vopsitoriile nu se vor executa dupa pe timp de ceata, ploaie; deasemenea se va
evita executatrea acestor lucrari la fatade in orele de insorire maxima sau vant puternic.
Se interzice folosirea materialelor cu termen de utilizare depasit

5.3. Controlul calitatii si receptia lucrarilor


Receptia se efecteaza pe intreaga constructie sau parti de constructie( tronson scara) .
La receptie se va verifica urmatoarele:
-existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa a suportului
-existenta si continutul certificatelor de calitate a materialelor,
-confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri prevazute;
-dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;
-respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, corectitudinea
executiei;
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (protectii, finisaje) este interzisa.
La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile ”Normele republicane de protectia muncii”,
“Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si “Normele generale de protectie
impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor”.
6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI
Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului tehnic cu executia si a sefului
punctului de lucru. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt
necesare functie de complexitatea si durata executiei.
Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale
personalului tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare, responsabil CQ.
7. INREGISTRARI
Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor
-procese verbale de lucrari ascunse
-proces verbal de receptie calitativa a suportului;
-proces verbal de executare a masurilor de remediere.

8. ANEXE
Specifice nu sunt
INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI

1. OBIECTUL ŞI DOMENIU DE APLICARE


1.1. Prevederile prezentului normativ se vor aplica la proiectarea şi executarea instalaţiilor
electrice interioare de curenţi slabi din construcţiile civile şi de producţie.
Instalaţiile la care se referă normativul sunt:
- instalaţii de telefonie;
- instalaţii pentru transmitere de date şi instalaţii voce+date+imagini (VDI);
- instalaţii de ceasoficare;
- instalaţii de interfon, videointerfon, dispecer şi căutare de persoane;
- instalaţii de sonorizare;
- instalaţii de televiziune prin cablu (CATV);
- instalaţii de detectare a scurgerilor accidentale de apă, de gaz metan, GPL, monoxid de
carbon.
1.2. Prevederile normativului se aplică pentru categoriile de instalaţii precizate la art. 1.1. din
construcţiile noi, modernizările, schimbările de destinaţie precum şi la refacerea instalaţiilor existente.
1.3. Nu fac obiectul prezentului normativ instalaţiile de curenţi slabi pentru:
- exploatări miniere în subteran;
- obiective din reţelele MApN, MI, SRI;
- obiectivele exploatate de SNCFR.
Pentru aceste instalaţii în măsura în care contravine altei prevederi legale, prezentul normativ
are caracter de recomandare.
1.4. La proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice interioare de curenţi slabi se vor respecta
şi prevederile cuprinse în reglementările din anexele nr. 1 şi 2.
2. TERMINOLOGIA SPECIFICĂ
2.1. c.a. – curent alternativ.
2.2. c.c. – curent continuu.
2.3. Cap de reţea (studio) CATV – spaţiul în care se găseşte montat echipamentul de recepţie şi
de transmisie, inclusiv grupul de antene pentru programe terestre şi satelit.
2.4. C.T.A. – centrală telefonică automată.
2.5. Date – informaţii reprezentate digital (text, voce, faximil, video).
2.6. Domotica – ansamblul de servicii dedicate habitatului ce asigură creşterea calităţii
ambientului, a economiei de energie şi a siguranţei în exploatare. Aceste servicii sunt realizate de
sisteme multifuncţionale, ce pot fi conectate între ele, precum şi la reţele interne şi externe de
comunicaţii aplicabile clădirilor rezidenţiale sau terţiare mici.
2.7. Firidă (nişă) de instalaţii – un gol anume lăsat în construcţie (zid), închis cu uşă metalică
(inclusiv tocul aferent), folosit ca punct de concentrare şi distribuţie a instalaţiilor electrice interioare de
curenţi slabi.
2.8. Instalaţie de legare la pământ – un ansamblu de conductoare de legare la pământ (de
ramificaţie, principale, de legătură) şi electrozi îngropaţi în pământ prin care se stabileşte în mod voit
legătura cu pământul a unor părţi dintr-o instalaţie de curenţi slabi.
2.9. Instalaţie de ceasoficare – instalaţie prin care se realizează cunoaşterea în permanenţă a
orei exacte fie prin intermediul unor ceasuri independente conectate direct la reţeaua de c.a., fie prin
intermediul unei instalaţii centralizate (ceas principal, ceasuri electrice secundare şi instalaţii electrice
interioare de curenţi slabi).
2.10. Instalaţii de interfon, video-interfon, dispecer şi căutare de persoane – instalaţii prin care
se realizează legături operative nemijlocite între anumite puncte de comandă sau control şi între acestea
şi conducerea societăţii respective prin intermediul unor echipamente şi circuite de cabluri specifice.
2.11. Instalaţii de sonorizare – instalaţii prin care se transmit comunicări şi programe de radio
prin intermediul unor staţii de radio amplificate, se pot utiliza şi ca instalaţii de căutare de persoane,
prin intermediul unor echipamente şi circuite de cabluri speifice.
2.12. Instalaţii telefonice – instalaţii cu care se realizează legături telefonice prin intermediul
centralelor telefonice şi reţelelor de cabluri de telecomunicaţii.
2.13. Instalaţii CATV – instalaţiile de televiziune prin cablu din interiorul unei construcţii, de la
punctul de intrare în clădire şi până la ultimul abonat.
2.14. Instalaţii pentru transmitere de date – instalaţii prin care se transmit informaţii
reprezentate digital cu ajutorul calculatoarelor electronice şi a reţelelor specifice.
2.15. Instalaţii de detectare scurgeri accidentale de apă, de gaz metan, GPL, monoxid de carbon
– instalaţii prin care se realizează detectarea în timp real a scurgerilor accidentale de apă, gaz metan,
GPL din băi, bucătării, oficii din clădiri sau a monoxidului de carbon emanat în garajele clădirilor
rezidenţiale şi terţiare.
2.16. Post telefonic – instalaţie de telecomunicaţii cuprinzând:
a) circuitul de racord între punctul de concentrare şi distribuţie (nişă, cutie terminală etc.) şi
punctul de conectare al aparatului telefonic (conector);
b) aparatul telefonic propriu-zis;
c) toate elementele auxiliare necesare conectării şi utilizării aparatului respectiv (alte aparate
telefonice, chei comutatoare, rozetă, conectori, cordoane de legătură, prize, sonerie etc.).
2.17. Racord telefonic – porţiune de cablu cu canalizaţia aferentă sau numai cablu telefonic
instalat între unul sau mai multe puncte de concentrare a circuitelor din instalaţiile interioare până la
punctul de conectare la traseul de cabluri din reţeaua telefonică publică.
2.18. Repartitor (dulap repartitor) – punct de interconexiune dintre centrala telefonică şi reţeaua
de cabluri de telecomunicaţii.
2.19. Reţele CATV – reţele de televiziune prin cablu, adică porţiunea de circuit dintre studio
(capul de reţea) şi punctul de intrare în clădire. Aceste reţele pot fi în montaj subteran sau aerian,
montate pe stâlpi şi de utilizări comune.
2.20. Subrepartitor – punct de concentrare, conectare şi distribuire a reţelei de telecomunicaţii
dintr-o zonă, constând dintr-un dulap cu suporţi, instalat într-o încăpere destinată anume, în centrul de
greutate al reţelei zonale.
2.21. Reţea de curenţi slabi – reţea de telefonie, dispecer, radioficare, ceasoficare, transmisii de
date, interfon, televizune prin cablu etc.
2.22. Cablare verticală – Componentă a sistemului de telecomunicaţii ce cuprinde traseele de
interconectare între echipamente active aflate în concentratoare diferite, dulapuri de comunicaţii
(camere de echipamente).
2.23. Cablare orizontală – Componentă a sistemului de telecomunicaţii ce cuprinde traseele de
cabluri de la postul de lucru până la concentrator.
2.24. Concentrator de date – Punct de concentrare, conectare şi distribuire a reţelei de cabluri
pentru transmiterea semnalelor analogice şi digitale (de tip voce şi date), constând din unul sau mai
multe dulapuri de comunicaţie, echipate cu echipamente active şi pasive aferente cablării structurate.
2.25. Cordoane de legătură – Un cablu de o anumită lungime (predefinită în standard) din cupru
sau fibră optică prevăzut cu conectori la fiecare capăt folosit pentru conectarea circuitelor între:
- echipamente active şi cele pasive;
- două sau mai multe echipamente active;
- două sau mai multe echipamente pasive.
2.26. Echipamente active – Echipamente prin care se realizează conectarea posturilor de lucru
în funcţie de destinaţie (telefon, computer etc.) şi distribuirea controlată a semnalelor analogice şi
digitale (informaţiilor de tip date şi voce) către posturile de lucru.
2.27. Echipamente pasive – Echipamente aparţinând unui sistem de cablare structurată prin care
se realizează legăturile fizice între echipamentele active aferente cablării structurate (centrala telefonică,
servere, concentratoare de date, route etc.) şi posturile de lucru (prize de comunicaţie, panouri de
conectare, reglete telefonice, cabluri de conectare panouri-echipamente active, mufe şi borne pentru
conectare etc.) nemodificând semnalele transmise.
2.28. Organizator de cabluri – accesoriu pentru administrarea cablurilor pozate în dulapurile
repartitoare din cadrul sistemelor de cablare structurată.
2.29. Panouri de interconectare – Sistem de blocuri terminale (terminaţii de cablu) cuprinzând
cordoane de legătură şi panouri de conexiuni care facilitează administrarea punctelor de conectare prin
mutare şi rearanjare.
2.30. Post de lucru – Spaţiu din clădire unde ocupanţii interacţionează cu echipamentele
terminale de date şi voce (dotat cu o priză dublă de comunicaţie/10m2).
2.31. Sursă de alimentare electrică de bază – sursă ce asigură alimentarea cu energie electrică a
instalaţiei electrice interioare de curenţi slabi în condiţii normale de funcţionare.
2.32. Sursă de alimentare electrică de rezervă – sursă ce asigură alimentarea cu energie electrică
a instalaţiei electrice interioare de curenţi slabi în cazul la întreruperea sursei de bază.
2.33. Stare de defect (deranjament) – stare a unei instalaţii electrice interioare de curenţi slabi
care face imposibilă funcţionarea acesteia la parametrii nominali ca urmare a unor defecte ale
elementelor componente.
2.34. Stare de deconectare – stare creată în mod deliberat de personalul autorizat sau
neautorizat pentru a face inoperantă o parte sau în totalitate instalaţia electrică interioară de curenţi
slabi.
3. DISPOZIŢII GENERALE
3.1. La proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice interioare de curenţi slabi aferente
clădirilor, beneficiarul şi proiectantul procesului tehnologic, vor preciza sistemele necesare şi condiţiile
performante ale acestora, respectând normele şi normativele specifice activităţii precum şi actele
normative cuprinde în anexa 3 la prezentul normativ.
3.2. Dimensionarea instalaţiilor interioare de curenţi slabi şi amenajarea spaţiilor necesare
instalării echipamentelor aferente se stabileşte de proiectantul specialist în instalaţii de curenţi slabi, pe
baza temei tehnologului (conform pct. 3.1.) după destinaţie, scop şi caracteristici specifice ale
produselor utiliate.
3.3. Folosirea de echipamente, aparate, dispozitive etc. se va face numai în baza agrementului
tehnic.
3.4. Instalaţiile electrice interioare de curenţi slabi se proiectează, execută şi exploatează astfel
încât să asigure condiţiile de siguranţă şi fiabilitate rezultate din prezentul normativ şi legislaţia conexă
prezentă în Anexa 3. Proiectarea şi instalarea echipamentelor tehnologice (centrale telefonice,
dispecerate etc.) se va face numai de către firme specializate, atestate de către MLPTL şi Tc.
3.5. Producătorul (sau furnizorul) de elemente componente ale instalaţiilor electrice interioare
de curenţi slabi şi telecomunicaţii are obligaţia să livreze odată cu echipamentele şi instrucţiunile de
funcţionare, montaj, exploatare şi verificare ale acestora.
3.6. Constructorul are obligaţia să efectueze lucrările în conformitate cu prevederile proiectelor
şi reglementările tehnice.
3.7. Beneficiarul (utilizatorul) are obligaţia de a aviza proiectul, de a recepţiona lucrarea, de a
exploata în condiţii de siguranţă instalaţiile electrice interioare de curenţi slabi.
4. ECHIPAREA CLĂDIRILOR CU INSTALAŢII ELECTRICE INTERIOARE DE CURENŢI
SLABI
4.1. Instalaţii telefonice
4.1.1. Instalaţii pentru cel puţin un post telefonic se vor prevedea următoarele locuri:
- în apartamentele clădirilor de locuit;
- în clădirile instituţiilor publice, obiectivelor social culturale, de producţie etc.;
- societăţi comerciale şi regii autonome;
- în încăperile rezervate personalului de conducere a activităţilor productive;
- în spaţiile destinate publicului (săli de aşteptare, holuri, spaţii metrou) se pot prevedea posturi
telefonice pentru public de comun acord cu beneficiarul investiţiei;
- în încăperile destinate serviciilor de pompieri, la staţiile de pompare apă pentru incendiu,
precum şi în încăperile cu echipamente de telecomunicaţii ce au funcţie în caz de incendiu.
4.1.2. Încăperile în care se desfăşoară activitatea de exploatare a căilor ferate uzinale (CFU) vor
fi dotate cu minim două posturi telefonice.
În acest caz un post telefonic va fi conectat la reţeaua telefonică a întreprinderii iar cel de al
doilea la reţeaua telefonică feroviară.
4.1.3. În birourile mari în care se desfăşoară activităţi ce necesită legături telefonice multiple
cum sunt serviciile relaţii, dispecerat, aprovizionare, contabilitate etc., numărul posturilor telefonice se
va stabili după necesităţi.
4.2. Instalaţii de ceasoficare
4.2.1. Ceasurile electrice se recomandă a se instala în încăperile destinate centralelor de
telecomunicaţii, bănci, bursă, spitale judeţene, secretariate, birouri de informaţii, cabine de portar,
servicii de pompieri, centrale de semnalizare incendiu, vestiare mari, holuri sau culoare de circulaţie
intensă, birourile personalului de conducere, staţii, porturi, aeroporturi, metrou şi în alte încăperi în care
specificul activităţii necesită cunoaşterea în permanenţă a orei exacte.
4.2.2 Instalaţiile de ceasoficare cu comandă centrală (de la o centrală de ceasoficare prin
reţeaua complexă din incintă sau reţeaua de cabluri separate după caz) se pot prevedea în următoarele
cazuri:
- Când specificul activităţii impune cunoaşterea orei exacte simultan în diverse compartimente.
- În cazul unor clădiri publice de importanţă deosebită (sedii departamentale, instituţii de
învăţământ superior, magazine mari, staţii, porturi, aeroporturi, metrou etc.).
4.2.3. În încăperile în care se desfăşoară activităţi legate de conducerea şi dirijarea circulaţiei
CFR şi în exteriorul clădirilor respective se va prevedea câte un ceas electric care va fi de acelaşi tip cu
cele folosite în instalaţia de ceasuri a întreprinderii.
4.3. Instalaţii de interfon, videointerfon, dispecer şi căutare persoane
4.3.1. Dotarea cu instalaţii de interfon şi videointerfon se vor prevedea pentru asigurarea
comunicaţiei în sisteme duplex, cu unul sau mai multe posturi, pentru clădiri rezidenţiale în cadrul
aplicaţiilor de tip domotic.
4.3.2. Dotarea clădirilor terţiare cu instalaţii de tip interfon, videofon, dispecer, căutare
persoane va asigura conducerea operativă a unităţii.
4.4. Instalaţii de sonorizare
4.4.1. Instalaţiile de sonorizare se vor prevedea de la caz la caz, în unităţile în care se cere
transmiterea de comunicări, muzică, programe de radio, avertizarea persoanelor în caz de pericol,
dirijarea activităţii de la distanţă etc.
Difuzoarele se vor instala în încăperile în care funcţionarea lor nu deranjează activitatea, nu
conduc la scăderea randamentului muncii.
Acestea se pot instala în încăperile cu mediu normal, în spaţiile cu pericol de explozie sau la
exterior, cu asigurarea tipului corespunzător de aparataj.
4.5. Instalaţii pentru transmitere de date
4.5.1. Instalaţii pentru transmitere de date se vor prevedea în unităţile şi clădirile în care se vor
instala periferice pentru transmisiile de date. Este recomandat ca în clădirile cu destinaţie tehnică,
comercială, să se prevadă pentru fiecare post de lucru câte o priză dublă de lucru.
4.5.2. Repartizarea posturilor de lucru se va face, în principiu, în funcţie de necesităţile impuse
de specificul activităţilor desfăşurate de necesitatea existenţei posturilor telefonice şi a computerelor,
posturile de lucru se vor repartiza într-un spaţiu închis (birou) în aşa fel încât la fiecare 10 mp să existe
un post de lucru.
- La un post de lucru se pot conecta unul sau două terminale de date, transmisia făcându-se fie
prin intermediul reţelei locale de terminale de date fie prin intermediul centralei telefonice dacă
terminalul respectiv este dotat cu modem.
- Oricare din cele două puncte de conectare ale prizei duble poate fi utilizat atât pentru
conectarea unui terminal de date cât şi pentru un terminal de tip voce, repartizarea şi dirijarea
informaţiilor provenite de la aceste terminale făcându-se din concentrator, prin asignarea semnalului la
echipamentele active specifice reţelei de terminale de date, respectiv la centrala telefonică.
4.5.3. Transmiterile de date se pot realiza fie prin centrale telefonice digitale de instituţie cu
posibilitatea de transmitere simultană de voce – date, fie prin centre de calcul.
4.5.4. Transmiterea simultană de voce – date prin centrala telefonică digitală de instituţie se
face prin intermediul reţelei de cablare structurată.
4.5.5. Transmiterile de date prin centre de calcul proprii se fac prin intermediul unei reţele de
cabluri de arhitectură specifică, funcţie de caracteristicile fiecărui echipament.
4.6. Instalaţii de televiziune prin cablu
4.6.1. Acest tip de instalaţii se prevăd în clădirile civile şi industriale ai căror proprietari sunt
abonaţi la reţeaua unui operator CATV.
4.7. Instalaţii de detectare a scurgerilor accidentale de apă, gaz metan, GPL, monoxid de carbon
4.7.1. Dotarea clădirilor rezidenţiale şi terţiare cu instalaţii de detectare a scurgerilor accidentale
de apă, gaz metan, LPG, monoxid de carbon completează sistemul domotic al unei construcţii.
4.8. Prevederi speciale
4.8.1. În locuri foarte zgomotoase (cazangerii, forje staţii de compresoare etc.) dacă sunt
necesare posturi telefonice, interfon, dispecer sau difuzor, acestea se vor instala în cabine izolate fonic
şi vor fi prevăzute cu semnalizare acustică sau optică.
4.8.2. Pentru alte tipuri de construcţii în funcţie de categoria şi importanţa acestora, gradul de
dotare şi confort necesar, pe lângă instalaţiile sus menţionate se pot prevedea la cererea investitorului şi
alte instalaţii.
5. SPAŢII DESTINATE ECHIPAMENTELOR DE CURENŢI SLABI
5.1. Condiţii generale
5.1.1 Încăperile destinate echipamentelor de curenţi slabi trebuie să corespundă următoarelor
condiţii:
a. să fie amplasate cât mai aproape de centrul de greutate (centrul cel mai apropiat ca
amplasament de majoritatea echipamentelor deservite) al reţelei respetive, asigurând un grad de
securitate corespunzător;
b. să fie situate în spaţii uşor accesibile;
c. să asigure posibilitatea de transport pe căile de acces a echipamentelor (coridoare, uşi)
corespunzător gabaritului şi greutăţii acestora;
d. să aibă condiţii normale de temperatură şi umiditate (temperatura 18…25 C; umiditate
80%), admise pentru clădiri administrative, să fie ferite de praf şi agenţi corozivi;
e. să fie astfel realizate încât să împiedice propagarea din exterior a incendiilor, exploziilor,
trepidaţiilor şi zgomotelor;
f. să nu fie traversate de conducte ale instalaţiilor utilitare (apă, canalizare, gaze, încălzire etc.).
Sunt admise numai racorduri pentru caloriferele din încăperile respective;
g. să nu fie amplasate sub încăperi încadrate în clasa U3 (AD4) din normativul I 7;
h. spaţiile pentru centrale telefonice şi dispecerat-monitorizare să fie prevăzute cu instalaţii
pentru iluminat de siguranţă în vederea continuării lucrulului;
i. spaţiile în spare se amenajează capul de reţea CATV, vor avea tablou electric separat, cu
contorizare separată, care poate fi alimentat fie din firida de branşament principală a clădirii, fie de la
cel mai apropiat tablou de distribuţie principal (în acest caz coloana este alimentată înaintea
întrerupătorului general); sau în cazul dublei alimentări, şi dintr-o sursă de rezervă neîntreruptibilă de
alimentare cu energie electrică.
j. nu se admite folosirea spălătoriilor sau uscătoriilor din blocurile de locuinţe drept spaţii
pentru amplasarea capului de reţea CATV.
5.1.2. Planşeele încăperilor pentru centrale telefonice şi subrepartitoare se vor dimensiona
conform indicaţiilor furnizorului.
5.1.3. Încăperile destinate echipamentelor de curenţi slabi se încadrează din punct de vedere al
pericolului de electrocutare, ca locuri de muncă periculoase definite prin STAS 8275. Din punct de
vedere al mediului ele se încadrează în categoria EE (BA5) definită conform normativului I 7.
În aceste încăperi se vor prevedea prin proiectul de execuţie, 1-2 prize de 16A/220V pentru
lămpi portabile şi unelte (scule, accesorii) portabile în condiţiile prevăzute de normativul I 7.
5.1.4. Iluminatul încăperilor destinate instalaţiilor de curenţi slabi se va executa cu lămpi
fluorescente sau incandescente în conformitate cu STAS 6646/1.
5.1.5. Amplasarea lămpilor din dispeceratele cu monitoare TV se va face astfel încât lumina să
nu cadă pe ecranele acestora.
5.1.6. Spaţiile destinate centralelor telefonice, subrepartitoarelor, se vor dispune în locuri fără
pericol de incendiu sau încăperi separate de restul construcţiei prin elemente incombustibile (C0).
5.2. Spaţii pentru centrale telefonice şi subrepartitoare
5.2.1. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească spaţiile în care se montează centrale
telefonice sau subrepartitoarelor sunt cele cuprinse în caietele de sarcini ale producătorului de
echipament.
5.2.2. În încăperile în care se instalează echipamente telefonice şi în care lucrează operatoare nu
se vor instala posturi telex de abonat, telefaxuri, pupitre dispecer sau staţii de sonorizare.
În camera unde lucrează operatoarea se admite numai instalarea centralei de ceasuri electrice.
Pentru aparate telex şi telefax nu este obligatorie prevederea de spaţii special amenajate, acestea
putând fi instalate pe mese anume destinate, amplasate în încăperi unde se află personalul care le
utilizează.
Echipamentele ce rămân în funcţiune în afara orelor de program a personalului, respectiv dacă
sunt destinate a funcţiona fără supraveghere permanentă a acestuia, vor fi protejate prin protecţii
speciale rapide (protecţie diferenţială la curent rezidual, descărcătoare de clasa C şi D).
Pereţii şi tavanele încăperilor pentru echipamentul centralelor şi subrepartitoarelor, vor fi
vopsiţi în întregime în ulei iar pardoseala va fi din parchet, linoleum sau covor PVC.
5.2.3. Capacitatea finală a centralelor telefonice se va determina avându-se în vedere atât
numărul de posturi iniţiale cât şi perspectivele de dezvoltare pe etape ale instalaţiilor.
Pentru asigurarea unui trafic normal se recomandă ca încărcarea centralei la instalare să nu
depăşească 90% din capacitate.
5.2.4. Pentru centralele de capacităţi mari, începând de la 300 linii care deservesc reţele
complexe în incintă (necesitând cablu cu peste 400 perechi) şi subrepartitoare, se va urmări ca încăperea
pentru echipamentul telefonic să fie situată la parter, adiacentă peretelui exterior al clădirii şi orientat
spre direcţia principală de concentrare a reţelei exterioare pentru a uşura accesul cablurilor din exterior
la repartitorul centralei, respectiv la dulapul subrepartitorului.
La subsolul acestor clădiri, prin grija beneficiarului şi conform proiectului, se va amenaja
galeria de cabluri (tunel de cabluri) cu înălţimea minimă de 1,8 m şi la lăţimea culoarului de acces de
minim 0,8 m, plasată în aşa fel încât să corespundă în încăperea centralei la peretele plin pe care se
montează repartitorul centralei sau dulapul subrepartitorului.
În planşeu, în dreptul acestui perete se va lăsa o fantă de 0,15 m lăţime a cărei lungime se va
stabili în funcţie de numărul de cabluri ce trebuie introduse în repartitor sau în dulapul subrepartitorului.
Galeriile vor fi construite astfel încât să nu permită infiltraţii de apă, iar poziţia lor se va alege
pentru a permite intrarea directă a canalizaţiei telefonice exterioare. Lungimea şi poziţia galeriei vor fi
stabilite împreună cu proiectantul instalaţiilor de Tc.
La proiectarea şi executarea galeriei se va ţine seama şi de prevederile normativului PE 107.
5.3. Spaţii pentru centrala de dispecer
5.3.1. Pentru centralele de dispecer mici, tip pupitru, nu se vor prevedea spaţii special destinate.
Acestea vor fi amplasate pe sau alături de masa de lucru a dispecerului.
5.3.2. Centralele de dispecer electronice (cu baterii încorporate) sau cele cu rame cu relee şi
amplificatoare se pot instala în aceeaşi încăpere cu dispecerul.
5.3.3. Distanţa admisă (traseu de cablu) între pupitrul de dispecer şi rama de relee este de
maxim 20 m.
5.4. Spaţii pentru istalaţii de interfon şi căutare persoane
5.4.1. Pentru instalaţii de interfon nu se vor prevedea încăperi separate, postul principal şi cele
secundare vor fi pe masa de lucru a persoanelor servite.
5.4.2. De asemenea, nu se vor prevedea încăperi special destinate pentru echipamente de
căutare de persoane prin sistem radio (cu buclă de antenă inductivă).
5.5. Spaţii pentru centrale de ceasuri electrice
5.5.1. Centrala de ceasuri electrice se montează de regulă în camera operatoarei centralei
telefonice pentru care se vor rezerva spaţii corespunzătoare.
5.5.2. În cazul în care centrala de ceasuri se amplasează în încăpere proprie, se va destina un
spaţiu de cca 4 mp.
5.6. Spaţii pentru staţii de sonorizare
5.6.1. Echipamentul staţiei de sonorizare se amplasează de regulă într-o încăpere anume
destinată ale cărei dimensiuni se stabilesc conform precizărilor din tabelul 1 cu respectarea condiţiilor
articolelor 5.1.1.d şi 5.1.5. în cazul în care se folosesc şi pentru avertizarea personalului în pericol.
În cazul staţiilor cu puteri până la 100 W echipamentul se poate amplasa şi în încăperi
administrative cu alte destinaţii. Nu se admite amplasarea staţiilor de sonorizare în încăperile destinate
centralelor telefonice.
Tabelul 1
Spaţii pentru staţii de sonorizare
Puterea staţiei (W)
Dimensiunea
minimă sub 200…10
200 00

- Suprafeţe (mp) 9 12

- Latura minimă
3 3
(mp)

- Înălţimea (mp) 2,5 2,5


5.6.2. Planşeul încăperilor pentru staţii de sonorizare mai mari de 200 W se calculează la o
sarcină de 3000 N/mp.
5.6.3. În cazul în care instalaţiile de sonorizare care necesită o cabină de crainici (pentru
anunţuri, conferinţe etc.) aceasta se va amplasa adiacent încăperii destinate echipamentului respectiv.
Cabina se va izola fonic, va avea o suprafaţă de cca. 4 mp şi va fi prevăzută cu ochi de ciclop.
6. REALIZAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE INTERIOARE DE CURENŢI SLABI
6.1. Tipuri de execuţie
6.1.1. Reţelele interioare se vor realiza în execuţie îngropată sau aparentă, folosindu-se cabluri
sau conductoare izolate, protejate sau neprotejate în tuburi sau plinte metalice sau PVC.
La alegerea materialelor şi soluţiilor specifice de execuţie se va ţine seama de prevederile din
subcapitolele referitoare la diferitele categorii de instalaţii de curenţi slabi din prezentul normativ.
La realizarea instalaţiilor interioare Tc se vor respecta prevederile ˝Regulamentului pentru
instalarea posturilor telefonice şi de radioficare˝. Orice derogare de la acest Regulament se va face cu
acordul utilizatorului instalaţiei şi al unităţii care va răspunde de întreţinerea ei.
6.2. Instalaţii îngropate
6.2.1. Instalaţiile de curenţi slabi se vor executa în montaj îngropat sub tencuială, la clădirile
nou proiectate şi la clădirile la care se execută reparaţii capitale, care nu posedă plafoane sau planşee
false.
Se vor folosi conductoare izolate sau cabluri protejate în tuburi PVC sau metalice, în condiţiile
prevăzute de Normativul I 7 şi prescripţiile tehnice specifice pentru medii cu pericol de explozie.
6.2.2. De regulă, execuţia cu conductoare protejate în tuburi se va folosi în porţiunile de circuit
dintre punctele de concentrare şi prizele pentru racordarea posturilor Tc (telefon, ceas, dispecer,
difuzoare, transmisii de date).
6.2.3. Execuţia cu cabluri protejate în tuburi se recomandă pentru legătura dintre punctele de
concentrare (firide) precum şi între acestea şi punctele de racord la reţeaua exterioară.
6.2.4. La instalaţiile în tuburi îngropate se vor folosi numai conductoare şi cabluri din cupru cu
diametre sau secţiuni care să asigure nivelul de transmisie conform normelor C.C.I.T.T. precum şi
limita admisă de semnalizare pe buclă a echipamentelor folosite.
6.3. Instalaţii aparente
6.3.1. Instalaţiile de curenţi slabi în clădirile civile se admite în montaj aparent în următoarele
cazuri:
- în construcţiile la care nu se admit dăltuiri şi spargeri;
- în clădirile în care şi instalaţiile electrice sunt realizate în execuţie aparentă;
- în clădirile în care sunt plafoane sau planşee false;
- în cazul unor instalaţii provizorii sau extinderi locale unor circuite;
- în construcţii existente a căror deterioare nu este admisă.
6.3.2. Pentru realizarea instalaţiilor aparente se va utiliza cu precădere execuţia cu cabluri,
neprotejate sau protejate în tuburi sau plinte metalice sau din PVC.
6.3.3. În cazul când numărul de circuite pe traseu este redus (sub 5), se recomandă folosirea
conductoarelor izolate de interior sau cabluri de capacitate mică (2, 4, 6 perechi după caz).
6.3.4. Execuţia cu conductoare izolate protejate în tuburi montate aparent, se va prevedea în
cazurile în care se impun condiţii speciale de protecţie (protecţia mecanică superioară, medii corozive,
protecţie contra influenţei electrice etc.).
6.4. Gruparea circuitelor
6.4.1. Circuitele pentru instalaţiile telefonice, dispecer, interfon şi ceasuri electrice, se vor grupa
în acelaşi tub sau cablu, utilizându-se trasee comune, în măsura în care condiţiile de transmisie din
punct de vedere al nivelului, permit aceasta.
6.4.2. Se vor instala în tuburi separate, circuitele de dispecer sau interfon, dacă instalaţia de
semnalizare cu semnale amplificate ar putea deranja funcţionarea celorlalte instalaţii de curenţi slabi.
6.4.3. Circuitele pentru instalaţia de sonorizare se vor instala în tuburi sau cabluri separate. În
cazul când instalaţiile dispecer sau interfon au funcţiuni de alarmă la incendiu, circuitele se vor instala
în acelaşi mod.
6.4.4. Tuburile, plintele, firidele, conductele şi cablurile, dozele destinate instalaţiilor de curenţi
slabi nu vor fi folosite pentru instalaţii de distribuţie a energiei electrice.
6.4.5. Circuitele sau cablurile speciale aparţinând instalaţiei de transmitere de date, dacă nu vor
face parte dintr-un sistem de structură cablată voce+date+imagini, se vor instala în tuburi sau plinte
separate şi nu vor avea trasee comune cu alte instalaţii perturbatoare (energie electrică etc.).
6.5. Alegerea traseelor
6.5.1. Se va evita instalarea circuitelor şi cablurilor Tc în lungul conductelor calde,
interzicându-se instalarea pe suprafeţe calde.
De asemenea, se vor evita traseele expuse la umezeală.
Pe porţiuni reduse ale traseelor apropiate de suprafeţe calde (minim 40°C) sau la încrucişări cu
acestea, distanţa minimă între circuitele de curenţi slabi şi elemente calde trebuie să fie de 12 cm sau se
vor lua măsuri de izolare termică.
6.5.2. Distanţa între instalaţiile de curenţi slabi sau transmitere de date şi cele electrice cu
frecvenţa de 50 Hz şi tensiuni până la 1000V, atât în montaj îngropat cât şi în montaj aparent, trebuie să
fie de minimum 25 cm, cu condiţia ca izolaţia să fie corespunzătoare şi să nu existe înnădiri la
conductoarele electrice pe porţiunea de paralelism. Dacă conductoarele sunt protejate în tub metalic,
acesta va fi legat la pământ la ambele capete.
6.5.3. Pe trasee comune, circuitele pentru instalaţiile de curenţi slabi se vor monta sub cele ale
instalaţiilor electrice.
În cazul clădirilor de locuit această distanţă se poate reduce până la 15 cm dacă lungimile de
paralelism nu depăşesc 30 m.
Traseele comune ale circuitelor diferiţilor abonaţi se vor monta în spaţii accesibile personalului
de exploatare.
În cazurile în care distanţele menţionate nu pot fi realizate din punct de vedere tehnic sau duc la
soluţii neeconomice, circuitele instalaţiilor de curenţi slabi se vor executa cu conductoare răsucite TY
bifilare sau trifilare, reducând distanţa la minimum necesar instalării dozelor separate pentru fiecare
instalaţie (nu mai mari de 25 m).
6.5.4. Se va evita instalarea cablurilor de curenţi slabi în tunele sau canale tehnice în care se
găsesc cabluri electrice cu tensiuni mai mari de 1000V; în cazurile în care nu este posibilă o altă soluţie,
cablurile se vor instala în tunele sau canale tehnice pe pereţii opuşi, sau pe aceeaşi parte cu cablurile
electrice la o distanţă de cca 40 cm, sub cele electrice.
Când lungimile de paralelism depăşesc 150 m, iar tensiunile sunt mai mari de 1000V, se va
face, de la caz la caz, calculul de protecţie, luându-se măsuri corespunzătoare conform normativelor şi
standardelor în vigoare.
La proiectare şi execuţie se va ţine seama şi de normativul PE 107.
6.5.5. Distanţa minimă dintre circuitele de sonorizări şi celelalte circuite pentru instalaţii de
curenţi slabi trebuie să fie de 20 cm.
În cazul în care această distanţă nu se poate respecta, circuitele de sonorizare se vor proteja în
tuburi metalice (asigurându-se continuitatea electrică a tubulaturii şi legarea la pământ), instalate
la:
- 5 cm când lungimea de paralelism este de cca 50 m;
- 3 cm când lungimea de paralelism este de cca 30 m;
- 2 cm când lungimea de paralelism este de cca 10 m;
6.5.6. Traseul instalaţiilor aparente se va alege cât mai puţin vizibil în unghiuri drepte, pe lângă
pervazuri de-a lungul grinzilor, pasajelor circulabile, estacadelor etc. în locuri accesibile pentru montaj
şi întreţinere.
6.5.7. La stabilirea traseelor se vor evita trecerile prin spaţii cu pericol de explozie, medii
corozive sau zone în care există pericol de scurgere a unor lichide ce ar putea deteriora învelişul
cablurilor sau ar prezenta pericol de incendiu, alegându-se soluţii de montaj pe pereţii exteriori acestor
spaţii (cu condiţia protejării împotriva efectelor de radiaţii termice în caz de incendiu şi deteriorărilor
mecanice) şi anume în spaţiile de circulaţie, anexe tehnice sau alte spaţii fără pericol.
6.5.8. Golurile pentru trecerea cablurilor, prin planşeu sau pereţi, vor fi protejate după montarea
cablurilor, cu materiale care să asigure o etanşeitate corespunzătoare pentru evitarea propagării
flăcărilor, trecerii fumului şi a gazelor.
6.6. Concentrarea circuitelor
6.6.1. Instalaţiile interioare de curenţi slabi, vor fi prevăzute cu puncte de concentrare a
circuitelor (firide sau cutii terminale).
Numărul şi tipul acestora se va stabili potrivit prevederilor de la subcapitolele referitoare la
diverse categorii de instalaţii. De exemplu, pentru clădirile de locuit cu P+10 nivele, firidele se vor
instala la parte sau la etajul I şi la etajele III, V, VII, IX etc. (din 2 în 2 etaje).
6.6.2. Se vor utiliza puncte de concentrare comune pentru instalaţiile de telefon, dispecer (cu
excepţia celor indicate la art. 6.4.2 şi 6.4.3) şi instalaţiile de ceasoficare.
6.6.3. Pentru instalaţiile de transmitere de date (exceptând cazul sistemelor de cablare
structurată tip VDI) şi pentru instalaţiile interioare de sonorizare, se vor prevedea puncte de concentrare
separate.
6.6.4. Pentru punctele de concentrare cu maximum 6 circuite se vor folosi, în locul firidelor,
cutii terminale, instalate la înălţimea de minimum 2 m de pardoseală.
6.6.5. Firidele şi cutiile terminale de interior se vor instala numai în locuri uscate, fără pericol
de incendiu şi de preferinţă în spaţii de acces comun pentru a fi uşor accesibile personalului de
întreţinere (casa scării, holuri, coridoare etc.) şi vor fi notate cu literele ˝TC˝, pentru a se deosebi de alte
puncte de concentrare.
În încăperile umede se vor utiliza cutii terminale de exterior care se pot monta aparent sau în
nişe.
6.6.6. Firidele telefonice nu se vor amplasa în compartimentele accesului la conductele de
evacuare a reziduurilor menajere, în compartimente rezervate spălătoriilor, uscătoriilor sau orice
încăpere de uz casnic şi se va evita pe cât posibil amplasarea lor în apropierea cofretului de energie sau
a hidrantului de incendiu.
Distanţa între firidele instalaţiilor de curenţi slabi şi cofretele de energie, de regulă, va fi de 25
cm.
6.6.7. Pentru clãdirile de locuit cu un grad sporit de confort, prevãzute cu instalaþii telefonice în
tuburi, la care datorită numărului mic de posturi, nu se justifică execuţia unor nişe telefonice pentru 25
circuite, se va folosi o firidă, practicată în exterior (în condiţiile cofretelor electrice) în care se va monta
o cutie terminală urbană de exterior de 16 circuite.
Mărimea firidelor se va stabili în funcţie de numărul de circuite şi tipul de reglete.
Tuburile şi ţevile se vor introduce în firidă în apropierea colţurilor fără să depăşească pereţii
interiori ai acestora.
6.6.8. În firide, circuitele vor fi etichetate şi numerotate imediat după instalarea lor, urmând ca
echiparea cu reglete să fie făcută la instalarea cablului de racord.
6.7. Racorduri
6.7.1. Capacitatea racordurilor telefonice se va dimensiona în funcţie de potenţialul maxim
(numărul total de familii şi agenţi economici ce poate fi racordat).
Capacitatea racordului va fi 120-130% din potenţialul maxim.
Nişele pentru instalaţiile telefonice şi dimensiunile tuburilor de protecţie pentru racord şi
circuite interioare vor corespunde potenţialului maxim asigurându-se pentru fiecare apartament sau
garsonieră câte 2 circuite telefonice.
Racordurile la blocurile de locuinţe se vor executa pentru fiecare scară în parte. Se va evita pe
cât posibil folosirea canalelor tehnice sau subsolurilor. Acolo unde nu este posibilă executarea
racordurilor la fiecare scară acestea se vor executa la unul din colţurile blocului. În acest caz
alimentarea cu cabluri pentru fiecare scară se execută paftalat pe zid în spatele blocului, cu mascare în
limita posibilităţilor de elementele de arhitectură ale clădirii.
Nu se admite instalarea de cabluri pe faţada principală a blocurilor de locuinţe.
Racordurile la blocurile de locuinţe vor asigura o conductă pentru cablul telefonic şi o conductă
pentru reţeaua de televiziune prin cablu.
6.7.2. Pentru instalarea şi protejarea racordurilor telefonice cu capacitate de până la 200 perechi
se vor instala ţevi PVC de protecţie, după cum urmează:
- de la punctele de concentrare (firide) situate la nivelul cel mai de jos, se va instala câte un tup
PVC 63 mm curbat într-un singur plan cu o rază de cel puţin 1 m, îngropat în zid care va străbate
pardoseala pe verticală şi fundaţia exterioară pe orizontală, ajungându-se la exterior la 0,8 m sub nivelul
solului şi prelungindu-se cu cel puţin 1,0 m de la fundaţia clădirii (clădiri izolate în blocuri turn etc.).
Se recomandă amplasarea punctelor de concentrare cât mai apropiate de punctul de intrare a
racordului în clădire.
6.7.3. Poziţia ţevilor prevăzute pentru trecerea cablurilor în exterior va fi însemnată cu litera
˝Tc˝ marcată pe zid cu culoarea albastră la 0,4 m de la sol, pentru a putea fi uşor reperate.
Muchiile interioare ale tuburilor de protecţie se vor evaza spre a nu deteriora cămaşa cablurilor
în timpul instalării.
6.7.4. În general se vor prevedea câte două tuburi de protecţie la fiecare clădire pentru
racordarea cablurilor telefonice sau utilizarea altor instalaţii de curenţi slabi (telefonie, sonorizare etc.)
impun un număr mare de conducte.
6.8. Instalaţii interioare pentru telefonie
6.8.1. Reţeaua telefonică interioară se va realiza după o schemă radială.
De regulă, pentru fiecare post se vor prezenta 2 circuite formate din conductoare sau cabluri
între doza telefonică şi nişă.
În cazul în care mai multe circuite sunt montate în acelaşi tub sau cablu, cel de al treilea
conductor (care se prevede pentru abonaţii cuplaţi sau pentru serviciul de transfer şi reapel la centralele
de instituţie) va fi utilizat în comun şi va fi conectat la nişe la borna de punere la pământ şi la mantaua
cablului telefonic, dacă aceasta prezintă continuitate electrică.
6.8.2. Pentru circuitele posturilor telefonice speciale (aparate serie între conducere şi secretariat
şi altele), numărul de conductoare se va stabili pe baza schemei de conectare a aparatelor telefonice
utilizate.
6.8.3. Locurile de priză pentru telefon, respectiv locurile de ieşire ale tuburilor din perete, se
vor prevedea la o înălţime de 20-40 cm faţă de pardoseala finită.
La locul de priză sau ieşire din tubulatură se va lăsa o rezervă de conductoare de 0,15 m.
6.8.4. Numărul şi mărimea firidelor telefonice ce urmează a se echipa cu reglete din ţară se vor
alege urmărindu-se realizarea unei reţele cât mai economice în ansamblu.
Se vor prevedea firide cu dimensiunile – firida de 560x560x100 mm cu uşi de 600x600 mm sau
cutii metalice de 600x500x100 pentru un număr maxim de 25 circuite;
- firida de 750x560x130 mm respectiv cu uşi de 800x600 mm sau cutii metalice de
600x800x130 mm pentru un număr de 50 de circuite;
- pentru cazurile în care la punctul de concentrare se vor aduce mai multe de 50 de circuite,
dimensiunile şi amplasarea nişelor se va stabili de la caz la caz.
Pentru reglete de altă provenienţă decât cele fabricate în ţară, gabaritele nişelor se vor stabili
funcţie de mărimea acestora.
6.8.5. Înălţimea minimă de pardoseală finită până la baza firidelor telefonice va fi de 1 m,
marginea de sus a firidei nedepăşind 1,8 m.
6.8.6. Firidele în zidărie vor fi sclivisite.
6.8.7. În clădirile cu mai multe etaje, firidele vor fi dispuse pe una sau mai multe verticale.
6.8.8. În clădirile industriale şi administrative, firidele de aceeaşi verticală se vor lega între ele
cu tuburi PVC 39 mm care se vor monta îngropate sau mascate în canale lăsate în pereţi. Numărul de
tuburi se va stabili după caz însă nu mai puţin de 2 bucăţi.
La blocurile de locuinţe legăturile între firide se vor putea realiza cu un singur tub PVC 39
mm.
6.8.9. Partea metalică a firidelor de curenţi slabi va fi conectată la conductorul de protecţie
folosind un conductor Ol 20x3’’. În cazul în care firidele de telefonie sunt montate pe aceeaşi verticală
cu FARP se va folosi un conductor de protecţie comun.
6.8.10. Tuburile pentru racordarea firidelor între ele (realizate la construcţia clădirii) se vor
monta în linie dreaptă, admiţând cel mult o semicurbă la intrarea în firide.
6.8.11. În tuburi se va lăsa la instalare câte o sârmă de oţel cu diametrul de 2 mm pentru
tragerea cablurilor sau a conductoarelor.
În firidele telefonice, pentru fiecare circuit se va lăsa o rezervă de conductoare de 1-1,5 m.
6.8.12. Pentru instalaţiile telefonice se vor folosi conductoare tip TY de sârmă moale de cupru
cu diametrul de 0,5 mm izolate cu policlorură de vinil de diferite culori sau cabluri cu diametrul
conductorului de 0,5 mm, cu excepţia cazurilor în care instalaţia necesită diametre mai mari (de ex.
traseele de peste 50 m la care conductoarele cu diametrul 0,5 mm se rup la tragerea în tuburi).
6.8.13. Tuburile de protecţie vor fi din PVC sau metalice şi se vor utiliza potrivit normativului I
7 şi a standardelor sau normativelor în vigoare.
6.8.14. Pentru instalaţiile executate în cablu se pot folosi cabluri telefonice cu conductoare de
cupru de următoarele tipuri:
- cu izolaţie şi manta de masă plastică;
- cu izolaţie de masă plastică şi manta de plumb;
- ecranate, cu izolaţie şi manta de masă plastică.
Pentru eliminarea pericolelor de incendiu se recomandă utilizarea cablurilor cu întârziere la
propagarea flăcării.
6.8.15. Între doză şi aparat (în cazul instalaţiilor interioare în tuburi îngropate) se vor folosi
cabluri de minim 2 perechi, conducte bifilare sau trifilare tip TIO din oţel zincat cu diametrul de 0,9
mm cu izolaţie de cauciuc TIOY 2x0,9 cu izolaţie în masă plastică sau conductoare de cupru cu izolaţie
de masă plastică, TY cu diametrul de 0,5 mm.
6.8.16. Pentru conexiuni (punţi) la elementele de concentrare se vor folosi conductoare de
cupru (fip fir săritor) de 2x0,5 mmp sau 3x0,5 mmp.
6.9. Instalaţii voce+date+imagini tip cablare structurată (VDI)
6.9.1. Cablarea structurată a clădirilor presupune organizarea unei reţele comune pentru
instalaţia interioară telefonică şi reţeaua de date (voce+date+imagini) pe orizontala (cablare orizontală)
şi pe verticala clădirii (cablare verticală).
6.9.2. Pe traseele sistemului de cablare structurată pentru instalaţia comună de
voce+date+imagini se va evita paralelismul cu traseele electrice pe o distanţă mai mare de 1 m, fiind
acceptată doar traversarea perpendiculară a traseului electric iar aria suprafeţei de contact (suprapunere)
micşorată pe cât posibil.
6.9.3. Secţiunea tuburilor (jgheaburilor) să fie adecvată pentru ca tragerea cablurilor să se facă
uşor fără a le tensiona peste limita admisibilă prevăzută de producător şi specificată în catalog. Tuburile
şi jgheaburile trebuie să aibă sârma de tragere.
6.9.4. Dacă traseele sunt lungi sau cu mai mult de 2 coturi să fie prevăzute doze intermediare de
tragere.
6.9.10. Traseele verticale să prezinte bride de fixare pentru a nu fi solicitate la elongaţie de
propria greutate.
6.9.11. Toate traseele se vor termina în concentratorul de date (în camera tehnică) de pe fiecare
etaj, unde se găsesc dulapurile de curenţi slabi (DC).
6.9.12. Traseele de cabluri ecranate şi/sau neecranate aferente cablării structurate se vor
poziţiona la următoarele distanţe faţă de surse de interferenţă electromagnetică (EMI) (lămpile
fluorescente, traseele de TV, trasee de alimentare cu energie electrică, echipamente electrice etc.)
alimentate la ≤ 500V. Acolo unde nu există altă posibilitate, se admit intersecţii de trasee
(perpendiculare).
Tabelul 2
Distanţe minime de pozare a traseelor de cabluri aferente structurii cablate faţă de surse de
interferenţă electromagnetică
Puterea sursei / Distanţa minimă (mm)
Sursă de interferenţă
electromagnetică
< 2 kVA 2-5 kVA > 5 kVA

Linii de putere sau echipamente


electrice în proximitate cu trasee
127 305 610
de telecomunicaţii nemetalice
deschise

Linii de putere sau echipamente


electrice în proximitate cu trasee
64 152 305
de telecomunicaţii metalice
împământate

Linii de putere închise în canale


metalice împământate în - 76 152
proximitate cu trasee de
telecomunicaţii metalice
împământate
6.9.13. Indiferent de tipul tubulaturii fiecare cablu se marchează cu cel puţin 3 înscrisuri de
identificare la fiecare capăt pe o distanţă de 1,5-2 m.
6.9.14. La prize se lasă o rezervă de 15-20 cm pe care să fie vizibilă şi foarte clară marcarea de
identificare, iar în camera echipamentului (concentrator) se lasă o rezervă de 3-5 m de la baza dulapului
pentru a permite realizarea formei de cablu, o rezervă şi conectorizarea în panoul de legătură. Fiecare
priză se va marca/eticheta vizibil.
6.9.15. Cablurile se pozează/se trag cu atenţie astfel încât să nu fie depăşită forţa de tensionare
permisă de producător şi precizată în foaia de catalog. În lipsa altor indicaţii se adoptă valoarea de 90N.
Nu se vor poza mai multe cabluri în tubulatură (jgheab) decât este permis.
6.9.16. Se va urmări ca la pozarea cablurilor să nu se formeze noduri ceea ce duce la o rază de
curbură mai mică decât cea prevăzută în standard (5 cm) sau precizată de producător. Raza de curbură
influenţează performanţele parametrilor de comunicaţie. Raza admisă pentru curbura cablurilor FTP
este de 25 mm.
6.9.17. Etichetarea cablurilor se face înainte şi după stabilirea legăturilor dintre priză şi panoul
de legătură, la ambele capete având o etichetă cu acelaşi marcă.
6.9.18. La echiparea dulapurilor de telecomunicaţie spaţiul destinat dulapurilor de curenţi slabi
va fi în conformitate cu standardele respective EIA/TIA 568A, ISO 11 801, 17. Se va lăsa o rezervă
generală a cablurilor orizontale şi verticale.
6.9.19. Cablurile vor fi direcţionate spre dulap prin forme de cablu solidarizate cu scheletul
dulapului. Traseele circuitelor de cabluri se vor realize utilizând bride de plastic zimţate autoblocante
care să nu stranguleze mănunchiul de cabluri. Traseul circuitelor de cabluri se va ramifica
corespunzător panourilor de legătură în care se va face conectorizarea fiecărui cablu.
6.9.20. După conectizare, fiecare cablu se va eticheta corespunzător prizei aferente. Etichetarea
posturilor/prizelor se va face vizibil, lizibil şi diferenţial-cromatic conform EIA/TIA 606.
6.9.21. Cablarea orizontală a reţelelor de date respectă o topologie a reţelei ce poate fi stelară,
bus şi inel. Datorită flexibilităţii în administrare şi a bunei funcţionări se foloseşte foarte des topologia
stelară, fiecare priză de comunicaţii având propria ei terminaţie fizică în panoul de conectare din
concentrator.
6.9.22. Cablarea orizontală cuprinde:
- cablurile orizontale care conectează prizele de telecomunicaţii cu panourile de conectare din
concentrator;
- cablurile de conectare (1) a prizelor de conectare cu postul telefonic sau terminalul de date;
- cablurile de conectare (2) dintre panoul de conectare şi echipamentele active (concentratoarele
de date, centrala telefonică, routerele etc.);
- prizele de telecomunicaţii tip RJ45 categoria 5;
- conectorii pentru prize, cabluri, panouri de conectare.
6.9.23. Pentru cablarea orizontală distanţele pentru asigurarea condiţiilor optime a transmiterii
datelor sunt:
- lungimea cablurilor orizontale se va limita la 90 m;
- lungimea cablurilor de conectare (1) se va limita la 5 m;
- lungimea cablurilor de conectare (2) se va limita la 3 m.
Lungimea totală a cablurilor de conectare (1) şi (2) se va limita la 10 m.
6.9.24. Cablarea verticală a reţelelor de date respectă o topologie stelar ierarhizată, în sensul că
fiecare concentrator de clădire se conectează la concentratorul de câmp (principal).
Pe traseul concentrator de clădire – concentrator de câmp (principal) este permisă folosirea unui
singur concentrator intermediar.
6.9.25. Cablarea verticală cuprinde:
- cablurile verticale care conectează panourile de conectare şi echipamentele active din
concentratoare cablării orizontale cu cele din concentratorul principal;
- cablurile de conectare între panouri şi echipamentele active în concentratorul principal;
- conectorii cabluri, panouri de conectare.
6.9.26. Pentru cablarea verticală distanţele pentru asigurarea condiţiilor optime a transmiterii
datelor:
- lungimea cablurilor UTP (cabluri din perechi torsadate nearmate) categoria 5 şi STP (cabluri
din perechi torsadate ecranate nearmate) categoria 5, pentru aplicaţiile de date, se va limita la 90 m;
- lungime cablurilor UTP şi STP, pentru aplicaţiile de voce se va limita la 800 m;
- lungimea cablurilor din fibră optică multi-mode se va limita la 2000 m;
- lungimea cablurilor single-mode din fibră optică se va limita la 3000 m;
- lungimea cablurilor de legătură din concentratoarele intermediare şi concentratorul principal
se va limita la 20 m;
- lungimea cablurilor de conectare a echipamentelor se va limita la 30 m;
- cablurilor de legătură şi conectorii de legătură din concentratorul principal să nu depăşească
20 m;
- cablurilor de legătură şi conectorii de legătură din concentratorul intermediar să nu depăşească
20 m;
- cablurile echipamentelor să nu depăşească 30 m.
6.9.27. Pentru cablarea structurată cablurile folosite în cablarea orizontală sunt:
- cablu UTP neecranat cu 4 perechi de fire torsadate din cupru cu impendanţă de 100 ;
- cablu STP ecranat cu 2 perechi de fire torsadate din cupru cu impedanţă de 150 ;
- cablu coaxial cu impedanţă de 50 (se recomandă a nu se mai utiliza);
- cablu din fibră optică cu dimensiunile fibrei optice 62.5/125 m.
6.9.28. Pentru cablarea structurată cablurile folosite în cablarea verticală sunt:
- cablu UTP neecranat cu 4 perechi de fire tordasate din cupru cu impedanţa de 100 V;
- cablu STP ecranat cu 2 perechi de fire torsadate din cupru cu impedanţa de 150 ;
- cablu din fibră optică (multi-mode sau single-mode);
- cablu coaxial cu impedanţa de 50 (este recunoscut de standardele internaţionale dar se
recomandă a nu se mai utilize în reţele noi, urmărindu-se înlăturarea lui la următoarea revizie a
standardului).
6.10. Instalaţii interioare de dispecer
6.10.1. Instalaţia de dispecer se poate realiza după o schemă radială cu racordarea individuală a
fiecărui post, sau în alte montaje specifice;
6.10.2. Numărul de conductoare necesare unui post dispecer se va stabili în funcţie de tipul
echipamentului instalat.
6.10.3. Pentru realizarea instalaţiei de dispecer se vor folosi aceleaşi materiale ca şi pentru
instalaţiile de telefonie, instalarea făcându-se în aceleaşi condiţiuni.
6.11. Instalaţii interioare de interfon, videointerfon
6.11.1. Schema instalaţiilor de interfon şi videofon se va stabili pentru fiecare caz în parte în
funcţie de necesităţile de legături (cointeresare) între posturi şi tipul centralelor şi posturilor utilizate.
6.11.2. Pentru instalaţiile de interfon se vor folosi materiale de acelaşi tip ca şi cele pentru
instalaţiile de telefonie. Secţiunea cablului de alimentare se va alege funcţie de distanţele între centrala
modulată a interfonului (videofonului) şi posturile interioare, posturi exterioare şi închizătoare
electromagnetică, conform table 3.
6.11.3. Înălţimea de montaj recomandată a postului exterior este de 1,60 m de la sol.
Tabelul 3
Secţiunea cablului de record a instalaţiei interioare de interfon, videointerfon
Distanţa maximă Secţiune minimă cablu
(m) (mm)
40 6/10

80 9/10

300 1,52
6.12. Instalaţii interioare de sonorizare şi Tv
6.12.1. Instalaţiile de sonorizare utilizate în domeniul rezidenţial asigură difuzarea de programe
muzicale în diferitele compartimentări ale casei de la o sursă sonoră (radiocasetofon, combină muzicală
etc.) amplasate în camera de zi (de exemplu) sau printr-un modul de comandă, supravegherea camerei
copiilor.
6.12.2. În cazul clădirilor terţiare sau industriale, când difuzoarele sunt folosite şi ca dispozitive
de apel pentru instalaţiile de căutare şi alarmare de persoane, reţeaua va fi prevăzută cu un al treilea
conductor identic cu cel utilizat pentru folosirea normală a difuzoarelor.
6.12.3. Pentru transmiterea simultană a mai multor programe se va prevedea câte un circuit
separate pentru fiecare program cu asigurarea condiţiilor de limitare a diafoniei între circuite.
6.12.4. Pentru instalaţii de sonorizare se vor folosi circuite din conductoare cu izolaţie PVC –
protejate în tuburi sau cabluri cu conductoare de cupru tip circuit telephonic şi dimensionate astfel încât
atenuarea la cel mai îndepărtat difuzor cu toată instalaţia în funcţiune, să fie de maximum 4 dB.
6.12.5. Instalaţia de antene colective se prevede la clădirile rezidenţiale cu un număr de cel
puţin 6 apartamente.
Pentru obiective terţiale şi industriale, necesitatea antenelor colective se va stabili de la caz la
caz.
6.12.6. Un sistem de antene colective RTv cuprinde:
- grupul de antene de recepţie, cupleurul şi suportul lor (distribuţie hertziană, satelit, FM);
- grupul de amplificatoare RTv;
- echipamentul de distribuţie, reţeaua de cabluri coaxiale cu prizele pentru racordarea
receptoarelor abonaţilor.
6.12.7. Instalaţiile interioare pentru antene colective se execută în montaj îngropat cu tub IPEY
folosind cablu coaxial cu impedanţa 75 ohmi.
Conectarea terminală a cablului se face la o priză simplă, dublă, triplă pentru antene
(îngropată).
6.12.8. Instalaţia interioară pentru antenă colectivă nu poate fi utilizată de operator CATV decât
cu acceptul scris al tuturor proprietarilor din asociaţia respectivă şi consemnat într-un proces verbal al
Comitetului Asociaţiei de Proprietari.
6.13. Instalaţii interioare de ceasuri electrice
6.13.1. Instalaţiile de ceasuri electrice se realizează după scheme radiale sau arborescente,
ceasurile fiind în serie sau în paralel în funcţie de tipul centralelor folosite. În cazul folosirii ceasurilor
electronice, se vor utilize sisteme de tip master-slave.
6.13.2. Pentru ceasurile utilizate direct în procesul de producţie, ceasurile de control sau
ceasurile amplasate în locuri importante, se recomandă a se prevedea circuite individuale.
6.13.3. Alegerea numărului de ceasuri conectate pe un circuit se face astfel încât să se asigure la
ultimul ceas o tensiune de alimentare de minimum 80 din tensiunea nominală la care funcţionează
instalaţia.
6.13.4. Dispozitive de reglaj ale ceasurilor se vor amplasa în locuri accesibile personalului de
întreţinere.
6.13.5. Pentru reţele de ceasuri electrice se vor folosi materiale de tipul celor prevăzute pentru
instalaţii telefonice în condiţiile similare de montaj.
7. SURSE DE ALIMENTARE CU ENERGIE A INSTALAŢIILOR ELECTRICE
INTERIOARE DE CURENŢI SLABI
7.1. Pentru alimentarea cu energie electrică a centralelor telefonice se va prevedea în încăperea
destinată echipamentului o coloană proprie racordată la tabloul general de distribuţie al clădirii.
7.2. Pentru centrale telefonice destinate obiectivelor deosebit de importante se va prevedea
posibilitatea alimentării de rezervă în cadrul schemei de alimentare cu energie electrică în caz de avarie
a obiectivului respective (grup generator, baterie de accumulatoare, surse neîntreruptibile pentru
alimentare cu energie electrică – UPS etc.).
7.3. Centralele telefonice digitale funcţionează ca sursă de rezervă cu baterii capsulate (fără
degajări de gaze nocive). În mod uzual acestea sunt incluse echipamentului centralei telefonice şi nu
necesită încăpere separată pentru instalare.
7.4. Alimentarea în curent continuu a centralelor telefonice se va face de la reţeaua electrică,
prin racordarea directă la redresoare stabilitate şi filtrate, sau de la surse neîntreruptibile pentru
alimentare cu energie electrică (UPS).
7.5. Sursa de alimentare de rezervă a centralelor telefonice, de dispecer şi ceasuri electrice se va
dimensiona pentru a se asigura o autonomie de funcţionare a instalaţiilor de 4…6 ore în funcţie de
importanţa obiectivului deservit.
7.6. Sursa de rezervă trebuie să preia în mod automat alimentarea instalaţiei de telecomunicaţii,
atunci când sursa de bază cade sau nu mai asigură tensiunea nominală de funcţionare.
7.7. Comutarea de pe o sursă pe alta nu trebuie să conducă la modificări în starea instalaţiilor
(alarme false, pierderi de informaţii, iniţierea comenzii de acţionare a dispozitivelor de protecţie etc.).
7.8. Pentru o singură cale de alimentare, circuitul de alimentare de la sursa de bază va fi realizat
sub forma unei coloane proprii racordată direct la tabloul general de distribuţie dacă soluţia prezintă
siguranţă în funcţionare. Circuitul de alimentare va fi marcat şi nu va putea fi deconectat decât de
persoane autorizate. Acest circuit va fi alimentat înainte de întrerupătorul general.
7.9. Instalaţiile de curenţi slabi (telefonice, dispecer, ceasoficare, interfon etc.) se pot alimenta
şi de la surse comune dimensionate în mod corespunzător în caz că lucrează cu aceeaşi tensiune.
7.10. Pe calea normală de alimentare cu energie electrică a echipamentelor destinate prelucrării
informaţiilor (date, sistem VDI) vor fi prevăzute dispozitive de filtrare a interferenţelor
electromagnetice şi de radiofrecvenţă, de preluare a variaţiilor de tensiune şi frecvenţă ale reţelei de
alimentare cu energie din sistemul naţional.
7.11. Staţiile de sonorizare cu putere până la 200 W se vor alimenta direct de la priza prevăzută
cu conductor de protecţie montată în camera echipamentelor.
Pentru alimentarea echipamentelor auxiliare de program (radiocasetofoane, combine muzicale
etc.) se vor prevedea 2-3 prize separate.
Staţiile de sonorizare cu o putere peste 200 W necesită o coloană electrică proprie şi un tablou
electric propriu de 1 KW al cărui număr de circuite se va stabili în funcţie de numărul de rame de
amplificare şi surse de program.
7.12. Se vor asigura dispozitivele de protecţie antiseismice corespunzătoare tipului de sursă,
locului de amplasare şi condiţiilor specifice.
8. PRIZELE DE PĂMÂNT PENTRU INSTALAŢIILE DE CURENŢI SLABI
8.1. Numărul şi caracteristicile prizelor de pământ necesare în instalaţiile de curenţi slabi se
stabilesc conform prevederilor STAS 6271.
8.2. Pentru conectarea instalaţiei de telefonie şi dispecer se vor prevedea prize de pământ de
maxim 4 ohmi, realizate fie separat pentru fiecare instalaţie, fie prin conectarea la o priză comună cu
alte echipamente sau prize ale clădirii.
Utilizarea în comun a prizelor de pământ pentru instalaţiile de curenţi slabi cu cele ale
instalaţiei de energie electrică se admite numai în condiţiile prevăzute de STAS 6271.
8.3. Prizele de pământ se vor conecta la tabloul special pentru prize, care se va amplasa de
preferinţă, în încăperile echipamentelor aferente.
Alegerea conductoarelor pentru legarea la pământ şi dimensionarea acestora se va face în
conformitate cu prevederile STAS 12604/5 pentru instalaţia de legare la conductorul de protecţie.
8.4. Pentru trecerea prin fundaţie a conductoarelor de legare la pământ se va prevedea câte un
tub PVC 39 mm, pentru fiecare priză în parte, instalat conform art. 6.7.2.
8.5. Legarea la pământ a grupului de antene aferent sistemelor CATV, cât şi a instalaţiei
electrice exterioare din spaţiul capului de reţea, va fi separată de instalaţia de legare la pământ a clădirii
respective şi va avea o priză de pământ separată.
INSTALATII SANITARE INTERIOARE

1. GENERALITĂŢI

Obiectul îl constituie condiţiile tehnice pentru execuţia instalaţiilor sanitare de canalizare , tehnologice ,
incalzire racire si de ventilare aferente obiectivului .

2. INSTALAŢII SANITARE INTERIOARE

Lucrarea constă din următoarele:


o Instalaţii de distribuţie pentru alimentarea cu apă rece potabilă, apă caldă menajeră,
o Obiecte sanitare cu legături la distribuţia de apă rece, caldă şi respectiv la
canalizare o Armături de închidere, reglare şi golire
o Suporţi şi brăţări pentru conductele montate aparent
LISTA PRESCRIPŢIILOR TEHNICE DE BAZĂ PENTRU INSTALAŢIILE SANITARE
Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare I9-96
o
Instrucţiuni tehnice pentru protecţia construcţiilor metalice din profile subţiri C139/73
o
Normativ pentru protecţia contra coroziunii a construcţiilor îngropate I14-76
o
Instrucţiuni tehnice pentru executarea termoizolaţiilor la elemente de instalaţii C142/79
o
Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii C56-75
o
Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului
o
P118-99
o STAS 1478-90 – alimentare cu apă la construcţiile civile şi industriale.
o STAS 1795-87 – canalizări interioare
MATERIALE ŞI PRODUSE

Ţevi şi accesorii
o Ţevi din cupru izolate pentru instalaţii
o Fitinguri din cupru
o Tuburi şi piese de legătură din polipropilena pentru canalizare – VALROM
o Tuburi si piese de legatura din polipropilena marca Gheberit
Obiecte sanitare şi accesorii
o Lavoare din porţelan L=550mm piedestal pentru lavoar
o Vas pentru closet din porţelan sanitar cu rezervor din mase plastice montat la semiînălţime.
o Cuier din porţelan sanitar NI 546
o Pisoar din porţelan sanitar cu robinet de spălare 3/8”
o Spălător inox pentru vase
o Baterie monocomandă pentru lavoare şi spălător Dn1/2”
o Accesorii: portprosop sau uscător electric de mâini, oglinzi din semicristal, porthârtie din
porţelan sanitar
o Cabina de dus si cada din fonta emailata
Armături
o Baterie amestecătoare stativă pentru lavoar şi spălător monocomandă 1/2”
o Robinet simplu de serviciu cromat
o Robineţi de închidere sferici
o Robineţi de trecere cu descărcare pentru golire
LIVRAREA, DEPOZITAREA ŞI MANIPULAREA MATERIALELOR

Materialele asupra cărora condiţiile atmosferice nu au influenţă nefavorabilă pe durata depozitării (ţevi de
cupru, etc) se vor depozita în aer liber pe platforme special amenajate.
Materialele care pot fi deteriorate de intemperii sau de acţiunea directă a soarelui (materiale pentru
izolaţii, obiecte sanitare, etc) se vor păstra în şopron.

Materialele ca: armături, obiecte sanitare ceramice, aparate de măsură şi control etc. se păstrează în
magazii închise.

La manipulare materialele vor fi ferite de lovituri.


EXECUTAREA LUCRĂRILOR
Operaţii pregătitoare
o Examinarea proiectului
o Verificarea existenţei golurilor sau executarea lor
o Trasarea instalaţiilor şi corelarea cu celelalte instalaţii (încălzire, electrice, climatizare)

Operaţii de confecţionare şi montare


o Prefabricarea tronsoanelor de conducte
o Montarea provizorie a suporţiilor
o Montarea conductelor
o Definitivarea fixării conductelor şi a suporţilor
o Proba de etanşeitate la presiune la rece a conductelor de apă rece şi caldă ce urmează a fi
mascate
o Izolarea termică a conductelor mascate
o Definitivarea instalaţiilor de apă rece, caldă şi canalizare (inclusiv conducte de legătură)
o Proba generală de încercare de etanşeitate la rece a tuturor conductelor de apă rece şi caldă
o Proba de etanşeitate la cald a conductelor de apă caldă menajeră
o Montarea obiectelor sanitare după realizarea primei faze de finisaj a construcţiei (glet,
faianţă)
o Realizarea legăturilor la obiecte sanitare
o Încercarea de etanşeitate la conductele de canalizare
o Izolarea conductelor şi protejarea izolaţiilor termice

Operaţii de protejare a lucrărilor


Pe parcursul lucrărilor se vor lua măsuri de preîntâmpinare a pătrunderii murdăriei în conducte, armături
şi obiecte sanitare, precum şi pentru preîntâmpinarea deteriorării instalaţiilor.

Verificarea lucrărilor
La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi aparataje ce corespund tehnic şi calitativ
prevederilor proiectului.
Înaintea punerii în operă, toate materialele şi aparatajele se vor supune unui control cu ochiul liber.
Defecţiunile se vor remedia sau se vor înlocui materialele.
La aparatele de masură şi control se va verifica existenţa sigilului şi a buletinului de verificare emis de
metrologic.
Montarea tuburilor din polipropilenă
o Îmbinarea tuburilor din polipropilenă se va realiza cu mufe şi fără mufe (cu racord special
mufă bi-îmbinare).
Pentru realizarea îmbinărilor între tuburi se vor executa următoarele operaţii:
 Curăţirea mufei şi a garniturii, controlul stării garniturii.
 Curăţirea extremităţii tubului sau a racordului de îmbinare.
 Aplicarea lubrifiantului VALSIR pe extremitatea tubului de îmbinat şi pe garnitură
(nu se vor utiliza alţi lubrifianţi).
 Se va introduce tubul până în capătul mufei.
 Se extrage tubul circa 10mm (acest spaţiu va compensa dilatările); în cazul îmbinarii
tuburilor cu racorduri această operaţie nu este obligatorie.
Pentru îmbinarea tuburilor fără mufe – cu racord special se vor executa următoarele operaţii:
 Curăţirea extremităţii tubului fără sanfrenarea îmbinării.
 Controlul stării mufei şi eventuala curăţire a celor două extremităţi.
 Montarea manşonului de îmbinare pe tubul de îmbinare.
 Aplicarea lubrifiantului VALSIR în interiorul mufei bi-îmbinare.
 Aplicarea unei cantităţi mici de lubrifiant pe manşonul de îmbinare.
 Se introduce mufa bi-îmbinare pe manşon până la capăt şi controlul bunei introduceri a
manşonului însuşi.
 Aplicarea lubrifiantului VALSIR pe garnitură.
 Introducerea până la capăt a tubului sau a racordului.
o Ancorarea tuburilor se va realiza prin brăţări de oţel îmbrăcate în cauciuc antivibrant.
o Tuburile montate în şapă se vor acoperi cu carton greu sau carton ondulat, dacă prin tuburi se
vor transporta lichide cu temperaturi ridicate, astfel încât să permită dilatarea tubului.
o Indicaţii privind pozarea instalaţiilor verticale şi orizontale:
 Tuburile orizontale vor fi ancorate, adoptând o distanţă între brăţări egală cu de 10 ori
diametrul. Pentru conductele verticale distanţa între brăţări va fi de la 1m la 2m, în
funcţie de diametrul tubului de pozat.
 Brăţările vor fi fixate în pereţii clădirii.
 În cazul tuburilor verticale care traversează mai multe planuri se va monta o brăţară de
ghidaj lângă mufa de îmbinare şi o a doua la distanţa recomandată mai sus. În acest caz,
fixarea la planşeu constituie ea însăşi o ancorare la punct fix.
o Trecerea tuburilor prin fundaţii, tavane etc. se va realiza etanş împotriva umidităţii şi a
zgomotului şi va fi făcută cu ajutorul izolaţiilor sau a materialelor fonoizolante.

Executarea izolaţiilor
Izolarea conductelor se va executa numai după efectuarea probelor de presiune, după curăţirea şi
protejarea suprafeţelor cu straturi anticorozive.

Izolaţiile vor fi întrerupte în dreptul organelor de închidere şi manevrare, a elementelor de susţinere şi la


îmbinările cu flanşe, precum şi la treceri prin ziduri.

La executarea lucrărilor de izolaţii se vor respecta prevederile din „Instrucţiuni tehnice pentru executarea
termoizolaţiilor la elementele de instalaţii” C142.
Montarea obiectelor sanitare şi a accesoriilor
o Fixarea obiectelor sanitare pe elementele de construcţii se va face prin şuruburi sau pe
console.
o În scopul de a evita deteriorarea obiectelor sanitare, până la terminarea lucrărilor de
finisaje la construcţie, ele vor fi protejate.
Montarea armăturilor de închidere
Toate armăturile vor fi montate în poziţia închis.
Condiţii de montare pentru conducte de apă
o Panta minimă a conductelor de apă va fi de 10/00 şi se vor realiza următoarele distanţe:
 Conducte – pereţi finiţi +3cm,
 Între izolaţiile conductelor vecine  4cm,
 Între flanşe şi conducte apropiate  3cm,
 Între conducte de apă, canalizare şi instalaţii electrice – conform normativ I7.
o La trecerea prin pereţi şi planşee, conductele se montează în tuburi de protecţie (manşoane).
Partea superioară a manşoanelor montate în pardoseala încăperilor – dotate cu instalaţii
sanitare (băi, oficii etc.) va depăşi nivelul pardoselii finite cu 2-3cm.
o În porţiunile în care conductele traversează elementele de construcţii, nu se admit îmbinări.
Condiţii de montare pentru obiecte sanitare
Distanţele de amplasare precum şi cotele de montaj ale obiectelor vor fi conform STAS 1504.
ABATERI ADMISE
Conform normativ I9-96 şi C56/86.
VERIFICAREA ÎN VEDEREA RECEPŢIEI
Pe parcursul executării lucrărilor se vor efectua următoarele verificări:
o Verificarea caracteristicilor şi calităţii materialelor utilizate
o Verificarea traseelor conductelor şi amplasamentul aparatelor, obiectelor sanitare, armăturilor
etc.
o Verificarea calităţii şi corespondenţei cu proiectul a prefabricatelor de instalaţii sanitare.

Toate materialele şi aparatele pot fi introduse în lucrare numai dacă sunt conform prevederilor din proiect,
au fost livrate cu certificate de calitate şi dacă în cursul manipulării nu au suferit deteriorări.
NOTĂ: executantul nu este îndreptăţit a face înlocuiri de materiale fără avizul scris a proiectantului.

Categoriile de lucrări la care probele pot fi făcute independent, în prezenţa investitorului prin întocmire de
procese verbale:
o Conducte interioare de apă rece, caldă şi de canalizare menajeră,
o Montarea obiectelor sanitare şi a accesoriilor,
o Lucrări de izolaţii şi vopsitorii,
o Verificări de efectuat pe faze de lucrări.
a) Conducte interioare de apă caldă, rece:
o Distanţele între conducte şi elementele de construcţii şi conductele altor instalaţii
o Modul de fixare a conductelor
o Corecta amplasare şi executare a punctelor fixe, a pieselor de dilatare şi a manşoanelor de
protecţie
b) Lucrări de verificare a etanşeităţii şi rezistenţei:
o Încercarea de etanşeitate la presiune la rece şi de funcţionare la conductele de apă rece
o Încercarea de etanşeitate la presiune la rece şi la cald, de rezistenţă şi de funcţionare la
apă caldă de consum.

Aceste probe se vor efectua înaintea montării armăturilor de serviciu şi a aparatelor, poziţiile acestora
fiind busonate.
Presiunea pentru încercare la etanşeitate la rece şi la cald va fi egală cu 1,5x presiunea de regim, dar nu
mai mică de 6 bar. Instalaţiile se vor ţine sub această presiune 20 minute, timp în care nu se admite nici o
scădere a presiunii.
Presiunea se va citi pe un manometru montat pe pompa ce se va amplasa în punctul cel mai jos a
instalaţiilor.
Proba la cald se va face menţinându-se în funcţiune instalaţia de apă caldă timp de 6 ore, temperatura în
instalaţie având 60 0C.
Încercarea de funcţionare a instalaţiilor se va efectua verificându-se dacă toate punctele de consum
asigură debitul prevăzut în proiect şi dacă temperatura apei corespunde celui prevăzut.
c) Conductele de canalizare interioare se vor verifica distanţele lor de elementele de construcţii,
pantele prevăzute şi fixarea lor. Se va verifica corecta amplasare a pieselor de curăţire şi etanşeitatea lor.
Etanşeitatea conductelor de canalizare menajeră se va verifica umplând instalaţia până la nivelul de
refulare a obiectelor sanitare.
Încercarea de funcţionare se va face prin punerea în funcţiune a obiectelor sanitare.
d) Obiecte sanitare (C56-86)
o Se va verifica dacă nu sunt fisurate, lovite etc. şi corespund ca număr, mărime, model, calitate
şi poziţie de montaj, ca cele prevăzute în proiect.
o Să fie solid fixate pe console şi consolele să fie prinse rigid în perete.
o Sifoanele obiectelor să asigure scurgere normală.
o Bateriile să asigure un jet continuu de apă, închidere perfectă şi manevrare uşoară.
o Robinetele de închidere să fie uşor accesibile.
o Verificarea etanşării sifoanelor de pardoseală se va face circulând prin ele apă timp de 24 ore,
după care timp de 3 zile se vor urmări eventualele infiltraţii.
INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE / RACIRE

1. GENERALITĂŢI

Obiectul îl constituie condiţiile tehnice pentru execuţia instalaţiilor sanitare de canalizare ,


tehnologice , incalzire racire si de ventilare aferente obiectivului.

Lucrarea constă din următoarele:


o Instalaţia de distribuţie, din conductă de cupru, montate aparent, izolate termic,
o Instalatia de distributie din conducte de cupru montate ingropat in sapa prin conducte de
protectie
o Ventile de aerisire 3/8”
o Armături de închidere, golire şi aerisire
o Suporţi pentru conductele, din profile metalice şi respectiv brăţări pentru ţevi la restul
conductelor

LISTA PRESCRIPŢIILOR TEHNICE DE BAZĂ PENTRU INSTALAŢII TERMICE

o Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire I13-94


o Instrucţiuni tehnice pentru echilibrarea hidraulică prin diafragme a instalaţiilor şi reţelelor
termice cu apă caldă şi apă fierbinte I37-81
o Instrucţiuni tehnice pentru protecţia construcţiilor metalice din profile subţiri C139/73
o Normativ pentru protecţia contra coroziunii a construcţiilor îngropate I14-76
o Instrucţiuni tehnice pentru executarea termoizolaţiilor la elemente de instalaţii C142/79
o Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii C56-75
o Instrucţiuni privind criteriile şi metodologia de stabilire şi verificare a clasei de calitate a
lucrărilor de sudură la conducte şi recipiente I27-73
o STAS 7132-88 – instalaţii de încălzire. Măsuri de siguranţă la instalaţiile de încălzire
centrală cu apă având temperatura maximă de 115 0C
o STAS 10702/1-83 – acoperiri protectoare
o STAS 10702/2-80 – acoperiri protectoare pentru construcţii
o STAS 10128-86 – protecţia contra coroziunii construcţiilor
o STAS 10166/1-77 – pregătirea suprafeţelor

LIVRAREA, DEPOZITAREA, MANIPULAREA MATERIALELOR

Depozitarea materialelor de instalaţii se va face în depozitele de materiale ale şantierului.


Materialele ce pot fi deteriorate de agenţi chimici (radiatoare, armături) se vor depozita sub şoproane şi se
vor acoperi cu prelate sau foi de polietilenă.

Materialele ce se deteriorează la umiditate sau radiaţie solară (armături fine, fitinguri, aparate de
măsură şi control, materiale de izolaţii etc.) se vor păstra în magazii închise.

Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securităţii muncii şi cu


evitarea deteriorării lor.

EXECUTAREA LUCRĂRILOR
Operaţii pregătitoare
o Examinarea proiectului de execuţie şi confruntarea cu situaţia reală existentă
o Verificarea existenţei golurilor lăsate de constructor (neconcordanţele faţă de proiect se
aduc la cunoştinţa proiectantului pentru soluţionare) şi preluarea frontului de lucru de la constructor
o Trasarea instalaţiei şi corelarea cu celelalte instalaţii (sanitare, electrice)

Operaţii de confecţionare şi montare


o Prefabricarea tronsoanelor de conducte şi grunduirea conductelor
o Montarea provizorie a suporţilor pentru conducte
o Montarea conductelor la distribuţie
o Definitivarea fixării conductelor şi a suporţilor
o Prefabricarea corpurilor de încălzire, curăţirea, proba de presiune la rece şi grunduirea lor
o Montarea coloanelor şi a legăturilor la corpurile de încălzire după executarea zidurilor
o Montarea corpurilor de încălzire (înainte de turnarea şapei de egalizare)
o Spălarea cu apă potabilă a instalaţiei
o Efectuarea probei de presiune la rece
o Efectuarea probei la cald şi reglajul instalaţiei
o Efectuarea lucrărilor de grunduiri, vopsiri sau izolaţii termice
o Demontarea corpurilor de încălzire pentru vopsirea lor şi definitivarea finisajului
încăperilor
o Remontarea corpurilor de încălzire
o Proba de eficacitate a instalaţiei

Operaţii de protejare a lucrărilor

Pe parcursul lucrărilor se vor lua măsuri de preîntâmpinare a pătrunderii murdăriei în conducte,


armături şi corpuri de încălzire şi pentru preîntâmpinarea deteriorării instalaţiei.

Verificarea materialelor

La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi aparataje ce corespund tehnic şi calitativ
prevederilor proiectului.
Înaintea punerii în operă, toate materialele şi aparatajele se vor supune unui control cu ochiul
liber pentru a constata dacă nu au suferit degradări de natură să le compromită tehnic şi calitativ
(deformări sau blocări la aparataje, starea filetelor, a flanşelor, funcţionarea armăturii, ştuţuri deformate
sau lipsă etc.) se vor remedia defecţiunile respective sau se vor înlocui aparatele şi materialele ce nu pot fi
aduse în stare corespunzătoare prin remediere.
La aparatele de măsură şi control, montate de către executantul instalaţiei de încălzire, se va
verifica existenţa sigiliului şi a buletinului de verificare emis de metrologie.
Tehnologii de îmbinare, etanşare şi fasonare
Îmbinarea prin fitinguri este obligatorie la ţevi având diametrul cuprins între 3/8” şi 3/4". La
celelalte diametre se vor realiza îmbinări prin sudură.
Filetul ţevilor va corespunde prevederilor STAS 402 şi trebuie să permită înşurubarea pieselor cu
mâna până la cel puţin jumătate şi cel mult trei sferturi din lungimea filetului piesei.
La îmbinările cu filet etanşarea se va executa cu fuior de cânepă îmbibat cu pastă de miniu de
plumb sau pastă de grafit amestecată cu ulei de in dublu fiert sau alte materiale omologate în acest scop.
La îmbinarea conductelor prin sudură, ţevile cu pereţi sub 4 mm grosime se vor suda în „I” iar
cele cu pereţi de presiune 4 mm sau mai mare se vor suda în „V”.
Etanşarea îmbinărilor prin flanşe, pentru temperaturi până la 100oC se va face cu garnituri
confecţionate din carton STAS 1733, unse cu pastă de miniu de plumb sau grafit îmbibat cu ulei de in
fiert. În cazul temperaturilor peste 100oC se vor folosi garnituri de klingherit grafitat (marsit).
Garniturile îmbinărilor cu flanşe nu vor obtura secţiunea de trecere a ţevii, iar periferia garniturii
va ajunge până la şuruburile flanşei.
Schimbările de direcţie ale conductelor se vor realiza prin intermediul fitingurilor filetate şi
coturilor sau curbelor sudate.
Pentru schimbările de direcţie se vor folosi cu precădere coturile pentru sudare, din oţel STAS
8805…8807. În cazul în care schimbările de direcţie se realizează prin îndoirea sau prin confecţionarea de
curbe sau coturi de către executant, se vor respecta indicaţiile cuprinse în articolul următor.
La confecţionarea curbelor şi coturilor pentru instalaţii, având drept agent termic apa cu
temperatura peste +120oC sau abur cu presiunea nominală peste 1 bar (cca. 1 atm.) se vor respecta
prescripţiile din Instrucţiunile ISCIR C 15-72 în ceea ce priveşte felul ţevilor utilizate, tehnologia de
confecţionare, razele de curbură etc.
Pentru toate instalaţiile care nu sunt supuse prevederilor instrucţiunilor ISCIR C 15-72 se va ţine
seama de următoarele indicaţii:
• Îndoirea la rece se va face numai cu ajutorul maşinilor unelte speciale sau a dispozitivelor
hidraulice pentru îndoit ţevi
• Îndoirea la cald a ţevilor, umplute cu nisip tasat şi încălzite corespunzător, se va utiliza în
cazul ţevilor fără sudură sau cu sudură longitudinală
• Atât la îndoirea la rece, cât şi la îndoirea la cald a ţevilor cu sudură longitudinală,
cusătura ţevii va fi aşezată pe generatoarea neutră a ţevii îndoite
• Îndoirea prin cutare la cald este admisă numai în cazul ţevilor fără sudură şi la diametre
ale ţevilor de 100 mm sau mai mare
• Curbele din segmente sunt admise la ţevi cu diametru minim de 100 mm, la
confecţionarea acestor curbe se va evita aşezarea în continuare a sudurilor longitudinale din segmentele
componente ale curbei
• Ţevile îndoite nu vor prezenta deformări ale secţiunii şi subţieri ale peretelui peste 0,5
mm.
Montarea conductelor
La racordarea ţevilor cu diametre diferite se va asigura:
o Continuitatea generatoarei superioare a conductelor pozate pe orizontală prin care circulă
apă sau condensat
o Continuitatea generatoarei inferioare a conductelor de abur pozate orizontal
o Coaxialitatea conductelor verticale, pentru orice agent termic.
Ţevile sudate longitudinal se vor poza cu sudura orientată spre elementele de construcţie.
Îmbinarea tuburilor din polietilenă
Tuburile şi piesele de legătură din polietilenă de înaltă densitate folosite la realizarea reţelelor,
precum şi îmbinările acestora cu armături şi piese de legătură din alte materiale (oţel, fontă etc) se vor
îmbina prin tipurile de îmbinare descrise mai jos.
Specificaţii privind sudarea tuburilor din polietilenă PE-HD
După normele DIN şi experienţa în domeniu a arătat că metoda de îmbinare a tuburilor şi pieselor
de PE-HD este o metodă economică şi fiabilă recomandându-se folosirea acesteia ori de câte ori situaţia
permite acest lucru.
După normele DIN 16,776 sunt sudate între ele tuburile şi piesele de legătură din polietilenă din
grupele cu indici de difuziune 005 şi 010 după cum urmează:
005: MFI 190/5 pentru 0,4 la 0,7 g/10min.
010: MFI 190/5 pentru 0,7 la 1,3 g/10 min.
Tuburile şi piesele cu indici MFI diferite de cele de mai sus nu sunt sudabile. În general
materialele ce se sudează vor trebui să aibă indicele de fluiditate identice.
Instrucţiuni pentru operaţii de sudură
Pentru realizarea unor îmbinări prin sudură corespunzătoare se vor lua măsuri de protejare a zonei
sudate împotriva influenţelor atmosferici cum ar fi umiditatea, temperaturii sub 0oC, se va proceda la
preîncălzirea pieselor şi a capetelor tuburilor, luându-se măsuri pentru menţinerea unei temperaturi oC în
zona sudării.
Pentru evitarea unei încălziri neregulate ale tuburilor şi pieselor de sudat datorate razelor solare,
acestea se vor acoperi în timp util pentru obţinerea unei uniformizări a temperaturii în masa acestora.
Ovalizările ce pot apare la extremităţile tuburilor şi ale pieselor de sudat se vor aduce secţiunile
acestora la o formă perfect cilindrică, prin încălzirea precaută cu jet de aer cald de 50-100oC, sau prin
folosirea mandrinelor speciale în acest scop.
Suprafeţele de sudat se vor curăţi perfect de eventuale grăsimi, aşchii etc., urmărindu-se ca
acestea să nu prezinte defecte zgârieturi, deformări etc.
În timpul executării sudurilor se vor evita solicitările mecanice ale suprafeţelor de sudat,
indiferent de metoda folosită.

Pentru executarea operaţiunilor de sudură se vor respecta prescripţiile normativelor specifice şi


ale normelor elaborate de producătorii materialelor şi produselor din polietilenă PE-HD folosite la lucrare.
Calitatea lucrărilor prin sudură este dată de specializarea executanţilor, de respectarea întocmai a
prescripţiilor de specialitatea şi de gradul de perfecţionare ale aparatelor şi dispozitivelor folosite.
Toate lucrările de sudură se vor supraveghea în permanenţă urmărindu-se atingerea exigenţelor
impuse prin norme.
Se recomandă întocmirea rapoartelor de sudură care să cuprindă toate caracteristicile sudurilor pe
diametre şi sectoare ale reţelei.
Concluzii la pozarea tuburilor PE-HD
• Prin folosirea materialelor PE-HD se pot realiza tronsoane lungi pe malul tranşeei,
punerea pe poziţie ale acestor tronsoane necesitând folosirea unor utilaje grele.
• Datorită flexibilităţii mari ale acestor materiale nu se necesită o rectiliniaritate perfectă a
traseului
• Faţă de alte materiale, PE-HD permite o reducere a punctelor de ancorare
• Se menţionează o creştere ridicată a productivităţii de lucru
• Încercările de laborator au dat rezultate foarte bune în ceea ce priveşte fiabilitatea
reţelelor de apă executate prin PE-HD, asigurându-se prin certificatele de garanţie perioade de viaţă de 50
ani
• La pozarea tronsoanelor se va asigura o temperatură apropiată celei de funcţionare a
reţelei
• Patul de pozare va fi eliberat de corpuri străine dure sau cu colţuri pentru a evita
eventuale deteriorări ale suprafeţei tubulaturii
• În cazul pozării în tranşee cu apa freatică se va realiza o acoperire a tuburilor pentru
evitarea ridicării la suprafaţă a tuburilor prin plutire
• Pentru evitarea contracţiilor şi dilatărilor datorită variaţilor de temperatură se vor poza
conductele şerpuit, această pozare preluând dilatările ce apar în conducte
• Se va evita folosire tuburilor şi materialelor PE-HD în zone poluate cu gaze de sondă sau
hidrocarburi, cunoscându-se permeabilitatea ridicată a PE-HD faţă de aceste medii
• Pentru recunoaşterea reţelelor de apă din PE-HD se recomandă montarea de grile
metalice sau benzi P.E. deasupra conductei la cca. 0,2 m de aceasta
Poziţia în plan şi cotele de pozare se vor ridica prin plăci indicatoare, montate pe elementele de
construcţie existente în zona, în locuri vizibile şi pe cât posibil

Montarea armăturilor
La montarea armăturilor cu flanşe se va asigura paralelismul între flanşele conductelor şi cele ale
armăturilor.
Montarea corpurilor de încălzire
Înaintea montării corpurile de încălzire vor fi supuse la următoarele probe de presiune de apă:
o Convectoarele, convectoradiatoarele şi radiatoarele panou, la o presiune superioară cu
50% presiunii de regim
o Radiatoare, la presiunea indicată în Capitolul-Verificări
Consolele şi susţinătoarele vor fi fixate astfel încât corpul de încălzire să fie paralel cu feţele
finite ale elementelor de construcţie, respectând distanţele minime indicate. Condiţii de montaj.

Adâncimea de încastrare în zidăria netencuită a consolelor şi susţinătoarelor va fi de minim 12


cm. Corpurile de încălzire montate lângă pereţi uşori se vor fixa pe suporturi metalice, sprijinite pe
pardoseală, executate cu precădere din profile cu pereţi subţiri, formate la rece.
Pentru radiatoarele de fontă, numărul consolelor şi a susţinătoarelor va fi conform indicaţiilor din
tabelele 22.1 şi 22.2.
Pentru corpurile de încălzire formate din ţevi, numărul de console susţinătoare se va stabili ţinând
seama de următoarele:
o La un corp de încălzire se vor monta minim două console şi un susţinător
o O consolă va suporta maximum 700 N (cca. 70 kg)
o Un susţinător va corespunde în medie la maximum 1,7 kN
Până la montarea armăturilor şi legăturilor toate corpurile de încălzire vor fi prevăzute cu capace
sau dopuri.
Serpentinele se vor monta cu respectarea riguroasă a distanţelor prevăzute în proiect faţă de
suprafaţa finită a elementelor de construcţie.
Condiţii de montare
Reţele interioare
Conductele instalaţiilor interioare de încălzire cu apă se vor monta cu pantă, asigurând
dezaerisirea şi golirea centralizată a instalaţiei printr-un număr minim de dispozitive şi armături.
Panta normală a conductelor instalaţiilor de încălzire va fi de 3%o. În cazuri obligate, se admite
ca panta sa fie redusă la 2%o.
Distanţa minimă între conducte paralele neizolate termic sau între acestea şi feţele finite ale
elementelor de construcţie adiacente din materiale necombustibile va fi de 3 cm. Pentru conducte izolate
termic, distanţa între feţele exterioare ale izolaţiei finite sau între acestea şi suprafaţa finită a elementelor
de construcţie vecine va fi de cel puţin 4 cm.
• Distanţele minime între conductele neizolate termic ale instalaţiilor de încălzire şi
elementele de construcţie executate din materiale combustibile se vor stabili în raport cu temperatura
superficială a conductei, conform tabelului 16.1. În cazul conductelor izolate termic, se va lua în
considerare temperatura superficială a izolaţiei finite iar protecţia termoizolaţiei se va prevedea din
materiale rezistente la eventuale şocuri mecanice, trebuind să depăşească elementul periclitat cu o
lungime cel puţin egală cu distanţa de siguranţă specifică temperaturii conductei neizolate.
• Între conductele reţelei de încălzire şi conductele de gaze, respectiv barele, cablurile şi
conductele electrice se vor prevedea distanţe minime conforme prevederilor „Normativului pentru
proiectarea şi executarea reţelelor şi instalaţiilor de gaze naturale I6” şi respectiv „Normativul pentru
proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumatori, cu tensiuni până la 1000 V, I7”.

Distanţa între flanşele armăturilor a două conducte apropiate, respectiv distanţa între flanşa
armăturii şi conducta apropiată sau izolaţia finită a acesteia, va fi de cel puţin 3 cm.

La trecerea prin pereţi şi planşee conductele aparente sau mascate (în canale, ghene) se vor monta
în tuburi de protecţie sau manşoane, care să permită mişcarea liberă a conductelor datorită dilatării.

În cazul pereţilor şi planşeelor executate din materiale combustibile se vor folosi manşoane
metalice, spaţiul dintre acestea şi conducte fiind umplut cu materiale izolante termice incombustibile (de
ex. vata minerală tip P şi I, produse din azbest) iar spaţiul dintre manşoane şi elementele de construcţie va
fi umplut cu mortar. În cazul traversării pereţilor şi planşeelor alcătuite din materiale incombustibile se
admite utilizarea manşoanelor din tablă sau material plastic, spaţiul dintre interiorul şi exteriorul
manşonului umplându-se potrivit aliniatului precedent.
La trecere prin pereţi şi planşee antifoc sau rezistente la explozie protejarea conductelor se face
numai cu manşoane metalice, umplerea golurilor dintre manşoane şi conducte – numai cu materiale
termoizolante incombustibile, iar golurile dintre manşoane şi peretele antifoc se închid cu zidărie de
cărămidă sau beton a cărei rezistenţă la foc va fi egală cu cea a elementului traversat.
Partea superioară a manşoanelor montate pe pardoseala încăperilor dotate cu instalaţii sanitare va
depăşi nivelul pardoselii finite de 2-3 cm. Manşoanele de protecţie ale legăturilor corpurilor de încălzire
vor avea dimensiuni suficient de mari pentru a permite deplasarea legăturii la dilatarea coloanei verticale.
Pe porţiunile de conducte ce traversează pereţi sau planşee nu se vor face îmbinări. Pe conductele
montate în şanţuri în pereţi şi planşee, numărul îmbinărilor va fi redus la minimum.
Pentru conductele orizontale ale instalaţiilor de încălzire se recomandă distanţele între suporturile
mobile indicate în tab 16.2.
Distanţe recomandate între suporturi mobile ale conductelor de încălzire:
Diametrul interior al conductelor (inci) sau mm Distanţe recomandate (m)
Conducte izolate cu plasă de vată minerală sau vată de sticlă de max. 40 mm grosime
protejate cu carton bitumat neizolate
3/8-1/2” 3.3 2,0
3/4-1” 4,2 3,0
1 1/4-1 1/2" 5,1 4,0
48-57,5 5,7 4,6
64-70 6,1 5,1
76-82 6,7 5,7
88-95 7,0 6,0
100-125 7,5 6,5
131-150 8,0 7,5

ABATERI ADMISE
Conform Normativ I 13-94 şi C 56/86 caiet XXVII.

VERIFICAREA ÎN VEDEREA RECEPŢIEI

Verificări de efectuat pe parcursul executării lucrărilor:

Pe parcursul executării lucrărilor, verificărilor de calitate se efectuează de către conducătorul


tehnic al lucrării şi de către controlorii tehnici din centrul compartimentului CTC al întreprinderii de
execuţie.
Pentru instalaţiile care se ascund, verificarea calităţii se efectuează conform instrucţiunilor pentru
lucrări ascunse şi condiţiilor de la pct.4 şi 3 de mai jos.
Toate aparatele, materialele şi prefabricatele pot fi introduse în lucrare numai dacă sunt conform
prevederilor din proiect dacă au fost livrate cu certificate de calitate şi dacă în cursul depozitării sau
manipulării nu au suferit deteriorări. În toate cazurile în care prescripţiile tehnice specifice prevăd, se vor
executa şi probe directe pe şantier ( de exemplu: probe de etanşeitate la armături etc.).
Corpurile de radiatoare formate din elemente de fontă care se niplează intr-un atelier specializat
urmează să fie probate la presiune în atelier sau pe şantier, după niplare şi înainte de montarea lor în
instalaţie, astfel:
o Cele cu secţiune eliptică (STAS 7363-80) la o presiune de minimum 9 bar, timp de 20
minute.
o Cele cu coloane libere şi secţiune circulară (STAS 7364-80), la o presiune de minimum 7
bar, timp de 20 minute.
În timpul probelor se verifică vizual, în prezenţa maistrului, etanşeitatea realizată la niplare,
eventualele deficiente remediindu-se, după care corpul de radiator se probează din nou.
Toatele aparatele şi piesele vor fi examinate de şeful de echipă înainte de montare, luând măsuri
curăţire a eventualelor murdării, resturi de materiale sau uleiuri.
Părţile din instalaţia de încălzire prefabricate sau preuzinate în ateliere specializate, vor fi supuse
la sosirea pe şantier la o verificare a calităţii şi corespondenţei lor cu proiectul, verificare ce se va face de
către maistru, folosindu-se de şubler, metru, echer etc.
Înainte de începerea lucrărilor de instalaţii sau a unor părţi din acestea, conducătorul tehnic al
lucrării trebuie sa verifice ca fundaţiile, eşafodajele etc. prevăzute, precum şi golurile necesare dacă au
fost executate în bune condiţii din punct de vedere al calităţii dimensiunilor şi poziţiilor.
Se vor respecta obligatoriu şi prevederile date în capitolul „Instalaţii electrice”.
Verificări de efectuat pe faze de lucrări.
Lucrările de instalaţii de încălzire centrala vor fi verificate şi probate pe părţi din instalaţie,
înaintea de finisarea elementelor construcţiei, în următoarele cazuri:
o La încheierea unor faze de lucrări sau atunci când programul impune aceasta
o După executarea unor părţi de instalaţie care se pot proba sau funcţiona independent
o După executarea părţilor de instalaţie care se montează în canale nevizitabile, în şanţuri
în pereţi sau planşee sau care se înglobează in elementele construcţiei, înainte de închiderea sau de
înglobarea lor în elementele respective.
Verificările şi probele pe părţi din instalaţie se execută conform prevederilor proiectului şi a
prescripţiilor tehnice în vigoare (normativul I 13-94), cu participarea delegatului beneficiarului iar
rezultatele lor se consemnează în registrul de procese verbale.
Se va verifica la faţa locului corespondenţa execuţiei cu prevederile proiectului şi ale
prescripţiilor tehnice aferente, în ceea ce priveşte amplasamentul, traseul, caracteristicile şi dimensiunile
diferitelor părţi ale instalaţiei, reţelele de distribuţie şi elementele aferente lor, coloanele, legăturile la
corpurile de încălzire etc.

Asupra corpurilor de încălzire montate în instalaţie se fac următoarele verificări de către un


reprezentant al beneficiarului, un reprezentant al conducerii şantierului şi şeful de echipă:
• Corespondenţa cu proiectul în ceea ce priveşte tipul de corp de încălzire, mărimea lui,
cotele de montaj
• Orizontabilitatea şi planeitatea lor (cu nivele cu bula de aer şi cu metrul)
• Rigiditatea fixării în elementele de construcţie
• Dacă armăturile montate la corpurile de încălzire sunt vizibile şi uşor accesibile şi dacă se
încheie şi se deschid bine
La conducte, principalele verificări au ca obiect:
Înainte de vopsire, izolare termică şi mascare:
• Executarea corectă a îmbinărilor, sudurilor şi îndoirilor controlul făcându-se cu ochiul
liber
• Buna fixare a conductelor în brăţări, console şi alte dispozitive de susţinere, respectând
sensul şi valoarea pantei prescrise în proiect, verificarea pantei se va face cu o nivelă cu bulă de aer având
lungimea de minimum 70 cm
• Amplasarea corectă a compensatoarelor de dilatare şi a punctelor fixe
• Paralelismul coloanelor aparente cu suprafeţele finite ale pereţilor pe lângă care sunt
montate
• Respectarea poziţiei reciproce corecte a conductelor montate în plasă (cele de apă caldă şi
abur – dedesubt, la mijloc conductele electrice şi deasupra cele de gaze)
• Existenţa ţevilor de protecţie la trecerea conductelor prin planşee sau pereţi şi realizarea
corectă a spaţiului dintre ţevile de protecţie şi conducte
• Amplasarea corectă a dispozitivelor de golire a apei şi a celor de aerisire
După ce conductele sunt izolate termic, se verifică vizual şi cu instrumente de măsură
următoarele:
• Dacă executarea izolaţiei termice s-a făcut în conformitate cu prevederile proiectului
• Dacă materialele termoizolatoare s-au aplicat corect pe feţele de izolat (grunduirea
conductelor şi grosimea izolaţiei) se admite o abatere de 10% la grosimea izolaţiei.
Instalaţia de încălzire centrală se verifică la etanşeitate şi circulaţia fluidului prin probe la rece şi
la cald.
Proba de presiune la rece.
Proba de presiune la rece are drept scop verificarea hidraulică la temperatura ambiantă a
rezistenţei şi etanşeităţii elementelor instalaţiei.
Proba de presiune la rece se poate executa pe părţi din instalaţie sau pe întreaga instalaţie, aceasta
din urmă rămânând obligatorie şi în cazul în care s-au executat probe de părţi din instalaţie.
Probele la rece, pe părţi din instalaţie sau pe întreaga instalaţie, se vor executa în prezenţa
conducerii tehnice a şantierului şi a delegatului beneficiarului iar executarea lor se va consemna în
procese verbale.
Proba la rece se execută înainte de finisarea elementelor instalaţiei (vopsitorii, izolări termice
etc.), de închiderea lor în canale nevizibile sau în şanţuri în pereţi sau planşee, de înglobarea lor în
elemente de construcţie şi de finisarea acestora. Proba se va executa în perioade de timp cu temperaturi
ambianta mai mari de +5oC.
În vederea executării probei la rece, se va asigura deschiderea completă a tuturor armăturilor de
închidere şi reglaj, închiderea conductelor de legături la vasul de expansiune deschis, reglarea armăturilor
de siguranţă de la cazane şi de la vasul de expansiune închis în concordanţă cu presiunea de probă,
verificarea punctelor de racordare a instalaţiei la conducta de apă potabilă şi la pompa de presiune.

Instalaţiile prevăzute cu corpuri de încălzire de tipul radiatoarelor de fontă, convectoarelor cu


masca şi serpentinelor din ţevi de oţel, proba de presiune la rece se execută cu corpurile de încălzire
racordate la instalaţie.
În instalaţiile prevăzute cu corpuri de încălzire de tipul radiatoarelor din oţel sau convectoarelor
tip panou, proba la rece se execută fără corpurile de încălzire respective, acestea fiind înlocuite fie cu
corpuri de încălzire de inventar, fie cu conducte de scurtcircuitare a legăturilor de ducere-întoarcere.
Înainte de proba de presiune la rece instalaţia va fi spălată cu apă potabilă. Spălarea instalaţiei
cuprinde racordarea conductei de ducere a instalaţiei la conducta de apă potabilă, umplerea instalaţiei,
racordarea conductei de întoarcere a instalaţiei la jgheabul de golire la canalizare şi menţinerea instalaţiei
sub jet continuu până când în apa golită din instalaţie nu se mai observă impurităţi (nămol, nisip etc.).
Operaţia se repetă cu schimbarea sensului de circulaţie a apei.
Presiunea de probă se va determina în funcţie de presiunea maximă de regim şi de model de
execuţie a instalaţiei astfel:
o Odată şi jumătate presiunea maximă de regim, dar nu mai mică de 5 bar, la instalaţiile
montate aparent şi la cele mascate sub finisaje uzuale
o Dublul presiunii de regim, dar nu mai mică de 5 bar, la instalaţiile ce au părţi care se
maschează sub finisaje deosebite.
Verificarea comportării instalaţiei la proba la rece poate fi începută imediat după punerea ei sub
presiune, prin controlul rezistenţei şi etanşeităţii tuturor îmbinărilor. La îmbinările sudate controlul se face
prin ciocănire, iar la restul îmbinărilor prin examinarea cu ochiul liber.
Măsurarea presiunii de probă va începe după cel puţin 3 ore de la punerea sub presiune şi se va
face cu un manometru înregistrator sau cu manometru indicator cu clasa de precizie 1.6, prin citiri la
intervale de 10 minute, timp de 3 ore.
Rezultatele probei la rece se vor considera corespunzătoare dacă pe toată durata probei,
manometrul nu a indicat variaţii de presiune şi dacă la instalaţie nu se constată fisuri, crăpături sau
scurgeri de apă la îmbinări şi presgarnituri. În cazul constatării unor scăderi de presiune sau a
defecţiunilor enumerate mai sus, se va proceda la remedierea acestora şi se va repeta proba.
După executarea probei, golirea instalaţiei de apă este obligatorie.
Proba la cald.
Proba la cald are drept scop verificarea etanşeităţii, a modului de comportare a elementelor
instalaţiei de dilatare şi contractare şi a circulaţiei agentului încălzitor. La centralele termice proba la cald
va cuprinde în mod obligatoriu verificarea randamentului de funcţionare al cazanelor, care va trebui să
corespundă datelor indicate în cartea tehnică a fiecărui cazan.
Proba la cald se va executa la toate instalaţiile de încălzire indiferent de agentul încălzitor utilizat,
pe întreaga instalaţie sau pe părţi din instalaţie care pot fi puse în funcţiune separat.
Proba la cald se va efectua în prezenţa conducerii tehnice a şantierului şi a delegatului
beneficiarului, rezultatele consemnându-se intr-un proces verbal.

Proba la cald se va efectua înaintea finisării (vopsirii izolaţiei), mascării sau închiderii
elementelor instalaţiilor în canale nevizitabile sau în şanţuri, în pereţi sau planşee, cu excepţia elementelor
înglobate în elementele de construcţii (serpentinele şi conductele instalaţiilor de încălzire prin radiaţie
prin pardoseală, pereţi sau tavane), dar numai după închiderea completă a clădirii şi după efectuarea
probei la rece.
În instalaţiile ale căror corpuri de încălzire sunt radiatoare din fontă, convectoare sau serpentine
din ţevi de oţel, proba la cald se va efectua cu corpurile de încălzire racordate la instalaţie.
În instalaţiile ale căror corpuri de încălzire sunt radiatoare din oţel sau convectoradiatoare tip
panou, proba la cald se va efectua astfel:
o Fără corpurile de încălzire, dacă finisajele interioare ale clădirii nu au fost executate, în
acest caz corpurile de încălzire se înlocuiesc prevederilor art. 3.9 alin.3, iar proba la cald va urmări în
principal, comportarea instalaţiei la dilatare-contractare şi etanşeitate, circulaţia agentului încălzitor
urmând a fi verificată în perioada de funcţionare a instalaţiei ce precede recepţia preliminară şi proba de
eficacitate.
o Cu corpurile de încălzire racordate la instalaţie, dacă finisajele interioare ale clădirii au
fost executate.
Odată cu proba la cald se va efectua şi reglajul instalaţiei. Robinetele cu dublu reglaj de la
corpurile de încălzire vor fi poziţionate la treptele de reglaj prevăzute în proiect, reglajul secundar fiind
deschis la maximum.
La instalaţiile cu apă se va controla debitul pe conducta de racordare a instalaţiei la reţeaua
exterioară, cu ajutorul dispozitivelor montate în acest scop în proiect (contoare de căldură, debitmetre,
diafragme etc.) efectuându-se reglajul corespunzător.

Proba la cald comportă două faze.


Faza I :
După ce apa a atins în instalaţie nivelul corect, se ridică temperatura ei la 50oC şi se menţine
aceasta în limitele unei variaţii de +5oC. Dacă instalaţia este cu circulaţie prin pompe, acestea se vor pune
în funcţiune.
După două ore de funcţionare se va face un control atent la toate corpurile de încălzire,
constatând cu mâna sau cu un termometru de contact gradul de încălzire (temperatura) la partea
superioară şi la partea inferioară a corpului de încălzire. Diferenţa mai mare de 5oC (între corpurile de
încălzire nu se admite).
Acelaşi control se va efectua şi la conducte (în special la coloane).
Lipsa de uniformitate a încălzirii se va corecta prin robinetele de reglaj.
La instalaţiile cu pompe de circulaţie, se va controla cu ajutorul a două manometre montate unul
pe racordul de intrare, celălalt pe racordul de ieşire al pompei, dacă aceasta dezvoltă presiunea necesară.
La instalaţiile cu vase de expansiune închise se va verifica de asemenea dacă presiunile date de
pompe nu depăşesc presiunile admise pentru funcţionare.
Faza a-II-a:
• Se ridică temperatura agentului termic la valoarea nominală (în limitele a +5oC)
• Se verifică dacă nu apar pierderi de apă la îmbinări corpuri de încălzire şi armături
• Se controlează dacă dilatările se produc în sensul prevăzut în proiect, dacă ele sunt
preluate în bune condiţii, astfel încât să nu apară neetanşeităţi iar punctele fixe să nu sufere deplasări
• În timpul funcţionării se urmăreşte cum lucrează pompele motoarelor electrice, cuplajele
dintre ele şi cum comportă armăturile
• La răcirea instalaţiei se va examina din nou toată instalaţia spre a se controla etanşeitatea

Verificări de efectuat la recepţia preliminară.


Recepţia preliminară a instalaţiilor de încălzire centrală constă din efectuarea verificărilor
scriptice şi fizice şi a măsurătorilor necesare pentru a constata dacă lucrările s-au executat conform
proiectelor modificărilor aprobate, precum şi dacă au fost îndeplinite condiţiile tehnice.
Verificarea scriptică se face pe baza următoarelor documentaţii:
a) proiectele definitive însoţite de memoriul justificativ cu toate modificările introduse la
montaj, cu justificarea acestora (aviz proiectant, nota de comandă sau aviz beneficiar),
b) certificatele de calitate eliberate de întreprinderile producătoare privind încercarea la
etanşeitate şi rezistenţa la presiune a cazanelor, schimbătoarelor de căldură cu sau fără acumulare precum
şi a altor recipiente sub presiune,
c) certificatele de calitate ale pompelor, injectoarelor etc., eliberate de producător,
d) procesele verbale cu verificările făcute la cazanele, aparatele sau agregatele asamblate pe
şantier
e) procesele verbale conţinând rezultatele încercărilor asupra elementelor de instalaţie
înglobate în construcţie (conducte amplasate în pardoseli, coloane şi legături la corpurile de încălzire
amplasate în pereţi sau sub pardoseli),
f) procesele verbale de la probele de presiune la rece şi la cald ale instalaţiei şi ale operaţiei
de reglaj a instalaţiei,
g) alte procese verbale încheiate cu prilejul verificărilor pe faze de lucru (de la art. 3.1-3.2 şi
3.3)
h) instrucţiunile de funcţionare şi schema instalaţiei,
i) certificatele de calitate ale altor aparate şi materiale, precum şi procesele verbale de
recepţie a sudurilor, la cererea beneficiarului, în cazul când proiectul cere condiţii tehnice speciale.
Verificarea fizică se face la recepţia instalaţiilor de încălzire interioară şi exterioară constă dintr-o
examinare generală a execuţiei lucrărilor tehnice aferente, controlându-se prin sondaj lucrările la care nu
există un proces-verbal de constatare a calităţii lor şi la cerere, cele care au făcut obiectul unor verificări
pe faze.
Se va verifica îndeplinirea tuturor condiţiilor de aspect şi calitate a execuţiei, precum şi a
condiţiilor de funcţionare.
Se efectuează probe de eficacitate a instalaţiei pentru a verifica dacă instalaţia realizează în
încăperi gradul de încălzire prevăzut în proiect. Ea se execută cu întreaga instalaţie în funcţiune şi numai
după ce toată clădirea a fost terminată.
Pentru ca verificarea să fie cât mai concludentă, se va alege o perioadă rece, când solicitarea
instalaţiei se apropie cât mai mult de capacitatea ei maximă. La orice caz temperaturile exterioare în
momentul efectuării acestei probe trebuie sa fie sub 0oC şi valoarea lor medie zilnică în timpul probei să
nu varieze cu mai mult de 3oC faţă de temperatura exterioară medie a celor două zile precedente. În
cazul în care condiţiile de mai sus nu sunt realizabile, recepţia instalaţiei de încălzire se face fără această
probă care se amână în perioada de garanţie a instalaţiei.
Proba de eficacitate a instalaţiei de încălzire centrală se face astfel:
• se încălzeşte clădirea cu cel puţin trei zile înaintea probei iar în ultimele 48 de ore
înaintea probei agentului termic se reglează conform graficului de reglaj, în limita unor abateri de 2oC,
• pe timpul probei instalaţia trebuie să funcţioneze continuu şi toate uşile şi ferestrele să fie
închise
• se citesc temperaturile interioare din încăperi cu ajutorul unor termometre montate în
mijlocul încăperii la o înălţime de 0,75 m de la pardoseală, în cazul încăperilor cu deschidere mai mare de
10 m citirile se vor face pe zone cvasipătrate cu suprafeţe de maximum 100 mp, tot la înălţimea de 0,75
m,
• dacă clădirea este supusă însoririi se vor lua în considerare numai citirile de temperaturi
efectuate între orele 7-11,
• pentru a asigura precizia măsurătorilor se recomandă alegerea de termometre cu gradaţii
corespunzătoare şi anume:
a) pentru temperaturi exterioare 1/5oC
b) pentru temperaturi interioare 1/5oC
c) pentru temperaturile agentului termic 1/2oC
Verificarea termometrelor se va face înainte de folosire iar în timpul măsurătorilor ele vor fi ferite
de influenţe perturbatorii (curenţi de aer, radiaţii termice, căldura umană etc.).
Încăperile în care se va măsura temperatura interioară vor fi:
• la parter: încăperile de colţ şi cele alăturate intrărilor neîncălzite în mod obligatoriu, de
asemenea alte camere după apreciere,
• la ultimul nivel: încăperile de colţ în mod obligatoriu şi alte încăperi după apreciere,
• la nivelele intermediare camerele dorite de comisie însă cel puţin 10% din numărul lor.
La clădirile cu multe etaje se va asigura ca să se facă cel puţin câte o măsurătoare la fiecare nivel.
Rezultatele probelor de eficacitate vor fi considerate satisfăcătoare, dacă temperaturile aerului
interior corespund cu cele din proiect, cu o abatere de la –1oC până la +2oC, în clădirile civile şi de la –
2oC până la +3oC în încăperile de producţie şi dacă viteza aerului din încăpere satisface prevederile din
prescripţiile de protecţie a muncii.
MASURATOARE SI DECONTARE

Unităţile de măsură pentru decontarea lucrărilor sunt cele indicate în listele de lucrări.
INSTALAŢII DE VENTILARE

GENERALITATI
Înainte de a începe execuţia se vor coordona planurile de ventilaţie cu planurile celorlalte tipuri
de instalaţii (încălzire, sanitare, electrice), în vederea corelării traseelor comune şi a rezolvării cât mai
raţionale a intersecţiilor. De asemenea, se va face confruntarea cu planurile de rezistenţă şi arhitectură
pentru a verifica dacă este cazul a se preciza dimensiunile golurilor pentru trecerea canalelor.
După însuşirea proiectului se trece la întocmirea graficului de execuţie a instalaţiilor de ventilaţie în
concordanţă cu lucrările de construcţii, astfel încât să se asigure front de lucru continuu pentru instalator.
6.2. STANDARDE, NORMATIVE, PRESCRIPŢII CE GENEREAZĂ EXECUŢIA :
o Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare I5-98
o Instrucţiuni tehnice pentru executarea termică a izolaţiei la elementele de instalaţii C142-85
o Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii C56-85
o STAS 1238/1-76 – Instalaţii de ventilare mecanică
o STAS 9660-86 - Instalaţii de ventilare şi condiţionare canale de aer
NOTĂ: Prezentele prescripţii tehnice şi standarde se completează cu cele indicate în anexa XVIII din
normativul I 5-98
6.3. MATERIALE UTILIZATE
Se vor utiliza numai materiale şi echipamente omologate care corespund din punct de vedere
calitativ, prevederilor standardelor în vigoare sau posedă certificate de omologare.
Materialele necesare sunt indicate în planşele desenate şi listele de cantităţi de lucrări.
6.4. EXECUTAREA LUCRĂRILOR
4.4.1. Trasarea canalelor de ventilaţie
Traseele şi dimensiunile canalelor de ventilaţie sunt conforme cu Normativul I 5-98. Ele se vor monta în
linie dreaptă.
Amplasarea utilajelor (ventilare, baterii de încălzire şi răcire, filtre) se va face conform pieselor desenate
cu respectarea I 5-98 cap. 23.
3.4.2. Îmbinarea canalelor de aer
Îmbinarea tronsoanelor şi pieselor speciale se va realiza prin falţuri, eclise sau flanşe conform .
3.4.3. Armăturile
Se folosesc prize de aer, guri şi dispozitive de evacuare, dispozitive pentru reglarea debitului de aer,
clapete. Acestea se vor monta în locurile prevăzute în piesele desenate.
3.4.4. Izolaţiile şi protecţia contra coroziunii
Izolaţiile se vor executa conform prevederii următoarelor acte normative şi detalii tip.
Normativ pentru proiectarea şi recepţionarea izolaţiilor termice la construcţii civile şi industriale C 107-
82.
Instrucţiuni tehnice pentru executarea termoizolaţiei elementelor de instalaţii C 142-85.
Instrucţiuni privind învelitorile de protecţie la termoizolarea conductelor I 34.
6.5. PROBE, VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPŢIEI
3.5.1. Executarea probelor
Darea în exploatare va cuprinde următoarele operaţii:
o Verificarea instalaţiei
o Pornirea instalaţiei
o Reglarea instalaţiei
o Probarea echipamentului din instalaţie
o Verificarea eficacităţii globale.
Efectuarea probelor se va face conform Normativului I 5-98 cap.2
4.7.EXIGENŢE ŞI PERFORMANŢE PENTRU INSTALAŢIILE DE VENTILARE, STRUCTURATE
CONFORM LEGII 10/95

4.7.1.Rezistenţă şi stabilitate:
Îmbinarea tronsoanelor de canal se va face cu respectarea strictă a tehnologiei de montaj, pentru a
asigura o prindere stabilă şi sigură pe întreaga perioadă de funcţionare a instalaţiei şi a clădirii. Periodic se
controlează starea suporturilor şi a prinderii acestora de elementele de construcţii.
Agregatele de tratare şi ventilatoarele de evacuare se vor fixa corespunzător pe suporturile
aferente şi nu vor fi lăsate să-şi descarce greutatea proprie pe tubulatura aferentă. Rezistenţa mecanică va
fi verificată sub efectul combinat al presiunii aerului şi al eforturilor exterioare care pot fi aplicate în
utilizare. Tubulatura de ventilare va fi supusă la presiunea de 100 mm CA.
Pentru limitarea transmiterii vibraţiilor produse de utilaje la părţile structurii de rezistenţă
susceptibile de a intra în rezonanţă se fac încercări in situ cu un seismograf sau alt aparat de detectare a
vibraţiilor instalat pe suportul utilajului (şasiu) – v.prevederile normativului P121.
Nu este admis ca părţi ale instalaţiei de ventilare, să servească drept punct de sprijin pentru alte
sarcini.

4.7.2. Siguranţa la foc:


Soluţiile adoptate în cadrul proiectului prevăd materiale şi elemente componente cu limită de
rezistenţă la foc corespunzătoare elementelor de construcţie străpunse, sau pe care se montează.
4.7.3. Siguranţa în exploatare:
Soluţiile alese permit exploatarea instalaţiei în deplină siguranţă.
Înainte de darea în exploatare se vor face toate probele prevăzute de normativele I5 şi I5/2 şi din
fişele tehnice ale produselor.
Periodic se vor face verificările cerute de normativul I5 şi de fişele tehnice ale produselor.
Se va verifica eficacitatea dispozitivelor de protecţie împotriva pătrunderii în instalaţii a
corpurilor străine a precipitaţiilor atmosferice şi a vietăţilor.
Se vor respecta normele de protecţia muncii şi PSI.
4.7.4. Etanşeitatea:
Se vor face încercări in situ pentru verificarea etanşeităţii la aer a tubulaturii şi la celelalte
elemente componente, aplicând presiunea impusă (max 1000 Pa) şi determinând debitul de aer scăpat prin
neetanşeităţi. La presiunea de regim de 400 Pa, factorul de neetanşeitate este de 1,32 x 10-3 m3/s.m2
4.7.5. Ambianţa atmosferică (Puritatea aerului):
Instalaţia proiectată are însăşi menirea de a asigura puritatea aerului cerută de norme.
4.7.6. Protecţia împotriva zgomotului:
Instalaţia de ventilare a fost concepută astfel încât să ofere o bună protecţie împotriva zgomotului.
S-au avut în vedere următoarele :
- vitezele de aer în porţiunile instalaţiei s-au ales astfel încât să nu producă zgomot
- între ventilatoare şi tubulaturile aferente s-au prevăzut racorduri (manşoane) elastice
La darea în exploatare se vor face măsurătorile de zgomot cu înregistrator rapid de nivel de sunet
(sonometru), în 5 puncte ale încăperii situate la înălţimea de 1,30 m de la pardoseală (vezi STAS 6161/1).
Nivelul de zgomot echivalent interior datorat ventilatorului de evacuare nu trebuie să depăşească cu mai
mult de 5 dB(A) nivelul care se obţine atunci când acesta nu funcţionează.
4.7.7. Confortul vizual:
Gurile de evacuare a aerului viciat sunt produse de fabrici de renume şi au design plăcut, pentru a
se încadra corespunzător în elementele de arhitectură ale clădirii. Canalele de aer s-au amplasat mascat în
ghene.
4.7.8. Confortul tactil:
În ce priveşte temperatura, ocupanţii sălilor nu intră în contact direct cu elementele instalaţiei de
ventilare. Restul elementelor ce compun instalaţia sunt executate fără muchii tăietoare. Se vor poliza
muchiile ascuţite pentru a nu produce rănirea personalului care montează sau exploatează şi întreţine
instalaţiile.
4.7.9. Confortul antropodinamic:
Măsurile de împiedicare a transmiterii vibraţiilor sunt valabile şi în cazul de faţă. Dispunerea
utilajelor şi a celorlalte componente ale instalaţiei în spaţiul pus la dispoziţie de către arhitect s-a făcut
astfel încât să se asigure accesul cât mai facil la organele de control şi manevră, precum şi pentru
întreţinerea şi exploatarea instalaţiei.
4.7.10. Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului:
Prin însăşi menirea sa, instalaţia proiectată asigură cerinţele în discuţie. Motoarele ventilatoarelor
sunt legate la pământ, iar instalaţia este protejată împotriva curenţilor statici.
4.7.11. Durabilitatea:
Aparatele, utilajele, tehnologiile folosite sunt în măsură să asigure o fiabilitate deosebit de bună
pe toată perioada de funcţionare normată a instalaţiei. S-au prevăzut utilaje produse de firme recunoscute
pe plan mondial. Tabla de oţel zincat folosită pentru tubulatura de aer este de asemenea foarte rezistentă
la coroziune şi la sarcini mecanice.
4.7.12. Economicitatea
Instalaţia a fost proiectată pentru a răspunde integral cerinţelor unei bune exploatări a încăperilor
respective dar fără supradimensionări (pentru siguranţă) sau exagerări de dotare sau schemă funcţională.
EXECUTAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII PE TIMP FRIGUROS

1 SCOP

1.1. Procedura are ca scop stabilirea personalului implicat in realizarea tuturor categoriilor de
lucrari si se refera la la asigurarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente, executate in
conditii climatice specifice perioadei de timp friguros, precum si indicarea inregistrarilor calitatii care
trebuie elaborate pentru demonstrarea realizarii calitatii lucrarilor.

2 DOMENIU

2.1. Procedura se aplica la executarea lucrarilor de constructii ce se desfasoara in cadrul


societatii in perioada 15 noiembrie – 15 martie.

3 DEFINIŢII

Zi frumoasa = temperatura aerului exterior, care se masoara la ora 800 dimineata, la umbra, la 2,00
m inaltime de la sol si la distanta minima de 5,00 m de cladiri sau de orice alta constructie si este
inferioara valorii de +50 C si nu are tendinta de uscare.
Zi friguroasa = temperatura aerului exterior , este inferioara valorii de +5 0C si nu are tendinta de
urcare.
Perioada conventionala de timp friguros = perioada 15 noiembrie-15 martie (exista probabilitatea
maxima ca frecventa zilelor friguroase sa depasesca 90% din numarul total de zile ale intervalului si de
aparitie si a celorlalte fenomene specifice).
Temperatura critica de executie = temperatura minima admisa in prescriptiile tehnice pentru
materialele ce se depoziteaza, se prelucreaza sau se pun o opera, in vederea asigurarii calitatii produsului
Durata critica de executie = perioada in care trebuie sa se asigure o temperatura superioara sau cel
putin egala cu cea critica.
Temperatura critica de maturizare = temperatura minima admisa in prescriptiile tehnice pentru un
element de constructie din momentul in care inghetarea lui nu mai este daunatoare din punct de vedere al
calitatii.
Durata critica de maturizare = perioada in care trebuie asigurata temperatura critica de maturizare.
Regim termic critic = ansamblul conditiilor de timp si de temperatura ce trebuiesc realizate pentru
asigurarea calitatii lucrarilor.
Regim termic critic la executie = asigurarea unei temperaturi superioare sau cel putin egala cu cea
critica de maturizare, pe perioada de maturizare critica.

4 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

- Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii;


- Regulamentele privind calitatea in constructii aprobat prin H.G.R. 766/1997;
- Normativ pentru realizarea pet imp friguros a lucrarilor de constructii si a
instalatiilor aferente, Indicativ C 16 - 1984;
- Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente, Indicativ C 56- 2002.

5 RESPONSABILITĂŢI

5.1 Director General


5.1.1. Numeste seful de santier/ responsabilul de activitate si asigura resursele necesare pentru
aplicarea Procedurilor Tehnice de Executie.
5.1.2. Asigura cadrul organizatoric necesar pentru executia lucrarilor contractate sa se desfasoare
in conditii controlate.
5.1.3. Asigura necesarul de resurse umane, materiale si financiare pentru desfasurarea activitatii de
control a proceselor de executie.
5.1.4. Aproba procurarea de materiale si produse, precum si angajarea de servicii aflati pe Lista
Furnizorilor Acceptati.
5.1.5. Identifica si defineste problemele exestente sau potentiale in materie de calitate si dispune
actiuni corective si preventive in vederea remedierii neconformitatilor referitoare la produsele
aprovizionate, la lucrarile si/sau serviciile realizate.
5.1.6. Initiaza, recomanda si stimuleaza gasirea de solutii pentru problemele identificate.
5.1.7. Verifica aplicarea solutiilor si masurilor stabilite.
5.1.8. Solicita beneficiarului efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor numai la constructiile
care corespund cerintelor de calitate si pentru care s-au predat investitorului documentele necesare
intocmirii Cartii Constructiei.

5.2 Director Adjunct

5.2.1. Verifica procedurile si instructiunile de lucru elaborate de compartimentele din subordine.


5.2.2. Raspunde de activitatea de planificare, programare, urmarire si decontare a activitatilor de
executie, corelat cu celelalte activitati conform cerintelor contractuale perfectate.
5.2.3. Asigura planificarea procesului de productie si proiectare, astfel incat realizarea lucrarilor sa
se faca la termenele stabilite.
5.2.4. Asigura documentatia necesara si raspunde de asigurarea tuturor conditiilor necesare
inceperii lucrarilor, pentru realizarea acestora conform documentatiilor, normelor in vigoare si a
prevederilor din Procedurile de Control al Calitatii.

5.2.5. Participa la receptia lucrarilor si la punerea in functiune.


5.2.6. Raspune de respectarea termenelor contractuale pentru lucrarile de constructii si instalatii.
5.2.7. Intocmeste Programul anual de organizare a activitatii pe timp friguros si Programul de
masuri pentru perioada de timp friguros.
5.2.8. Verifica respectarea conditiilor de realizare a constructiilor in perioada 15 noiembrie – 15
martie.

5.3 RMCMS

5.3.1. Realizeaza audit-uri interne ale calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii pentru a se
asigura ca prevederile procedurii sunt aplicate.
5.3.2. Efectueaza analiza reclamatiilor referitoare la calitatea lucrarilor si asigura tratarea rezolvarii
lor.
5.3.3. Verifica si asigura ca neconformitatile constatate sa fie remediate si tratate conform
procedurilor.
5.3.4. Urmareste intocmirea inregistrarilor calitatii, medxiului, sanatatii si securitatii muncii.
5.3.5. Urmareste indeplinirea actiunilor corective si preventive.

5.4 Sef de santier/ Sef punct de lucru

5.4.1. Asigura respectarea prevederilor Procedurii Tehnice de Executie la realizarea lucrarilor din
santier.
5.4.2. Raspunde de respectarea prevederilor proiectului, a detaliilor de executie si a prevederilor
din caietele de sarcini.
5.4.3. Raspunde de realizarea, in timpul executarii lucrarilor, a inregistrarilor de calitate.
5.4.4. Raspunde de utilizarea in executia lucrarilor numai a procedeelorsi produselor prevazute in
proiecte, cu certificate de calitate sau pentru cre exista agremente tehnice si accepta inlocuirea acestora cu
altele pe baza Dispozitiei de santier stabilita de proiectant.
5.4.5. Raspunde de convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in
faze determinante ale executiei si asigura conditiile necesare efectuarii acestora in scopul obtinerii
acordului pentru continuarea lucrarilor.
5.4.6. Controleaza, analizeaza si opreste, daca este cazul, continuarea lucrarilor care prin
neconformitate pot periclita stabilitatea si rezistenta constructiilor, performanta instalatiilor aferente,
urmareste remedierea defectelor, solicitand si avizul Proiectantului, CTC/ RT, daca este cazul.
5.4.7. Initiaza si raspunde de aplicarea actiunilor corective si preventive necesare pentru eliminarea
cauzelor neconformitatilor constatate la realizarea lucrarilor ca urmare a audit-urilor interne, a controlului
calitatii lucrarilor sau a inspectiilor abilitate.
5.4.8. Interzice folosirea materialelor insotite de buletine de incercare din care rezlta ca nu
indeplinesc conditiile de calitate.
5.4.9. Raspunde de aprovizionarea punctelor de lucru cu materiale necesare, insotite de
documentele de certificare a calitatii.
5.4.10. Asigura cadrul organizatoric si conditiile de desfasurare a lucrarilor in perioada 15
noimbrie-15 martie.
5.4.11. Tine evidenta lucrarilor executate in perioada de timp friguros si urmareste realizarea
calitatii acestora.
5.4.12. Intocmeste si completeaza registrul meteorologic.
5.4.13. Gestioneaza deseurile rezultatele in urma realizarii lucrarilor pe timp friguros.
5.4.14. Realizeaza lucrarile astfel incat sa nu afectaze mediul inconjurator.
5.4.15. Asigura cerintele optime de securitate si sanatate pentru locul de munca pentru timp
friguras.
5.4.16. Asigura semanlizarea corespunzatoare a santierului pe linie de securitate si sanatate pentru
locul de munca.
5.4.17. Asigura dotarea angajatilor cu echipamente individuale de protectie corespunzatoare
timpului friguros.
5.4.18. Consulta Planul de sanatate si securitate si Plaul propriu de sanatate si securitate ori de cate
ori este cazul.
5.5. Controlul Tehnic de Calitate/ Responsabil Tehnic
5.5.1. Asigura ca executie lucrarilor sa se realizeze in conformitate cu prevederile proiectului si a
planului de calitate.
5.5.2. Solicita oprirea executiei in cazul in care s-au produs abateri grave de alitate si permite
reluarea lucrarilor numai dupa remedierea defectelor.
5.5.3. Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de
executie verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati.
5.5.4. Supravegheaza calitatea lucrarilor prin monitorizarea si verificarea continua a stadiului
executiei lucrarilor.
5.5.5. Emite Rapoarte de Neconformitate pentru toate neconformitatile depistate in executia
lucrarilor/ serviciilor societatii sau la receptia materialelor aprovizionate.
5.5.6. Asigura ca identificarea stadiului inspectiilor si incercarilor sa fie mentinuta pe tot parcursul
executiei lucrarilor, in scopul supunerii la receptie numai a lucrarilor la care sunt efectuate inspectiile si
incercarile cerute.
5.6. Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii
5.6.1. Coordoneaza aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea
solutiilor tehnice si/sau organizatorice in scopul planificarii diferitelor lucrari sau faze de lucru care se
desfasoara simultan ori succesiv si la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrari sau faze
de lucrari.

5.6.2. Coordoneaza punerea in aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si,
daca este cazul, lucratorii independenti respecta principiile generale aplicabile pe durata realizarii lucrarii,
intr-un mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si sanatate precizand regulile aplicabile
santierului si tinand seama de activitatile de exploatare care au loc in cadrul acestuia.

5.6.3. Adapteaza sau solicita sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate si sanatate
si ale dosarului de interventii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrarii si continand elementele utile in
materie de securitate si sanatate de care trebuie sa tina seama in cursul eventualelor lucrari ulterioare, in
functie de evolutia lucrarilor si de eventualele modificari intervenite.

5.6.4. Coordoneaza activitatile care urmaresc aplicarea corecta a instructiunilor de lucru si de


securitate a muncii.

5.6.5. Ia masurile necesare astfel incat accesul pe santier sa se realizeze doar de persoanele
abilitate.

5.6.6. Tine seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din vecinatatea
acestuia.
5.6.7. Stabileste impreuna cu anteprenorul, obligatiile privind utilizarea mijloacelor de protectie
colectiva, a mijloacelor de ridicar, accesul pe santier.
5.6.8. Avizeaza planurile de securitate si sanatate elaborate de anteprenori si modificarile acestora.
5.6.9. Organizeaza cooperarea intre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe santier, si
coordonarea activitatilor acestora, privind protectia lucratorilor, prevenirea accidentelor si a riscurilor
profesionale care pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor, informarea reciprocasi informarea
lucratorilor si a reprezentantilor acestora si, daca este cazul, informarea lucratorilor independenti.

5.7. Lucratori deserventi santierului

5.7.1. Respecta prevederile prezentei Proceduri Tehnice de Executie.


5.7.2. Respecta indrumarile Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru.
5.7.3. Depoziteaza deseurile corespunzator si pe sortimente.
5.7.4. Mentin curatenia la locul de munca.
5.7.5. Desfasoara activitatea in conformitate cu pregatirea si instruirea sa astfel incat sa nu expuna
la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot
fi afectate de omisiunile sale in timpul procesului de munca.
5.7.6. Utilizeaza corect masinile, aparatura, uneltele, substantele (de ex., substantele periculoase),
echipamentele de transport si alte mijloace de productie.
5.7.7. Utilizeaza corect echipamentul individuale de protectie acordat.
5.7.8. Sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea
arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si
utilizeaza corect aceste dispozitive.
5.7.9. Comunica imediat Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru si/sau Lucratorilor desemnati
orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si
sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie.
5.7.10. Aduce la cunostinta Sefului de santier/ Sefului punctului de lucru accidentele suferite de
propria persoana.
5.7.11. Utilizeaza echipamentul individual de protectie, corespunzator scopului pentru care a fost
desemnat.

6 PROCEDURA

6.1. Conditii generale


6.1.1. Lucrarile de constructii si instalatii aferente acestora se clasifica din punct de vedere al
influentei factorilor climatici spercifici timpului friguros, asupra calitatii lor in:
- lucrari a caror calitate poate fi influntata defavorabil de regimul termic atat la executie cat si in
perioada de maturizare; pentru executarea acestora pe timp friguros trebuie sa se asigure, prin masuri
specifice, regimurile termice critice, atat la executie cat si in perioada de maturizare;
- lucrari a caror calitate poate fi influntata defavorabil de regimul termic numai la executie; pentru
executarea acestora pe timp friguros trebuie sa se asigure, prin masuri specifice, regimul termic critic la
executie;
- lucrari a caror calitate nu este influntata de regimul termic nici la executie si nici ulterior.

6.1.2. Influnta factorilor climatici se manifesta prin: scaderea randamentului personalului de


executie; cresterea gradului de periculozitatepentru activitatea muncitorilor; degradarea prin inghetare a
unor materiale in timpul depozitarii lor; deteriorarea sub actiunea vanturilor puternice si a zapezilor
abundente a unor instalatii de santier; alterarea temporara a unor materiale prin inghetarea superficiala si
formarea de bulgari; inzapezirea si ulterior, prin dezghetare, inundarea suprafetelor fronturilor de lucru, a
drumurilor sau chiar a intregului teritoriu al santierului.
6.1.3. La organizarea executarii lucrarilor pe timp friguros trebuie sa se adopte niveluri de
asigurare diferentiate in functie de:
- regimul termicnecesar in perioada de executie si de maturizare critica;
- importanta lucrarilor;
- efortul economic (cost, consum de energie) necesar pentru aplicarea masurilor prin care se
realizeaza regimul termic specific.
6.1.4. Pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente trebuie sa se
ia o serie de masuri tehnico-organizatorice referitoare la urmatoarele probleme principale:
- amenajari generale de santier si masuri pentru asigurarea calitatii lucrarilor;
- conditiile speciale de santier;
- instalatiile si retelele de santier;
- depozitarea si conservarea materialelor;
- etilajele si mijloacele de transport;
- instalatiile de incalzire tehnologica si utilitara;
- inregistrari de date meteorologice necesare santierului;
- protectia si igiena muncii;
- prevenirea si stingerea incendiilor;
Protejarea obiectelor sistate.
6.2. Masurile pentru asigurarea calitatii lucrarilor
6.2.1. Acestea se refera la:
- amenajarea si intretinerea continua a drumurilor de acces;
- asigurarea posibilitatilor de indepartare rapida a apelor de suprafata si a celor provenite din
precipitatii sau dezghet de pe intregul teritoriu al santierului;
- asigurarea din timp a parazapezilor, asigurarea utilajelor si dispozitivelor de curatire a zapezii si
de spargere a ghetii;
- asigurarea curateniei generale a santierului si indepartarea tuturor resturilor de materiale
neutilizabile, a molozului, a pamantului in exces provenit din sapaturi;
- strangerea pietrisului si nisipului existent pe santier;
- acoperirea varului din gropile cu var cu un strat uniform de nisip corespunzator duratei de
depozitare si intensitatii gerului;
- confectionarea si montarea de panouri pentru inchiderea provizorie a golurilor de usi si ferestre la
obiectele in interiorul carora urmeaza a se executa lucrari in timpul friguros;
- umplerea cu pamant a golurilor fundatiilor terminate si asigurarea scurgerii lor la sa nturile
colectoare cele mai apropiate;
- verificarea existentei pe santier a reperilor de trasare si a celor de nivelment, replantarea reperilor
dislocati si a celor ce lipsesc, precum si inlocuirea tarusilor si imprejmuirilor de trasare, insuficient
ingropate, cu altele corespunzatoare;
- corectarea profilului santurilor si sapaturilor ce nu vor putea fi umplute inaintea perioadei de timp
friguros, prin reducerea inclinarii talazurilor daca pamantul este sensibil la inghet-dezghet;
- astuparea sau acoperirea golurilor existente in elementele de beton, turnate sau depozitate in
pozitie orizontala, pentru a se impiedica colectarea apei sau zapezii, care prin inghetare poate provoca,
degradarea elementelor.
6.2.2.Pe timp friguros toate constructiile si amenajarile care se afla in contact cu aerul vor fi
curatate permanent de zapada si de gheata, iar pe platformele si pe caile de circulatie de orice fel se vor
presara materiale antiderapante.
6.3. Depozitarea si conservarea materialelor
6.3.1. Toate materialele ce se folosesc in perioada de timp friguros se vor depozita pe teren uscat,
evitandu-se zonele inghetate sau umede precum si zonele care s-ar putea umezi ulterior.

6.3.2. Materialele si substantele combustibile se vor depozita in spatii special amenajate; este
interzisa depozitarea lor in interiorul constructiilor in curs de executie.
6.4. Utilaje si mijloace de transport
6.4.1. Pentru asigurarea parcarii autovehiculelor pe perioadele de nefunctionare se vor amenaja,
platforme de parcare si pentru perioada de timp friguros.
6.4.2. Platformele de parcare trebuie sa permita in caz de incendiu evacuarea autovehiculelor si
accesul utilajelor de interventie.
6.4.3. Inainte de punerea in functiune a autovehiculelor se va controla cu atentie daca elementele
de actionare nu sunt inghetate; in acest caz ele vor fi incalzite prin procedee care sa nu folosesca flacara
deschisa.
6.4.4. La boburi elevatoare platforma va fi protejata preventiv contra inghetului, prin acoperirea cu
un strat subtire de sare industriala. Cablurile si ghidajele trebuiesc unse. La terminarea lucrului, bena
elevatorului va fi bine curatata.
6.4.5. Utilajele ce nu necesita depozitarea in spatii inchise se vor introduce sub soproane sau vor fi
protejate de intemperii prin acoperire.
6.4.6. Utilajele care au venit in contact cu materialele umede, vor fi curatate de resturile de
materiale si spalate inainte de depozitare.
6.5. Activitatea meteorologica de santier
6.5.1. Activitatea meteorologica de santier se refera la obtinerea si valorificarea previziunilor
meteorologice atat pe perioade scurte, cat si pe perioade mai lungi. Aceasta previziune va contine
informatii privind temperaturile maxime si minime, regimul vanturilor si regimul precipitatiilor atat in
timpul zilelor cat si a noptilor respective.
6.5.2. Pentru inregistrarea temperaturii aerului, a temperaturii interioare din spatiile de lucru,
precum si a temperaturii agregatelor, mixturilor, betoanelor si mortarelor, fiecare santier trebuie dotat cu
termometre.
6.6. Aspecte de mediu
6.6.1. Se vor respecta toate conditiile pentru protectia mediului inconjurator, a vietii si securitatii
oamenilor si animalelor.
6.6.2. Deseurile rezultate din punerea in aplicare a procedurii descrise, vor fi colectate, depozitate
si gestionate conform prevederilor legale aplicabile.

6.7. Aspecte de sanatate si securitate in munca


6.7.1. Se vor respecta toate cerintele minime pentru realizarea lucrarilor de constructii si instalatii
pe timp friguros privind protectia sanatatii si securitatii muncii.
6.7.2. Se vor acorda echipamente individuale de protectie pentru timp friguros si echipamente
individuale de lucru corespunzatoare.
6.7.3. Se vor respecta toate cerintele de semnalizare a sanatatii si securitatii in munca.
6.7.4. Lucrarile se desfasura astfel incat sa nu puna in pericol sanatatea si securitatea angajatilor.

7 ÎNREGISTRĂRI
Nu exista.
8 ANEXE
Nu exista.
EXECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE

1. SCOP
Procedura are ca scop stabilirea responsabilitatilor personalului implicat in executarea instalatiilor
electrice descrierea tehnologiei de executie actualizata pe baza reglementarilor tehnice existente in
vigoare la data elaborarii prezentei proceduri, programarea inspectiilor si incercarilor necesare a fi
efectuate pe parcursul desfasurarii lucrarilor, precum si precizarea inregistrarilor calitatii care trebuie
elaborate pentru demonstrarea realizarii calitatii lucrarilor efectuate.

2. DOMENIU
Procedura se aplica la executarea instalatiilor electrice interioare , adica la circuitele electrice alimentate
la tensiuni nominale pana la 1000 V c.a. si respectiv 1500 V c.c. inclusiv.
Procedura se aplica la executarea instalatiilor electrice aferente :
cladirilor cu destinatie de locuinta;
cladirilor comerciale;
cladirilor publice ( civile );
cladirilor industriale ( de productie );
cladirilor agricole si horticole;
cladirilor prefabricate;
caravanelor , locurilor de campare si altora similare;
santierelor , expozitiilor , targurilor si altor instalatii temporare;
constructiilor navale si vaselor de agrement;
cladirilor de depozitare;

Procedura se aplica atat pentru instalatiile electrice interioare noi cat si pentru lucrarile de reparatii.

3. DEFINITII SI ABREVIERI
Consumator (sinonim abonat) - persoana fizica sau juridica care cumpara energie electrica pentrul uzul
propriu sau pentru un subconsumator racordat la instalatiile sale. Instalatiile electrice ale consumatorului
sunt racordate la reteaua electrica de distributie RED , in unul sau mai multe puncte de delimitare.

Nota : Sunt definiti ca mici consumatori cei cu puteri contractate de 100 kW sau mai mici pe loc
de consum , cu exceptia consumatorilor casnici . Sunt definiti ca mari consumatori cei cu puteri
contractate de peste 100 kW pe loc de consum.

Subconsumator - consumatorul de energie electrica alimentat din instalatiile unui alt consumator aflat in
apropierea sa .

Consumator casnic de energie electrica - consumatorul care utilizeaza energie electrica in exclusivitate in
scopuri casnice ( iluminatul artificial in interiorul si exteriorul locuintei , precum si pentru functionarea
receptoarelor electrocasnice din propria locuinta ).
Instalatie electrica de utilizare - totalitatea materialelor si echipamentelor situate in aval fata de punctul de
delimitare cu reteaua furnizorului de energie electrica si care sunt in exploatarea consumatorului.

Tablou principal de ditributie - tablou electric alimentat dintr-un tablou general si care distribuie energia
electrica la tablouri secundare sau direct la anumite receptoare ale consumatorului.

Sigurante generale - sigurante montate pe coloana de alimentare a unui tablou electric.

Coloana electrica - calea de curent care alimenteaza tabloul principal de distributie de la tabloul general
de distributie sau tabloul secundar de la tabloul principal.
Circuit electric - calea de curent ale carei echipamente si materiale electrice sunt alimentate de la aceeasi
origine si sunt protejate impotriva supracurentilor prin aceleasi dispozitive de protectie.

RED – reteaua electrica de distributie


PE – conductor de protectie
N – conductor neutru
PEN – conductor legat la pamant care indeplineste simultan functia de conductor de protectie si de
conductor neutru

4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1 Legea 10 / 1995 privind calitatea in constructii
4.2 PE 102 – 1986 „Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor de conexiuni si distributie cu
tensiuni pana al 1000 V c.a. in unitati energetice”;
4.3 PE 106 – 1995 „Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune”;
4.4 PE 107 – 1995 „Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice” ;
4.5 PE 124 – 1995 „Normativ privind alimentaea cu energie electrica a consumatorilor industriali si
similari”;
4.6 PE 132 – 1995 „Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica”;
4.7 PE 155 – 1992 „Normativ privind proiectarea si executarea bransamentelor electrice pentru cladirile
civile”;
4.8 I 7 – 2011 „Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor electrice cu
tensiunipana la 1000 V c.a. si 1500 V c.c”;

5. RESPONSABILITATI

5.1. Director General


5.1.1 Numeste Responsabilul de activitate/ Seful de santier si asigura resursele necesare pentru
aplicarea Procedurilor Tehnice de Executie.
5.1.2 Asigura cadrul organizatoric necesar pentru executia lucrarilor contractate sa se desfasoare in
conditii controlate.
5.1.3 Asigura necesarul de resurse umane, materiale si financiare pentru desfasurarea activitatii de control
a proceselor de executie.
5.1.4 Aproba procurarea de materiale si produse, precum si angajarea de servicii aflati pe Lista
Furnizorilor Acceptati.
5.1.5 Identifica si defineste problemele exestente sau potentiale in materie de calitate si dispune actiuni
corective si preventive in vederea remedierii neconformitatilor referitoare la produsele aprovizionate, la
lucrarile si/sau serviciile realizate.
5.1.6 Initiaza, recomanda si stimuleaza gasirea de solutii pentru problemele identificate.
5.1.7 Verifica aplicarea solutiilor si masurilor stabilite.
5.1.8 Solicita beneficiarului efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor numai la constructiile care
corespund cerintelor de calitate si pentru care s-au predat investitorului documentele necesare intocmirii
Cartii Constructiei.

5.2. Sef departament instalatii electrice


5.2.1 Verifica Procedurile Tehnice de Executie elaborate de compartimentele din subordine.
5.2.2 Raspunde de activitatea de planificare, programare, urmarire si decontare a activitatilor de executie,
corelat cu celelalte activitati conform cerintelor contractuale perfectate.
5.2.3 Asigura planificarea procesului de productie si proiectare, astfel incat realizarea lucrarilor sa se faca
la termenele stabilite.
5.2.4 Asigura documentatia necesara si raspunde de asigurarea tuturor conditiilor necesare inceeperii
lucrarilor, pentru realizarea acestora conform documentatiilor, normelor in vigoare si a prevederilor din
Programul Calitatii.
5.2.5 Participa la receptia lucrarilor si la punerea in functiune.
5.2.6 Raspune de respectarea termenelor contractuale pentru lucrarile de instalatii.

5.3. RMCMS
5.3.1 Realizeaza audit-uri interne ale calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii pentru a se asigura
ca prevederile procedurii sunt aplicate.
5.3.2 Efectueaza analiza reclamatiilor referitoare la calitatea lucrarilor si asigura tratarea rezolvarii lor.
5.3.3 Verifica si asigura ca neconformitatile constatate sa fie remediate si tratate conform procedurilor.
5.3.4 Urmareste intocmirea inregistrarilor calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii
5.3.5 Urmareste indeplinirea actiunilor corective si preventive.

5.4. Responsabil activitate/ Sef de santier


5.4.1 Asigura respectarea prevederilor Procedurii Tehnice de Executie la realizarea lucrarilor din santier.
5.4.2 Raspunde de respectarea prevederilor proiectului, a detaliilor de executie si a prevederilor din
caietele de sarcini.
5.4.3 Raspunde de realizarea, in timpul executarii lucrarilor, a inregistrarilor de calitate.
5.4.4 Raspunde de utilizarea in executia lucrarilor numai a procedeelorsi produselor prevazute in proiecte,
cu certificate de calitate sau pentru cre exista agremente tehnice si accepta inlocuirea acestora cu altele pe
baza Dispozitiei de santier stabilita de proiectant.
5.4.5 Raspunde de convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze
determinante ale executiei si asigura conditiile necesare efectuarii acestora in scopul obtinerii acordului
pentru continuarea lucrarilor.
5.4.6 Controleaza, analizeaza si opreste, daca este cazul, continuarea lucrarilor care prin neconformitate
pot periclita stabilitatea si rezistenta constructiilor, performanta instalatiilor aferente, urmareste
remedierea defectelor, solicitand si avizul Proiectantului, CTC/ RTE, daca este cazul.
5.4.7 Initiaza si raspunde de aplicarea actiunilor corective si preventive necesare pentru eliminarea
cauzelor neconformitatilor constatate la realizarea lucrarilor ca urmare a audit-urilor interne, a controlului
calitatii lucrarilor sau a inspectiilor abilitate.
5.4.8 Interzice folosirea materialelor insotite de buletine de incercare din care rezlta ca nu indeplinesc
conditiile de calitate.
5.4.9 Raspunde de aprovizionarea punctelor de lucru cu materiale necesare, insotite de documentele de
certificare a calitatii.
5.4.10 Gestineaza deseurile rezultate in urma executarii instalatiilor electrice interioare.
5.4.11 Realizeaza lucrarile astfel incat sa nu afecteze mexdiul inconjurator.
5.4.12 Asigura cerintele optime de securitate si sanatate pentru locul de munca.
5.4.13 Asigura semnalizarea corespunzatoare a santierului pe linie de securitate si sanatate pentru locul de
munca.
5.4.14 Asigura dotarea angajatilor cu echipamente individuale de protectie corespunzatoare.
5.4.15 Consulta Planul de sanatate si securitate si Planul propriu de sanatate si securitate ori de cate ori
este cazul.

5.5. Controlul Tehnic de Calitate/ Responsabil Tehnic cu Executia


5.5.1 Asigura ca executie lucrarilor sa se realizeze in conformitate cu prevederile proiectului si a planului
de calitate.
5.5.2 Solicita oprirea executiei in cazul in care s-au produs abateri grave de alitate si permite reluarea
lucrarilor numai dupa remedierea defectelor.
5.5.3 Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie
verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati.
5.5.4 Supravegheaza calitatea lucrarilor prin monitorizarea si verificarea continua a stadiului executiei
lucrarilor.
5.5.5 Emite Rapoarte de Neconformitate pentru toate neconformitatile depistate in executia lucrarilor/
serviciilor societatii sau la receptia materialelor aprovizionate.
5.5.6 Asigura ca identificarea stadiului inspectiilor si incercarilor sa fie mentinuta pe tot parcursul
executiei lucrarilor, in scopul supunerii la receptie numai a lucrarilor la care sunt efectuate inspectiile si
incercarile cerute.

5.6. Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii


5.6.1 Coordoneaza aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea solutiilor
tehnice si/sau organizatorice in scopul planificarii diferitelor lucrari sau faze de lucru care se desfasoara
simultan ori succesiv si la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrari sau faze de lucrari.
5.6.2 Coordoneaza punerea in aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si, daca este
cazul, lucratorii independenti respecta principiile generale aplicabile pe durata realizarii lucrarii, intr-un
mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si sanatate precizand regulile aplicabile
santierului si tinand seama de activitatile de exploatare care au loc in cxadrul acestuia.
5.6.3 Adapteaza sau solicita sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate si sanatate si ale
dosarului de interventii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrarii si continand elementele utile in materie
de securitate si sanatate de care trebuie sa tina seama in cursul eventualelor lucrari ulterioare, in functie de
evolutia lucrarilor si de eventualele modificari intervenite.
5.6.4 Coordoneaza activitatile care urmaresc aplicarea corecta a instructiunilor de lucru si de securitate a
muncii.
5.6.5 Ia masurile necesare astfel incat accesul pe santier sa se realizeze doar de persoanele abilitate.
5.6.6 Tine seama de toate interferentele activitatilor dxin perimetrul santierului sau xdin vecinatatea
acestuia.
5.6.7 Stabileste impreuna cu anteprenorul, obligatiile privind utilizarea mijloacelor de protectie colectiva,
a mijloacelor de ridicat, accesul pe santier.
5.6.8 Avizeaza planurile de securitate si sanatate elaborate de anteprenori si modificarile acestora.
5.6.9 Organizeaza cooperarea intre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe santier, si coordonarea
activitatilor acestora, privind protectia lucratorilor, prevenirea accidentelor si a riscurilor profesionale care
pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor, informarea reciproca si informarea lucratorilor si a
reprezentantilor acestora si, daca este cazul, informarea lucratorilor independenti.

5.7. Lucratori deserventi santierului/ Electricieni


5.7.1 Respecta prevederile prezentei Proceduri Tehnice de Executie.
5.7.2 Respecta indrumarile Responsabilului de activitate/ Sefului de santier.
5.7.3 Depoziteaza deseurile corespunzator si pe sortimente.
5.7.4 Mentin curatenia la locul de munca.
5.7.5 Desfasoara activitatea in conformitate cu pregatirea si instruirea sa astfel incat sa nu expuna la
pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi
afectate de omisiunile sale in timpul procesului de munca.
5.7.6 Utilizeaza corect masinile, aparatura, uneltele, substantele (de ex., substantele periculoase),
echipamentele de transport si alte mijloace de productie.
5.7.7 Utilizeaza corect echipamentul individuale de protectie acordat.
5.7.8 Sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a
dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si utilizeaza
corect aceste dispozitive.
5.7.9 Comunica imediat Responsabilului de activitate/ Sefului de santier si/sau Lucratorului desemnat
orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si
sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie.
5.7.10 Aduce la cunostinta Responsabilului de activitate/ Sefului de santier/ Lucratorului desemnat
accidentele suferite de propria persoana.
5.7.11 Utilizeaza echipamentul individual de protectie, corespunzator scopului pentru care a fost
desemnat.

6. PROCEDURA
6.1. Tablouri electrice
6.1.1 La montarea tablourilor de distributie echipa de lucru trebuie sa tina seama de urmatoarele reguli:
tablourile de distribuitie se executa in constructie protejata , prin instalare , dupa necesitati , in
cutii , dulapuri sau nise cu un grad de protectie stabilit;
legaturile electrice intre elementele componente din tablourile de distributie , pentru curenti
mai
mari de 100 A , se executa in mod obisnuit prin bare;
distanta libera intre barele din tablouri , respectiv distantele de izolare in aer ,de conturare si de
protectie impotriva socurilor electrice se stabileste conform prevederilor din STAS R 7944 – 79 si STAS
R 9321 – 73;
tablourile de distrbutie se instaleaza astfel incat inaltimea laturii de sus a tablourilor fata de
pardoseala finita sa nu depaseasca 2,3 m. Fac exceptie tablourile din locuinte pentru care se admite o
inaltime de cel mult 2,5 m.
6.1.2 La montarea tablourilor electrice de distributie echipa de lucru trebuie sa execute urmatoarele
operatii :
se traseaza locul unde se va monta tabloul; se verifica distantele minim admise fata de pardoseala
si fata de celelate instalatii sau elemente ale constructiei;
se realizeaza golul in zidarie sau tencuiala ( daca este necesar );
se monteaza elementele pe care se va fixa tabloul (dibluri de lemn sau de bolturi filetate);
se fixeaza talboul de distributie;
se tencuieste si se netezeste peretele in jurul tabloului;
se curata carcasa , rama si usa tabloului;
Golurile in zidarie se executa la dimensiuni cu 20 mm mai mari pe fiecare parte laterala si cu 30 mm mai
mari in adancime.
Diblurile se fizeaza in perete dupa ce s-au dat gaurile cu diametrul aferent diblului.

6.2. Coloanele electrice


6.2.1 La montarea coloanelor electrice echipa de lucru trebuie sa tina seama de urmatoarele reguli :
colanele electrice se realizeaza cu conductoare izolate de aluminiu tip (AFY ) sau de cupru tip
(FY ) si vor avea 1 sau 3 conductoare de faza ( f ) , conductor de nul de lucru ( N ) si conductor de nul de
protectie ( PE );
coloanele se protejeaza in tuburi de protectie din materiale plastice tip PVC sau metalice tip PEL
montate aparent sau ingropat;
la realizarea coloanelor electrice se va respecta normativul I 7 - 2002. Normativ pentru
proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. si 1500 V c.c.;
6.2.2 La montarea coloanelor electrice echipa de lucru trebuie sa execute urmatoarele operatii :
se marcheaza traseul coloanei;
se executa santurile in zid (si plansee) pentru montarea ingropata a coloanelor (daca este necesar);
se monteaza consolele metalice pentru fixarea aparenta a coloanelor (daca este necesar);
se monteaza tuburile de protectie;
se tencuiesc si se netezesc peretii sau planseele in jurul coloanelor;
se monteaza conductoarele in tuburi; aceasta se face numai dupa ce tuburile au fost montate si
tencuiala s-a uscat;
se executa legaturile electrice;
6.2.3 La montarea aparenta a tuburilor de protectie, echipa de lucru va respecta urmatoarea ordine a
fazelor tehnologice :
verificarea si indreptarea tuburilor;
masurarea marcarea si taierea tuburilor la masura;
netezirea capetelor tuburilor dupa taiere;
umplerea tuburilor cu nisip;
incalzirea , indoirea si racirea tuburilor;
verificarea diametrului curbelor si golirea nisipului;
confectionarea mufelor;
calibrarea si filtrarea tuburilor in cazul imbinarii prin fitinguri;
montarea consolelor de fixare;
montarea tuburilor prin fixarea cu suruburi;

Faza de montare ingropata a tuburilor de protectie include in plus fata de montarea aparenta urmatoarele
operatii :
confectionarea agrafelor din cuie si sarma;
fixarea cuielor de sarma in zidarie;
montarea tuburilor , prin legare cu sarma;

Pentru montarea conductoarelor in tuburile de protectie , echipa de lucru executa urmatoarele operatii , in
ordinea de mai jos :
ajustarea tuburilor de protectie;
controlul marginilor tubului;
introducerea sarmelor de otel in tuburi;
derularea conductoarelor;
intinderea si indreptarea conductoarelor;
masurarea si taierea la dimensiuni a conductoarelor;
dezizolarea conductoarelor la capete pe o lungime de 5 –6 cm si rasucirea lor impreuna cu sarma
de otel;
suflarea cu praf de talc in tuburile de protectie si pe conductoare;
introducerea conductoarelor in tuburi;

Tragerea conductoarelor in tuburi se va executa cu ajutorul unei sarme de otel , numai dupa ce tuburile au
fost montate ( la montajul ingropat, dupa ce tencuiala care acopera tuburile s-a uscat). La tragerea
conductoarelor se va folosi talc , pentru lubrefierea conductoarelor si a tuburilor.

Legaturile electrice ale conductoarelor la aparate sau elemente metalice , se executa prin metode si
mijloace prin care sa se asigure realizarea unor contacte electrice cu rezistenta electrica comparabila cu
rezistenta ohmica a conductoarelor imbinate , sigure , si in timp usor de verificat.

Legaturile electrice intre conductare izolate pentru imbinari sau derivatii se fac numai in accesoriile
special prevazute in acest scop (doze , cutii de legatura, etc).

6.3. Conductoare si bare electrice

6.3.1 In instalatiile electrice interioare trebuiesc utilizate conductoare sau bare din cupru si / sau aluminiu.
Alegerea naturii materialului se face pe baza analizei tehnico – economice , tinandu-se seama de
caacteristicile fizico–chimice si electrice ale acestora din normele de produs si din standardele in vigoare.

6.3.2 Este obligatorie folosirea conductoarelor si a barelor in urmatoarele situatii :


la circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanta
deosebita;
in incaperi , zone sau spatii din exterior , cu mediu coroziv;
la instalatiile electrice de pe utilajele mobile supuse vibratiilor permanente sau
socurilor;
la coloanele de alimentare ale tablourilor de automatizare;
la circuitele electrice de alimentare cu curent operativ ale tablourilor de comanda daca
sectiunea conductoarelor de aluminiu este egala sau mai mare de 10 mm2 ;
la circuitele electrice de alimentare a unor receptoare prevazute numai cu comanda locala si care
nu fac parte din sistemul de automatizare a instalatiei respective sau de siguranta la foc;
la circuitele de lumina si pentru incalzit ale dulapurilor de aparate si celulelor;
incaperi , zone sau spatii cu atmosfere explozive;

6.3.3 Sectiunile conductoarelor de faza se dimensioneaza astfel incat sa fie indeplinita conditia de
stabilitate termica in regim permanent sau intermitent , in functie de regimul de lucru al receptoarelor si sa
fie asigurata respectarea conditiilor de protectie la supracurenti a conductoarelor si conditiilor de protectie
impotriva socurilor electrice. Sectiunile determinate se verifica la conditiile de cadere de tensiune si de
sectiune minima. La instalatiile electrice de forta , sectiunile determinate se verifica in conditiile de
stabilitate termica in regim de scurta durata la pornire.

6.3.4 Sectiunile barelor electrice de faza trebuiesc dimensionate astfel incat sa fie indeplinita conditia de
stabilitate termica in regim permanent si intermitent de functionare , la stabilitate termica in regim de
scurta durata la pornire si trebuie verificate la scurtcircuit si la conditia de pierdere de tensiune.

6.3.5 Sectiunile conductoarelor si barelor de protectie si respectiv ale conductoarelor si barelor folosite
simultan pentru protectie si neutru (PEN) se dimensioneaza respectandu-se prevederile normativului I 7 –
2002, subcapitolul 4.1., ale STAS 12604 / 4 – 1989 si STAS 12604 / 5 – 1990.

6.3.6 Conductoarele si barele electrice trebuiesc marcate prin culori pentru identificarea functiunii pe care
o indeplinesc in circuitul respectiv. Marcarea se face prin culoarea izolatiei , prin tub izolant colorat sau
prin vopsire. Se folosesc urmatoarele culori de marcare :
pentru conductoare izolate si cabluri :
- verde / galben , pentru conductoare de protectie (PE );
- albastru deschis , pentru conductoare neutre (N si median);
- verde / galben pe toata lungimea si in plus marcate albastru deschis la capete pentru PEN daca sunt
izolate;
- alte culori decat cele de mai sus (rosu , albastru, maro etc.) pentru conductoare de faza sau pol ( L1 , L2 ,
L3 ).

Se interzice folosirea conductoarelor cu izolatie de culoare verde sau galbena in circuite de conductoare
PE sau PEN.

pentru conductoare active neizolate si bare , in curent alternativ :


- rosu , pentru faza L1;
- galben , pentru faza L2;
- albastru pentru faza L3;
- negru cu dungi albe , cu latimea de 10 mm la intervale de 10 mm , pentru bare neutre;
- alb , cenusiu sau negru , pentru barele de legare la pamant ( PE ).

pentru conductoarele izolate / neizolate si in bare in curent continuu :


- rosu , pentru conductorul pozitiv ( + );
- albastru , pentru conductorul negativ ( - );
- cenusiu deschis , pentru conductorul median (M).
La conductoarele neizolate , marcarea se face la capetele conductoarelor prin culorile specificate mai sus ,
aplicate pe lungimea de minim 15 cm pe conductor dupa instalarea acestuia.

6.4.Instalatii electrice

6.4.1 De prize si iluminat normal


6.4.1.1 Circuitele iluminatului normal trebuie sa fie distincte de circuitele de prize. Se admit doze comune
pentru circuitele de iluminat normal , de prize , de comanda si de semnalizare , daca circuitele respective
functineaza la aceiasi tensiune.
6.4.1.2 Dimensionarea conductoarelor circuitelor de iluminat normal si de prize se face respectand
prevederile normativului I 7 – 2002.
6.4.2 De forta
6.4.2.1 Alimentarea cu energie electrica a fiecarui receptor electric de forta trebuie sa se faca prin circuit
separat. Se admite alimentarea mai multor receptoare electrie de forta de aceiasi natura (de exemplu,
motoare electrice) printr-un circuit prevazut cu protectie comuna la scurtcircuit , daca puterea totala
instalata a acestor receptoare nu depaseste 15 kW.
6.4.2.2 Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare si alegerea caracteristicilor dispozitivelor
de protectie se face respectand prevederile normativului I 7–2002 , tindandu-se seama in cazul motoarelor
, de simultaneitatea sarcinilor in regim normal si la pornire.

6.5.Organizarea locului de munca

6.5.1 In vederea executarii lucrarilor de constructii – montaj pentru instalatii electrice interioare trebuiesc
asigurate :
documentatia de executie;
avizul tehnic de racordare;
materialele necesare;
sculele si dispozitivele de lucru;

6.5.2 Inainte de inceperea lucrarii , seful de echipa trebuie sa confrunte documentatia de executie cu
situatia din teren si sa stabileasca masurile tehnice si organizatorice concrete , care sa asigure calitatea
lucrarii si respectarea normelor de protectie a muncii.

6.5.3 Inainte de a se trece la executarea lucrarilor de constructii – montaj pentru instalatii electrice
interioare este necesar ca seful de echipa sa verifice daca investitorul a obtinut avizul tehnic de racordare.

6.5.4 Buna organizare , pregatirea amanuntita a lucrarilor si locurilor de munca , respectiv aplicarea celor
mai bune si eficiente metode de lucru la fiecare lucrare permit ridicarea productivitatii muncii,
desfasurarea ritmica a lucrarilor, scurtarea termenelor de executie si asigurarea unei calitati
corespunzatoare lucrarilor.

Elementele care sa determine masurile de organizare si pregatire sunt : volumul lucrarilor si termenul de
executie.

6.5.5 Inainte de inceperea lucrarilor , seful de echipa are sarcina de a verifica asigurarea lucrarilor cu
documentatia tehnica necesara, si anume: proiect , desene de executie, devize conditii tehnice de
executie, fise tehnologice, instructiuni de lucru, buletine de calitate (probe si verificari) pentru
conductoare, tablouri si celelate materiale sau echipamente care intra in lucrare.

6.5.6 In vederea pregatirii executiei lucrarilor si a organizarii santierului , seful de echipa are urmatoarele
sarcini :
confrunta situatia din teren cu proiectul instalatiei electrice interioare pentru a depista
eventualele obstacole sau neconcordante , propunand daca este cazul modificarile de rigoare;
stabileste ordinea si metodele de executie a instalatiei electrice interioare , in functie de situatia si
conditiile din teren;
verifica locurile pentru depozitarea materialelor , sculelor si utilajelor pentru lucrarile care se
vor executa;
in cazul existentei unor retele sub tensiune in apropierea sau zona de lucru , stabileste cu
beneficiarul , proiectantul si delegatul unitatii de exploatare , conditiile de lucru si masurile de protectie
necesare.

6.5.7 Dupa stabilirea elementelor aratate mai sus, in vederea asigurarii unor conditii corespunzatoare de
lucru , se trece la realizarea pe teren a lucrarilor de organizare de santier necesare (depozite, magazii
mobile sau demontabile). Toate amenajarile de santier trebuie sa fie mobile , demontabile , recuperabile si
ieftine.

6.5.8 Amenajari de santier :

Din aceasta categorie de lucrari , care se executa total sau partial, fac parte :
amenajarea de depozite de materiale in locuri sau pe strazi cu circulatie redusa , depozitele se
imrejmuiesc cu panouri pentru a nu dauna aspectului strazilor;
amenajarea de magazii mobile / demontabile sau corturi pentru depozitarea materialelor care
trebuiesc ferite de ploaie sau umezeala;
amenajarea de magazii mobile / demontabile sau lazi speciale pentru depozitarea sculelor si
a uneltelor;
panou pentru paza contra incendiilor.

6.5.9 Organizarea locurilor de munca

Aceasta actiune cuprinde toate masurile ce trebuiesc luate la locurile de munca , astfel ca echipa de lucru
sa poate realiza lucrarile la termen si in cele mai bune conditii de calitate. Sarcina organizarii locului de
munca revine sefului de echipa , care are urmatoarele atributiuni :
asigura alegerea si pregatirea din timp a celor mai potrivite scule si unelte de lucru;
asigura si adopta cele mai indicate metode de lucru;
asigura repartizarea corespunzatoare a oamenilor , a sculelor si a utilajelor la locurile de munca ,
astfel incat sa evite timpii morti , stagnarile etc.;
asigura defalcarea volumului de lucrari de executat pe oameni astfel incat fiecare sa
cunoasca
precis sarcinile ce ii revin;
asigura cunoasterea tehnologiei de executie a lucrarilor , prin prelucrarea fiselor tehnologice
inainte de inceperea lucrarilor;
organizeaza aprovizionarea si transporturile de materiale in bune conditii , astfel incat sa se
asigure executarea lucrarilor la termen si in cele mai bune conditii tehnice si economice.

6.6.Verificari si masuratori la instalatiile electrice interioare

6.6.1 Instalatiile electrice interioare trebuiesc verificate in timpul executiei si inainte de punerea in
functiune conform ghidului GP 052–2000, normativelor C 56–2002, PE 116–1994.

6.6.2 In timpul executiei se va face o verificare preliminara care consta din :


verificarea inainte de montaj a continuitatii electrice a conductoarelor;
verificarea dupa montaj a continuitatii electrice a instalatiei , inaintea acoperirii cu tencuiala sau a
turnarii betonului de egalizare / rezistenta ;
verificarea calitatii tuburilor care se monteaza;
verificarea aparatelor electrice;

6.6.3 Dupa executarea instalatiei electrice interioare se face verificarea definitiva , inainte de punerea in
functiune, pe baza dosarului instalatiei interioare prezentat la furnizorul de energie electrica si cuprinde :
verificari prin examinare vizuala;
verificari prin incercari.

6.6.4 Verificarile prin examinari vizuale se executa pentru a stabili daca instalatiile electrice corespund
proiectului si notelor de santier emise pe durata executiei atunci cand este cazul.

Prin aceste verificari se urmareste daca :


au fost aplicate masurile pentru protectia impotriva socurilor electrice prin atingere directa
prevazute in proiect;
alegerea si reglajul dispozitivelor de protectie s-a executat conform
proiectuli;
dispozitivele de separare si comanda au fost prevazute si amplaste n locurile
corespunzatoare;
materialele , aparatele si echipamentele au fost alese si distributiile au fost executate in
confrmitate cu proiectul;
culorilde de identificare a conductoarelor electrice au fost folsite conform conditiilor din
normativul I 7 – 2002;
conexiunilor conductoarelor au fost realizate corect;
materialele , echipamentele si utilajee au fost amplasate astfel inca sunt accesibile pentru
verificari si reparatii , respectiv asigura functionarea fara pericole pentru persoane si instalatii.

6.6.5 Verificarile prin incercari se efectueaza in urmatoarea ordine :


incercarea continuitatii conductoarelor de protectie si a legaturilor echipotentiale principale si
suplimentare , care se efectueaza cu o sursa de tensiune de 4 – 24 V ( in gol ) si c.c. sau c.a. si un curent
de minim 0,2 A;
masurarea rezistentei de izolare a instalatiei electrice :
- intre conductoarele active luate 2 cate 2;
- intre fiecare conductor activ si pamant.

Rezistenta de izolatie se masoara in c.c. cu tensiunile de incercare avand valorile din tabelul nr. 1 si un
curent de 1 mA. Valorile rezistentei de izolatie masurate trebuie sa fie cel putin egale cu cel din tabelul
urmator:

Tabel nr. 1
Rezistenta de
Tensiunea de
Tensiunea normala a circuitului ( V ) izolatie
incercare ( V)
( Mohmi )
Tensiune foarte joasa de protectie si functionala circuitului fiind
250 ≥ 0.25
alimentat printr-un transformator de protectie
Tesiune mai mica sau egala cu 500 V, cu exceptia celei anterioare 500 ≥ 0,5
Peste 500 V 1000 ≥1

Toate masuratorile se fac cu instalatia deconectata de sursa de alimentare.


separarea de protectiea unor circuite fata de altele si fata de pamant se verifica prin
masurarea rezistentei de izolatie , in conditiile din tabelul de mai sus , receptoarele fiind conectate in
masura posibilitatilor;
masurarea rezistentei de izolatie a pardiselii se efectueaza in conditiile normativului I 7 – 2002 si
trebuie sa fie de cel putin 50 Kohmi pentru tensiunea normala de 500 V si de cel putin 1000 KΩ pentru o
tensiune normala mai mare de 500 V;
verificarea protectiei prin intreruperea automata a alimentarii, se face:
- verificandu-se functionarea dispozitivelor de protectie prin simulari de defecte;
- verificandu-se continuitatea electrica a legaturilor de protectie;
- verificandu-se valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant, care se masoara conform prevederilor
din prescriptiile specifice STAS 12604/5 – 90 si SR CEI 60364/6 – 61;
incercarile functionale pentru echipamente neasamblate in fabrica se executa pentru a se verifica
daca ele au fost montate corect; se executa incercari dielectrice pentru a se constata daca se produc
strapungeri sau conturnari; tensiunea de incercare in curent alternativ este data in tabelul nr. 2, pentru
valori ale tensiunii de izolare cuprinse intre 60 V si 1000 V; ea se aplica intre conductoarele active si
masa la inceput cu 50% din valoare si apoi se creste pana la 100% si se mentine timp de un minut;
echipamentele se supun incercarii inaintea legarii lor definitive in instalatia electrica.

Tabel nr. 2 Valorile tensiunii de incercare


Tensiune nominala de izolare U1 (V) Tensiune de incercare (V)
Ui < 60 1000
60< Ui ≤300 2000
300 < Ui ≤660 2500
660< Ui ≤800 3000
800< Ui≤1000 3500

6.7. Masuri specifice de sanatatea si securitatea muncii

6.7.1 Se vor respecta toate cerintele minime privind protectia sanatatii si securitatii muncii.

6.7.2 Se vor acorda echipamente individuale de protectie si echipamente individuale de lucru


corespunzatoare.

6.7.3 Se vor respecta toate cerintele de semnalizare a sanatatii si securitatii in munca.

6.7.4 Lucrarile se vor desfasura astfel incat sa nu puna in pericol sanatatea si securitatea angajatilor.

6.7.5 La executarea lucrarilor de constructii – montaj pentru instalatii electrice interioare se vor respecta
masurile de sanatate si securitate in munca.

6.7.6 Se mentioneaza ca masuri specifice pentru instalatii electrice interioare:


pentru lucrul la inaltini mai mari de 2 m, este obligatorie folosirea scarilor; constructia scarilor
trebuie sa fie siloda, astfel incat sa suporte greutatea muncitorilor, a materialelor si a sculelor de care
acestia au nevoie;
scarile de lemn se utilizeaza pentru o sarcina pana la 100 kg;
scarile care se aseaza pe suprafete netede (podea, beton, etc.) trebuie sa aiba varfurile picioarelor
din cauciuc (antiderapante), iar acelea care se aseaza pe pamant trebuie sa fie prevazute cu varfuri
metalice ascutite;
scarile scarile trebuie asezate la baza pe un obiect cu stabilitate sigura (pamant sau podea) si sa se
sprijine la capatul lor superior de un reazem stabil si in acelasi timp solid (perete, etc.);
in cazul in care se lucreaza la inaltimi de peste 4 m, este obligatorie folosirea centurii de
siguranta, care se leaga de constructia de care este rezemata scara;
folosirea scarilor simple se va face de cel putin doua persoane, dintre care una executa lucrari de
pe scara, iar cealalta supravegheaza si tine scara;
se interzice folosirea scarilor necorspunzatoare;
se interzice folosirea scarilor care au trepte lipsa si scarilor reparate provizoriu;
scara trebuie sa aiba o lungime care sa permita lucrul de pe trepta care se gaseste la o distanta
minima de 0,8 m fata de capatul superior al scarii;
se interzice executarea lucrarilor de pe ultimile doua trepte superioare ale scarilor rezemate sau
duble;
scarile rezemate trebuie asezate sub un unghi de maxim 60° fata de orizontala;
muncitorii care lucreaza pe scari rezemate la o inaltime mai mare de 4 m, trebuie sa foloseasca in
mod obligatoriu centura de siguranta, care sa se lege de constructia de care este rezemata scara;
se interzice asezarea scarilor pe suporturi suplimentare, ca lazi, butoaie,etc;
scarile duble trebuie sa fie prevazute cu un carlig de siguranta, care se monteaza cand scara este
pregatita pentru lucru, in vederea evitarii apropierii celor doua parti ale scarii;
la ridicarea si transportul materialelor grele trebuie sa se tina seama de faptul ca este interzis sa
se manevreze cu bratele materialelor a caror greutate repartizata depaseste 50 kg de fiecare muncitor;
la strapungerile planseelor de beton monolit (la tavane) de jos in sus lucratorii vor purta ochelari
de protectie contra prafului si sfaramaturilor de beton;
lucrarile la tablouri electrice de distributie trebuie executate cu deosebita grija, suporturile pe care
se monteaza acestea trebuie sa fie bine dimensionate si bine fixate in zidarie.

6.8. Aspecte de mediu

6.8.1 Se vor respecta toate conditiile pentru protectia mediului inconjurator, a vietii si securitatii
oamenilor si animalelor.

6.8.2 Deseurile rezultate din punerea in aplicare a procedurii descrise, vor fi colectate, depozitate si
gestionate conform prevederilor legale aplicabile.

7. INREGISTRARI
Nu sunt.

8. ANEXE
Nu sunt.
INSTALAREA SISTEMELOR SI INSTALATIILOR DE SEMNALIZARE, ALARMARE SI
ALERTARE IN CAZ DE INCENDIU

1. SCOP

Procedura are ca scop descrierea tehnologiei de executie bazata pe baza reglementarilor tehnice existente
in vigoare, programarea inspectiilor si incercarilor necesare a fi efectuate pe parcursul desfasurarii
lucrarilor si stabilirea responsabilitatilor personalului implicat in executarea instalatiilor de semnalizare,
alarmare si alertare in caz de incendiu.

2. DOMENIUL DE APLICARE

Procedura se aplica de catre personalul societatii la executia sistemelor si instalatiilor de semnalizare,


alarmare si alertare in caz de incendiu.

3. DEFINITII SI ABREVIERI

Sursă de alimentare electrică de bază – sursă ce asigură alimentarea cu energie electrică a instalaţiei
electrice interioare de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu, în condiţii normale de
funcţionare.

Instalatia de semnalizare a incendiului – asamblu complex, compus din declasatoare manuale de alarma
(butoane de semnalizare) si detectoare automate, conectate la un echipament de control si semnalizare
(centrala de semnalizare), care permite monitorizarea dispozitivelor de semnalizare si care poate actiona
automat, inainte instalatiei de stingere, pornirea pompelor de incendiu, oprirea instalatiilor de ventilare,
alertare pompierilor si salvarii, etc.

Alarma – semnal acustic si/sau optic initiat de om sau de un dispozitiv de initiere(detector, declasator
manual de alarma etc.) prin care persoanele din incinta sunt anuntate despre existenta unui
eveniment(incendiu).

Alarma falsa – alarma produsa in conditiile in care pericolul nu este real.

Declansator manual de alarma (buton de semnalizare) – componenta a unei instalatii de semnalizare a


incendiilor care este utilizata pentru semnalizarea manuala a unui incendiu.

Circuit de detectare – cale de transmisie care leaga punctele de detectare si/sau semnalizare la
echipamentele de control si semnalizare (centrala de semnalizare)

Detector de incendiu – componenta a sistemului de detectare a incendiului care contine cel putin un
senzor care, constant sau la intervale regulate, monitorizeaza cel putin un parametru fizic si/sau chimic
asociat cu incendiul si care furnizeaza un semnal corespunzator la echipamentelor de control si
semnalizare (centrala de semnalizare);

Dispozitiv de alarma la incendiu – componenta acustica si/sau optica a sitemului de alarma la incendiu,
neinclusa in echipamentul de control si semnalizare, care este utilizata pentru avertizarea in caz de
incendiu de exemplu o sirena sau un semnalizator acustic.

Echipament de control si semnalizare (centrală de semnalizare) – componenta a unei instalatii de


semnalizare a incendiului, echipament multifunctional care, in principal, asigura receptionarea,
prelucrarea, centralizarea si transmiterea semnalelor de la si catre elementele periferice interconectate in
sistem.

Incendiu - ardere autointretinuta, care se desfasoara fara control in timp si spatiu, care produce pierderi de
vieti omenesti si/ sau pagube materiale si care necesita o interventie organizata in scopul intreruperii
procesului de ardere.

Elemente de conectare – toate acele elemente care formeaza legaturile intre diferite componenete ale unui
sistem de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu.

Panou sinoptic (repetor) – panou pe care se totalizeaza indicatiile vizuale prin intermediul carora se poate
constata, rapid si in ansamblu, starea unei instalatii de semnalizare a incendiului.

Zona – subdiviziune a spatiilor protejate in care sunt instalate unul sau mai multe puncte si pentru care
este furnizata o semnalizare zonala comuna.

Abrevieri:
CQ/ RTE – Responsabil cu controlul tehnic de calitate/ Responsabil tehnic cu executia
RU – Resurse umane
LI/ LE – Lector intern/ extern

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

4.1 Legea nr. 10/1995 – privind calitatea in constructii;

4.2 Legea 307/ 2006 privind protectia impotriva incendiilor;

4.3 OMAI 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor;

4.4 OMAI 87/ 2010 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a persoanelor care efectuează lucrări in
domeniul apararii impotriva incendiilor;

4.5 I 18/2-02 “Proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a incendiilor si a sistemelor de


alarmare contra efractiei din cladiri” ;

4.6 SR EN 54 “Sisteme de detectare si de alarma la incendiu”;

4.7 Specificatii tehnice ale echipamentelor utilizate.

5. RESPONSABILITĂŢI

5.1 Director General

5.1.1 Respecta si asigura implementarea prevederilor legislatiei in vigoare.

5.1.2 Numeste Responsabilul de activitate/ seful de santier si asigura resursele necesare pentru aplicarea
Procedurilor Tehnice de Executie.

5.1.3 Asigura cadrul organizatoric necesar pentru executia lucrarilor contractate sa se desfasoare in
conditii controlate.
5.1.4 Asigura necesarul de resurse pentru desfasurarea activitatii de control a proceselor de executie.

5.1.5 Asigura efectuarea lucrarilor numai cu personal calificat corespunzator (Inginer sisteme de
securitate/ Tehnician pentru sisteme si instalatii de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu si/
sau Tehnician pentru sisteme de detectie, supraveghere video, control acces) si perfectionarea permanenta
a acestuia.

5.1.6 Asigura elaborarea procedurilor tehnice de executie in vederea efectuarii lucrarilor.

5.1.7 Aproba procurarea de materiale si produse certificate din punct de vedere al conformitatii, precum si
angajarea de servicii de la furnizorii aflati pe Lista Furnizorilor Acceptati.

5.1.7 Identifica si defineste problemele existente sau potentiale in materie de calitate si dispune actiuni
corective si preventive in vederea remedierii neconformitatilor referitoare la produsele aprovizionate, la
lucrarile si/sau serviciile realizate.

5.2 Director Departament Electric

5.2.1 Verifica procedurile si instructiunile de lucru elaborate de compartimentele din subordine.

5.2.2 Raspunde de activitatea de planificare, programare, urmarire si decontare a activitatilor de executie,


corelat cu celelalte activitati conform cerintelor contractuale perfectate.

5.2.3 Asigura planificarea procesului de productie si proiectare, astfel incat realizarea lucrarilor sa se faca
la termenele stabilite.

5.2.4 Participa la receptia lucrarilor si la punerea in functiune.

5.2.5 Raspunde de respectarea termenelor contractuale pentru lucrarile de instalatii.

5.3 Inginer sisteme de securitate

5.3.1 Asigura ca executie lucrarilor sa se realizeze in conformitate cu prevederile proiectului si a planului


de calitate.

5.3.2 Asigura documentatia necesara si raspunde de asigurarea tuturor conditiilor necesare inceperii
lucrarilor, pentru realizarea acestora conform documentatiilor, normelor in vigoare.

5.3.3 Solicita oprirea executiei in cazul in care s-au produs abateri grave de calitate si permite reluarea
lucrarilor numai dupa remedierea defectelor.

5.3.4 Supravegheaza calitatea lucrarilor prin monitorizarea si verificarea continua a stadiului executiei
lucrarilor.

5.3.5 Initiaza, recomanda si stimuleaza gasirea de solutii pentru problemele identificate.

5.3.6 Raspunde de aprovizionarea punctelor de lucru cu materiale necesare, insotite de documentele de


certificare a calitatii.

5.3.7 Emite Rapoarte de Neconformitate pentru toate neconformitatile depistate in executia lucrarilor/
serviciilor societatii sau la receptia materialelor aprovizionate.
5.3.8 Asigura ca identificarea stadiului inspectiilor si incercarilor sa fie mentinuta pe tot parcursul
executiei lucrarilor, in scopul supunerii la receptie numai a lucrarilor la care sunt efectuate inspectiile si
incercarile cerute.

5.3.9 Verifica aplicarea solutiilor si masurilor stabilite.

5.3.10 Intocmeste documentele necesare pentru evidenta clientilor si a specificatiilor tehnice si a in


structiunilor de lucru emise de catre producator pentru echipamentele utilizate.

5.3.11 Face instructajul personalului angajat al unitatii unde are loc lucrarea sau a beneficirului pentru
utilizarea sistemul de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu instalat.

5.3.12 Intocmeste procese verbale de lucrari ascunse si de predare a lucrarilor finalizate

5.3.13 Raspunde cerintelor beneficiarului si face eventualele modificari pentru imbunatatirea esteticii
lucrarii si din alte considerente(cerinte in plus, modificari de proiect, adaugari), astfel incat, sa se respecte
normele si normativele in vigoare pentru executarea instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertarein caz
de incendiu. Lucrarile suplimentare se fac doar pe baza de proces verbal in care se vor consemna expres
modificarile cerute de catre beneficiar.

5.4 Responsabil de activitate/ Sef de santier

5.4.1 Asigura respectarea prevederilor Procedurii Tehnice de Executie la realizarea lucrarilor din santier.

5.4.2 Raspunde de respectarea prevederilor proiectului, a detaliilor de executie si a prevederilor din


caietele de sarcini.

5.4.3 Raspunde de realizarea, in timpul executarii lucrarilor, a inregistrarilor de calitate.

5.4.4 Raspunde de utilizarea in executia lucrarilor numai a procedelor si produselor prevazute in proiecte,
cu certificate de calitate sau pentru care exista agremente tehnice si accepta inlocuirea acestora cu altele
pe baza Dispozitiei de santier stabilita de proiectant.

5.4.5 Raspunde de convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze
determinante ale executiei si asigura conditiile necesare efectuarii acestora in scopul obtinerii acordului
pentru continuarea lucrarilor.

5.4.6 Controleaza, analizeaza si opreste, daca este cazul, continuarea lucrarilor care prin neconformitate
pot periclita stabilitatea si rezistenta constructiilor, performanta instalatiilor aferente, urmareste
remedierea defectelor, solicitand si avizul Proiectantului, CQ/ RTE, daca este cazul.

5.4.7 Initiaza si raspunde de aplicarea actiunilor corective si preventive necesare pentru eliminarea
cauzelor neconformitatilor constatate la realizarea lucrarilor ca urmare a audit-urilor interne, a controlului
calitatii lucrarilor sau a inspectiilor abilitate.

5.4.8 Interzice folosirea materialelor insotite de buletine de incercare din care rezulta ca nu indeplinesc
conditiile de calitate.

5.4.9 Gestineaza deseurile rezultate in urma executarii instalatiilor electrice interioare.


5.4.10 Realizeaza lucrarile astfel incat sa nu afecteze mediul inconjurator.

5.4.11 Asigura cerintele optime de securitate si sanatate pentru locul de munca.

5.4.12 Asigura semnalizarea corespunzatoare a santierului pe linie de securitate si sanatate pentru locul de
munca.

5.4.13 Asigura dotarea angajatilor cu echipamente individuale de protectie corespunzatoare.

5.4.14 Consulta Planul de sanatate si securitate si Planul propriu de sanatate si securitate ori de cate ori
este cazul.

5.5 RMCMS

5.5.1 Realizeaza audit-uri interne ale calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii pentru a se asigura
ca prevederile procedurii sunt aplicate.

5.5.2 Efectueaza analiza reclamatiilor referitoare la calitatea lucrarilor si asigura tratarea rezolvarii lor.

5.5.3 Verifica si asigura ca neconformitatile constatate sa fie remediate si tratate conform procedurilor.

5.5.4 Urmareste intocmirea inregistrarilor calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii

5.5.5 Urmareste indeplinirea actiunilor corective si preventive.

5.6 Tehnicianul de sisteme de securitate

5.6.1 Raspunde de buna desfasurare a activitatii de executie in punctul de lucru la care este desemnat.

5.6.2 Organizeaza echipa de electricieni desemnati pe lucrarea respectiva.

5.6.3 Executa legaturile intre echipamente si cablurile electrice respectand indicatiile producatorilor.

5.6.4 In lipsa inginerului de sisteme de securitate preia sarcinile de la punctele 4, 5, 6, 9, 11.

5.6.5 Respecta prevederile prezentei Proceduri Tehnice de Executie.

5.6.6 Respecta normele si normativele in vigoare in domeniul instalatiilor de detectie, semnalizare si


avertizare incendii.

5.6.7 Pastreaza in bune conditii aparatele de masura, sculele electrice si celelate scule (surubelnita, patent,
cutter) si este direct raspunzator pentru eventualele deteriorari, din vina proprie, aparute asupra acestora.

5.7 Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii

5.7.1 Coordoneaza aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea solutiilor


tehnice si/sau organizatorice in scopul planificarii diferitelor lucrari sau faze de lucru care se desfasoara
simultan ori succesiv si la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrari sau faze de lucrari.

5.7.2 Coordoneaza punerea in aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si, daca este
cazul, lucratorii independenti respecta principiile generale aplicabile pe durata realizarii lucrarii, intr-un
mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si sanatate precizand regulile aplicabile
santierului si tinand seama de activitatile de exploatare care au loc in cadrul acestuia.

5.7.3 Adapteaza sau solicita sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate si sanatate si ale
dosarului de interventii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrarii si continand elementele utile in materie
de securitate si sanatate de care trebuie sa tina seama in cursul eventualelor lucrari ulterioare, in functie de
evolutia lucrarilor si de eventualele modificari intervenite.

5.7.4 Coordoneaza activitatile care urmaresc aplicarea corecta a instructiunilor de lucru si de securitate a
muncii.

5.7.5 La masurile necesare astfel incat accesul pe santier sa se realizeze doar de persoanele abilitate.

5.7.6 Tine seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din vecinatatea
acestuia.

5.7.6 Stabileste impreuna cu anteprenorul, obligatiile privind utilizarea mijloacelor de protectie colectiva,
a mijloacelor de ridicat, accesul pe santier.

5.7.7 Avizeaza planurile de securitate si sanatate elaborate de anteprenori si modificarile acestora.

5.7.8 Organizeaza cooperarea intre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe santier, si coordonarea
activitatilor acestora, privind protectia lucratorilor, prevenirea accidentelor si a riscurilor profesionale care
pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor, informarea reciproca si informarea lucratorilor si a
reprezentantilor acestora si, daca este cazul, informarea lucratorilor independenti.

5.8 Lucratori deserventi santierului/ Electricieni

5.8.1 Respecta prevederile prezentei Proceduri Tehnice de Executie.

5.8.2 Respecta indrumarile Responsabilului de activitate/ Sefului de santier si a Inginerului de sisteme


de securitate.

5.8.3 Pastreaza in bune conditii aparatele de masura, sculele electrice si celelate scule (surubelnita, patent,
cutter) si sunt direct raspunzatori pentru eventualele deteriorari, din vina proprie, aparute asupra acestora.

5.8.4 Raspund pentru materialele si echipamentele primite de la serviciul de aprovizionare, din momentul
ajungerii acestora la adresa beneficiarului la care se efectueaza lucrarea, pana la predarea lucrarii.

5.8.5 Depoziteaza deseurile corespunzator si pe sortimente.

5.8.6 Mentin curatenia la locul de munca.

5.8.7 Desfasoara activitatea in conformitate cu pregatirea si instruirea sa astfel incat sa nu expuna la


pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi
afectate de omisiunile sale in timpul procesului de munca.

5.8.8 Utilizeaza corect masinile, aparatura, uneltele, substantele (de ex., substantele periculoase),
echipamentele de transport si alte mijloace de productie.

5.8.9 Utilizeaza corect echipamentul individual de protectie acordat.


5.8.10 Sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a
dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si utilizeaza
corect aceste dispozitive.

5.8.11 Comunica imediat Responsabilului de activitate/ Sefului de santier si/sau Lucratorului desemnat
orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si
sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie.

5.8.12 Aduce la cunostinta Responsabilului de activitate/ Sefului de santier accidentele suferite de


propria persoana.

5.8.13 Utilizeaza echipamentul individual de protectie, corespunzator scopului pentru care a fost
desemnat.

5.8.14 Respecta normele si normativele in vigoare in domeniul instalatiilor de detectie, semnalizare si


avertizare incendii.

6. PROCEDURA

6.1 Generalitati

6.1.1 Sistemele si instal atiile de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiiu se executa
in conformitate cu prevederile normativului I18/2 -2002, reglementarile tehnice specifice,
functiunilor unde se utilizeaza si prevederile cuprinse in standardele, normele si reglemen tarile
in vigoare.

6.1.2 Sistemele si instalatiile de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu trebuie sa


asigure:

6.1.2.1 Detectarea incendiilor, atat pe caile de circulatie pentru functionarea normala a


constructiilor, cat si mai ales, in s patiile si incaperile auxiliare si in acele incaperi in care
incendiul ar putea evolua nestanjenit, fara a fi observat in timp util pentru anihilarea acestuia.

6.1.2.2 Anuntarea incendiului la punctul de supraveghere permanenta, automat sau prin


declansatoare manuale de alarma.

6.1.2.3 Avertizarea ocupantilor din cladire asupra pericolului de incendiu si transmiterea de


instructiuni pentru evitarea instalarii panicii.

6.1.2.4 Interventia pompierilor si trebuie sa puna in functiune sistemele de limitare a focului in


cladire.

6.2 Modul de efectuare a lucrarilor

Instalarea si realizare sistemului de detectie si semnalizare a incendiilor se va realiza in


urmatoarele etape:
- preluarea frontului de lucru si organizarea locului de munca de Seful de santier/
Responsabilul de activitate;
- trasarea circuitelor si pozitionarea echipamentelor conform proiectului, de catre electricienii
deserventi santierului, intocmindu -se Proces verbal de trasare;
- verificarea traseelor de cablu se va face de catre Inginerul de sisteme de securitate/
tehnicianul de sisteme de securitate si se va intocmi Proces verbal de terminare montaj si
Proces verbal de verificare a lucrarilor ce devin ascunse ;
- montarea si programarea echipamentelor si se va intocmi Proces verbal de receptie
calitativa;
- terminarea lucrarilor, predarea documentatiei siinstruirea personalului utilizator, intocmindu -
se Proces verbal de receptie la terminarea lucrarilor de curenti slabi.

6.3 Organizarea locului de munca

6.3.1 Inainte de inceperea lucrarii, Seful de santier/ Responsabilul de activitate trebuie sa


confrunte documentatia de executie cu situatia din teren si sa stabileasca masurile tehnice si
organizatorice concrete, care sa asigure calitatea lucrarii si respectarea masurilor de sanatatea si
securitatea muncii.

6.3.2 Inainte de inceperea lucrarilor, inginerul de sisteme de securitate verifica asigurarea


lucrarilor cu documentatia tehnica necesara, si anume: proiect , desene de executie, devize,
conditii tehnice de executie, fise tehnologice, instructiuni de lucru, buletine de calitate (probe si
verificari) pentru conductoare, centrala de incendiu si celelate materiale sau echipamente folosite
la lucrarea respectiva.

6.3.3 Inginerul de sisteme de securitate trebuie sa asigure necesarul de materiale pentru lucrarea
respectiva si totodata sa se asigure ca materialele sunt conforme cu cerintele proiectului.

6.3.4 Inginerul de sisteme de securitate planifica etapele executiei lucrarii astfel incat sa se
incadreze in graficul de lucrari.

6.4 Executia traseelor de cablu


6.4.1 Dupa semnarea procesului verbal de trasare se va verifica daca se respecta distantele
minime fata de celelalte instalatii, calitatea materialelor si a echipamentelor sunt conform
proiectului si nu prezinta defecte.
6.4.2 In timpul montaj ului se vor respecta normele si normativele in vigoare

6.5 Echipamenetele de detectie si semnalizare incendiu


Echipamentele folosite sunt de mai multe feluri: detectoare automate, care raspund unui anumit
parametru (concentratie de fum, temperatura, et c.), butoane cu actionare manuala, sirene pentru
avertizare acustica si vizuala, centrala de incendiu, etc.
Montarea acestor echipamente se face prin fixarea lor pe structura cladirilor in functie de timpul
de material folosit pentru constructia sa. In zi durile de beton, caramida sau alte materiale foarte
dure se vor folosit dibluri de plastic, in general 6x40 sau 6x60, pentru pereti din rigips se vor
folosit dibluri de tip melc la distantele si in cantitatea prevazuta de producatorul de echipamente.
Pentru alte suprafete se vor gasi solutii de prindere care sa nu afecteze in vreun fel stabilitatea
mecanica a ehipamentelor si legaturile electrice ce se vor efectua dupa montajul lor.

6.6 Conexiunile echipamentelor de detectie si semnalizare incendii


6.6.1 Toate conexiunile eletrice intre echipamentele de detectie si semnalizare incediu se vor
face in interiorul acestora, in locurile prevazute de producator, in cleme sau riglete de prindere
prevazute de producator. Cablurile vor fi desizolate atat cat este ne cesar pentru prinderea lor in
echipamente, surplusul de cablu neizolat va fi indepartat prin taieirea cu un patent sau altor scule
special creeate pentru astfel de sarcini. Legaturile se vor face sub indrumarea si supravegherea
stricta a inginerului de sis teme de securitate,legaturile in centrala de incendiu se fac de catre el.
6.6.2 La terminarea montajului se face o verificare a legaturilor si a configuratiei sistemului.
6.6.3 Ordinea de montare a echipamentelor se face dupa cum urmeaza:
- detectori automati sau butoane manuale de incendiu
- alte echipamente conexe centralei de incendiu (module de izolare, module IP, etc.)
- centrala de incendiu
- sirene interioare
- sirene exterioare.
6.6.4 Se va urmari posibilitatea montarii echipamentelor astfel incat acestea sa nu fie deteriorate
sau avariate de eventuale lucrari de constructii(varuire, etc.), astfel echipamentele se vor monta
dupa ce lucrarile de constructii au fost finalizate.
6.7 Punerea in functiune si testarea

6.7.1 Punerea in functiune a instalatiei se fac e de catre Inginerul de sisteme de securitate .


Ea consta in alimentarea cu energie electrica a sistemului si programarea acestuia astfel incat
sistemul sa “cunoasca” toate echipamentele de detectie automata sau manuala a unui incendiu,
cat si sirenele de a vertizare si se vor remedia eventualele defecte aparute pe parcursul lucrarii
(conexiuni imperfecte, detectori defecti sau avariati, etc.). Programarea centralei de incendiu se
face respectand normativele in vigoare si proiectul modificat si aliniat la toa te eventualele
modificari aparute pe parcursul lucrarii.
6.7.2 La masurarea marimilor electrice se folosesc doar aparate de masura verificate metrologic,
cu o stare de functionare buna, fara urme de deteriorare.
6.7.3 Testarea instalatiei se face la fiecar e echipament in parte, prin indeplinirea sau simularea
parametrilor de detectie aferenti acestora (fum, flacara, temperatura, declasare manuala, etc.).
6.7.4 Testarea se face in urmatoarea ordine: la sisteme de incendiu conventionale, de la prima
zona de detectie la ultima; la sistemele analog adresabile, de la adresa numarul 1 pana la ultima
adresa pentru fiecare bucla, in cazul in care sunt mai mult de una. Daca sistemul este complet
functional se poate incepe ins tructajul personalului angajat.
6.8 Proceduri conexe
6.8.1 Asigurarea personalului de specialitate, a competentelor si instruirii se realizeaza conform
procedurii Competenta, constientizare, instruire , PS-10-06.
Personalul responsabil pentru efectuarea lucrarilor de instalare a sistemelor de semnalizare, alarmare si
alertare in caz de incendiu trebuie in prealabil sa urmeze cursurile unei institutii specializate pentru
formarea si pregatirea inginerilor si a tehnicienilor pentru sisteme de securitate, si doar in urma dobandirii
calificarii acestia pot executa sisteme de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu.
6.8.2 Directorul General al societtii identifica (prin evaluari periodice) si asigura competentele necesare
desfasurarii optime a proceselor din interiorul organizatiei, pentru toti membrii care influenteaza
conformitatea proceselor/ produselor cu cerintele, avand ca obiectiv principal insusirea cunostintelor,
formarea si dezvoltarea deprinderilor si aptitudinilor necesare pentru ridicarea nivelului de pregatire
profesionala.
6.8.3 Directorul General al organizatiei analizeaza periodic masura in care competentele existente sunt
satisfacatoare si prognozeaza necesarul de resurse in raport cu orientarile viitoare ale organizatiei, care
pot fi:
 obiective pe termen scurt, mediu si lung;
 extinderea spatiala si/ sau a domeniilor de activitate a organizatiei;
 modificarile proceselor si achizitionari ale echipamentelor performante;
 adoptarea de noi standarde;
 modificarea cadrului legislativ.
6.8.4 Instruirea personalului se realizeaza in c onformitatte cu prevederile legale.

6.8.5 Activitatile conexe celor de instalare a sistemelor de semnalizare, alarmare si alertare in


caz de incendiu se desfasoara la sediul social al societatii. Unitatile asociate executiei amplasate
pe santierele temporare si mobile in lucru, dispun de containere pentru depozitarea sculelor
electrice si de alta natura, a materialelor, etc.

6.8.6 Directorul General identifica, asigura si mentine infrastructura necesara realizarii conformitatii cu
cerintele referitoare la lucrari/ servicii.
Infrastructura include:
 Cladiri – spatiu de lucru cu utilitati apa, canalizare, energie electica, din distributia orasului, energie
termica - centrală propie
 Magazii de materiale
 Echipamente de birotica - calculatoare, copiator
 Servicii de comunicare - telefoane fixe si mobile, fax, internet
 Autovehicule de transport - pentru transportul materialelor si a lucratorilor la punctele de lucru
 Echipamente
 Soft-uri.
Intretinerea, repararea, reglarea acestora se face prin contracte cu firme specializate, ori de cate ori este
necesar.
Activitatile de transport in vederea contractarii furnizorilor si a clientilor se desfasoara cu ajutorul
autoturismelor din dotarea organizatiei. Intretinerea si repararea acestora se face la service specializat prin
comanda.

6.8.7 Serviciile suport activitatii de executie sisteme de detectie si semnalizare incendii sunt:
logistica-aprovizionare, transport, metrologie, comunicare, etc.

6.8.8 Aprovizionarea se face pe baza Necesarelor de aprovizionare, emise de Inginerul sisteme de


securitate avizate de catre Directorul instalatii electrice si aprobate de catre Directorul General.
Elaborarea Comenzilor catre furnizori se face de catre Departamentul Logistica –aprovizionare.
Comenzile de aprovizionare sunt aprobate de Directorul General.
Verificarea serviciului/ produsului aprovizionat se face de catre Comisia de Receptie in baza
documentelor de insotire si a celor de comanda (Comanda de aprovizionare, Factura, etc.) a produselor/
serviciilor furnizate. Rezultatele receptiei sunt trecute Nota de intrare receptie, evidenta gestiune pe
calculator, de catre gestionar.
In cazul in care verificarea serviciului/ produsului aprovizionat se face la furnizor/ producator, Delegatii
au obligatia de a le verifica calitativ si cantitativ.
Toate produsele aprovizionate poarta marcaj CE si sunt insotite de Certificate de
conformitate.
In cazul in care se specifica in contract, clientul sau reprezentantul acestuia poate participa la verificarea
produselor/ serviciilor aprovizionate.

6.8.9 Directorul General asigura un mediu de lucru ce are o influenta pozitiva asupra motivatiei,
satisfactiei si performantelor angajatilor, concurand astfel la cresterea performantelor produselor/
serviciilor furnizate.
Pentru aceasta s-au luat in considerare:
 metode si oportunitati stimulative pentru o mai buna implicare si valorificare a potentialului
membrilor organizatiei;
 ergonomia;
 amplasarea birourilor;
 interrelatiile dintre membrii organizatiei si dintre acestia si clienti;
 facilitati pentru membrii organizatiei;
 factorii de mediu (temperatura, umiditate, iluminatie, flux de aer etc.);
 salubritate, zgomot, vibraţii.
Pentru desfasurarea activitatilor privind instruirea personalului in domeniul sanatatii si securitatii muncii
si PSI societatea are Lucrator desemnat, Comitet de Sanatate si Securitate Ocupationala, si serviciu
extern care asigura aceste procese prin contract. Asigurarea Echipamentului Individual de Protectie (EIP)
se face conform Normativului intern de acordare a echipamentului de protectie.

6.8.10 Societatea determina cerintele specificate si nespecificate ale clientilor, necesare pentru utilizarea
specificata sau intentionata, inclusiv cerintele referitoare la activitatile de livrare si post-livrare, cerintele
legale si de reglementare aplicabile produsului/ serviciului, si orice alte cerinte suplimentare considerate
necesare de catre organizatie. Astfel, solicitarile clientilor sunt preluate sub forma Cererilor de oferta,
inregistrate in Registrul intrari/ iesiri, de Secretariat , repartizate de Directorul General, la Directorul
Instalatii Electrice. Analiza cerintelor referitoare la produs/ serviciu se face pentru fiecare client/
contract.
Directorul Instalatii Electrice, analizeaza cerintele clientului si stabileste parametrii, cerintele referitoare
la lucrarea de constructii si/ sau instalatii, ce trebuie executata si se asigura ca:
 cerintele referitoare la lucrarea ce trebuie executata sunt clar definite prin documentatia tehnica;
 organizatia are capabilitatea de a indeplini cerintele definite.
Daca se considera ca cerintele referitoare la produs sunt stabilite si analizate iar organizatia poate sa
indeplineasca cerintele definite, Responsabilul Deviz Ofertare - PPUP completeaza formularul de
Contract de executie lucrari, se trimite spre analiza la Directorul Instalatii electrice, apoi spre aprobare
Directorului General.
Cerintele din contract sau comanda care difera de cele exprimate anterior sunt solutionate inaintea
semnarii Contractului de executie lucrari sau se constituie in Acte aditionale.
Documentele referitoare la cerintele clientilor, sunt pastrate in Dosarele aferente lucrarilor de
Responsabilul Devize – Ofertare - PPUP, pe o perioada de 3 ani.

6.8.11 Evalurea satisfactiei clientului se realizeaza prin trimiterea la sfarsitul fiecarei lucrari
catre client, a Chestionarului de evaluare a satisfactiei clientului . Pe baza Chestionarului de
evaluare a satisfactiei clientului , se intocmeste un Graficul chestionarelor.

6.8.12 Modul de tratare si solutionare a reclamatiilor se realizeaza conform procedurii


Neconformitate si produs neconform, PS – 03 – 06. Astfel, reclamatiile se preiau si se
inregistreaza in Registrul de evidenta reclamatii. Pe baza reclamatiei, se intocmeste Raportul de
Neconformitate si se stabileste Actiunea corectiva propusa si dispusa.

6.8.13 Evidenta lucrarilor se stabileste prin completarea la zi a Tabelului de evidenta a


lucrarilor. Evidenta clientilor se face intr -un Tabel de evidenta clintilor ce contine campurile:
nume client, date de contact client, sistem instalat (producator, numarul si felul echipamentelor),
data punerii in functiune.

6.8.14 Evidenta furnizorilor de materiale, piese de schimb, dispozitive de masurare si


monitorizare, servicii, etc. se stabileste prin Lista Furnizorilor Acceptati .
Organizatia pentru a se asigura de faptul ca s-au procurat servicii/ materiale conforme atat cu conditiile
specificate de client cat si cu cele de reglementare isi planifica procesul de aprovizionare si il supune unui
control adecvat, luand in considerare urmatoarele:
 evaluarea si selectia furnizorilor;
 specificarea clara a cerintelor clientilor;
 inspectii la receptia serviciului aprovizionat;
 depozitare si manipulare.
Amploarea controlului aplicat furnizorului si produsului aprovizionat depinde de efectul pe care il are
serviciul/ produsul aprovizionat asupra produselor.
Evaluarea furnizorilor se face de catre RMCMS, tinandu-se cont de aptitudinea acestora de a satisface
conditiile contractuale inclusiv cerintele SMI, date fiind conditia ca pentru serviciul/ produsul livrat,
capabilitatea tehnica a furnizorului sa fie corespunzatoare.
Directorul Comercial intocmeste lista furnizorilor potentiali de materiale/ produse/ servicii si o
transmite RMCMS. Pentru evaluarea acestora, RMCMS trimite cate un Chestionar de evaluare a
furnizorilor, fiecarui furnizor identificat. Chestionarele completate de catre furnizor permit o evaluare
initiala a capabilitatii si a performantelor acestora privind satisfacerea conditiilor sistemului integrat de
management al calitatii, mediului, sanatatii si securitatii ocupationale aplicat cat si alte conditii specifice
referitoare la asigurarea calitatii. In baza informatiilor din chestionare si a dovezilor obiective primite cum
ar fi certificari/ autorizari/ acreditari emise de catre organisme notificate cat si a inregistrarilor calitatii
referitoare la capabilitatea si performantele furnizorilor demonstrate anterior, RMCMS evalueaza
furnizorii. In urma clasarii furnizorilor si a rezultatelor auditurilor efectuate, RMCMS intocmeste
Lista
Furnizorilor Acceptaţi (LFA) de produse si servicii aprovizionate. Aceasta se elaboreaza anual – la
inceputul anului si se revizuieste ori de cate ori este cazul. Lista Furnizorilor Acceptati este aprobata de
Directorul General si se difuzează controlat Directorului Comercial si Responsabilului Logistica -
aprovizionare. Orice modificare a acestei liste urmeaza acelasi circuit ca si documentul initial.

6.8.15 Evidenta echipamentelor de masurare si monitorizare se stabileste prin Registrul de


evidenta EMM. Fiecare echipament de masurare si monitorizare are inscriptionata pe el seria
aferenta din Registrul de evidenta EMM . De asemenea, pentru fiecare echipament de se
intocmeste Fisa de evidenta EMM in care este specificata datele de identificare, starea
(corespunzator, defect, in conservare) si informatii referitoare la etalonarea/ verific area sa.
Registrul de evidenta EMM are atasat buletinele de verificare/ certificatele de etalonare.

6.8.16 Specificatiile tehnice, instructiunile de lucru emise de producator se pastreaza la


Responsabilul Logistica-aprovizionare. Acesta transmite cate un exemplar Inginerului
Sisteme de securitate in vederea consultarii lor.

6.8.17 Pentru neconformitatile semnalate, se intocmesc Rapoarte de Neconformitate, care


stabilesc corectiile si actiunile corrective, responsabilii si termenul de remediere a
neconformitatii.

6.8.18 In vederea eliminarii posibilitatii de aparitie a neconformitatilor, periodic, se stabilesc


actiuni preventive.

7 . IN R E GI S TR AR I

7.1 Tabel de evidenta a lucrarilor Tipizat extern


7.2 Tabel de evidenta clienti Formular cod: F–01–PTE-33

8 . A N E XE

8.1 Anexa 1 - Tabel de evidenta a lucrarilor


EXECUTAREA LUCRARILOR DE MONTAJ COMPARTIMENTARI SI PLAFOANE DIN
GIPS-CARTON
1 SCOP
Procedura are ca scop stabilirea responsabilitatilor personalului implicat in realizarea lucrarilor de montaj
a peretilor si plafoanelor de gips-carton, descrierea tehnologiei de manipulare si executie, actualizata pe
baza reglementarilor tehnice existente la data elaborarii prezentei proceduri.

2 DOMENIU
Procedura prezentei proceduri se aplica la montarea peretilor si plafoanelor de gips-carton.

3 DEFINIŢII SI PRESCURTARI
Sistemul din gips-carton (rigips) este realizat din ipsos si carton, acestea fiind tratate pentru a rezista in
conditii normale de umiditate sau in scopul protectiei la incendii; acest sistem este indicat pentru realizarea
peretilor interiori de compartimentare, a tencuielilor uscate si a plafoanelor suspendate situate in interiorul
constructiilor (inclusiv poduri, mansarde sau subsoluri) din cadrul constructiilor civile, comerciale sau
industriale.

4 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
4.1 Legea nr. 10/1995, privind calitatea in constructii;
4.2 R H.G.R. 766/1997 „Regulament privind calitatea in constructii”;
4.3 C 56-2002 „Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente”;
4.4 C 198-1979 „Instructiuni tehnice privind tehnologia de fabricatie si montaj a placilor si fasiilor
de
pereti din ipsos si alte materiale locale”
4.5 STAS 1480/63 „Placi si fasii din ipsos pentru pereti despartitori”.

5 RESPONSABILITĂŢI
5.1 Director General
5.1.1. Numeste seful de santier/ responsabilul de activitate si asigura resursele necesare pentru aplicarea
Procedurilor Tehnice de Executie.
5.1.2. Asigura cadrul organizatoric necesar pentru executia lucrarilor contractate sa se desfasoare in
conditii controlate.
5.1.3. Asigura necesarul de resurse umane, materiale si financiare pentru desfasurarea activitatii de control
a proceselor de executie.
5.1.4. Aproba procurarea de materiale si produse, precum si angajarea de servicii aflati pe Lista
Furnizorilor Acceptati.
5.1.5. Identifica si defineste problemele exestente sau potentiale in materie de calitate si dispune actiuni
corective si preventive in vederea remedierii neconformitatilor referitoare la produsele aprovizionate, la
lucrarile si/sau serviciile realizate.
5.1.6. Initiaza, recomanda si stimuleaza gasirea de solutii pentru problemele identificate.
5.1.7. Verifica aplicarea solutiilor si masurilor stabilite.
5.1.8. Solicita beneficiarului efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor numai la constructiile care
corespund cerintelor de calitate si pentru care s-au predat investitorului documentele necesare intocmirii
Cartii Constructiei.

5.2 Director Adjunct


5.2.1. Verifica procedurile si instructiunile de lucru elaborate de compartimentele din subordine.
5.2.2. Raspunde de activitatea de planificare, programare, urmarire si decontare a activitatilor de executie,
corelat cu celelalte activitati conform cerintelor contractuale perfectate.
5.2.3. Asigura planificarea procesului de productie si proiectare, astfel incat realizarea lucrarilor sa se faca
la termenele stabilite.
5.2.4. Asigura documentatia necesara si raspunde de asigurarea tuturor conditiilor necesare inceeperii
lucrarilor, pentru realizarea acestora conform documentatiilor, normelor in vigoare si a prevederilor din
Procedurile de Control al Calitatii.
5.2.5. Participa la receptia lucrarilor si la punerea in functiune.
5.2.6. Raspune de respectarea termenelor contractuale pentru lucrarile de sudura din cadrul Atelierului de
Confectii Metalice.

5.3 RMCMS

5.3.1. Realizeaza audit-uri interne ale calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii pentru a se asigura
ca prevederile procedurii sunt aplicate.
5.3.2. Efectueaza analiza reclamatiilor referitoare la calitatea lucrarilor si asigura tratarea rezolvarii lor.
5.3.3. Verifica si asigura ca neconformitatile constatate sa fie remediate si tratate conform
procedurilor.
5.3.4. Urmareste intocmirea inregistrarilor calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii.
5.3.5. Urmareste indeplinirea actiunilor corective si preventive.

5.4 Sef de santier/ Sef punct de lucru


5.4.1. Asigura respectarea prevederilor Procedurii Tehnice de Executie la realizarea lucrarilor din santier.
5.4.2. Raspunde de respectarea prevederilor proiectului, a detaliilor de executie si a prevederilor din
caietele de sarcini.
5.4.3. Raspunde de realizarea, in timpul executarii lucrarilor, a inregistrarilor de calitate.
5.4.4. Raspunde de utilizarea in executia lucrarilor numai a procedeelorsi produselor prevazute in proiecte,
cu certificate de calitate sau pentru cre exista agremente tehnice si accepta inlocuirea acestora cu altele pe
baza Dispozitiei de santier stabilita de proiectant.
5.4.5. Raspunde de convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze
determinante ale executiei si asigura conditiile necesare efectuarii acestora in scopul obtinerii acordului
pentru continuarea lucrarilor.
5.4.6. Controleaza, analizeaza si opreste, daca este cazul, continuarea lucrarilor care prin neconformitate
pot periclita stabilitatea si rezistenta constructiilor, performanta instalatiilor aferente, urmareste remedierea
defectelor, solicitand si avizul Proiectantului, CQ/ RTE, daca este cazul.
5.4.7. Initiaza si raspunde de aplicarea actiunilor corective si preventive necesare pentru eliminarea
cauzelor neconformitatilor constatate la realizarea lucrarilor ca urmare a audit-urilor interne, a controlului
calitatii lucrarilor sau a inspectiilor abilitate.
5.4.8. Interzice folosirea materialelor insotite de buletine de incercare din care rezlta ca nu indeplinesc
conditiile de calitate.
5.4.9. Raspunde de aprovizionarea punctelor de lucru cu materiale necesare, insotite de documentele de
certificare a calitatii.
5.4.10. Gestioneaza deseurile rezultate in urma realizarii lucrarilor de sudura.
5.4.11. Realizeaza lucrarile astfel incat sa nu afecteze mediul inconjurator.
5.4.12. Asigura cerintele optime de securitate si sanatate pentru locul de munca.
5.4.13. Asigura semnalizarea corespunzatoare a santierului pe linie de securitate si sanatate pentru locul de
munca.
5.4.14. Asigura dotarea angajatilor cu echipamente individuale de protectie corespunzatoare.
5.4.15. Consulta Planul de sanatate si securitate si Planul propriu de sanatate si securitate ori de cate ori
este cazul.

5.5. Responsabil Tehnic cu Controlul Calitatii/ Responsabil Tehnic cu Executia


5.5.1. Asigura ca executie lucrarilor sa se realizeze in conformitate cu prevederile proiectului si a planului
de calitate.
5.5.2. Solicita oprirea executiei in cazul in care s-au produs abateri grave de alitate si permite reluarea
lucrarilor numai dupa remedierea defectelor.
5.5.3. Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie
verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati.
5.5.4. Supravegheaza calitatea lucrarilor prin monitorizarea si verificarea continua a stadiului executiei
lucrarilor.
5.5.5. Emite Rapoarte de Neconformitate pentru toate neconformitatile depistate in executia lucrarilor/
serviciilor societatii sau la receptia materialelor aprovizionate.
5.5.6. Asigura ca identificarea stadiului inspectiilor si incercarilor sa fie mentinuta pe tot parcursul
executiei lucrarilor, in scopul supunerii la receptie numai a lucrarilor la care sunt efectuate inspectiile si
incercarile cerute.

5.6. Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii


5.6.1. Coordoneaza aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea solutiilor
tehnice si/sau organizatorice in scopul planificarii diferitelor lucrari sau faze de lucru care se desfasoara
simultan ori succesiv si la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrari sau faze de lucrari.
5.6.2. Coordoneaza punerea in aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si, daca este
cazul, lucratorii independenti respecta principiile generale aplicabile pe durata realizarii lucrarii, intr-un
mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si sanatate precizand regulile aplicabile
santierului si tinand seama de activitatile de exploatare care au loc in cadrul acestuia.
5.6.3. Adapteaza sau solicita sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate si sanatate si ale
dosarului de interventii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrarii si continand elementele utile in materie
de sanatate si securitate de care trebuie sa tina seama in cursul eventualelor lucrari ulterioare, in functie de
evolutia lucrarilor si de eventualele modificari intervenite.
5.6.4. Coordoneaza activitatile care urmaresc aplicarea corecta a instructiunilor de lucru si de securitate a
muncii.
5.6.5. Ia masurile astfel incat accesul pe santier sa se realizeze doar de persoanele abilitate.
5.6.6. Tine seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din vecinatatea
acestuia.
5.6.7. Stabileste impreuna cu anteprenorul, obligatiile privind utilizarea mijloacelor de protectie colectiva,
a mijloacelor de ridicat, accesul pe santier.
5.6.8. Avizeaza planurile de securitate si sanatate elaborate de anteprenori si modificarile acestora.
5.6.9. Organizeaza cooperarea intre angajatori, inclusive a celor care se succed pe santier, si coordonarea
activitatilor acestora, privind protectia lucratorilor, prevenirea accidentelor si a riscurilor profesionale care
pot afecta securitatea lucratorilor, informarea reciproca si informarea lucratorilor si a reprezentantilor
acestora si, daca este cazul, informarea lucratorilor independenti.

6 PROCEDURA
6.1 Pereti de compartimentar
6.1.1 Pereti de montaj cu structura de sustinere din metal
6.1.1.1 Panotarea
6.1.1.1.1 Se folosesc panouri de construcţie de format mare, grosime 12,5 mm, respectiv 15 mm.
6.1.1.1.2 Fixarea panourilor se face cu suruburi rapide de 25 mm iar prelucrarea rosturilor dintre panouri,
precum si elementele de fixare, trebuie prelucrate cu spaclul in mai multe randuri.

6.1.1.2 Structura de sustinere

6.1.1.2.1 Profilele de racordare la pardoseala, tavan sau la alti pereti de tip UW, respectiv CW, care se
fixeaza cu dibluri cu stift rotativ, respectiv dibluri metalice.
6.1.1.2.2 Izolarea spatiului gol din interiorul peretelui se face cu vata din fibre minerale sub forma de
saltele sau placi. in cazul cerintei de protectie impotriva incendiului.
6.1.1.3 Trasarea
6.1.1.3.1 Mai intai se deseneaza traseul peretelui pe pardoseala cu sfoara sau dreptarul; trebuia avuta grija
la eventualele goluri de usi; apoi se traseaza urma peretelui pe peretii adiacenti si pe planseu, cu nivela si
dreptarul.
6.1.1.4 Profile
6.1.1.4.1 Profilele de racordare UW se prevad pe o singura fata cu benzi de etansare si se fixeaza cu
elemente de prindere universale, la distanţe de 80 cm unele fata de altele; pe peretii adiacenti se realizeaza
racordul prin profile CW; din motive de izolare fonica, profilele de racordare trebuie presate cat mai strans
de elementele de constructie respective.
6.1.1.4.2 Profilele montanti CW trebuie introduce cel putin 2 cm in profilele de racordare cu planseul;
profilul montant se introduce mai intai in profilul de racordare de jos, iar apoi in cel de sus; apoi, profilele
montanti se dispun la un interax de 60 cm; ele trebuie sa fie orientate cu latura deschisa inspre directia de
montaj, in asa fel incat fixarea panourilor sa inceapa de la muchia stabila.
6.1.1.5 Panotarea primei fete a peretelui
6.1.1.5.1 Panotarea primei fete a peretelui incepe cu o latime intreaga de panou (120 cm); in acest scop,
panourile se fixează de profilele montanti cu o surubelnita electrica, folosind suruburi rapide la distante de
25 cm; in cazul unei panotari duble, distanta dintre suruburile primului rand de panotaj este de 75 cm; din
cauza necesitatii de alternare a rosturilor, al doilea rand se monteaza incepand cu o jumatate de latime de
panou (60 cm).
6.1.1.6 Izolarea spatiului liber
6.1.1.6.1 Dupa panotarea primei fete a peretelui si montarea instalatiilor sanitare si electrice necesare in
spatiul liber din interiorul viitorului perete se fixeaza izolatia din fibre minerale; spatiul liber din interior
trebuie izolat in totalitate, iar materialul izolant trebuie impiedicat sa alunece.
6.1.1.7 Panotarea celei de-a doua fete a peretelui
6.1.1.7.1 Prin panotarea celei de-a doua fete, peretele de montaj capata stabilitatea sa finala; se incepe cu o
jumatate de latime de panou (60 cm), in asa fel incat rosturile celor doua fete ale peretelui sa fie decalate
cu latimea unui camp dintre montanti; peretele de montaj este acum pregatit pentru tratarea rosturilor,
racordarilor si a capetelor de suruburi.
6.1.2 Realizarea tocurilor de usi
6.1.2.1 Tocurile de usi pot fi introduse fara probleme in peretii de gips–carton; in alegerea tehnicii de
fixare, esentiala este sarcina produsa de greutatea usii; trebuie luat in considerare urmatorii factori:
inaltimea maxima a peretelui: 280 cm;
deschiderea usii: <90 cm;
greutatea maxima a foii de usa: 25 kg.
6.1.2.2 Daca toate aceste date corespund, se poate realiza tocul usii din profile de perete UW/CW
(grosimea tablei: 0,6 mm, structura: tip cutie).
6.1.2.3 Aceste profile pentru montantii usii se fixeaza de profilele de ghidaj cu pardoseala prin nituri cu
cap ascuns; profilele de racordare cu pardoseala trebuie prinse de pardoseala, in stanga si in dreapta tocului
usii, cu cate doua dibluri; drept buiandrug al usii, se monteaza in partea superioara a golului un profil UW;
alaturarea panourilor din care se realizeaza peretele trebuie sa se produca intotdeauna deasupra
buiandrugului, si in nici un caz in dreptul profilelor verticale ale tocului; in acest scop, in profilul
buiandrug se aseaza doua profile montanti, care rezolva problema rosturilor decalate ale celor 2 fete de
perete; in cazul unor inaltimi de perete mai mari de 280 cm, a unor latimi de usi mai mari de 90 cm sau a
unei greutati a foii de usa mai mare de 25 de kg, trebuie folosite - la montarea unor tocuri de otel din una
sau mai multe piese profile de rigidizare UA, care inlocuiesc profilele de perete normale UW/ CW.
6.1.2.4 Toc de otel cu profile de rigidizare UA - profilele de rigidizare UA au grosime de tabla de 2 mm si
pot fi fixate la rosu de planseul inferior si de cel superior prin dibluri speciale amplasate in zone speciale
de colt - pentru diferite grosimi ale peretelui; pentru realizarea unei legaturi puternice cu pardoseala, in
zona golului de usa, profilele UW se decupeaza; profilele de rigidizare UA sunt prevazute cu unu sau doua
randuri de goluri alungite; acestea, impreuna cu golurile prevazute in coltarele de racordare, permit
compensarea unor mici diferente ale inaltimii incaperii sau provenite din incovoierea (limitata) a
planseului superior; fixarea panourilor de profilele UA se face cu suruburi rapide; acolo unde acest lucru
nu este posibil din cauza latimii golului de usa, se monteaza langa profilul UA un profil CW suplimentar,
de care apoi se insurubeaza - pe toata inaltimea – panourile.
6.1.2.5 Pentru montarea unor tocuri de lemn sunt valabile toate conditiile prevazute pentru profilele de
perete CW; se recomanda insa ca profilele-montanti CW pentru usi sa fie montate cu partea deschisa spre
toc si sa fie prevăzute cu un montant de lemn; in acest fel, tocul poate fi montat in modul obisnuit in care
se face aceasta operatie

6.1.3 Instalatii / Racorduri


6.1.3.1 Instalatiile se monteaza in golul peretilor de gips–carton, dupa ce s-a executat panotarea unei fete a
structurii de sustinere; in inima profilelor – montanti CW sunt stantate zone de forma H, care pot fi rupte in
vederea trecerii instalatiilor; cu clestele pot fi realizate goluri rotunde suplimentare, care pot fi prevazute
cu garnituri de material plastic pentru protejarea instalatiilor electrice.
6.1.3.2 Dozele montate in golul interior al peretilor capata stabilitate prin conlucrarea marginii dozei cu
aripile metalice aplatizate din interior; se monteaza intai doza in peretele de montaj, apoi intrerupatorul sau
priza.
6.1.3.3 In cazul unei sape flotante continue de ciment si al cerintei unor Dn, T, w≥35dB, trebuie prevazut
un rost in zona legaturii sapei cu peretele; pentru ca profilul de racordare sa poata fi pozitionat in axul
peretelui, acest rost trebuie realizat in afara acestui ax; rostul trebuie protejat de praf si resturi de materiale
de constructii pentru a ramane liber.
6.1.3.4 In cazul unui finisaj ud continuu sau al unui planseu de beton aparent, banda de armare se
prelucreaza cu spaclul spre interior; in acest fel se realizeaza o separare rectilinie intre diferitele materiale;
daca din motive optice (de exemplu, un finisaj de vopsitorie) aceasta separare nu trebuie sa se vada, trebuie
prevazut un rost chituit cu chit permanent elastic si posibil de vopsit.
6.1.3.5 Racordul cu peretii adiacenti urmeaza aceeasi procedura.
6.1.3.6 Contactul sapei cu peretele de gips–carton si cu planseul de rezistenta se face prin materiale
elastice.
6.1.3.7 Racordul cu un planseu la roşu, ce urmeaza a fi tencuit, se face fara fasie de protectie, iar panourile
trebuie acoperite cu un straif autocolant de vopsitorie; partea vizibilă a acestui straif este inlaturata dupa
tencuire; se poate opta pentru un nut; suplimentar poate fi prevazut un rost chituit cu chit permanent elastic
si posibil de a fi vopsit.

6.1.4 Transmiteri laterale (elemente de constructie adiacente)


6.1.4.1 Capacitatea de izolare fonica a unui element de constructie depinde si de influentele pe care
elementele alaturate le exercita asupra lui (peretele coridorului, fatada, pardoseala, planseul); acestia sunt
factori care, independent de peretele de montaj, pot actiona pozitiv sau negativ.

6.1.5 Racorduri
6.1.5.1 Pentru protectia fonica sunt necesare racorduri etanse; trebuie sa se prevada benzi de etansare
pentru racorduri, ca si umplerea rosturilor de la racorduri cu substanta speciala, respective cu chit
permanent elastic; daca trebuie indeplinite conditii privind protectia impotriva incendiului, trebuie folosite
benzi de etansare pentru racorduri din clasa de materiale A (fibre minerale din fibra de piatra sau de
zgura); benzile de etansare pentru racorduri pot fi folosite daca sunt realizate in grosimea panourilor, deci
daca sunt complet acoperite de acestea; daca din calcul reiese o incovoiere a planseului superior mai mare
de 10 mm, in zona racordului perete–planseu, intre panotajul din gips–carton si planseu trebuie prevazut
un rost de tasare (racord glisant la planseu); muchiile libere ale panourilor trebuie protejate cu un profil de
protectie din aluminiu, chituit.

6.1.6 Coltul
In cazul peretilor cu doua randuri de montanti , trebuie acordata o atentie deosebita procesului de executie
a izolarii golului din grosimea peretilor .
6.1.7 Racord glisant cu planseul
6.1.7.1 Din motive de protectie fonica si fata de incendii, in cazul unui rost glisant, se prind de planseu
fasii de panouri; profilele CW si panourile trebuie scurtate cu cat prevad calculele de incovoiere; pentru a
permite o glisare libera a profilului de racordare UW, panourile se prind numai de profilele–montanti CW,
pastrand fata de profilul UW distanta rezultata
din calculele de incovoiere.

6.1.8 Pereti adiacenti


6.1.8.1 Panotarea continua intr-un singur strat se recomanda numai in cazul unor cerinte reduse de izolare
fonica.
6.1.8.2 Din punct de vedere acustic, cel mai bine se comporta un record realizat cu profile LW, caci astfel
se intrerupe transmiterea in lung a sunetelor; la prelucrarea racordului, straiful de protectie se aplica peste
colt.
6.1.8.3 Se poate opta si pentru o separare completa a peretilor.

6.1.9 Pereti curbi


6.1.9.1 Panotarea se face prin panou special de ipsos, grosime 6 mm, capabil de a fi format in regim uscat,
flexibil; prevazut cu fibre de sticla incorporate in ambele fete, are muchii ascutite pe patru laturi;
format
120 x 240 cm.
6.1.9.2 Structura de sustinere este formata din elemente prefabricate, profile UW si CW.
6.1.9.3 Completarea niselor, a intervalelor goale se face cu canepa industriala ca material izolant.
6.1.9.4 Izolarea fonica se face cu canepa industriala ca material izolant.
6.1.9.5 Umplerea rosturilor dintre cele doua elemente se realizeaza prin mai multe faze de lucru cu ajutorul
chitului, care este un material special pentru aceasta operatiune; elementele se asambleaza cu ajutorul
benzii destinate acestei operatiuni.
6.1.9.6 Structura de sustinere - racordarea la pardoseala si la planseu, care da forma peretelui curb, se
realizeaza din profile de perete U (stantate pentru pereti curbi), care se insurubeaza de planseu si de
pardoseala, prevazandu-se si elemente de etansare; montantii profil CW se introduc in aceste profile din
planseu si din pardoseala, la distante de 300 mm unii de altii.
6.1.9.7 Panotarea se face cu panou special din ipsos – curbat in stare uscata – se insurubeaza direct de
profilele de perete C, pe directie transversala; primul strat de panouri se insurubeaza cu suruburi rapide (a
= 200 mm); rosturile si racordarile la pereti se prelucreaza cu spaclul cu chit si banda de armare din fibre
de sticla, numai in stratul exterior; rosturile panotarii interioare se realizeaza doar prin simpla alaturare
6.1.9.8 Prelucrarea intregii suprafete cu spaclul nu este necesara decat in conditii speciale de iluminare sau
daca este necesara o planeitate exceptionala.

6.2 Amenajarea bailor


6.2.1 Instalatii adosate/ Pereti de dublare
6.2.1.1 Pentru a evita spargeri in pereti masivi, instalatiile se pot realiza si in fata acestora; montarea
acestor instalatii se face fie pe elemente portante adecvate (de exemplu, montanti portanti), fie pe sisteme
prefabricate pentru instalatii; aceste instalatii adosate se acopera in mod avantajos cu un perete de dublare;
structura de susţinere si panotajul pot fi, executate pana in tavan sau numai pana la jumatatea inaltimii; in
cel de-al doilea caz, proeminenta rezultata poate fi folosita ca suprafata orizontala de depozitare; cojile de
dublare cu structura portanta trebuie panotate, ca si peretii ce poarta instalatii, in doua straturi; daca
urmeaza finisarea cu placi (ceramice), distanta dintre montanti trebuie – in cazul panotajului simplu –
redusa de la 60 cm la 40 cm.

6.2.2 Obiecte sanitare


6.2.2.1 Obiectele sanitare, care trebuie considerate sarcini mari in consola, se prind fie de elementele
portante prefabricate sudate complet, fie de montanti portanti, cu prinderi adaptabile; acesti montanti
zincati se monteaza in golul peretelui si preiau, impreuna cu profilele CW si panotajul, eforturile la care
este supus peretele; dupa realizarea structurii de sustinere si panotarea unei fete (cea pe care urmeaza sa se
gaseasca obiectele sanitare), instalatorul poate realiza instalatiile; fixarea acestora de suportii prevazuti pe
montantii portanti se poate face prin coltari si bratari; pentru izolarea fonica, instalatiile se separa de perete
prin garnituri de cauciuc sau pasla; tevile de apa rece trebuie izolate complet, pentru a se evita formarea de
condens; de asemenea, trebuie ca ca ambele fete interioare ale peretilor ce poarta instalatii electrice sa fie
isolate fonic cu fibre minerale.

6.2.3 Panotarea cu panouri impregnate


6.2.3.1 In incaperi umede trebuie folosite panouri impregnate, respectiv panouri rezistente la foc,
impregnate; panourile impregnate se deosebesc de celelalte tipuri de panouri prin culoarea verde a fetelor;
in cazul unor panotari duble, ambele fete trebuie realizate din panouri impregnate.

6.2.4 Racordarea cu cada de baie


6.2.4.1 Pentru izolarea fonica intre corpuri (zgomote de impact), intre marginea cazii si panotajul continuu
se introduce un straif de pasla; panourile superioare – la panotarile formate din doua straturi trebuie oprite
la circa 10 mm deasupra marginii cazii; rostul astfel format este umplut ulterior cu chit permanent elastic si
fungicid.

6.2.5 Racordarea cu pardoseala


6.2.5.1 Intre pardoseala si panourile cu dublu strat se lasa un rost de circa 10 mm; la racordarea finisajului
de pe panourile peretelui cu cel al pardoselii trebuie acordata atentie deosebita zonelor de colt; benzile
speciale de etansare se introduc odata cu placile de finisaj si care etanseaza sigur si durabil colturile; pentru
prinderea placilor de finisaj trebuie folositi adezivi speciali cu efect de respingere a apei (adezivi de
etansare), care se aplica in doua randuri.

6.2.6 Strapungeri pentru instalatii


6.2.6.1 Strapungerile pentru instalatii (de exemplu, pentru tevile de apa), trebuie decupate cu circa 10 mm
mai mari decat diametrul tevii; marginile golului produs prin taiere trebuie mai intai acoperite cu un grund,
pentru o mai buna aderenta a chitului; strapungerile, precum si toate racordurile si colturile, trebuie chituite
cu chit permanent elastic si fungicide; daca se monteaza instalatii speciale de dus nu sunt necesare masuri
speciale; de traverse pot fi montate in acelasi fel, cu bratari, armature si tevile de canalizare.

6.3 Plafoane
6.3.1 Finisarea planseelor
6.3.1.1 Finisarea planseelor cu structura de sustinere fixata la rosu direct de planseu realizeaza o suprafata
de inchidere a spatiului, plana, care poate fi vopsita sau tapetata; acest sistem este folosit mai ales la
renovarea planseelor care prezinta greseli de executie; in afara unei acoperiri lipsite de rosturi pe suprafete
mari se pot realiza diferite accente optice.

6.3.2 Plafoane suspendate


6.3.2.1 Plafoanele suspendate cu structura de sustinere din lemn sau metal se folosesc pentru a reduce
inaltimea incaperilor sau pentru a ascunde instalatiile montate in golul ramas.

6.3.3 Plafon suspendat cu structura de sustinere din lemn


6.3.3.1 Panotajul se face cu panouri de format mare, grosime de 12,5 mm.
6.3.3.2 Fixarea panourilor se face cu suruburi rapide de 35 mm, alternativ cuie speciale sau cleme.
6.3.3.3 Rosturile dintre panouri, precum si elementele de prindere, trebuie prelucrate cu spaclul in mai
multe randuri.
6.3.3.4 Structura de sustinere este din sipci de lemn calitatea a doua, cu muchii ascutite, prinse cu suruburi
rapide, sipci portante 40/60mm, sipci de montaj 48/24 mm, sau 50/30 mm.
6.3.3.5 Sistemul de suspendare este format din:
tija de suspendare cu bucla;
lungimi de livrare de la 12,5 cm pana la1,0 m;
piesa de suspendare rapida cu arc pentru structuri de sustinere din lemn;
sisteme alternative.
6.3.3.6 Prinderea sipcilor de sustinere de planseul portant - mai intai se traseaza pe peretii adiacenti
inaltimea plafonului suspendat; se traseaza apoi pe planseul existent pozitiile sipcilor de sustinere, care se
fixeaza cu dibluri si suruburi.
6.3.3.7 Prinderea sipcilor de sustinere de plansee cu grinzi de lemn - in cazul planseelor cu grinzi de lemn,
sipcile de sustinere se prind de grinzile de lemn, pe cat posibil lateral si prin intermediul unui surub cu cap
rotund, cu diametrul de 5mm.
6.3.3.8 Sipcile portante - tijele de suspendare se prind de piesele de suspendare rapide, care sunt insurubate
alternativ la stanga si la dreapta sipcilor portante; ajustarea inaltimii se face prin glisarea arcului.
6.3.3.9 Sipcile de montaj - astereala de montaj se prinde de reteaua sipcilor portante in punctele de
intersectie ale acesteia, prin suruburi rapide de 55 mm; pentru interax.
6.3.3.10 Panotajul - de astereala de montaj se prind cu suruburi rapide de 35 mm panourile de constructie;
distanta dintre suruburi este de 17 cm; rosturile transversale se dispun decalat (pentru evitarea rosturilor in
cruce).

6.3.4 Plafon suspendat cu structura de sustinere din metal


6.3.4.1 Panotajul este format din panouri de constructie, de format mare, grosime 12,5 mm.
6.3.4.2 Fixarea panourilor se face cu suruburi rapide de 25 mm
6.3.4.3 Rosturile dintre panouri, precum si piesele de prindere, trebuie prelucrate cu spaclul in mai multe
randuri.
6.3.4.4 Structura de sustinere este cu profil de plafon de tip CD, ca profil de baza si portant.
6.3.4.5 Piesele de legatura sunt:
piesa de legatura a profilelor CD pentru alaturarea profilelor;
ancora de colt pentru incrucisarile profilelor CD;
piesa de siguranta a legaturilor transversale CD pentru structuri cu inaltime constanta.
6.3.4.6 Sistemele de suspendare sunt formate din tija de suspendare cu bucla, lungimi de livrare de la
12,5 cm pana la 1,0 m si piesa de suspendare rapida tip ancora, cu arc.

6.3.5 Prinderea sistemelor de suspendare de plansee masive


6.3.5.1 Mai intai se traseaza pe peretii adiacenti inaltimea plafonului suspendat; apoi se traseaza pozitiile
sistemelor de suspendare, care se prind de planseul existent cu dibluri si suruburi.

6.3.6 Prinderea sistemelor de suspendare de plansee cu grinzi de lemn


6.3.6.1 In cazul planseelor cu grinzi de lemn, sistemele de suspendare se prind de grinzile de lemn, pe cat
posibil lateral, prin intermediul unor suruburi cu cap rotund, cu diametrul de circa 5 mm.
6.3.6.2 Profilul portent - piesa de suspendare rapida cu arc se introduce in profilul portent si se cupleaza cu
tija de suspendare; ajustarea inaltimii se face prin glisarea tijelor de suspendare in cadrul arcului
6.3.6.3 Profilul de montaj CD se prinde de profilul de baza prin ancore cu colt.
6.3.6.4 Panotarea - de profilele portante se prind cu suruburi rapide de 25 mm lungime, panourile de
constructie groase de 12,5 mm; distanta intre suruburi trebuie sa fie de 17 cm; rosturile transversale se
dispun decalat (pentru evitarea rosturilor in cruce).

6.3.7 Variante de execuţie:


profil de plafon "palarie" cu structura usoara, de dimensiuni exacte si durabil constante, pentru
finisarea planseelor cu grinzi de lemn;
sistem de suspendare Nonius - pentru plafoane rezistente la foc sau cele cu greutate mare; structura se
compune din bagheta de ajustare Nonius si piesa de suspendare CD – Nonius, element de suspendare
nedeformabil sub sarcina, din clasa de capacitate portanta 0,4 kN; legatura intre profilele de montaj si cele
portante se face cu element de legatura rapida in cruce, clasa de capacitate portantă 0,4 kN.

6.3.8 Plafoane false


6.3.8.1 Utilizarea plafoanelor curbe
6.3.8.1.1 Panotajul se face prin panouri speciale din ipsos, de grosime 6 mm, capabile de a fi montate in
regim uscat, flexibile, prevazute cu fibre de sticla incorporate pe ambele fete, muchii ascutite pe patru
laturi, format 120 x 240 cm.
6.3.8.1.2 Fixarea panourilor se face prin suruburi rapide 3,5 x 25 mm, pentru primul şi al doilea strat de
panotaj.
6.3.8.1.3 Structura de sustinere se face din metal pentru plafoane curbe, suspendata.
6.3.8.1.4 Izolarea spatiului liber se face prin vata minerala pentru plansee cu grinzi de lemn F 30:40 mm
>= 40 kg/m3
6.3.8.1.5 Prelucrarea rosturilor - rosturile dintre panouri, precum si elementele de prindere trebuie
prelucrate cu spaclul in mai multe randuri, cu chit.
6.3.8.1.6 Structura de sustinere - profilele boltirii se curbeaza pe santier la curbura dorita, cu ajutorul
dispozitivului special pentru curbat; montarea acestor profile curbate de pereti si de planseu se face cu
piesa de suspendare Nonius si baghete de ajustare, la distante de maximum 500 mm; interaxul profilelor
boltirii trebuie sa fie de maximum 1000 mm; impreuna cu piesa de suspendare Nonius, se insurubeaza de
profilele boltirii si piesele de legatura incrucisată CD, cu suruburi M 5 x 16 (distanta <= 500 mm).
6.3.8.1.7 Panotarea - panourile speciale din ipsos se dispun transversal si se adapteaza formei boltirii prin
insurubare; este posibila panotarea intr-unul sau mai multe straturi; distanta dintre suruburi este a = 200
mm; rosturile se prelucreaza cu chit si straifuri de protectie din fibra de sticla, numai in stratul exterior al
panotajului; rosturile stratului interior de panotaj se realizeaza doar prin simpla alaturare.
6.3.8.1.8 Raza de curbură pentru plafoane este de minim 600 mm.
Observatie: Chituirea intregii suprafete nu este necesara decat in cazul unor conditii speciale de iluminare
sau in cazul unor cerinte speciale privind netezimea (de exemplu, în vederea finisarii cu lac sau cu tapet de
vinil); in cazul finisarii cu lac, trebuie in general prevazuta o a doua panotare.

6.4 Amenajarea podului


6.4.1 Panotajul este format din panouri de format mare si grosime de 12,5 mm.
6.4.2 Fixarea panourilor se face cu suruburile rapide de 35 mm; alternative se folosesc cleme.
6.4.3 Prelucrarea rosturilor - rosturile dintre panouri, precum si elementele de prindere, trebuie prelucrate
cu spaclul in mai multe randuri.
6.4.4 Structura de sustinere este formtata din sipci de lemn de calitatea a doua, cu muchii ascuţite, fixate cu
suruburi rapide de 55 mm (sipci groase de maximum 30 mm) sau 70 mm (sipci groase de maximum 40
mm); alternative se folosesc profile de plafon “pălărie”, late de 50 mm sau sine de ajustare cu profil CD.
6.4.5 Izolatia este realizata din placi de vata minerala cu margini intarite (caserate pe folie de aluminiu), a
caror latime depinde de distanta dintre capriori, respective traverse si pasla de fixare, respectiv pene
izolatoare; materialele izolatoare din vata minerala necaserata, care sunt bune in cazul unor capriori cu
trasee, respectiv dispozitii, neregulate; in cazul materialelor izolatoare caserate pe folie de aluminiu,
marginile intarite, care depasesc ambele laturi ale paslei de lana minerala, permit o prindere simpla de
capriori, respectiv traverse, prin cuie cu cap lat sau cleme; distanta dintre prinderi: 10-20 cm; fata de
aluminiu trebuie dispusa intotdeauna spre spatiul interior; latimea materialului izolator trebuie astfel aleasa
incat placile izolatoare sa stea usor presate intre capriori; in acest scop, latimea trebuie sa fie cu circa 2cm
mai mare decat deschiderea intre capriori; este foarte important ca folia de aluminiu sa fie bine prinsa de
capriori si de peretii timpanelor, pentru a se impiedica astfel patrunderea curentilor de aer in spatiul
interior; daca este cazul, rosturile pot fi umplute cu banda de etansare de aluminiu, autoadeziva; pasla de
fixare, respectiv penele izolatoare, se taie cu cutitul si se potrivesc cu o incovoiere de aproximativ 10 mm
intre capriori.
6.4.6 Astereala - dupa ce au fost izolate complet, plafonul traverselor si panta acoperisului, se monteaza
astereala, tranversal fata de directia capriorilor/ grinzilor; sectiunea sipcilor de astereala depinde de
distanta dintre capriori: sipci 48/24 mm pentru o distanta de pana la 70 cm, sipci 50/30 mm pentru o
distanta de pana la 85 cm, sipci 60/40 mm pentru o distanta de pana la 100 cm intre capriori; distanta intre
sipci pentru panouri de protectie impotriva incendiului: groase de 12,5 mm - este de 40 cm; in locul
sipcilor de lemn pot fi folosite profilele de plafoane “palarie” sau profilele CD cu sina de ajustare; in cazul
materialelor izolatoare necaserate, intre stratul izolator si panotaj trebuie prevazuta cu o bariera de
vapori
(de exemplu, folie de polietilena de 0,2 mm grosime).
6.4.7 Panotarea - se monteaza transversal fata de sipci, cu suruburi, panourile de protecţie impotriva
incediului; distanta intre prinderi trebuie sa fie de 17 cm; intai se panoteaza plafonul, apoi panta
acoperisului; trebuie evitate cu grija rosturile in cruce; rosturile dintre muchiile transversale ale panourilor
trebuie decalate in desfasurarea lor pe directia transversala a panourilor - cu cel putin distanta dintre doua
sipci; inainte de montare trebuie tratate muchiile transversale taiate ale panourilor; pentru un racord net
intre plafon si panta acoperisului, muchiile panourilor de panta trebuie retezate conform unghiului
respectiv.

6.5 Fnisarea suprafetelor


6.5.1 Pregatire
6.5.1.1 Stropii de mortar sau alte resturi asemanatoare trebuie indepartate de pe intreaga suprafata; zonele
prelucrate cu spaclul trebuie sa fie uscate si de la caz la caz, trebuie slefuite; in timpul slefuirii trebuie
evitata atingerea cartonului aflat in apropierea zonei slefuite; in cazul unor vopsiri care necesita o tratare
speciala a suportului, se realizeaza spacluirea intregii suprafete.

6.5.2 Grunduire
6.5.2.1 Pe panotaj, cu rosturile prelucrate se aplica un grund; prin aplicarea grundului se compenseaza
diferentele intre capacitatea de absortie a suprafetelor de carton si cea a suprafetelor prelucrate cu spaclul;
inainte de continuarea lucrarilor, grundul trebuie lasat sa se usuce; in cazul finisarii cu placi ceramice a
unor suprafete supuse udarii, trebuie folosit grundul de profunzime.

6.5.3 Vopsire
6.5.3.1 Pentru vopsire se folosesc toate vopselele comerciale (de exemplu, vopselele solubile); nu sunt
permise vopselele pe baza minerala (vopselele cu silicati, var, silicat de sodiu); aplicarea se face cu pensula
sau rola; aplicarea prin stropire nu este permisa decat in cazul in care a fost aplicat intai un strat de grund
special.

6.5.4 Tapetare
6.5.4.1 Pot fi folosite toate tipurile de tapet; pot fi folosite toate tipurile de adeziv.

6.5.5 Placare
6.5.5.1 In bai si bucatarii se utilizeaza panouri de constructie impregnate.

6.5.6 Tehnica de lipire


6.5.6.1 Adezivul se aplica in strat subtire pe intreaga suprafata si se piaptana cu mistria cu dinti fini pe
directie verticala, iar la partea superioara, pe directie orizontala; se folosesc adezivi speciali pe baza
de dispersie sau adezivi hidraulici (priza in conditii de umezeala); rosturile dintre panouri, neprelucrate
se
umplu si se acopera cu aceeasi substanta.

6.5.7 Rostuirea placilor


6.5.7.1 Rosturile dintre placile de finisaj se umplu cu materiale de rosturi pe baza de ciment.
6.5.7.2 Pentru suprafetele care se uda in exploatare se foloseste grundul de profunzime.

6.5.8 Tehnica de lipire


6.5.8.1 Adezivul se aplica in strat subtire cu mistria neteda pe toata suprafata pe directie verticala, iar in
partea superioara se piaptana cu mistria cu dinti (dinti tesiti 5 mm), pe directie orizontala; trebuie mentinut
un strat continuu de adeziv; se folosesc adezivi densi impermeabili.
6.5.8.2 Golurile, racordurile, colturile, trebuie etansate cu chit permanent elastic; pentru instalatii se
folosesc chituri de etansare, fungicide; armaturile sanitare trebuie prevazute cu mansoane filetate si
garnituri de cauciuc.

6.6 Prinderea obiectelor


6.6.1 Prinderea obiectelor de plansee
6.6.1.1 Galeriile, corpurile de iluminat etc., sunt prinse cu dibluri direct de panotaj; solicitarea maxima
admisibila pentru 1 diblu si 1 metru patrat de planseu este de 15 kg.

6.6.2 Prinderea obiectelor de panotajul peretilor


6.6.2.1 Sarcini concentrate usoare - carlige pentru tablouri
Sarcina admisibila:
pentru 1 carlig : 5 kg
in cazul unui singur strat de panotaj 1: 5kg, 2 :10 kg, 3 : 15kg
6.6.2.2 Sarcini usoare in consola - diblu sprait = 6mm
Greutate admisa pentru 1 diblu: pentru grosimi de panotaj incepand cu 20 mm: 20 kg
6.6.2.3 Diblu din material plastic pentru spatii goale
Sarcina admisa pentru 1 diblu:
la o grosime de panotaj incepand cu 12,5mm: 20 kg ;
la o grosime de panotaj incepand cu 20 mm: 30 kg.
6.6.3 Prinderea obiectelor de structura de sustinere a peretilor
6.6.3.1 Sinele portante ale unor sisteme speciale de rafturi de perete trebuie pe cat posibil prinse ce dibluri
pentru spatii goale, in zone apropiate de montantii de sustinere ai peretilor.
6.6.3.2 Lavoarele mai mici, dulapurile suspendate, ş.a., pot fi prinse de panouri de montaj, respectiv de
traverse de lemn sau de placi PFL, care se monteaza intre montantii de sustinere ai peretelui.
6.6.3.3 Lavabourile, WC-urile montate in perete, bideuri ş.a. trebuie prinse de montanti portanti speciali de
diferite tipuri si executii.
6.6.3.4 Tablele de scoala, dulapurile de laborator sau rafturile pentru obiecte grele, trebuie prinse de
structuri portante inalte cat incaperea; in aceste cazuri mai ales la sarcini mari in raport cu suprafata
peretelui trebuie calculate static eforturile de incarcare si transmitere ale acestora
6.7 Aspecte de mediu
6.7.1. Se vor respecta toate conditiile pentru protectia mediului inconjurator, a vietii si securitatii
oamenilor si animalelor.
6.7.2. Deseurile rezultate din punerea in aplicare a procedurii descrise, vor fi colectate, depozitate si
gestionate conform prevederilor legale aplicabile.
6.8 Aspecte de sanatate si securitate in munca
6.8.1. Se vor respecta toate cerintele minime privind protectia sanatatii si securitatii muncii.
6.8.2. Se vor acorda echipamente individuale de protectie corespunzatoare.
6.8.3. Se vor respecta toate cerintele de semnalizare a sanatatii si securitatii in munca.
6.8.4. Lucrarile se vor desfasura astfel incat sa nu puna in pericol sanatatea si securitatea angajatilor.
7. ÎNREGISTRĂRI
7.1 Conform PO-10-04
8. ANEXE
Nu exista.
Montarea geamurilor şi a altor produse din sticlă la construcţii
EXECUTIA RETELELOR DE CANALIZARE

MOD DE LUCRU
ORGANIZAREA PUNCTULUI DE LUCRU
Lucrările vor incepe pe o zona precis delimitată, dupa devierea in paralel a circuitului rutier si
executarea lucrărilor de pichetare, trasare si împrejmuire a zonei. La întocmirea planurilor de
organizare se va tine seama de:
- drumurile de acces in zona a utilajelor si mijloacelor de transport;
- spatii pentru depozitarea pământului necesar executării umpluturilor;
- spatii pentru depozitarea materialelor aferente lucrării;
- barăci, sef de echipa.
RESURSE
6.2.1. Materiale:
- panouri metalice de protecţie;
- panouri semnalizare lucrări: "lucrări"; "drum îngustat"; "limitare de viteza";
- lampa cu lumina galbena intermitenta ;
- podeţe metalice.
6.2.2. Forţa de munca:
- săpători;
- muncitori deserventi;
- betonisti;
- muncitori auxiliari.
- operatori utilaje
6.2.3. Utilaje:
- excavator;
- motocompresor;
- mai manual si mecanic;
- tractor rutier cu remorca;
- foreza cu discuri;
- ciocan de abataj;
- placa vibranta;
- autocisterna;
- autobasculante.
6.2.4. Scule
a) Trasare
- teodolit;
- mira;
- nivela;
- ruleta de otel 50-100 m;
- fir cu plumb;
- teuri;
- furtun de nivel;
- tarusi metalici;
- vopsea nelavabila;
- ciocan 2-5 kg;
- sarma de trasare.
b) Terasamente:
- lopeti;
- cazmale;
- târnăcop,
c) Sprijiniri:
- montanţi metalici;
- spraituri metalice;
- dulapi de lemn;
- scări mobile pentru acces in excavaţii.
FAZE DE EXECUŢIE
6.3.1. FAZA I - Semnalizare si protecţie:
- Semalizarea rutiera, se executa pe teren impreuna cu Inspectoratul de circulaţie, din cadrul
politiei municipale. In acest scop se vor stabili programe pe zone de drum bine precizate ca
lungime si durata de timp, in baza cărora se va trata semnalizarea rutiera si devierea circulaţiei,
cu respectarea instruct. Nr. 630/2330 din 20.04.19S9 MTTC si MI.
- In timpul zilei de lucru panourile de semnalizare a circulaţiei vor delimita zona de lucru, la care
se adaugă la capete 10-25 m pentru organizarea de şantier.
- In timpul nopţii sau in zilele nelucratoare, lucrările de semnalizare prin indicatoare
reflectorizante sau iluminări vizibile de cel puţin 100 m
- Lucratorii vor fi echipaţi cu veste portocalii reflectorizante.
6.3.2. FAZA II — Trasare topo
- Axul lucrării se fixează pe teren, pe baza planului de situaţie si a profilelor longitudinale ;
- înainte de inceperea lucrărilor, beneficiarul trebuie sa predea executantului pe baza de proces
verbal schiţa de reperaj, bornele principale care definesc traseul ( aliniamente si schimbări de
direcţie ) corespunzător prevederilor din proiectul de execuţie.
- La predarea reperelor va fi convocat proiectantul.
- Reperele lucrării sunt:
a) repere de planeitate prin care se materializează axul traseului;
b) repere de nivelment
- Executantul va verifica exactitatea planarii bornelor si trasării de ax. Pentru execuţia corecta a
lucrării se va completa trasarea, conform proiect, punctele intermediare si alte puncte necesare,
se vor verifica in permanenta pe măsura inaintarii execuţiei.
- Linia de taiere in asfalt sau platforma betonata se va trasa cu vopsea nelavabila.
- înainte de inceperea săpaturilor executantul trebuie sa fixeze tarusi in punctele principale ale
traseului de o parte si de alta a axei, care vor fi deplasate pana la finalizarea lucrării, astfel ca in
orice stadiu al lucrării de montaj sa se poată determina axa traseului.
- La executarea săpăturii, la intervale de 30 ÷ 40 m de o parte si de alta a traseului si 50 cm de
marginea săpăturii se infig perechi de stâlpi astfel incat sa nu poată fi dislocaţi in timpul
lucrărilor. Pe aceste perechi de stâlpi se vor fixa perpendicular pe axa canalului rigle de vizitare
pentru stabilirea poziţiei reţelelor.
- Stâlpi si riglele se montează de la inceperea lucrărilor de săpătura in cazul executării manuale si
dupa terminarea săpăturii in cazul executării cu utilaje mecanice.
- Realizarea precisa a adâncimii si panta canalului fata de rigle trebuie sa se faca cu teurile de
vizitare.
6.3.3. FAZA III - împrejmuirea lucrărilor
- împrejmuirea lucrărilor se executa paralel cu laturile săpăturii, la distanta suficienta pentru a nu
stânjeni execuţia, in limitele prevăzute in autorizaţia de execuţie.
- împrejmuirile se executa conform planurilor din borduri de beton 20 x 25 x 1,00 - prevăzute cu
doua stuturi metalice 0 52 mm si panouri metalice de protecţie.
- Pe panourile metalice se montează indicatoare reflectorizante sau becuri de semnalizare pe
timpul nopţii.
6.3.4. FAZA IV—Lucrări de demolare
- înainte de începerea lucrărilor de săpătura, odată cu efectuarea lucrărilor de trasare pe traseul
viitoarei reţele de cabluri sau conducte se efectuează sondaje prin săpaturi locale manuale, pentru
identificarea instalaţiilor subterane existente.
- In cazul in care exista instalaţii subterane ( electrice, apa, canalizare, etc ) care urmează a fi
protejate sau dezafectate, se vor lua masuri de protecţia muncii, in timpul operaţiilor de protejare
sau demolare
- Protejarea, devierea sau demolarea reţelelor subterane, se va face in conformitate cu
documentaţia tehnica existenta in proiectul de execuţie.
6.3.5. FAZA V- Taiere si demolare drum
- Pavajele de pe traseul reţelei se vor desface pe o latime care sa nu depăşească limita săpăturii
cu mai mult de 40 cm.
- Calea de asfalt a drumului existent se taie pe conturul săpăturii proiectate, cu freza mecanica. In
caz de indisponibilitate a frezei, tăierea se poate efectua cu ciocanul pneumatic alimentat cu aer
comprimat de un motocompresor.
- Sterilul rezultat din demolare se aduna in grămezi, si se incarca in autobasculante si se
evacuează in depozitul de steril.
- Executantul si beneficiarul, vor stabili natura si caracteristicile pavajului, precum si lucrările ce
trebuie executate pentru refacerea lui.
6.3.6. FAZA VI — Execuţie săpătura
a) Condiţii prealabile
La execuţia săpaturilor trebuie sa se aiba in vedere următoarele :
- sa se asigure echilibrul natural al pământului din jurul săpăturii.
- sa se asigure stabilitatea construcţiilor învecinate.
- sa se asigure păstrarea sau îmbunătăţirea caracteristicilor pământului de sub reţeaua de cabluri
sau conducte.
- sa se asigure securitatea muncii in timpul lucrărilor prin executarea de sprijiniri.
Necesitatea sprijinirilor de umiditate naturala a pământului, de adâncimea săpăturii, de durata
lucrărilor de execuţie.
- sa se asigure protecţia construcţiilor invecinate si a eventualelor instalaţii subterane existente pe
amplasament.
- sa se asigure scurgerea si indepartarea eventualelor ape meteorice.
- sa se verifice corespondenta dintre situaţia reala si proiectul de execuţie.
b)Executie săpătura :
- Săpaturile in reţea se vor executa din aval in amonte pentru a permite autoevacuarea apei de pe
fundul transeei.
- Săpaturile se pot executa manual sau mecanic conform prevederi proiect execuţie.
- Controlul geometric al săpaturi se va inscrie in dimensiunile si tolerantele proiectului de
execuţie si caietul de sarcini.
- Ultimi 20 cm de săpătura se executa manual, pentru nivelarea si aducerea la cota conform
proiect de execuţie. Compactarea fundului săpăturii se executa manual cu maiuri mecanice, pana
la atingerea gradului de compactare corespunzător caietului de sarcini.
- Săpaturile manuale executate in spatii înguste, sunt limitate ca adâncime conform normativ C
169 / 81 astfel :
- săpaturi inprejmuite in taluz vertical max. 0,75 m in terenuri slab coezive, max. 2,0 m in
terenuri tari si foarte tari;
- in zonele in care au fost depistate reţele subterane, săpătura se executa obligatoriu manual.
6.3.7. FAZA VII — Execuţie sprijiniri
- Sistemul de sprijinire, atat in cazul terenurilor coezive, cat si necoezive, se realizează din dulapi
metalici sau de lemn, cu motanti metalici si sprijiniri metalice reglabile.
- In cazul terenurilor necoezive, din cauza instabilităţii malurilor, sprijinirea se executa
concomitent cu pătrunderea in adâncime a săpăturii.
6.3.8. FAZA VIII — Evacuarea apelor meteorice
- Pentru evacuarea apelor meteorice, pe fundul săpăturii, se amenajează un sant de scurgere, care
va conduce apa spre unul sau mai multe puncte de colectare, de unde apele sunt evacuate prin
pompare.
6.3.9. FAZA IX - Nivelare si compactare fund săpătura
- Fundul transeii sa fie nivelat in conformitate cu profilul longitudinal al reţelei si curăţat de orice
asperitate pietroasa.
- Pentru uşurarea montajului in zonele de racorduri ale reţelei se vor creea nise de pozare.
- In cazul in care terenul este sfaramicios si aproximativ omogen este posibila pozarea directa a
conductelor pe fundul transeei.
- Cand fundul transeei nu se pretează la o pozare directa se realizează un pat de pozare din
pamant maruntit de 10 cm.
6.3.10. FAZA X - Montarea reţelelor de conducte
- Lucrările se executa conform proiectelor tehnologice si caietelor de sarcini, proceduri tehnice
de execuţie specifice.
6.3.11. FAZA XI — Execuţie umplutura
a) Se disloca si se transporta materialul de umplutura din depozit.
b) Dupa pozarea tuburilor si probarea lor la presiune tranşeele se astupa cu straturi de pamant ,
mai intai pe ambele parti ale conductei, bine compactată cu maiul de mana sau placa vibratoare
si apoi pana la 30 cm deasupra tuburilor.
c) La executarea umpluturilor se va urmării sa nu se deterioreze izolaţia tuburilor.
d) Pământul care se pune in jurul tubului se fărâmiţează.
e) Se determina umiditatea reala, a fiecărui strat elementar, si se aduce la umiditatea optima, fie
prin stropire, fie prin zvantare, dupa care urmează sa fie compactat.
f) Compactarea fiecărui strat elementar se face cu maiul manual sau placi vibratoare.
g) Se face verificarea compactării fiecărui strat elementar.
h) Şanţurile nu trebuiesc ţinute deschise o perioada prea lunga intrucat pe timp ploios pot fi
inundate .
In zonele cu apa subterana conductele se acoperă imediat dupa asamblare ( cu excepţia
îmbinărilor ) cu un strat de pamant care sa le asigure împotriva plutirii, aproximativ 50 ÷70 cm.
6.3.12. FAZA XII - Refacere imbracaminte drum
- Dupa receptionarea umpluturilor, se reface îmbrăcămintea drumului, conform proiectului de
execuţie, caiet de sarcini, proceduri tehnice de execuţie.
CONTROLUL CALITĂŢII
Controlul calităţii lucrărilor se va delimita in 3 etape :
a) etapa preliminară in care se vor controla :
- masurile de semnalizare rutiera ;
- protecţia zonei de lucru ;
- execuţie corecta a trasării conform prevederilor din proiectele de execuţie ;
- dotarea cu scule si echipament de lucru;
b) etapa de execuţie, in care se vor respecta :
- proiectul de execuţie si prescripţiile in vigoare ;
- stabilirea cotei de fundare conform proiect;
- montarea corecta a elementelor de sprijinire, conform fiselor tehnologice ;
- evacuarea apelor meteorice ;
- poziţionarea corecta a conductelor ;
- verificarea calităţii materialului de umplutura ;
- verificarea grosimi stratului elementar ;
- verificarea umidităţii reale a stratului de umplutura, care nu trebuie sa depăşească W optim
prevăzut in caietul de sarcini;
- verificarea gradului real de compactare al fiecărui strat elementar;
- verificarea refacerii imbracamintii de drum conform proiect de execuţie ;
c) etapa finala
verificarea definitiva a lucrărilor.
ÎNREGISTRĂRI
P.V. de predare primire amplasament si borne de reper
P.V. de recepţie la terminarea lucrărilor,
P.V. recepţie calitativa pentru cota de fundare,
P.V privind natura terenului de fundare
P.V de recepţie calitativa
P.V de lucrări ascunse
P.V de apreciere a calităţii betonului pus in lucrare
Condica betoane,
P.V. de recepţie finala
P.V de control al calităţii lucrărilor in faze determinanta
PV predare-primire amplasament organizare şantier
PV de punere in funcţiune.
CAMINE DIN BETON PENTRU RETELE EDILITARE

MOD DE LUCRU
ORGANIZAREA PUNCTULUI DE LUCRU
Lucrările vor incepe pe o zona precis delimitată, dupa devierea in paralel a circuitului rutier si
executarea lucrărilor de pichetare, trasare si împrejmuire a zonei. La întocmirea planurilor de
organizare se va tine seama de:
- drumurile de acces in zona a utilajelor si mijloacelor de transport;
- spatii pentru depozitarea pământului necesar executării umpluturilor;
- spatii pentru depozitarea materialelor aferente lucrării;
- barăci, sef de echipa.
RESURSE
6.2.1. Materiale:
- tuburi din beton;
- beton proaspăt
- otel beton
- capace cămin carosabile;
- piese de trecere cămin;
- panouri metalice de protecţie;
- panouri semnalizare lucrări: "lucrări"; "drum îngustat"; "limitare de viteza";
- lampa cu lumina galbena intermitenta ;
- podeţe metalice.
Forţa de munca:
- săpători;
- muncitori deserventi;
- betonisti;
- muncitori auxiliari.
Utilaje:
- excavator;
- generator curent;
- mai manual si mecanic;
- placa vibranta;
- vibrator de interior pentru beton;
- automacara;
- autocisterna;
- autobasculante.
Scule
a) Trasare
- teodolit;
- mira;
- nivela; -bormasina.
- ruleta de otel 50-100 m;
- fir cu plumb;
- teuri;
- furtun de nivel;
- tarusi metalici;
- vopsea nelavabila;
- ciocan 2-5 kg;
- sarma de trasare.
FAZE DE EXECUŢIE
FAZA I — Semnalizare si protecţie:
- Semalizarea rutiera, se executa pe teren împreuna cu Inspectoratul de circulaţie, din cadrul
politiei municipale. In acest scop se vor stabili programe pe zone de drum bine precizate ca
lungime si durata de timp, in baza cărora se va trata semnalizarea rutiera si devierea circulaţiei,
cu respectarea instruct. Nr. 630/2330 din 20.04.1989 MTTC si MI.
- In timpul zilei de lucru panourile de semnalizare a circulaţiei vor delimita zona de lucru, la care
se adaugă la capete 10-25 m pentru organizarea de şantier.
- In timpul nopţii sau in zilele nelucratoare, lucrările de semnalizare prin indicatoare
reflectorizante sau iluminări vizibile de cel puţin 100 m
- Lucratorii vor fi echipaţi cu veste portocalii reflectorizante.
FAZA II — Trasare topo
- Axul lucrării se fixează pe teren, pe baza planului de situaţie si a profilelor longitudinale ;
- înainte de inceperea lucrărilor, beneficiarul trebuie sa predea executantului pe baza de proces
verbal schiţa de reperaj, bornele principale care definesc traseul ( aliniamente si schimbări de
direcţie ) corespunzător prevederilor din proiectul de execuţie.
- La predarea reperelor va fi convocat proiectantul.
- Reperele lucrării sunt:
a) repere de planeitate prin care se materializează axul traseului;
b) repere de nivelment
- Executantul va verifica exactitatea planarii bornelor si trasării de ax. Pentru execuţia corecta a
lucrării se va completa trasarea, conform proiect, punctele intermediare si alte puncte necesare,
se vor verifica in permanenta pe măsura înaintării execuţiei.
- Linia de taiere in asfalt sau platforma betonata se va trasa cu vopsea nelavabila.
- înainte de inceperea săpaturilor executantul trebuie sa fixeze tarusi in punctele principale ale
traseului de o parte si de alta a axei, care vor fi deplasate pana la finalizarea lucrării, astfel ca in
orice stadiu al lucrării de montaj sa se poată determina axa traseului.
- La executarea săpăturii, la intervalle de 30 ÷ 40 m de o parte si de alta a traseului si 50 cm de
marginea săpăturii se infig perechi de stâlpi astfel incat sa nu poată fi dislocaţi in timpul
lucrărilor. Pe aceste perechi de stâlpi se vor fixa perpendicular pe axa canalului rigle de vizitare
pentru stabilirea poziţiei reţelelor.
- Stâlpi si riglele se montează de la inceperea lucrărilor de săpătura in cazul executării manuale si
dupa terminarea săpăturii in cazul executării cu utilaje mecanice.
- Realizarea precisa a adâncimii si panta canalului fata de rigle trebuie sa se faca cu teurile de
vizitare.
FAZA III— Taiere si demolare drum
- Pavajele de pe traseul reţelei se vor desface pe o latime care sa nu depăşească limita săpăturii
cu mai mult de 40 cm.
b) Terasamente:
- lopeti;
- cazmale;
- târnăcop.
c) Sprijiniri:
- montanţi metalici tip 30 si 60;
- spraituri metalice;
- dulapi de lemn;
- scări mobile pentru acces in excavaţii.
- Calea de asfalt a drumului existent se taie pe conturul săpăturii proiectate, cu freza mecanica. In
caz de indisponibilitate a frezei, tăierea se poate efectua cu ciocanul pneumatic alimentat cu aer
comprimat de un motocompresor.
- Sterilul rezultat din demolare se aduna in grămezi, si se incarca in autobasculante si se
evacuează in depozitul de steril.
- Executantul si beneficiarul, vor stabili natura si caracteristicile pavajului, precum si lucrările ce
trebuie executate pentru refacerea lui.
FAZA IV—Execuţie săpătura
a) Condiţii prealabile
La execuţia săpaturilor trebuie sa se aiba in vedere următoarele :
- sa se asigure echilibrul natural al pământului din jurul săpăturii.
- sa se asigure stabilitatea construcţiilor invecinate.
- sa se asigure păstrarea sau îmbunătăţirea caracteristicilor pământului de sub reţeaua de cabluri
sau conducte.
- sa se asigure securitatea muncii in timpul lucrărilor prin executarea de sprijiniri.
Necesitatea sprijinirilor de umiditate naturala a pământului, de adâncimea săpăturii, de durata
lucrărilor de execuţie.
- sa se asigure protecţia construcţiilor invecinate si a eventualelor instalaţii subterane existente pe
amplasament.
- sa se asigure scurgerea si indepartarea eventualelor ape meteorice.
- sa se verifice corespondenta dintre situaţia reala si proiectul de execuţie.
b)Executie săpătura :
- Săpaturile se pot executa manual sau mecanic conform prevederi proiect execuţie.
- Controlul geometric al săpaturi se va înscrie in dimensiunile si tolerantele proiectului de
execuţie si caietul de sarcini.
- Ultimi 20 cm de săpătura se executa manual, pentru nivelarea si aducerea la cota conform
proiect de execuţie. Compactarea fundului săpăturii se executa manual cu maiuri mecanice, pana
la atingerea gradului de compactare corespunzător caietului de sarcini.
- Săpaturile manuale executate in spatii înguste, sunt limitate ca adâncime conform normativ C
169 / 81 astfel:
- săpaturi inprejmuite in taluz vertical max. 0,75 m in terenuri slab coezive, max. 2,0 m in
terenuri tari si foarte tari;
- in zonele in care au fost depistate reţele subterane, săpătura se executa obligatoriu manual.
FAZA V - împrejmuirea lucrărilor
- împrejmuirea lucrărilor se executa paralel cu laturile săpăturii, la distanta suficienta pentru a nu
stânjeni execuţia, in limitele prevăzute in autorizaţia de execuţie.
- împrejmuirile se executa conform planurilor din borduri de beton 20 x 25 x 1,00 - prevăzute cu
doua stuturi metalice Ø 52 mm si panouri metalice de protecţie.
- Pe panourile metalice se montează indicatoare reflectorizante sau becuri de semnalizare pe
timpul nopţii.
FAZA VI — Execuţie sprijiniri
- Sistemul de sprijinire, atat in cazul terenurilor coezive, cat si necoezive, se realizează din dulapi
metalici sau de lemn, cu motanti metalici si sprijiniri metalice reglabile.
- In cazul terenurilor necoezive, din cauza instabilităţii malurilor, sprijinirea se executa
concomitent cu pătrunderea in adâncime a săpăturii.
FAZA VII — Evacuarea apelor meteorice
- Pentru evacuarea apelor meteorice, pe fundul săpăturii, se amenajează un sant de scurgere, care
va conduce apa spre unul sau mai multe puncte de colectare, de unde apele sunt evacuate prin
pompare.
FAZA VIII - Nivelare si compactare fund săpătura
- Fundul transeii sa fie nivelat in conformitate cu profilul longitudinal al reţelei si curăţat de orice
asperitate pietroasa.
- Pentru uşurarea montajului in zonele de racorduri ale reţelei se vor creea nise de pozare.
- In cazul in care terenul este sfaramicios si aproximativ omogen este posibila pozarea directa a
conductelor pe fundul transeei.
- Cand fundul transeei nu se pretează la o pozare directa se realizează un pat de pozare din
pamant maruntit de 10 cm.
FAZA IX —Execuţia caminelor din beton
Lucrările se executa conform proiectelor tehnologice si caietelor de sarcini, proceduri tehnice de
execuţie specifice:
-Turnarea parţiala a fundaţiei căminului, respectiv pana la cotele de montare a tuburilor ce vor
înglobate parţial in fundaţie.
-Pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu având Dn=1000mm si acosului de acces
din tuburi de beton simpu având Dn=1000mm, monolitizarea si rostuirea tuburilor se va face cu
mortar
-Pozarea ramei si a capacului care va fi de tipul IV, carosabile si monolitizarea ramei cu mortar
de ciment M100.
-Curăţirea căminului.
-Construirea căminelor se va realiza concomitent cu montajul conductelor.
-Verificarea calităţii căminelor de vizitare si proba de etanşeitate se va face concomitent cu
verificarea si probarea tronsoanelor rtelelor de apa realizate tinand cont de conditiiile de
exploatare ale acestora
FAZA X — Execuţie umplutura
a) Se disloca si se transporta materialul de umplutura din depozit.
b) Dupa pozarea si probarea la presiune tranşeele se astupa cu straturi de pamant de 20 cm
grosime, mai intai pe ambele parti ale căminului, bine compactate cu maiul de mana sau placa
vibratoare si apoi pana la 30 cm.
c) La executarea umpluturilor se va urmări sa nu se deterioreze tuburile din beton .
d) Pământul care se pune in jurul tubului se fărâmiţează.
e) Se determina umiditatea reala, a fiecărui strat elementar, si se aduce la umiditatea optima, fie
prin stropire, fie prin zvantare, dupa care urmează sa fie compactat.
f) Compactarea fiecărui strat elementar se face cu maiul manual sau placi vibratoare.
g) Se face verificarea compactării fiecărui strat elementar.
h) Şanţurile nu trebuiesc ţinute deschise o perioada prea lunga intrucat pe timp ploios pot fi
inundate .
FAZA XI- Refacere îmbrăcăminte drum
- Dupa receptionarea umpluturilor, se reface îmbrăcămintea drumului, conform proiectului de
execuţie, caiet de sarcini, proceduri tehnice de execuţie.
CONTROLUL CALITATII
Controlul calităţii lucrărilor se va delimita in 3 etape :
a) etapa preliminară in care se vor controla :
- masurile de semnalizare rutiera ;
- protecţia zonei de lucru ;
- execuţie corecta a trasării conform prevederilor din proiectele de execuţie ; dotarea cu scule si
echipament de lucru
b) etapa de execuţie, in care se vor respecta :
- proiectul de execuţie si prescripţiile in vigoare ;
- stabilirea cotei de fundare conform proiect;
- montarea corecta a elementelor de sprijinire, conform fiselor tehnologice ;
- evacuarea apelor meteorice ;
- poziţionarea corecta a căminelor;
- verificarea calităţii materialului de umplutura ;
- verificarea grosimi stratului elementar;
verificarea umidităţii reale a stratului de umplutura, care nu trebuie sa depăşească W optim
prevăzut in caietul de sarcini;
- verificarea gradului real de compactare al fiecărui strat elementar;
- verificarea refacerii imbracamintii de drum conform proiect de execuţie ;
c) etapa finala
verificarea definitiva a lucrărilor

ÎNREGISTRĂRI
P.V. de predare primire amplasament si borne de reper
P.V de trasare a lucrărilor.
P.V de recepţie calitativa materiale
P.V privind natura terenului de fundare
P.V de lucrări ascunse-cota săpătura
P.V de recepţie calitativa montaj cămine vizitare
P.V de lucrări ascunse-executie umplutura compactare manuala
P.V proba de etanşeitate
P.V de lucrări ascunse-executie umplutura compactare mecanica
P.V. de recepţie preliminare
EXECUŢIE EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE SUDURA LA CONDUCTE PEHD PENTRU
TRANSPORTUL FLUIDELOR SUB PRESIUNE

MOD DE LUCRU
• Sudarea cu element incalzitor se realizează prin încălzirea pieselor de sudat cu ajutorul
elementului incalzitor pana la atingerea temperaturii stării fluide.
• Sudarea se realizează in trei faze:
încălzirea pieselor de sudat;
îndepărtarea elementului incalzitor;
sudarea propriuzisa.
Materiale de baza
Sudarea cu element incalzitor se aplica ţevilor din PEHD cu grosimi mai mari de 2mm.
Materiale de adaos
Sudarea cu element incalzitor se realizează fara material de adaos.
TEHNOLOGIA DE SUDARE
PREGĂTIREA MATERIALELOR
• suprafeţele reperelor ce urmează a fi sudate trebuie sa fie curate, fara urma de impurităţi sau
grăsimi.
• pentru curăţarea suprafeţelor reperelor ce urmează a fi sudate se va folosi drept solvent alcoolul
tehnic care are proprietatea de a nu ataca materialul plastic.
PARAMETRII TEHNOLOGICI
-parametrii tehnologici de sudare sunt:
• tei - temperatura elementului incalzitor;
•ti - timpul de încălzire;
• tm - timpul de manevra;
• ts - timpul de sudare;
•pi - presiunea de încălzire;
• ps - presiunea de sudare.
SUDAREA ŢEVILOR DIN PEHD
• Polietilena este un material termoplastic, flexibil, insipid, inodor, netoxic ce se descompune
aproape de 300° C si se inmoaie in jurul temperaturii de 115° C.
• Sudarea polimerilor termoplastici se poate realiza in domeniul de temperaturi cuprinse intre
înmuiere, respectiv topirea cristalelor si temperatura de degradare termica.
• In vederea realizării in bune conditiuni a imbinarilor sudate a ţevilor din polietilena de inalta
densitate este necesara asigurarea următoarelor condiţii:
• încălzirea si menţinerea pieselor in zona de sudare, la o anumita temperatura de sudare ts;
• Realizarea unui contact cat mai bun a suprafeţelor pieselor de sudat in zona de îmbinare;
• Asigurarea unui timp optim de desfăşurare al procesului de sudare.
• Temperatura in procesul de sudare este factorul cel mai important.
• Ţevile din PEHD funcţie de diametrul D se pot suda:
-cap la cap;
-in ramificaţie.
SUDAREA CAP LA CAP CU ELEMENT ÎNCĂLZITOR
• La sudarea cap la cap cu element incalzitor a ţevilor din PEHD se impune ca suprafeţele ce vin
in contact, constituind axa îmbinării sudate, sa fie plane si paralele.
• Se recomanda ca sudarea cap la cap a ţevilor din PEHD sa se faca pentru diametre d > 110 mm.
ECHIPAMENTE
• Echipamentele pentru sudarea cap la cap trbuie sa asigure prinderea cu axiala a ţevilor si forţa
axiala necesara la sudare prin dispozitivul de fixare a ţevilor.
• Totodată echipamentele de sudare cap la cap trebuie sa restecte cerinţele legate de :
- capacitatea de menţinere a presiunii de către instalaţia hidraulica;
- rectilinitatea si paralelismul cailor de ghidare;
- coaxialitatea bacurilor de prindere;
- prinderea ţevilor in bacuri fara alunecare ;
- asigurarea temperaturii prescrise a elementului incalzitor cu o abatere de maxim +/- 5° C
PREGĂTIREA PENTRU SUDARE
• Echipamentul se axează pe o suprafaţa orizontala.
• In echipament se montează bacuri, având mărimea corespunzătoare ţevilor ce urmează a fi
sudate.
• De fiecare parte a echipamentului, la o distanta de 2 - 3 m, se vor aşeza cel puţin cate un
dispozitiv de susţinere a ţevilor.
• Capetele ţevilor de sudat se curata de impurităţi atat la exterior cat si la interior pe o lungime de
cca.0.5 m
• Nu se admit defecte ale capetelor ţevilor cum ar fi:
- neregularitati ale suprafeţelor;
- neomogenitati ale culorii;
- ovalitate, etc.
• Se introduc ţevile in bacurile echipamentului de sudat, astfel incat lungimea libera a capetelor
ţevilor sa fie de cea. 30 - 40 mm.
• Se poziţionează ţevile cu ajutorul dispozitivelor de susţinere astfel incat sa se elimine
excentricitatea
• Ţevile fixate definitiv se vor curata cu o cârpa imbibata in alcool tehnic sau alti diluanti pentru
grăsimi ce nu lasa urme de evaporare.
• Dupa uscare, se montează in echipament freza si se executa prelucrarea capetelor de ţeava.
• Forţa de apăsare se alege astfel incat discurile aschietoare sa se mişte uşor.
• Forţa de apăsare se va reduce treptat la zero, fara desfacerea bacurilor.
• Cele doua capete se indeparteaza, se scoate freza din echipament iar capetele ţevilor se aduc din
nou in contact.
• Capetele ţevilor se apasă cu forţa de sudare.
• Daca excentricitatea si deschiderea sunt in limite admise se poate incepe sudarea.
• Se curata elementul incalzitor cu o cârpa ce nu conţine fibre sintetice si nu lasa scame.
- suprafeţele elementului incalzitor nu trebuiesc atinse cu obiecte metalice sau alte obiecte care ar
putea deteriora stratul de teflon.
- cel puţin odată pe zi (la inceperea programului) este indicat a se verifica menţinerea si
uniformitatea temperaturii pe suprafaţa elementului incalzitor.
-cu un termometru de contact se va măsura timp de doua min. temperatura unui punct de pe
suprafaţa elementului incalzitor.
- măsurătorile incep la 15 min. dupa stabilizarea temperaturii elementului incalzitor.
- nu se admit variaţii mai mari de +/- 5° c fata de tempeartura indicata.
- elementul incalzitor se aduce la temperatura de sudare( t = 200 - 220° C) utilizandu-se
temperaturi mai scăzute pentru tevi cu grosime mai mare.
SUDAREA
• Capetele de ţeava se indeparteaza astfel incat sa se poată introduce elementul incalzitor intre
acestea, dupa care apropiind lent ţevile se apasă cu forţa de incalzire pana cand pe circumferinţa
ţevilor apare un inel de material topit.
• Menţinerea ţevilor la aceasta faza de incalzire se face un anumit timp, dupa care forţa de
apăsare se reduce treptat la 0.
• La epuizarea timpului de incalzire, ţevile se depărtează la aproximativ 50 - 60 mm., iar
elementul incalzitor se indeparteaza.
• Se aduc din nou in contact capetele ţevilor apăsandu-se cu o forţa ce va creste progresiv pana la
valoarea forţei necesare sudării.
• Forţa se menţine la aceasta valoare pana la răcirea imbinarii sudate (aprox. 40° C) după care se
reduce treptat la 0.
• Nu este permisa răcirea imbinarii sudate prin ventilarea aerului sau cu apa.
CONDIŢII DE LUCRU
• Procesul de sudare se va desfăşura tară masuri de protecţie suplimentare in condiţii atmosferice
bune (lipsa curenţilor de aer, precipitaţii atmosferice)când temperatura mediului ambiant este de
minim +/-50 C.
• In cazul in care condiţiile atmosferice sunt neprielnice (vânt, lapoviţa, ploaie, ninsoare) locul de
sudare va fi protejat obligatoriu cu cabine gen cort încălzite.
CONTROLUL CALITĂŢII
In vederea asigurării calităţii îmbinărilor sudate se vor executa următoarele controale:
• Controlul calităţii ţevilor si mansoanelor racordurilor;
• Controlul suprafeţelor prelucrate si geometria rosturilor de sudare;
• Controlul parametrilor de sudare;
• Controlul vizual al îmbinărilor sudate;
• Controlul dimensional al îmbinărilor sudate;
• Control Rx, US, etc.
MASURI DE SĂNĂTATEA SI SECURITATEA MUNCII SI PSI
înainte de inceperea sudării se va verifica daca toate subansamblele sunt corect fixate,
funcţionează in bune condiţii si nu il pun in pericol pe cel care le utilizează.
Se interzice operatorului sudor sa execute o operaţie de depanare, acestea urmând a fi executate
de catre persoane calificate pentru execuţia acestor lucrări.
Nu se va suda daca stratul de teflon este deteriorat.
Atingerea zonei active a elementului incalzitor cu mana este strict interzisa. Elementul incalzitor
sa fie ferit împotriva deteriorărilor mecanice.
- substanţele uşor inflamabile vor fi îndepărtate din zona de lucru;
- cablurile electrice de legtura sa fíe protejate de atingerile întâmplătoare si de eventuale
deteriorari
- daca se vor observa nereguli in funcţionarea echipamentului in timpul procesului de sudare se
întrerupe imediat procesul de sudare.
ÎNREGISTRĂRI
Certificate de calitate a materialelor (conducte, mansoane, sei, etc.).
Protocol sudura - formular netipizat.
PROBA DE PRESIUNE SI ETANSEITATE LA CONDUCTELE DIN PEHD

SCOP
Procedura de execuţie a probelor de presiune la conductele din polietilenă PEHD are drept scop
stabilirea şi respectarea unor criterii în procesul de efectuare a probei pentru a asigura calitatea
corespunzătoare a îmbinărilor in retea.
DOMENIUL DE APLICARE
2.1.Prezenta procedură se aplică de către şantierele de execuţie ale societatii la execuţia reţelelor
exterioare de transport si distribuţie de apa rece potabila, tehnologica si incendiu, inclusiv
branşamentele.
DEFINITII, SIMBOLURI, ABREVIERI
Conform M.A.C
POLIETILENA - PE
PRESIUNE : - Pn - Presiunea nominala
PMS- Presiunea maxima de serviciu
SDR- Raportul dimensional standardizat DR = DN/g
UNITATI UZUALE DE PRESIUNE
Presiunea atmosferica de referinţă se echivalează cu:
-1 atm (atmosfera) = 760 mm coloana de mercur
-1 bar = 0,1 MPa (mega-PASCAL)
PEID-polietilena de înaltă densitate
4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
4.1. NORMATIV I. 22 – 99
4.2. NORMATIV C56/2004
4.3. STAS 4163-3/96
5. PROCEDURA
5.1. Proba de presiune
Retelele de distributie nou executate trebuie sa fie supuse probei de presiune inainte de darea in
functiune.
Scopul probei este verificarea etanseitatii conductelor, imbinarilor acestora si a tuturor
accesoriilor etc, precum si a stablitatii conductelor la regimul maxim de presiune.
Probarea retelelor de presiune se face pentru fiecare tip de conducta conform prevederilor
producatorului, a standardelor si reglementarilor tehnice specifice dupa o spalare prealabila.
Proba de presiune a conductelor se executa conform prevederilor S.R. 4163 si STAS 6819
precum si a normativului I22-1999.
Incercarile de presiune a conductelor se fac numai cu apa.
Tronsonul de proba nu va depasi 500 m. Lungimea acestuia poate fi mai mare la propunerea
Antreprenorului, cu acordul Beneficiarului.
Se supun la proba numai tronsoanele care indeplinesc urmatoarele conditii:
Au montate toate armaturile;
S-a realizat o acoperire partiala a conductei lasandu-se imbinarile libere;
S-au executat masivele de ancoraj la conductele ce nu pot prelua eforturi axiale.
Conţinutul probelor hidraulice. Generalităţi.
Conductele vor fi supuse la probe hidraulice de presiune care se vor efectua în prezenta
Beneficiarului şi vor fi conforme cu SR 4163-3.
Probele vor conţine două sau trei faze:
Proba preliminară pe tronsoane, pe măsură ce avansează montajul
Probe pe porţiuni finalizate de conductă sau porţiuni din lucrare
Inspecţie vizuală a legăturilor dintre conductele noi şi cele existente.
Cele două probe vor fi făcute la presiunea maximă (Pn). Proba (I) se va face la toate tronsoanele
de conductă, iar (II) la un grup mai mare de tronsoane finalizate. În cazul în care un singur
tronson nou este legat între alte două existente, atunci se va face doar prima proba. În toate
cazurile se va face testul vizual după ce tronsoanele noi au fost racordate la cele existente.
Antreprenorul va furniza toate materialele necesare testelor.
Pentru operaţiile de probare nu sunt admise îmbinări care implică tăieri şi filetări sau alte
prelucrări care ar putea deteriora rezultatul final al lucrărilor.
Aparatele care vor fi folosite la probe vor trebui să fie acceptate de Beneficiar şi vor avea
cadranele cu diametrul de cel puţin 150 mm, gradate astfel încât presiunea de proba să aibă cel
puţin 75 % din presiunea indicată de aparat. Dacă este necesar se vor furniza aparate diferite
pentru tronsoane diferite. Verificatorul va avea la dispoziţie cel puţin două aparate care vor
rămâne la dispoziţia Beneficiarului pe toată durata lucrărilor.
Antreprenorul va trebui să poată să monteze şi să demonteze cu rapiditate aparatura din dotare pe
perioada probelor.
Toate aparatele de măsura vor fi etalonate şi vor avea verificările metrologice impuse de lege în
termenele de valabilitate, înainte de începerea probelor şi la intervale regulate după aceea,
conform solicitărilor Beneficiarului.
Fiecare tronson ce urmează să fie supus probelor va fi închis cu capace la ambele capete şi vor fi
întărite pentru a rezista la forţele care apar în timpul probelor. Fitingurile vor fi asigurate cu
flanşe oarbe iar acestea, împreună cu vanele de pe conducte vor fi lăsate deschise.
Parametrii de probă
lungimea maximă de încercare nu va depăşi cele specificate de fabricantul tuburilor.
unde presiunea de regim este mai mica decât 6 bar, presiunea de probă trebuie să fie
2 x presiunea de regim.
oriunde presiunea de regim este mai mare decât 6 bar, presiunea de proba trebuie să fie 1,5 x
presiunea de regim, dar nu mai mică de 10 bar.
presiunea de probă pentru fiecare se va aproba de Beneficiar.
presiunea necesară probelor se va obţine cu pompe cu acţionare manuală, nu se admit pompe
centrifuge.
tronsonul la care se face proba se umple încet, asigurându-se evacuarea aerului printr-o supapă la
capătul cel mai înalt al conductei. Aceasta parte va rămâne câteva ore la o presiune constanta şi
moderata de 1 bar la 2 bar până când presiunea va putea fi păstrată fără introducerea unei
cantităţi suplimentare de apă.
presiunea se va ridica lent până la 5 bar. După 5 bar este obligatoriu ca presiunea să crească în
trepte de 2 bar la intervale de 15 minute până ce se va atinge presiunea de probă totală.
modalitatea şi mijloacele de creştere a presiunii şi măsurarea pierderilor vor trebui să fie aprobate
de Beneficiar. În general, pierderile se vor măsura prin cantitatea de apă necesară a fi pompată
pentru refacerea presiunii din conductă.
tronsonul va fi considerat satisfăcător din punct de vedere al pierderilor dacă nu se realizează nici
o pierdere în interval de o oră.
în cazul în care rezultatele nu sunt satisfăcătoare şi se pot determina pierderile la vreunul dintre
tronsoane sau îmbinări, Antreprenorul va repara, înlocui sau reface îmbinarea şi va relua probele
hidraulice pe cheltuiala să.
Antreprenorul va programa probele şi va instala manometre cu acceptul Beneficiarului.
Inainte de umplerea tronsonului cu apa, se inchid capetele tronsonului cu capace asigurate,
sprijinite. Nu se folosesc robinete ca piese de inchidere a capetelor tronsoanelor supuse probei. În
nici un caz nu vor fi folosite vanele ca elemente pentru închiderea capetelor tronsonului pentru
efectuarea probelor de presiune.
Umplerea tronsonului cu apa se face prin punctul cel mai de jos al acestuia dupa ce, in prealabil,
s-au deschis si robinetele de aerisire prevazute in punctele inalte si care se inchid treptat, numai
dupa ce prin robinetele respective se evacueaza apa fara aer.
Presiunea de proba se masoara si se realizeaza in punctul cel mai coborat al retelei. Se vor utiliza
pompe cu piston.
Proba de presiune pentru conductele din PEID se face conform datelor producatorilor.
Pentru verificarea presiunilor obtinute se monteaza manometre la toate punctele caracteristice ale
tronsonului (capete, puncte inalte si joase, ramificatii, camine).
Proba de presiune este recomandabil a se efectua pe timp racoros, dimineata sau seara, pentru ca
rezultatele sa nu fie influentate de variatiile mari de temperatura.
Proba se considera reusita pe tronsonul respectiv, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
La examinarea vizuala sa nu prezinte scurgeri vizibile de apa, pete de umezeala pe tuburi si in
special in zona mufelor, la imbinari;
Pierdera de presiune sa nu depaseasca valorile prevazute in proiect.
Dupa terminarea probei pe tronson, şantul se umple cu pamant si se executa legatura cu
tronsonul adiacent, probat anterior, imbinarile intre tronsoane ramanand descoperite pana la
proba generala a conductei pe un tronson (stradă, sau mai multe străzi), după cum va stabili
Inginerul .
Incercarea definitiva, pe ansamblul conductei se face in regim de functionare a acesteia, prin
observarea timp de doua ore a imbinarilor dintre tronsoane, care nu trebuie sa prezinte pierderi
vizibile de apa.
Temperatura minima, prognozata pe o durata de trei zile, la care se executa proba de presiune
este de 5°C.
In cazul cand proba de presiune nu este corespunzatoare se iau masuri de remediere necesare si
se reface proba de presiune.
Proba de presiune a armăturilor
Încercarea hidraulică va fi făcută după montarea pe conductă a tuturor fitingurilor şi vanelor.
Presiunea de încercare a conductei va fi inferioară valorii de 1,25 x presiunea nominală a
robinetului.
Îmbinările din flanşe a instalaţiilor hidraulice, care la verificare nu corespund, avînd deplasări ale
feţelor îmbinate, se vor remedia pe cheltuiala Antreprenorului.
După efectuarea probei de etanşeitate, se va efectua spălarea şi dezinfectarea instalaţiei.
Probe hidraulice preliminare
Probele preliminare vor fi făcute după ce conducta a fost pozată, cuplată la conductele şi
branşamentele existente, iar şanţul a fost umplut până la cel puţin 300 mm deasupra ei.
Îmbinările nu se vor acoperi până după terminarea testelor.
Toate tronsoanele vor fi verificate în acest fel.
Proba de presiune se va face pentru conductă, accesorii şi branşamente, realizate până în
căminele de branşament.
Proba de presiune se va face în prezenta Antreprenorului, Beneficiarului, Proiectantului şi a
reprezentantului Inspectiei de Stat in Constructii, urmând a se încheia un proces-verbal de faza
determinanta.
Utilajele (pompe etc.) vor trebui să fie probate, urmărindu-se ca funcţionarea să fie silenţioasă,
lipsită de vibraţii, îmbinările să fie perfect etanşate, nefiind admise pierderile de apă.
Dacă remedierile unor defecţiuni nu se pot realiza nici cu prezenta specialiştilor furnizorului, se
va solicita acestora înlocuirea ansamblelor sau subansamblelor ce prezintă defecţiuni de
fabricaţie.
Înainte de pornirea pompelor se va verifica cu atenţie instalaţia electrică, fiind obligatorie
prevederea dotărilor privind protecţia şi tehnica securităţii muncii.
Probe hidraulice finale
Probele finale se vor face după ce într-o subzona s-au pozat, îmbinat şi verificat preliminar toate
tronsoanele. Aceste probe finale se fac înainte de legarea noilor conducte la sistemul existent.
După legarea noilor conducte la sistemul de distribuţie existent, îmbinările vor fi lăsate
descoperite şi se va introduce în întregul sistem lichid la presiunea nominală. Beneficiarul va
trebui să-şi dea avizul la inspecţia vizuală finală.
Probele finale nu cuprind şi probele de presiune la conductele existente.
După execuţia instalaţiilor hidraulice, se va executa proba de etanşeitate a îmbinărilor la
presiunea de lucru, pentru care se vor consemna rezultatele într-un proces verbal.
Proba se va realiza în prezenţa reprezentantului Beneficiarului.
Îmbinările în flanşe a instalaţiilor hidraulice, care la verificare nu corespund, având deplasări ale
feţelor îmbinate, se vor remedia pe cheltuiala Antreprenorului.
După efectuarea probei de etanşeitate, se va realiza spălarea şi dezinfectarea instalaţiei.
Recepţia finală a lucrărilor se va efectua de o comisie, a cărei competenţă va fi conform
prevederilor legale în vigoare. Consultantul va face parte din comisia de recepţie şi va acorda
lămuriri necesare comisiei.
La efectuarea incercarilor de presiune, se vor lua masurile necesare de protectia muncii pentru
personalul care executa incercarile.
Presiunea la care s-au facut probele si rezultatele obtinute se vor trece in procesul verbal de
receptie.
Verificari şi probe după efectuarea probei de presiune
Dupa efectuarea probei de presiune se vor efectua urmatoarele verificari si probe:
Intocmirea procesului verbal al probei de presiune;
Umplerea transeii in zona imbinarilor;
Umplerea transeii;
Verificarea gradului de compactare conform prevederilor proiectului;
Refacerea partii carosabile a drumului conform prevederilor din proiect;
Refacerea trotuarelor;
Refacerea spatiilor verzi;
Executarea marcarii si reperarii retelelor conform STAS 9570/1.
Inainte de executia umpluturilor la cota finala se executa ridicarea topografica detaliata a
conductei (plan si profil in lung) cu precizarea robinetelor ingropate, caminelor (echiparea
acestora), hidrantilor, bransamentelor etc.
Releveele retelelor se anexeaza Cartii Constructiei si se introduc in Sistemul Geografic
Informational (acolo unde exista) detinut de unitatea de exploatare a sistemului de alimentare cu
apa a localitatii.
Inainte de punerea in functiune, se face spalarea si dezinfectarea retelei, conform normelor
specifice. Punerea in functiune e retelei se face de catre personalul unitatii de exploatare a
retelelor, asistat de constructor conform prevederilor STAS 4163 -3, art. 4.1.
La proiectarea, executia, darea in functiune, exploatarea si intretinerea aductiunilor se vor
respecta normele de protectie a muncii.
6. RESPONSABILITĂŢI
6.1. Seful de santier
Asigura documentatia de executie si resursele necesare, instruieste si verifica personalul de
executie de prevederile documentatiei si prezentei proceduri tehnice de executie;
Raspunde de asigurarea tuturor conditiilor materiale si organizatorice pentru activitatea de
sudare;
Urmareste indeplinirea conditiilor impuse de prezenta procedura;
Asigura respectarea PCCVI la punctele de lucru;
Raspunde de instruirea personalului implicat in aceasta activitate cu cerintele de asigurare a
calitatii impuse de procedura;
Verifica intocmirea la timp a inregistrarilor de calitate de baza la lucrari;
6.2. Seful punctului de lucru
urmareste permanent indeplinirea conditiilor de calitate conform prezentei proceduri si
proiectului;
confirma prin semnatura in PCCVI calitatea fazei de executie;
instruieste personalul executant referitor la prezenta procedura cu conditiile de protectia muncii
si securitate contra incendiilor, in vigoare;
raspunde de executia incredintata, cu respectarea stricta a prevederilor proiectului de executie,
caietului de sarcini, PTE ;
intocmeste necesarul de utilaje, materiale si forta de munca, pe care il inainteaza spre aprobare
sefului de santier;
raspunde de instruirea personalului cu prevederile PTE si intocmeste procesul verbal de instruire;
propune actiuni corective pentru rezolvarea neconformitatilor depistate la controlul CQ.
6.3. Responsabilul CQ
efectueaza controale conform PCCVI;
in cazul in care depisteaza o neconformitate emite RNC;
urmareste modul de rezolvare a actiunilor corective propuse in RNC;
urmareste indeplinirea prevederilor din proiectul de executie;
verifica existenta PV de instruire a personalului cu datele din prezenta procedura;
completeaza dosarul de lucrari cu inregistrarile si documentele privind calitatea;
urmareste permanent respectarea tuturor cerintelor de calitate prevazute in documentatia de
executie , PTE si PCCVI;
efectueaza controale planificate conform PCCVI si inopinate la lucrare. In cazul in care
depisteaza o deficienta, are obligatia de a da dispozitie de remediere imediata sau intreruperea
lucrarii; in acest caz se descrie neconformitatea si se consemneaza actiune in RNC;
urmareste instituirea comisiei de remediere a deficientelor si solutionarea acestora in termenul
prevazut in RNC;
urmareste evitarea si repetabilitatea situatiilor neconforme;
6.4. Responsabilul tehnic cu executia atestat
verifica si avizează aplicarea întocmai a prezentei proceduri, a documentaţiei de execuţie şi de
întocmirea înregistrărilor de calitate.
6.5. Personalul de executie
Raspunde de executia corecta a operatiilor in ordine tehnologica de respectarea prevederilor
proiectului si prezentei proceduri de lucru.
6.6. Controlul punctului de lucru
Se efectueaza preventiv si permanent pentru atestarea si certificarea executiei corecte a probei.
6.7. Şeful mecanizării
răspunde de existenţa şi buna funcţionare a sculelor şi utilajelor
7. RAPOARTE SI INREGISTRARI – FORMULARE
PV de proba presiune
Raport de neconformitate.
EXECUTIE SAPATURI

CAP. 1 SCOPUL INSTRUCTIUNII


Procedura are ca scop sa precizeze conditiile tehnice generale, fazele de executie, utilajele si
materialele necesare pentru executarea sapaturilor in conformitate cu cerintele de calitate
prevazute.
CAP. 2 DOMENIU DE APLICARE
Procedura se aplica la executia sapaturilor mecanice si manuale aferente lucrarilor de constructii.
CAP 3. DEFINITII SI PRESCURTARI
Nu este cazul.
CAP 4. DOCUMENTE DE REFERINTA
Proiectele de executie cu detaliile de executie aferente.
Caietele de sarcini generale si specifice.
Standarde si normative tehnice in vigoare:
Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente C169-83;
Normativ pentru executarea trasarii de detaliu in constructii C83-75;
CAP 5. FORMATIA DE LUCRU
Formatia minima de lucru va fi formata din seful de lucrare, muncitori calificati si necalificati.
Seful de lucrare va stabili impreuna cu seful ierarhic numarul si nivelul calificarii profesionale
pentru membrii formatiei, functie de volumul de lucrari, posibilitatile de executie si tehnicitatea
lucrarii.
Seful de lucrare trebuie sa asigure conducerea efectiva a lucrarii incredintate, fiind unicul
responsabil de luarea tuturor masurilor tehnice, organizatorice si de protectia muncii din zona de
lucru.
CONDITII PREALABILE
Existenta la executant a documentatiei de executie si a prezentei proceduri.
Existenta procesului verbal de predare a amplasamentului, liber de instalatii subterane.
Existenta procesului verbal de predare - primire a reperelor de trasare si de nivel.
Existenta proiectelor tehnologice pentru excavatiile in zonele in care trebuie protejate instalatiile
subterane in functiune pe amplasament.
Existenta utilitatilor:
instalatia de aer comprimat;
instalatia de forta si iluminat;
existenta utilajelor mecanice de sapat in buna stare de functionare;
existenta de drumuri de acces la locul de depozitare a pamantului;
existenta unui numar suficient de mijloace de transport al pamantului, in buna stare de
functionare.
Echiparea echipelor de muncitori cu sculele necesare specifice pentru sapaturi manuale.
Existenta ordinului de incepere a lucrarilor.
MASURI PREVENTIVE
Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a normelor de protectia
muncii si PSI specifice activitatilor desfasurate.
Echipele vor fi dotate cu echipament de protectie specific: salopeta, casca, cizme cauciuc, etc.
RESPONSABILITATI
Seful de lucrare raspunde de aplicarea intocmai a prezentei proceduri si a documentatiei de
executie si de intocmirea inregistrarilor de calitate.
Responsabilul CQ pe lucrare urmareste aplicarea intocmai a prezentei proceduri, a proiectului de
executie si intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate.
Inginerul sef mecanic raspunde de existenta si buna functionare a sculelor si utilajelor
(excavatoare, buldozere, autoancarcatoare, autocamioane, motocompresoare, ciocane
pneumatice, benzi transportoare, pompe de epuisment, etc).
Responsabilul AQ verifica prin sondaj calitatea lucrarilor executate si modul de intocmire,
evidenta si conservare a inregistrarilor de calitate.
CAP 6. ECHIPAMENTE SI MASURI SPECIFICE
DE PROTECTIA MUNCII
Membrii formatiei de lucru nu au voie sa preia echipamentele de lucru si sa paraseasca incinta
firmei sau sa inceapa activitatea programata fara sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
-sa cunoasca legile, hotararile si alte acte normative care reglementeaza protectia muncii,
specifice fiecaruia la locul lui de munca;
Membrii formatiei de lucru sunt obligati ca la iesirea pe teren sa aiba la ei si sa foloseasca
conform normelor echipamentul de protectia muncii prevazut de lege.
NOTA :
membrii formatiei de lucru, inclusiv deserventii autoutilajelor si persoanele din control vor fi
echipati tot timpul cu casca de protectie.
Inainte de iesirea la lucru, membrii formatiei de lucru trebuie sa se asigure ca echipamentul este
complet, iar daca constata ca lipseste ceva, sa anunte Seful de Lucrare pentru completarea
acestuia.
Seful de lucrare are obligatia ca inainte de iesirea la lucru sa procedeze astfel:
sa semneze in Registrul ITI – PM (Instructiuni Tehnice Interne de Protectia Muncii) ca a luat la
cunostinta de normele de protectia muncii pe care trebuie sa le respecte in interventiile
programate;
sa nu plece la lucru daca starea de sanatate (mentala sau fizica) a lui sau a unui membru al
formatiei de lucru este precara ;
sa nu plece la lucru daca el, sau un membru al formatiei de lucru nu este echipat complet cu
echipament de protectia muncii conform normelor de protectia muncii in vigoare;
Membrii formatiei de lucru au obligatia ca inainte de plecarea la lucru sa procedeze astfel:
sa semneze in Registrul ITI – PM (Instructiuni Tehnice Interne de Protectia Muncii) ca au luat la
cunostinta normele de protectia muncii pe care trebuie sa le respecte in interventiile programate;
Operatorul de utilaj are obligatia ca inainte de iesirea pe poarta sa procedeza astfel:
sa semneze in Registrul ITI – PM (Instructiuni Tehnice Interne de Protectia Muncii) ca a luat la
cunostinta de normele de protectia muncii pe care trebuie sa le respecte in interventiile
programate;
sa nu plece la lucru daca starea de sanatate (mentala sau fizica) a lui sau a unui membru al
echipajului este precara ;
sa verifice starea autoutilajului atat din punct de vedere tehnic cat si estetic (sa nu prezinte
lovituri, sa nu fie murdar sau alte defectiuni);
in cazul in care autoutilajul este lovit, murdar sau are defectiuni, se va sesiza urgent
coordonatorul de lucrari si va consemna in fisa de predare-primire autoutilaj disfunctionalitatea
constatata (in caz contrar, la intoarcerea de pe teren si constatarea lor, acestea ii vor fi imputate).
Orice eveniment sau defectiune atat functionala cat si estetica a masinii (inclusiv cele referitoare
la degradarea autocolantului) va fi semnalata Sefului de Formatie
este interzis sa se faca deplasari cu utilajul care prezinta defectiuni care afecteaza siguranta
circulatiei.
Acordarea primului ajutor în caz de accidentare se va face in conformitate cu instructiunea
tehnica interna. Orice accident va fi raportat sefului direct in cel mai scurt timp.
Fiecare mijloc de transport trebuie sa aiba trusa sanitara completa in conformitate cu
regulamentul privind circulatia pe drumurile publice. Materialele din trusa medicala se vor folosi
pentru acordarea primului ajutor.
CAP 7. ECHIPAMENTE DE LUCRU SI MATERIALE
Fiecare formatie de lucru va pleca pe teren avand echipamentele si sculele necesare activitatii
prestate.
CAP 8. UTILAJE NECESARE
Se vor utiliza excavatoare, buldozere, autoincarcatoare, autocamioane, motocompresoare,
ciocane pneumatice, benzi transportoare, pompe de epuisment.
Pe durata utilizarii se vor respecta in totalitate instructiunile de utilizare si intretinere ale
utilajelor si echipamentelor utilizate.
CAP 9. ETAPELE EXECUTIEI
Pregatirea suprafetei terenului dupa sapatura pentru a permite realizarea stratului urmator.
Saparea, incarcarea, transportul si descarcarea pamantului.
Sprijinirea peretilor sapaturilor, daca este cazul.
Executarea epuismentelor apelor subterane, cand este cazul.
Pregatirea terenului pentru sapatura cuprinde:
1. Defrisarea terenului pe suprafata ce urmeaza a se sapa.
2. Demolarea constructiilor de pe amplasament, daca este cazul, dar numai pe baza
documentatiilor aprobate pentru aceasta, dupa ce in prealabil au fost separate si izolate toate
retelele de instalatii.
3. Curatirea completa a terenului, prin incarcarea mecanizata si evacuarea materialelor rezultate
de la punctele 1 si 2.
4. Saparea stratului vegetal (daca este cazul), incarcarea si transportul la depozite separate pentru
a putea fi refolosit.
5. Asigurarea scurgerii si colectarii generale a apelor din precipitatii
6. Trasarea conturului sapaturilor:
executarea balizelor de trasare din lemn la capetele axelor date prin planurile proiectelor (in
exteriorul conturului sapaturilor) pentru a a fi conservate pana la terminarea sapaturilor, ele
servind la verificarile necesare in timpul sapaturilor si la receptia lucrarilor de sapatura la
terminarea acestora;
executarea reperelor de cota de nivel si retransmiterea cotei de nivel in interiorul gropii sapate,
pe masura ce adancimea acesteia creste.
Saparea, incarcarea si transportul pamantului
Saparea, manipularea si transportul manual.
Sapaturi manuale obisnuite. Din cauza productivitatii lor foarte reduse nu sunt in general
recomandate decat la:
lucrari de volum mic;
consolidarea unor constructii existente;
unde utilajele nu pot avea loc la manevra;
lucrari de finisare a taluzelor sau a fundurilor unor sapaturi executate mecanizat;
lucrari in zona retelelor subterane existente
Ele se executa cu scule obisnuite: cazmaua, lopata, tarnacopul, spitul, ranga. Transportul se
recomanda cu: roaba, tomberonul, bena, banda rulanta.
Pentru ca terenul de fundare sa nu sufere degradari pana la inceperea etapei urmatoare, sapaturile
se opresc deasupra cotei finale astfel:
in nisipuri fine, cu 2030 cm;
in pamanturi argiloase cu 1525 cm;
in pamanturi sensibile la inmuiere cu 4050 cm.
Saparea acestui ultim strat se executa numai in momentul premergator urmatoarei etape.
Sapaturile cu pereti verticali sprijiniti se pot executa pana la adincimea de:
0,75 m in terenuri necoezive si slab coezive;
1,25 m in terenuri cu coeziune mijlocie;
2,00 m in terenuri cu coeziune mare.
Sub aceste adancimi sapaturile se executa obligatoriu fie cu taluz, fie cu sprijinire.
Sapaturile in taluz se executa in terenurile cu umiditate naturala de 1218% si cu o tangenta a
unghiului de inclinare a taluzului natural, functie de natura terenului conform STAS 2914-84:
nisip prafos 1/1
nisip argilos 1 / 1,25
argila nisipoasa 2/3
argila 1/2
loess 4/3
roca friabila 2/1-4/1
stanca 4/1-7/1

Saparea, manipularea si transportul mecanizat.


Alegerea utilajelor pentru executarea mecanizata a sapaturilor se face tinand seama de
urmatoarele reguli generale:
- se alege utillajul principal pe criteriul minimului de costuri de deviz (material, manopera, utilaj,
consum energie, amortisment); dupa alegerea utilajului principal se aleg utilajele secundare, care
participa la procesul tehnologic de lucru, cu ajutorul carora se asigura executia rationala a
lucrarilor;
- la alegerea utilajelor se tine seama de mecanizarea complexa a lucrarilor in vederea reducerii
duratelor de executie, coreland intre ele productivitatile si asigurand in primul rand
productivitatea utilajului principal.
Alegerea utilajelor de sapat si transportat pamant depinde de urmatorii factori:
- volumul de executat;
- procedeul de executie;
- posibilitatile de lucru ale utilajelor;
- consistenta pamantului de sapat;
- durata de executie pe care este esalonata realizarea lucrarii si anotimpul.
Alegerea mijlocului de transport al pamantului sapat cu alte utilaje se face tinand seama de
urmatorii factori:
- productivitatea utilajelor de sapat;
- distante de transport;
- natura pamantului pe care se circula.
Alegerea utilajelor de compactare si finisaj se face tinand seama de:
- natura pamantului si caracteristicile de compactare;
- gradul de compactare ce trebuie realizat.
In final se stabileste costul de deviz pentru operatia complexa (sapare, transport, compactare,
finisaj). Apoi se intocmesc fisele tehnologice de executie.
Sprijinirea peretilor sapaturilor
Sapaturile cu sprijiniri se impun in general datorita:
riscul prabusirii taluzurilor;
existentei unor constructii in imediata apropiere;
din motive de organizare a teritoriului;
din motive economice (volumul de sapatura auxiliara conducand la costuri prea ridicate).
Sprijinirile in constructii se pot clasifica in patru grupe principale:
sprijiniri obisnuite executate din elemente de inventar;
sprijiniri din palplanse;
sprijiniri din pereti ingropati sau piloti secanti;
ecrane de impermeabilizare.
Sprijinirile se vor executa conform detaliilor tehnologice ale proiectului.
Executarea epuismentelor apelor subterane
Cand este cazul, in functie de afluxul de apa si de permeabilitatea terenului se executa astfel:
1. Epuisment intermitent la aflux mic de apa se face cu pompa montata direct pe fundul sapaturii.
2. Epuisment direct intermitent la aflux moderat de apa se face cu drenuri cu pereti de colectare
si pompa cu sorb montat in put .
3. Epuisment direct continuu la aflux mijlociu de apa, se face
- cu drenuri filtre cu puturi de colectare si pompe multiple, daca nu se produc afuieri;
- cu incinta de filtre aciculare pe o treapta.
4. Epuisment direct continuu la aflux puternic de apa, se face:
- ca la punctul 3, numai daca nu se produc afuieri;
- cu doua incinte de filtre aciculare pe doua trepte;
- cu puturi filtre forate, echipate cu pompe submersibile sau pompe cu aer comprimat.
5. Solutii deosebite la aflux foarte puternic, cand pentru denivelarea panzei de apa sunt necesare:
crearea incintei de palplanse nepermeabila;
incinta din pereti mulati;
cheson deschis;
cheson cu aer comprimat.
In aceste cazuri sapatura cu epuisment se face numai dupa proiecte tehnologice, intocmite de
proiectant.
Se vor opri lucrarile de sapaturi numai in cazurile de accese puternice de ploaie si numai pe
durata acestora.

CAP 10. CONTROLUL EXECUTIEI


Controlul va fi executat de catre coordonatorul de lucrari sau de un sef ierarhic al acestuia.
Prin control se va urmari :
Respectarea normelor de protectie a muncii ;
Utilizarea corecta a echipamentelor si sculelor;
Corectitudinea completarii fiselor de lucru;
Derularea activitatii in conformitate cu proiectul, normele, procedurile si instructiunile in
vigoare.
Autocontrolul se realizează de catre seful de lucrare in toate etapele execuţiei si are drept scop
satisfacerea conditiilor referitoare la calitate impuse prin proiect si prin prescriptiile tehnice
specifice lucrarii.

CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:


verificarea trasarii axului;
verificarea pregatirii terenului de fundatie;
controlul compactarii terasamentului;
controlul caracteristicilor;
controlul capacitatii portante.

CAP 11. RAPOARTE SI INREGISTRARI

Completarea fisei de lucru


In fisa, coordonatorul de lucrari completeaza adresa obiectivului, data, numele sefului de lucrare
si cantitatile prevazute prin proiect.
In fisa de lucru seful lucrare completeaza in rubricile alocate programatul si realizarile zilnice.

RECEPTIA LUCRARILOR
Lucrarile vor fi supuse pe parcursul executiei unor receptii pe faze (proces verbal de lucrari
ascunse).
EXECUTIE UMPLUTURI

CAP. 1 SCOPUL INSTRUCTIUNII


Procedura are ca scop sa precizeze conditiile tehnice generale, fazele de executie, utilajele si
materialele necesare pentru executarea umpluturilor in conformitate cu cerintele de calitate
prevazute.
CAP. 2 DOMENIU DE APLICARE
Procedura se aplica la executia umpluturilor mecanice si manuale aferente lucrarilor de
constructii.
CAP 3. DEFINITII SI PRESCURTARI
Nu este cazul.
CAP 4. DOCUMENTE DE REFERINTA
Proiectele de executie cu detaliile de executie aferente.
Caietele de sarcini generale si specifice.
Standarde si normative tehnice in vigoare:
Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente C169-83;
Normativ pentru executarea trasarii de detaliu in constructii C83-75;
CAP 5. FORMATIA DE LUCRU
Formatia minima de lucru va fi formata din seful de lucrare, muncitori calificati si necalificati.
Seful de lucrare va stabili impreuna cu seful ierarhic numarul si nivelul calificarii profesionale
pentru membrii formatiei, functie de volumul de lucrari, posibilitatile de executie si tehnicitatea
lucrarii.
Seful de lucrare trebuie sa asigure conducerea efectiva a lucrarii incredintate, fiind unicul
responsabil de luarea tuturor masurilor tehnice, organizatorice si de protectia muncii din zona de
lucru.
CONDITII PREALABILE
Existenta documentatiei de executie si a prezentei proceduri.
Existenta procesului verbal de predare a amplasamentului liber de instalatii subterane.
Existenta procesului verbal de predare - primire a reperelor de tasare si de nivel.
Existenta proiectelor tehnologice pentru umpluturile in zonele in care trebuie protejate instalatii
subterane in functiune pe amplasament.
Existenta utilitatilor.
instalatia de aer comprimat;
instalatia de forta si iluminat;
existenta utilajelor mecanice de imprastiat si compactat in buna stare de functionare;
existenta de drumuri de acces la locul de executie al umpluturilor;
existenta unui numar suficient de mijloace de transport al pamantului, in buna stare de
functionare.
Echiparea echipelor de muncitori cu sculele necesare specifice pentru umpluturile manuale.
Existenta ordinului de incepere a lucrarilor.
MASURI PREVENTIVE
Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a normelor de protectia
muncii si PSI specifice activitatilor desfasurate.
Echipele vor fi dotate cu echipament de protectie specific: salopeta, casca, cizme de cauciuc, etc.
RESPONSABILITATI
Seful de lucrare raspunde de aplicarea intocmai a prezentei proceduri si a documentatiei de
executie si de intocmirea inregistrarilor de calitate.
Responsabilul CQ pe lucrare urmareste aplicarea intocmai a prezentei proceduri, a proiectului de
executie si intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate.
Ing. sef mecanic raspunde de existenta si buna functionare a sculelor si utilajelor
(autoancarcatoare, buldozere, autogredere, cilindri compactori, maiuri mecanice sau electrice,
autocamioane, etc).
Responsabilul AQ verifica prin sondaj calitatea lucrarilor executate si modul de intocmire,
evidenta si conservare a inregistrarilor de calitate.
CAP 6. ECHIPAMENTE SI MASURI SPECIFICE DE PROTECTIA MUNCII
Membrii formatiei de lucru nu au voie sa preia echipamentele de lucru si sa paraseasca incinta
firmei sau sa inceapa activitatea programata fara sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
-sa cunoasca legile, hotararile si alte acte normative care reglementeaza protectia muncii,
specifice fiecaruia la locul lui de munca;
Membrii formatiei de lucru sunt obligati ca la iesirea pe teren sa aiba la ei si sa foloseasca
conform normelor echipamentul de protectia muncii prevazut de lege.
NOTA :
membrii formatiei de lucru, inclusiv deserventii autoutilajelor si persoanele din control vor fi
echipati tot timpul cu casca de protectie.
Inainte de iesirea la lucru, membrii formatiei de lucru trebuie sa se asigure ca echipamentul este
complet, iar daca constata ca lipseste ceva, sa anunte Seful de Lucrare pentru completarea
acestuia.
Seful de lucrare are obligatia ca inainte de iesirea la lucru sa procedeze astfel:
sa semneze in Registrul ITI – PM (Instructiuni Tehnice Interne de Protectia Muncii) ca a luat la
cunostinta de normele de protectia muncii pe care trebuie sa le respecte in interventiile
programate;
sa nu plece la lucru daca starea de sanatate (mentala sau fizica) a lui sau a unui membru al
formatiei de lucru este precara ;
sa nu plece la lucru daca el, sau un membru al formatiei de lucru nu este echipat complet cu
echipament de protectia muncii conform normelor de protectia muncii in vigoare;
Membrii formatiei de lucru au obligatia ca inainte de plecarea la lucru sa procedeze astfel:
sa semneze in Registrul ITI – PM (Instructiuni Tehnice Interne de Protectia Muncii) ca au luat la
cunostinta normele de protectia muncii pe care trebuie sa le respecte in interventiile programate;
Operatorul de utilaj are obligatia ca inainte de iesirea pe poarta sa procedeza astfel:
sa semneze in Registrul ITI – PM (Instructiuni Tehnice Interne de Protectia Muncii) ca a luat la
cunostinta de normele de protectia muncii pe care trebuie sa le respecte in interventiile
programate;
sa nu plece la lucru daca starea de sanatate (mentala sau fizica) a lui sau a unui membru al
echipajului este precara ;
sa verifice starea autoutilajului atat din punct de vedere tehnic cat si estetic (sa nu prezinte
lovituri, sa nu fie murdar sau alte defectiuni);
in cazul in care autoutilajul este lovit, murdar sau are defectiuni, se va sesiza urgent
coordonatorul de lucrari si va consemna in fisa de predare-primire autoutilaj disfunctionalitatea
constatata (in caz contrar, la intoarcerea de pe teren si constatarea lor, acestea ii vor fi imputate).
Orice eveniment sau defectiune atat functionala cat si estetica a masinii (inclusiv cele referitoare
la degradarea autocolantului) va fi semnalata Sefului de Formatie
este interzis sa se faca deplasari cu utilajul care prezinta defectiuni care afecteaza siguranta
circulatiei.
Acordarea primului ajutor în caz de accidentare se va face in conformitate cu instructiunea
tehnica interna. Orice accident va fi raportat sefului direct in cel mai scurt timp.
Fiecare mijloc de transport trebuie sa aiba trusa sanitara completa in conformitate cu
regulamentul privind circulatia pe drumurile publice. Materialele din trusa medicala se vor folosi
pentru acordarea primului ajutor.
CAP 7. ECHIPAMENTE DE LUCRU SI MATERIALE
Fiecare formatie de lucru va pleca pe teren avand echipamentele si sculele necesare activitatii
prestate.
CAP 8. UTILAJE NECESARE
Se vor utiliza autoincarcatoare, buldozere, autogredere, cilindri compactori, maiuri mecanice sau
electrice, autocamioane.
Pe durata utilizarii se vor respecta in totalitate instructiunile de utilizare si intretinere ale
utilajelor si echipamentelor utilizate.
CAP 9. ETAPELE EXECUTIEI
Pregatirea suprafetei terenului pentru a putea permite executarea lucrarilor de umpluturi.
Transportul, imprastierea, nivelarea si compactarea.
Pregatirea terenului pentru executarea umpluturilor
Transportul pamantului din depozite, din sapaturi, sau din gropi de imprumut, se face cu
autobasculante.
Descarcarea pamantului din autocamioane se face in puncte stabilite pe suprafata de executie a
umpluturii astfel repartizate ca volumul de pamant descarcat in gramezi sa asigure prin
imprastiere grosimea stratului compactat, prescris in proiecte sau caietele de sarcini.
Grosimea optima a straturilor succesive care se astern in functie de tipul si caracteristicile tehnice
ale utilajului de compactare, este in general:
2030 cm la maiuri;
40 cm la cilindri compactori statici, netezi;
50 cm la cilindri compactori vibratori in cazul cind nu sunt alte grosimi prevazute prin proiectele
de executie sau caietele de sarcini.
Imprastierea pamantului din fiecare strat la grosimea stabilita ca la punctul anterior se face cu
buldozer, screper, autogreder, manual.
Imprastierea manuala nu este in general recomandata din cauza productivitatii foarte reduse,
decat la:
lucrari de volum mic;
unde utilajele nu pot avea loc de manevra;
lucrari in zona retelelor subterane existente.
Se executa cu lopata sau sapa.
Compactarea fiecarui strat de umplutura se face cu rulou compactor static neted sau pe pneu
tractat sau autopropulsat, cu rulou compactor cu crampoane (picior de oaie) tractat sau
autopropulsat, sau cu rulouri vibratoare netede sau pe pneuri tractate sau autopropulsate.
Compactarea manuala se face cu aceleasi observatii de la imprastierea manuala, dar cu maiuri
mecanice sau placi vibratoare cu motor termic sau electric.
Compactarea se face printr-un anumit numar de treceri pe aceeasi suprafata a stratului conform
proiectului de executie sau a caietului de sarcini.
Cand nu sunt prevazute numarul de treceri in proiecte si este indicat numai gradul de compactare
necesar a fi obtinut, se fac determinari in poligoane de proba, in care se stabileste numarul
necesar de treceri pentru obtinerea gradului de compactare indicat. Acestea se organizeaza de
obicei chiar in platforma care urmeaza sa fie realizata in umplutura.
In cadrul acestor determinari se stabileste si cantitatea de apa necesara la udarea fiecarui strat
pentru obtinerea umiditatii optime de compactare.
Verificarea compactarii fiecarui strat, ca si a suprafetei amprizei inaintea depunerii primului strat
se face prin prelucrarea unui numar de probe si efectuarea unor determinari.
Numarul de probe si al determinarilor se stabilesc la poligonul de proba, cand nu sunt prevazute
in caietul de sarcini al lucrarii.
Se vor opri lucrarile de umpluturi in cazurile de precipitatii intense, pe toata durata acestora.
Se va proteja suprafata stratului pe perioada precipitatiilor prin acoperirea cu prelate
impermeabile sau folii din plastic mai ales pe suprafata de strat pe care compactarea nu a fost
terminata inaintea inceperii precipitatiilor.
Suprafetele stratului a caror compactare a fost terminata, nu este necesar sa fie protejate prin
acoperire, compactarea asigurand o inchidere a porilor, iar panta suprafetei superioare a stratului
scurgerea apelor in afara amprizei umpluturii stratului.
Reluarea lucrarilor dupa intrerupere se va face numai dupa ce s-a atins o uscare a stratului,
eliminandu-se astfel excesul de apa, peste continutul necesar obtinerii umiditatii optime de
compactare.
CAP 10. CONTROLUL EXECUTIEI
Controlul va fi executat de catre coordonatorul de lucrari sau de un sef ierarhic al acestuia.
Prin control se va urmari :
Respectarea normelor de protectie a muncii ;
Utilizarea corecta a echipamentelor si sculelor;
Corectitudinea completarii fiselor de lucru;
Derularea activitatii in conformitate cu proiectul, normele, procedurile si instructiunile in
vigoare.
Autocontrolul se realizează de catre seful de lucrare in toate etapele execuţiei si are drept scop
satisfacerea conditiilor referitoare la calitate impuse prin proiect si prin prescriptiile tehnice
specifice lucrarii.
Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:
verificarea calitatii pamintului utilizat;
controlul grosimii straturilor asternute;
controlul compactarii terasamentelor;
CAP 11. RAPOARTE SI INREGISTRARI
Completarea fisei de lucru
In fisa, coordonatorul de lucrari completeaza adresa obiectivului, data, numele sefului de lucrare
si cantitatile prevazute prin proiect.
In fisa de lucru seful lucrare completeaza in rubricile alocate programatul si realizarile zilnice.
RECEPTIA LUCRARILOR
Lucrarile vor fi supuse pe parcursul executiei unor receptii pe faze (proces verbal de lucrari
ascunse).
EXECUTIE TERASAMENTE

CAP. 1 SCOPUL INSTRUCTIUNII


Procedura are ca scop sa precizeze conditiile tehnice generale, fazele de executie, utilajele si
materialele necesare pentru executarea terasamentelor in conformitate cu cerintele de calitate
prevazute.
CAP. 2 DOMENIU DE APLICARE
Procedura se aplica la executia terasamentelor aferente lucrarilor de constructii.
CAP 3. DEFINITII SI PRESCURTARI
PTE – procedura tehnica de executie
IL – instructiune de lucru
CAP 4. DOCUMENTE DE REFERINTA
Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.
HG 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora.
Caietul de sarcini al investitorului.
Proiectele de executie specifice obiectului care se executa ( profile trasversale si longitudinale,
etc.).
STAS 2914/94.
CAP 5. FORMATIA DE LUCRU
Formatia minima de lucru va fi formata din seful de lucrare, muncitori calificati si necalificati.
Seful de lucrare va stabili impreuna cu seful ierarhic numarul si nivelul calificarii profesionale
pentru membrii formatiei, functie de volumul de lucrari, posibilitatile de executie si tehnicitatea
lucrarii.
Seful de lucrare trebuie sa asigure conducerea efectiva a lucrarii incredintate, fiind unicul
responsabil de luarea tuturor masurilor tehnice, organizatorice si de protectia muncii din zona de
lucru.
RESPONSABILITATI
Responsabilul de lucrare
Asigura toate conditiile pentru executarea lucrarii conform documentatiei tehnice si prezentei
proceduri.
Urmareste si controleaza desfasurarea activitatilor de executie.
Asigura inregistrarile corespunzatoare acestei categorii de lucrari, impreuna cu responsabilul
tehnic atestat si reprezentantul autorizat al clientului.
Asigura conditiile necesare desfasurarii activitatii inspectiilor autorizate (conform PAC, cerinte
contractuale, legislatie in vigoare, etc.).
Responsabilul tehnic atestat MLPTL
Verifica executia lucrarii
Participa la incheierea Procesului-Verbal de lucrari ascunse
Participa la faze determinante a lucrarii.
Conditii prealabile
Existenta pe santier a acestei proceduri
Pregatirea muncitorilor necesari pentru realizarea lucrarilor de asternare a mixturilor asfaltice
inclusiv instruirea suplimentara a acestora
Prevenirea pe santier a necesarului utilajelor, sculelor si materialelor necesare pentru a desfasura
lucrarea si care trebuie sa fie verificate de seful santierului si acceptate de inginer ( consultant)
Dotarea muncitorilor cu echipamente de protectie: salopete, casti, incaltaminte rezistenta la
caldura, manusi de cauciuc, etc., conform NTS.
Coordonarea stricta intre toate formatiile de executie pe tot parcursul realizarii lucrarilor
Asigurarea tuturor conditiilor necesare lucrarilor executate sub circulatie.
Masuri preventive
Executantii trebuie sa fie instruiti si trebuie sa fie respectate normelor tehnice privitor la lucrarea
si prevederile prezentei proceduri tehnice de executie a lucrarilor.
O atentie speciala trebuie data instruirii echipei pentru situatia de pericol datorat vehiculelor ce
circula pe banda adiacenta
CAP 6. ECHIPAMENTE SI MASURI SPECIFICE DE PROTECTIA MUNCII
Membrii formatiei de lucru nu au voie sa preia echipamentele de lucru si sa paraseasca incinta
firmei sau sa inceapa activitatea programata fara sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
-sa cunoasca legile, hotararile si alte acte normative care reglementeaza protectia muncii,
specifice fiecaruia la locul lui de munca;
Membrii formatiei de lucru sunt obligati ca la iesirea pe teren sa aiba la ei si sa foloseasca
conform normelor echipamentul de protectia muncii prevazut de lege.
NOTA :
membrii formatiei de lucru, inclusiv deserventii autoutilajelor si persoanele din control vor fi
echipati tot timpul cu casca de protectie.
Inainte de iesirea la lucru, membrii formatiei de lucru trebuie sa se asigure ca echipamentul este
complet, iar daca constata ca lipseste ceva, sa anunte Seful de Lucrare pentru completarea
acestuia.
Seful de lucrare are obligatia ca inainte de iesirea la lucru sa procedeze astfel:
sa semneze in Registrul ITI – PM (Instructiuni Tehnice Interne de Protectia Muncii) ca a luat la
cunostinta de normele de protectia muncii pe care trebuie sa le respecte in interventiile
programate;
sa nu plece la lucru daca starea de sanatate (mentala sau fizica) a lui sau a unui membru al
formatiei de lucru este precara ;
sa nu plece la lucru daca el, sau un membru al formatiei de lucru nu este echipat complet cu
echipament de protectia muncii conform normelor de protectia muncii in vigoare;
Membrii formatiei de lucru au obligatia ca inainte de plecarea la lucru sa procedeze astfel:
sa semneze in Registrul ITI – PM (Instructiuni Tehnice Interne de Protectia Muncii) ca au luat la
cunostinta normele de protectia muncii pe care trebuie sa le respecte in interventiile programate;
Operatorul de utilaj are obligatia ca inainte de iesirea pe poarta sa procedeza astfel:
sa semneze in Registrul ITI – PM (Instructiuni Tehnice Interne de Protectia Muncii) ca a luat la
cunostinta de normele de protectia muncii pe care trebuie sa le respecte in interventiile
programate;
sa nu plece la lucru daca starea de sanatate (mentala sau fizica) a lui sau a unui membru al
echipajului este precara ;
sa verifice starea autoutilajului atat din punct de vedere tehnic cat si estetic (sa nu prezinte
lovituri, sa nu fie murdar sau alte defectiuni);
in cazul in care autoutilajul este lovit, murdar sau are defectiuni, se va sesiza urgent
coordonatorul de lucrari si va consemna in fisa de predare-primire autoutilaj disfunctionalitatea
constatata (in caz contrar, la intoarcerea de pe teren si constatarea lor, acestea ii vor fi imputate).
Orice eveniment sau defectiune atat functionala cat si estetica a masinii (inclusiv cele referitoare
la degradarea autocolantului) va fi semnalata Sefului de Formatie
este interzis sa se faca deplasari cu utilajul care prezinta defectiuni care afecteaza siguranta
circulatiei.
Acordarea primului ajutor în caz de accidentare se va face in conformitate cu instructiunea
tehnica interna. Orice accident va fi raportat sefului direct in cel mai scurt timp.
Fiecare mijloc de transport trebuie sa aiba trusa sanitara completa in conformitate cu
regulamentul privind circulatia pe drumurile publice. Materialele din trusa medicala se vor folosi
pentru acordarea primului ajutor.
CAP 7. ECHIPAMENTE DE LUCRU SI MATERIALE
Fiecare formatie de lucru va pleca pe teren avand echipamentele si sculele necesare activitatii
prestate.
CAP 8. UTILAJE NECESARE
Se vor utiliza autoincarcatoare, buldozere, autogredere, cilindri compactori, maiuri mecanice sau
electrice, autocamioane, excavatoare, etc.
Pe durata utilizarii se vor respecta in totalitate instructiunile de utilizare si intretinere ale
utilajelor si echipamentelor utilizate.
CAP 9. ETAPELE EXECUTIEI
Lucrari de terasamente se vor executa astfel cat fazele procesului tehnologic sa se succeada fara
decalaje intre diferite faze de lucru care ar putea conduce la inmuierea pamantului din ampriza
de catre apele meteorice.
Patul drumului se executa conform STAS 2914/94.
Terasamentele vor fi compacte pana la atingerea gradului de compactare PROCTOR normal de
100%.
Realizarea patului presupune ( functia de proiecte de executie elaborata de fiecare lucrare in
parte):
Desfacerea trotuarelor;
Desfacerea bordurilor;
Transportul la groapa a deseurilor;
Sapatura pentru realizarea patului;
Pregatirea patului fundatiei;
Asternarea geotextului.
Toate cantitatile de pamant rezultate din sapatura si cele de desfaceri de pavaje, se vor transporta
la groapa ecologica.
Verificare compactarii se face prin probe de laborator, asigurandu-se gradul de compactare
PROCTOR normal 100% abaterile limitata fiind de 3% la maximul 10% din numarul de probe
prelevate.
La terminarea lucrarilor de terasamente se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a
lucrarilor verificandu-se:
Concordanta lucrarilor cu prevederile caietului de sarcini;
Natura pamantului din patul drumului;
Concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini.
CAP 10. CONTROLUL EXECUTIEI
Controlul va fi executat de catre coordonatorul de lucrari sau de un sef ierarhic al acestuia.
Prin control se va urmari :
Respectarea normelor de protectie a muncii ;
Utilizarea corecta a echipamentelor si sculelor;
Corectitudinea completarii fiselor de lucru;
Derularea activitatii in conformitate cu proiectul, normele, procedurile si instructiunile in
vigoare.
Autocontrolul se realizează de catre seful de lucrare in toate etapele execuţiei si are drept scop
satisfacerea conditiilor referitoare la calitate impuse prin proiect si prin prescriptiile tehnice
specifice lucrarii.
Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:
verificarea trasarii axului;
verificarea pregatirii terenului de fundare;
verificarea calitatii pamintului utilizat;
controlul grosimii straturilor asternute;
controlul compactarii terasamentelor;
controlul caracteristicilor platformei;
controlul capacitatii portante.

CAP 11. RAPOARTE SI INREGISTRARI


Completarea fisei de lucru
In fisa, coordonatorul de lucrari completeaza adresa obiectivului, data, numele sefului de lucrare
si cantitatile prevazute prin proiect.
In fisa de lucru seful lucrare completeaza in rubricile alocate programatul si realizarile zilnice.
RECEPTIA LUCRARILOR
Lucrarile vor fi supuse pe parcursul executiei unor receptii pe faze (proces verbal de lucrari
ascunse).
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
trasarea si sablonarea lucrarii;
compactarea.
EXECUTIA STRATURILOR DE NISIP SI PIETRIS

CAP. 1 SCOPUL INSTRUCTIUNII


Prezent procedura se aplica pentru realizarea stratului de nisip si pietris la drumuri si alei si retele
de alimentare cu apa si canalizare. El cuprinde conditiile tehnice comune care trebuie indeplinite
la executie, controlul de calitate si conditiile de receptie a acestor lucrari.
CAP. 2 DOMENIU DE APLICARE
Procedura se aplica la realizarea stratului de nisip si pietris la drumuri si retele de alimentare cu
apa si canalizare.
CAP 3. DEFINITII SI PRESCURTARI
N.T.S .- Norme de securitatea muncii
P.S. I. - Norme de prevenire si stingere a incendiilor
C.Q. - Control calitate
PTE – procedura tehnica de executie
CAP 4. DOCUMENTE DE REFERINTA
Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.
HG 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora.
Caietul de sarcini al investitorului.
Proiectele de executie specifice obiectului care se executa ( profile trasversale si longitudinale,
etc.).
SR 13043/2003 Agregate pentru amestecuri bituminoase si pentru finisarea suprafetelor utilizate
la constructia soselelor a aeroporturilor si altor zone cu trafic.
CAP 5. FORMATIA DE LUCRU
Formatia minima de lucru va fi formata din seful de lucrare, muncitori calificati si necalificati.
Seful de lucrare va stabili impreuna cu seful ierarhic numarul si nivelul calificarii profesionale
pentru membrii formatiei, functie de volumul de lucrari, posibilitatile de executie si tehnicitatea
lucrarii.
Seful de lucrare trebuie sa asigure conducerea efectiva a lucrarii incredintate, fiind unicul
responsabil de luarea tuturor masurilor tehnice, organizatorice si de protectia muncii din zona de
lucru.
CAP 6. ECHIPAMENTE SI MASURI SPECIFICE DE PROTECTIA MUNCII
Membrii formatiei de lucru nu au voie sa preia echipamentele de lucru si sa paraseasca incinta
firmei sau sa inceapa activitatea programata fara sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
-sa cunoasca legile, hotararile si alte acte normative care reglementeaza protectia muncii,
specifice fiecaruia la locul lui de munca;
Membrii formatiei de lucru sunt obligati ca la iesirea pe teren sa aiba la ei si sa foloseasca
conform normelor echipamentul de protectia muncii prevazut de lege.
NOTA :
membrii formatiei de lucru, inclusiv deserventii autoutilajelor si persoanele din control vor fi
echipati tot timpul cu casca de protectie.
Inainte de iesirea la lucru, membrii formatiei de lucru trebuie sa se asigure ca echipamentul este
complet, iar daca constata ca lipseste ceva, sa anunte Seful de Lucrare pentru completarea
acestuia.
Seful de lucrare are obligatia ca inainte de iesirea la lucru sa procedeze astfel:
sa semneze in Registrul ITI – PM (Instructiuni Tehnice Interne de Protectia Muncii) ca a luat la
cunostinta de normele de protectia muncii pe care trebuie sa le respecte in interventiile
programate;
sa nu plece la lucru daca starea de sanatate (mentala sau fizica) a lui sau a unui membru al
formatiei de lucru este precara ;
sa nu plece la lucru daca el, sau un membru al formatiei de lucru nu este echipat complet cu
echipament de protectia muncii conform normelor de protectia muncii in vigoare;
Membrii formatiei de lucru au obligatia ca inainte de plecarea la lucru sa procedeze astfel:
sa semneze in Registrul ITI – PM (Instructiuni Tehnice Interne de Protectia Muncii) ca au luat la
cunostinta normele de protectia muncii pe care trebuie sa le respecte in interventiile programate;
Operatorul de utilaj are obligatia ca inainte de iesirea pe poarta sa procedeza astfel:
sa semneze in Registrul ITI – PM (Instructiuni Tehnice Interne de Protectia Muncii) ca a luat la
cunostinta de normele de protectia muncii pe care trebuie sa le respecte in interventiile
programate;
sa nu plece la lucru daca starea de sanatate (mentala sau fizica) a lui sau a unui membru al
echipajului este precara ;
sa verifice starea autoutilajului atat din punct de vedere tehnic cat si estetic (sa nu prezinte
lovituri, sa nu fie murdar sau alte defectiuni);
in cazul in care autoutilajul este lovit, murdar sau are defectiuni, se va sesiza urgent
coordonatorul de lucrari si va consemna in fisa de predare-primire autoutilaj disfunctionalitatea
constatata (in caz contrar, la intoarcerea de pe teren si constatarea lor, acestea ii vor fi imputate).
Orice eveniment sau defectiune atat functionala cat si estetica a masinii (inclusiv cele referitoare
la degradarea autocolantului) va fi semnalata Sefului de Formatie
este interzis sa se faca deplasari cu utilajul care prezinta defectiuni care afecteaza siguranta
circulatiei.
Acordarea primului ajutor în caz de accidentare se va face in conformitate cu instructiunea
tehnica interna. Orice accident va fi raportat sefului direct in cel mai scurt timp.
Fiecare mijloc de transport trebuie sa aiba trusa sanitara completa in conformitate cu
regulamentul privind circulatia pe drumurile publice. Materialele din trusa medicala se vor folosi
pentru acordarea primului ajutor.
RESPONSABILITATI
Responsabilul de lucrare
Asigura toate conditiile pentru executarea lucrarii conform documentatiei tehnice si prezentei
proceduri.
Urmareste si controleaza desfasurarea activitatilor de executie.
Asigura inregistrarile corespunzatoare acestei categorii de lucrari, impreuna cu responsabilul
tehnic atestat si reprezentantul autorizat al clientului.
Asigura conditiile necesare desfasurarii activitatii inspectiilor autorizate (conform PAC, cerinte
contractuale, legislatie in vigoare, etc.).
Responsabilul tehnic atestat MLPTL
Verifica executia lucrarii
Participa la incheierea Procesului-Verbal de lucrari ascunse
Participa la fazele determinante ale lucrarii .
PROCEDURA
Conditii prealabile
Existenta pe santier a acestei proceduri
Pregatirea muncitorilor necesari pentru realizarea lucrarilor de asternare agregate inclusiv
instruirea suplimentara a acestora
Prevenirea pe santier a necesarului utilajelor, sculelor si materialelor necesare pentru a desfasura
lucrarea si care trebuie sa fie verificate de seful santierului si acceptate de inginer ( consultant)
Dotarea muncitorilor cu echipamente de protectie: salopete, casti, incaltaminte rezistenta la
caldura, manusi de cauciuc, etc., conform NTSM.
Coordonarea stricta intre toate formatiile de executie pe tot parcursul realizarii lucrarilor
Asigurarea tuturor conditiilor necesare lucrarilor rutiere executate sub circulatie.
Masuri preventive
Executantii trebuie sa fie instruiti si trebuie sa fie respectate normelor tehnice privitor la lucrarea
si prevederile prezentei proceduri tehnice de executie a lucrarilor.
CAP 7. ECHIPAMENTE DE LUCRU SI MATERIALE
Fiecare formatie de lucru va pleca pe teren avand echipamentele si sculele necesare activitatii
prestate.
CAP 8. UTILAJE NECESARE
Pe durata utilizarii se vor respecta in totalitate instructiunile de utilizare si intretinere ale
utilajelor si echipamentelor utilizate.
Se vor utiliza autoincarcatoare, buldozere, autogredere, cilindri compactori, autocamioane,
cisterne, etc
CAP 9. ETAPELE EXECUTIEI
Executia straturilor de fundatie cu functia de rezistenta, drenant, anticapilar si izolant necesita
urmatoarele aplicatii:
Descarcarea nisipului la locul de punere in opera se va face prin basculare;
Imprastierea si nivelarea nisipului se face cu respectarea caracteristicilor geometrice stabilite
anterior ( grosime strat, pante, etc.)
Compactarea nisipului
In zonele cu diverse obstacole precum si in zonele inguste se executa operatii de compactare
folosindu-se mai mecanic si placi vibratoare cu o stropire cu apa in prealabil.
CAP 10. CONTROLUL EXECUTIEI
Controlul va fi executat de catre coordonatorul de lucrari sau de un sef ierarhic al acestuia.
Prin control se va urmari :
Respectarea normelor de protectie a muncii ;
Utilizarea corecta a echipamentelor si sculelor;
Corectitudinea completarii fiselor de lucru;
Derularea activitatii in conformitate cu proiectul, normele, procedurile si instructiunile in
vigoare.
Autocontrolul se realizează de catre seful de lucrare in toate etapele execuţiei si are drept scop
satisfacerea conditiilor referitoare la calitate impuse prin proiect si prin prescriptiile tehnice
specifice lucrarii.
CAP 11. RAPOARTE SI INREGISTRARI
Completarea fisei de lucru
In fisa, coordonatorul de lucrari completeaza adresa obiectivului, data, numele sefului de lucrare
si cantitatile prevazute prin proiect.
In fisa de lucru seful lucrare completeaza in rubricile alocate programatul si realizarile zilnice.
INREGISTRARI
Carnete de masuratori
Registru de laborator
Proces verbal de faza determinanta
Proces verbal de receptie pe faze
EXECUTAREA FUNDATIILOR DIN
BALAST SI BALAST OPTIMAL

CAP. 1 SCOPUL INSTRUCTIUNII


Procedura are ca scop sa precizeze conditiile tehnice generale, fazele de executie, utilajele si
materialele necesare pentru executarea executarea fundatiilor din balast si balast optimal in
conformitate cu cerintele de calitate prevazute.
CAP. 2 DOMENIU DE APLICARE
Procedura se va utiliza la executia straturilor la oricare fundatii ce se executa cu balast sau balast
optimal.
CAP 3. DEFINITII SI PRESCURTARI
PTE – procedura tehnica de executie
IL – instructiune de lucru
MSIM – Manualul sistemului integrat de management
CAP 4. DOCUMENTE DE REFERINTA
STANDARD SR EN ISO 9001/2008- Sistem de mamagemental calitatii , cerinte , specifica
cerintele de management al calitatii pentru organizatiile care este necesar sa demonstreze
capabilitatea lor de a furniza produse care sa indeplinesca cerintele clientilor , precum si cerintele
de reglementare aplicabile , avand drept scop cresterea satisfactiei clientului .
Hotararea Guvernului Romaniei Nr. 766/1997 – Anexa nr.2 - Regulamentul privind asigurarea si
conducerea calitatii in constructii
• Proiect de executie.
• Caiet de sarcini
• Standardele si normativele tehnice in vigoare in Romania.
CAP 5. FORMATIA DE LUCRU
Formatia minima de lucru va fi formata din seful de lucrare, muncitori calificati si necalificati.
Seful de lucrare va stabili impreuna cu seful ierarhic numarul si nivelul calificarii profesionale
pentru membrii formatiei, functie de volumul de lucrari, posibilitatile de executie si tehnicitatea
lucrarii.
Seful de lucrare trebuie sa asigure conducerea efectiva a lucrarii incredintate, fiind unicul
responsabil de luarea tuturor masurilor tehnice, organizatorice si de protectia muncii din zona de
lucru.
RESPONSABILITATI
Seful de lucrare raspunde de aplicarea intocmai a prezentei proceduri si a documentatiei de
executie, de intocmirea inregistrarilor de calitate si evidenta acestora.
Responsabilul CQ pe lucrare urmareste aplicarea intocmai a prezentei proceduri, a proiectului de
executie, intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate si evidenta acestora.
Seful mecanizarii raspunde de asigurarea si buna functionare a instalatiilor si utilajelor necesare
executiei lucrarii.
Seful de laborator raspunde de efectuarea determinarilor si incercarilor impuse de caietul de
sarcini inainte si pe parcursul executiei lucrarilor si intocmirea corecta a inregistrarilor in
documentele tipizate.
CONDITII PREALABILE
Asigurarea pe santier a documentatiei de executie aferente lucrarii precum si a prezentei
proceduri.
Instruirea personalului care concura la realizarea lucrarilor de fundatii rutiere in scopul
insusirii proiectelor de executie, caietelor de sarcini, standardelor, normativelor si procedurilor
care se refera la faza respectiva de lucru.
Asigurarea pe santier a materialelor necesare executarii fundatiilor rutiere: balast sau alte
agregate naturale agreate de consultant.
Existenta certificatelor de calitate pentru materialele ce vor fi puse in opera si a
proceselor verbale de receptie calitativa.
Existenta formularelor tipizate si a inregistrarilor de calitate facute in urma verificarii
agregatelor care vor fi puse in opera si a compozitiei balastului optimal.
Existenta buletinelor pentru determinarea caracteristicelor de compactare stabilite prin
incercarea proctor modificat.
Existenta inregistrarilor de calitate pentru patul drumului (terasamente ), vezi PTE,
sapaturi, umpluturi si incheierea procesului verbal de receptie calitativa si faza determinata.
Existenta utilitatilor si anume:
Drumuri de acces corespunzatoare.
Mijloace adecvate de transport pentru materiale.
Instalatii pentru realizarea balastului optimal cu parametrii tehnici si amenajari
functionale corespunzatoare.
Autocisterne pentru apa la locul de punere in opera.
Instalatii mobile de forta si iluminat (grupuri electrogene).
Macarale adecvate pentru montaje si manipulari.
Excavatoare cu picon si excavatoare pe pneuri pentru casete.
Autogredere.
Excavatoare pe senile si buldozere pentru variantele provizorii de circulatie.
Placi vibrante - 500mm, cilindri compactori cu latime de 1m si rulouri compactoare
manuale.
Motocompresoare cu debit de aer corespunzator si accesorii (furtune de 25-30m,
picamere).
Panouri si indicatoare de semnalizare pentru circulatie conform planului de management
al traficului.
Asigurarea fortei de munca (echipe de muncitori), a formatiei topo si supravegherii
tehnice.
Dotarea echipelor de lucru cu unelte specifice: lopeti, tirnacoape, etc. precum si cu
mijloace de masura necesare(metru, ruleta, teuri).
Echipele de lucru vor fi dotate cu echipament de protectie specific: salopeta, casca, cizme
de cauciuc etc. conform N.T.S. in vigoare.
MASURI PREVENTIVE
Se va urmari instruirea si respectarea de catre executant a normelor de protectie a muncii,
PSI si a normelor pentru executia lucrarilor sub circulatie specifice lucrarilor desfasurate.
CAP 6. ECHIPAMENTE SI MASURI SPECIFICE DE PROTECTIA MUNCII
Membrii formatiei de lucru nu au voie sa preia echipamentele de lucru si sa paraseasca incinta
firmei sau sa inceapa activitatea programata fara sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
-sa cunoasca legile, hotararile si alte acte normative care reglementeaza protectia muncii,
specifice fiecaruia la locul lui de munca;
Membrii formatiei de lucru sunt obligati ca la iesirea pe teren sa aiba la ei si sa foloseasca
conform normelor echipamentul de protectia muncii prevazut de lege.
NOTA :
membrii formatiei de lucru, inclusiv deserventii autoutilajelor si persoanele din control vor fi
echipati tot timpul cu casca de protectie.
Inainte de iesirea la lucru, membrii formatiei de lucru trebuie sa se asigure ca echipamentul este
complet, iar daca constata ca lipseste ceva, sa anunte Seful de Lucrare pentru completarea
acestuia.
Seful de lucrare are obligatia ca inainte de iesirea la lucru sa procedeze astfel:
sa semneze in Registrul ITI – PM (Instructiuni Tehnice Interne de Protectia Muncii) ca a luat la
cunostinta de normele de protectia muncii pe care trebuie sa le respecte in interventiile
programate;
sa nu plece la lucru daca starea de sanatate (mentala sau fizica) a lui sau a unui membru al
formatiei de lucru este precara ;
sa nu plece la lucru daca el, sau un membru al formatiei de lucru nu este echipat complet cu
echipament de protectia muncii conform normelor de protectia muncii in vigoare;
Membrii formatiei de lucru au obligatia ca inainte de plecarea la lucru sa procedeze astfel:
sa semneze in Registrul ITI – PM (Instructiuni Tehnice Interne de Protectia Muncii) ca au luat la
cunostinta normele de protectia muncii pe care trebuie sa le respecte in interventiile programate;
Operatorul de utilaj are obligatia ca inainte de iesirea pe poarta sa procedeza astfel:
sa semneze in Registrul ITI – PM (Instructiuni Tehnice Interne de Protectia Muncii) ca a luat la
cunostinta de normele de protectia muncii pe care trebuie sa le respecte in interventiile
programate;
sa nu plece la lucru daca starea de sanatate (mentala sau fizica) a lui sau a unui membru al
echipajului este precara ;
sa verifice starea autoutilajului atat din punct de vedere tehnic cat si estetic (sa nu prezinte
lovituri, sa nu fie murdar sau alte defectiuni);
in cazul in care autoutilajul este lovit, murdar sau are defectiuni, se va sesiza urgent
coordonatorul de lucrari si va consemna in fisa de predare-primire autoutilaj disfunctionalitatea
constatata (in caz contrar, la intoarcerea de pe teren si constatarea lor, acestea ii vor fi imputate).
Orice eveniment sau defectiune atat functionala cat si estetica a masinii (inclusiv cele referitoare
la degradarea autocolantului) va fi semnalata Sefului de Formatie
este interzis sa se faca deplasari cu utilajul care prezinta defectiuni care afecteaza siguranta
circulatiei.
Acordarea primului ajutor în caz de accidentare se va face in conformitate cu instructiunea
tehnica interna. Orice accident va fi raportat sefului direct in cel mai scurt timp.
Fiecare mijloc de transport trebuie sa aiba trusa sanitara completa in conformitate cu
regulamentul privind circulatia pe drumurile publice. Materialele din trusa medicala se vor folosi
pentru acordarea primului ajutor.
CAP 7. ECHIPAMENTE DE LUCRU SI MATERIALE
Fiecare formatie de lucru va pleca pe teren avand echipamentele si sculele necesare activitatii
prestate.
CAP 8. UTILAJE NECESARE
Se vor utiliza autoincarcatoare, buldozere, autogredere, cilindri compactori, autocamioane,
cisterne, etc
Pe durata utilizarii se vor respecta in totalitate instructiunile de utilizare si intretinere ale
utilajelor si echipamentelor utilizate.
CAP 9. ETAPELE EXECUTIEI
ACTIUNI IMPLICATE
Lucrari pregatitoare.
Prepararea amestecului de balast optimal.
Transportul balastului sau a amestecului de balast optimal.
Experimentarea punerii in opera a balastului sau a balastului optimal.
Asternerea si nivelarea.
Compactarea.
Protejarea straturilor de fundatie din balast sau balast optimal.
PROCEDURA
Lucrari pregatitoare la executia stratului de fundatie din balast sau balast optimal se va trece
numai dupa efectuarea urmatoarelor operatii.
Receptionarea lucrarilor de terasamente in conformitate cu prevederile din caietele de sarcini
pentru realizarea acestor lucruri.
Verificarea topo la cota finala, terasamentul si intocmirea inregistrarilor de calitate (procese
verbale de receptie calitativa pe faze de lucrari).
Verificarea si reglarea utilajelor si dispozitivelor necesare punerii in opera a balastului si a
balastului optimal.
Executarea lucrarilor pentru drenarea apelor din fundatii: drenuri transversale de acostament,
drenuri longitudinale de acostament si racordarile stratului de fundatii la dispozitivele de
colectare si evacuare a apelor.
Prepararea amestecului de balast optimal.
Prepararea amestecului de balast optimal se realizeaza in instalatii in flux continuu de dozare si
malaxare.
Instalatia de preparare trebuie sa asigure compozitia granulometrica prevazuta in caietul de
sarcini.
Statia sau instalatia de preparare trebuie sa dispuna de toate dotarile necesare privind depozitarea
agregatelor conform normativ NE 012 /99.
Inainte de inceperea lucrarilor se va experimenta prepararea amestecului pentru a verifica daca
reteta data de laborator asigura caracteristicile cerute. Cu ocazia acestor verificari se va stabili si
durata minima de malaxare care trebuie sa asigure o buna omogenitate a amestecului preparat.
Cantitatea de apa necesara amestecului se va corecta in functie de umiditatea naturala a
agregatelor astfel incit la punerea in opera sa fie asigurata umiditatea de compactare stabilita in
laborator, tinindu-se seama si de pierderile de apa in timpul transportului.
Amestecul de balast optimal si apa dupa malaxarea pina la omogenizare se introduce in buncarul
de stocare a materialului din care se descarca in autobasculante
Transportul balastului si a balastului optimal.
Balastul sau amestecul de balast optimal se transporta la locul de punere in opera cu
autobasculante.
Experimentarea punerii in opera a balastului optimal.
Experimentarea se face pe un tronson de proba de minim 30m lungime si are drept scop de a
stabili pe santier componenta atelierului de compactare, reglarea utilajelor si dispozitivelor de
punere in opera, stabilirea parametrilor compactarii, grosimea optima de asternere, conditiile de
compactare, intensitatea de compactare pentru realizarea cotelor din proiect si o suprafatare
corecta.
In cazul in care gradul de compactare nu poate fi obtinut va trebui sa se realizeze o noua
incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului folosit.
Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta pentru
restul lucrarii.
Asternerea si nivelarea.
Asternerea si nivelarea balastului pentru fundatii din balast sau balast optimal se executa pe
straturi, cu mijloace adecvate.
Pentru executia fundatiei din balast la casete lucrarile se executa etapizat.
Asternerea si nivelarea balastului se face dupa receptionarea terasamentelor atit pentru casetele
de la marginea partii carosabile existente cit si pentru partile din drum la care este necesara
inlocuirea sistemului rutier existent, in conformitate cu datele din proiectul de executie.
Balastul se asterne in functie de cota prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare
stabilita pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea pantei si a latimii prevazute in proiect.
Cantitatea de apa necesara pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de
laborator tinind seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitindu-se supraumezirea.
Nu se va folosi pentru fundatii balast inghetat si nu se va asterne balastul peste pamint inghetat
sau/si acoperit cu zapada sau gheata.
Compactarea fundatiilor din balast sau balast optimal.
Compactarea se face cu atelierul de compactare aprobat de consultant, stabilit pe
tronsonul experimental, respectindu-se intocmai componenta acestuia, viteza, tehnologia si
intensitatea de compactare.
Compactarea fundatiilor la casete se face cu placi vibrante de 500mm iar pentru celelalte
care se vor ramforsa cu cilindrii compactori.
Denivelarile mai mari decit cele prevazute in normative sau in caietele de sarcini care
ramin dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si apoi suprafetele respective se
reniveleaza si se compacteaza din nou.
CAP 10. CONTROLUL EXECUTIEI
Controlul va fi executat de catre coordonatorul de lucrari sau de un sef ierarhic al acestuia.
Prin control se va urmari :
Respectarea normelor de protectie a muncii ;
Utilizarea corecta a echipamentelor si sculelor;
Corectitudinea completarii fiselor de lucru;
Derularea activitatii in conformitate cu proiectul, normele, procedurile si instructiunile in
vigoare.
Autocontrolul se realizează de catre seful de lucrare in toate etapele execuţiei si are drept scop
satisfacerea conditiilor referitoare la calitate impuse prin proiect si prin prescriptiile tehnice
specifice lucrarii.
CAP 11. RAPOARTE SI INREGISTRARI
Completarea fisei de lucru
In fisa, coordonatorul de lucrari completeaza adresa obiectivului, data, numele sefului de lucrare
si cantitatile prevazute prin proiect.
In fisa de lucru seful lucrare completeaza in rubricile alocate programatul si realizarile zilnice.
INREGISTRARI
Inregistrari de laborator asupra materialelor si a amestecului preparat.
Bon de comanda balast optimal
Bon de transport balast sau balast optimal
Proces verbal de determinare a caracteristicilor realizate si stabilirea atelierului de compactare
rezultat din procedeele efectuate pe tronsonul experimental.
Inregistrari de laborator asupra gradelor de compactare obtinute
Proces verbal de receptie calitativa pe faze de lucrari
Proces verbal de receptie calitativa pe faze determinante
ROLURILE SI RESPONSABILITATILE PERSONALULUI

Pe baza experientei noastre in prestarea de servicii similare si a datelor furnizate in cadrul


documentatiei de atribuire in cele ce urmeaza va detaliem abordarea noastra ce include
confirmarea intelegerii cerintelor solicitate si care asigura indeplinirea cu success a acestora.
Personalul si ulitajele vor fi suplimentate in functie de necesitate, pentru executarea
lucrarii calitativ si in termenul propus.
Meserie Ore alocate Personae alocate
BETONIST 443.409 4
CIOPLITOR PIATRA 166.780 1
DULGHER CONSTRUCTII 1433.628 6
FAIANTAR 293.750 2
FIERAR BETON 570.639 5
FINISOR TERASAMENTE 29.932 1
GEAMGIU 27.230 1
INSTALATOR ELECTRICIAN 969.824 4
INSTALATOR SANITAR 347.737 4
INSTALATOR INCALZIRE 677.609 4
INSTALATOR FRIGOTEHNIST 4.780 1
INSTALATOR VENTILATORIST 100.470 1
INSTALATOR ALIMENTARE CU APA 31.051 1
IPSOSAR 96.770 1
IZOLATOR HIDROFUG 537.780 2
MONTATOR PREFABRICATE BETON 27.450 1
MOZAICAR 401.180 2
PARCHETAR 43.860 1
PAVATOR 193.209 1
PIETRAR 14.409 1
TINICHIGIU SANT 57.780 1
ZUGRAV VOPSITOR 487.512 2
ZIDAR 2344.508 5
SAPATOR 1078.172 5
MUNCITOR DESERVIRE C-TII.MONTAJ 2128.961 8
ELECTRICIAN LINII ELECTRICE AERIENE 43.568 1
ELECTRICIAN CABLURI SUBTERANE 30.610 1
ELECTRICIAN POST TRAFO 8.727 1
ELECTRONIST 16.000 1
LACATUS CONSTRUCTII METALICE 97.744 1
LACATUS MONTAJ AGREGATE ENERGETICE 4.160 1
LACATUS MECANIC INTRETINERE- 10.050 1
MONTATOR APARATAJ ELECTRIC 13.400 1
SUDOR ELECTRIC 13.274 1
VOPSITOR INDUSTRIAL 0.800 1
MONTATOR CONSTRUCTII METALICE 18.088 1
MUNCITOR DESERVIRE C-TII MASINI 107.060 1
TIMPLAR 176.250 1
PEISAGIST 265.720 2
MUNCITOR DESERVIRE GOSPODARIE 80.900 1
LACATUS CONSTRUCTII METALICE- 8.918 1
LACATUS MONTAJ UTILAJ-B 0.510 1
SUDOR ELECTRIC-B 0.864 1
VOPSITOR INDUSTRIAL 0.760 1
MUNCITOR INCARCARE-DESCARCARE 24.003 1

Utilaje Ore alocate Utilaje


alocate
ORA PR AUTOMACARA CU BRAT CU ZABRELE 8.000 1
ORA PR GRINDA MET.EXTENS 14040.000 1
ORA PR POP METALIC EXTENS PE5100 42120.000 1
ELECTROCOMPRES.MOBIL DE JOASA PRES. 3.150 1
MOTOCOMPR.MOBIL JOASA PRESIUNE 0.038 1
GRUP TERMIC DE SUDURA 28-35KW 0.320 1
EXCAVATOR PE SENILE CU O CUPA 3.337 1
AUTOGREDER PINA LA 175CP 0.603 1
BETONIERACUCADERELIBERA ACT.ELECTRIC 5.400 1
VIBRATOR DE INTERIOR PT.BETON 90.623 1
VIBRATOR DE EXT ACT.ELECTRIC 16.417 1
COMPACTOR AUTOPROP.CU RULOUR 0.346 1
COMPACTOR STATIC AUTOPROP 3.100 1
MAI MECANIC CU MOTOR TERMIC DE 6CP 2.909 1
TOPITOR DE BITUM TRACTAT 1.105 1
MAS.AUTOMATA DE TAIAT SI INDRET.OT 11.547 1
STANTA ELECTRICA DE TAIAT OTEL 16.330 1
MASINA DE FASONAT OTEL-BETON 56.554 1
MOTOPOMPA 6- 8CP 0.034 1
MOTOPOMPA 9-16CP 0.234 1
AUTOLAB.MOBIL PT.VERIFICARI 2.100 1
AUTOCISTERNA CU DISP.DE STROP 3.682 1
VINCI CU CREMALIERA SAU HIDRAULIC 0.300 1
TROLIU ELECTRIC 3,1-5TF 6.659 1
MACARA DE FEREASTRA 0,15TF 22.152 1
AUTOMACARA 5TF,HMA=6,5M,DESCHIDERE 7.117 1
BOB ELEVATOR MOBIL CU ELECTROMOTOR 35.372 1
INCARCATOR FRONTAL PE SENILE 6.093 1
APARAT DE TRACTIUNE (TIRFOR) 1,5 TF 0.100 1
ROLURILE SI RESPONSABILITATILE PERSONALULUI

Experienţa noastră anterioara din implementarea unor proiecte similare indica faptul ca o
planificare solida si eficienta a execuţiei lucrărilor necesita ca punct de referinţa pentru
planificare o baza de date care sa fie completa si corecta.

Experienţa experţilor noştri dobândita prin derularea unor proiecte similare de execuţie
de lucrări în sectorul constructiilor civile va determina realizarea cu succes a sarcinilor din
contract.

Un avantaj important pentru îndeplinirea sarcinilor contractuale îl reprezintă


faptul ca echipa de experţi propusa pentru implementarea acestui proiect deţine o vasta
experienţa în execuţia de lucrări în domeniu, precum si cunoştinţe solide referitoare la
norme, normativele, reglementările si legislaţia în vigoare în domeniul execuţiei acestor
tipuri de lucrări.

Obtinerea rezultatelor specifice depinde de experienta echipei prestatorului, de o buna


relatie de lucru cu toti factorii implicati si de o totala cooperare din partea beneficiarilor.

Coordonator de lucrari

- Va face legatura dintre autoritatea contractanta si executant.


- Este responsabil pentru implementarea cu succes a activitatilor proiectului si atingerii
rezultatelor planificate in proiect. Supravegheaza desfasurarea zilnica a proiectului si
gestioneaza echipa proiectului.
- Participa la toate intalnirile cu autoritatea contractanta si va tine la current executantul cu
eventualele modificari aduse lucrarilor cerute de autoritatea contractanta
- Realizeaza raportele intermediare privind stadiul executie lucrarilor
- Asigura transformarea efectiva si la timp a resurselor proiectului in activitati si care vor
duce la atingerea rezultatelor scontate;
- Este responsabil pentru managementul zilnic al proiectului – organizational si conceptual;
- Asigura un circuit informational adecvat, discutii si feedback dintre diferiti actori;
- Actioneaza ca conducator al echipei si supervizeaza activitatea personalului
- Intocmeste planuri detailate de lucru si monitorizeaza respectarea implementarii acestora;
- Se asigura de executarea la timp a activitatilor;
- Faciliteaza si participa la identificarea si selectarea personalului proiectului,
- Participa la toate evenimentele executiei contractului, asigurand pregatirea adecvata a
acestora.
- Realizeaza rapoartele privind sumarul progreselor inregistrate, identifica realizarile
semnificative, puncteaza eventualele problemele aparute in timpul executiei si a
elementelor ce necesita rezolvare, propune solutii de rezolvare.
Sef santier
- Va face legatura dintre autoritatea contractanta si executant;
- Este responsabil pentru implementarea cu succes a activitatilor proiectului si atingerii
rezultatelor planificate in proiect. Supravegheaza desfasurarea zilnica a proiectului si
gestioneaza echipa proiectului;
- Coordonarea activitatii echipelor proprii;
- Coordoneaza managementul santierului din punct de vedere al executiei lucrarilor;
- Coordoneaza si monitorizeaza executia, din punct de vedere al cantitatilor, conformitatii
cu proiectul, calitatii si respectarii termenelor;
- Studieaza planurile de constructie si urmarirea punerii lor in practica;
- Colaboreaza cu managerul de proiect si informarea constanta a acestuia privind
evenimentele de pe santier.
Inginer Constructii civile

- Coordoneaza activitatea desfasurata in cadrul lucrarilor


- Coordoneaza echipa de executie din punct de vedere al cantitatilor, calitatii si
conformitatii cu proiectul, calitatii si respectarii termenelor de executie.
- Colaboreaza cu managerul de proiect si seful de santier.
- Respecta normele de protectia muncii.
Responsabil tehnic cu executia

- Desfasurarea activitatii privind organizarea – pregatirea executiei;


- Verificarea documentelor externe;
- Verificarea si avizarea documentelor interne elaborate pentru lucrarea la care a fost
desemnat;
- Elaborarea unui plan propriu de control al executiei lucrarii, care va fi avizat de
Directorul general;
- Intocmirea unui registru de evidenta a lucrarilor pe care le coordoneaza tehnic si
completarea la zi a acestuia;
- Participarea la autorizarea continuarii lucrarilor in faze determinante si semnarea acestui
proces-verbal;
- Oprirea executiei lucrarilor in cazul in care s-au produs defecte grave de calitate sau
abateri de la procedurile de executie prin constatarile directe in cadrul controalelor
efectuate sau prin sesizarile persoanelor autorizate a efectua controale;
- Analizarea buletinelor de incercari primite de la laboratoare;
- Oprirea continuarii executiei lucrarilor cu produse la care a constatat neconformitati si
dispunerea depozitarii lor pana la solutionarea neconformitatii.
Inginer instalatii electrice

- Coordoneaza activitatea desfasurata in cadrul lucrarilor electrice


- Coordoneaza echipa din punct de vedere al cantităţilor, calitatii si conformităţii cu
proiectul, calităţii şi respectării termenelor de executie
- Colaboreaza cu managerul de proiect si seful de santier
- Respecta normele de protectia muncii
Inginer instalatii

- Coordoneaza activitatea desfasurata in cadrul lucrarilor de instalatii;


- Coordoneaza echipa din punct de vedere al cantităţilor, calitatii si conformităţii cu
proiectul, calităţii şi respectării termenelor de executie
- Colaboreaza cu managerul de proiect si seful de santier
- Respecta normele de protectia muncii
Responsabil SSM

- Controlul si urmarirea modului in care se aplica reglementarile legislative in vigoare


privind Protectia Muncii, Prevenirea si Stingerea Incendiilor si Protectia Mediului;
- Elaborarea de instructiuni proprii de securitate a muncii;
- Cercetarea, inregistrarea, declararea si tinerea evidentei accidentelor de munca si a bolilor
profesionale, a accidentelor tehnice si a avariilor.
Managerul de mediu

Managerul Sistemelor de Management de Mediu se ocupa in principal cu planificarea


activitatilor de protectie a mediului, definirea politicii de mediu a organizatiei, elaborarea
programelor de management de mediu, proiectarea sistemului de management de mediu,
implementarea sistemului de management de mediu, organizarea departamentului de
protectie a mediului, instruirea personalului departamentului de mediu, proiectarea si
gestionarea sistemului informational si de documentare a managementului de mediu,
organizarea si supravegherea auditului de mediu, evaluarea aplicarii politicii si a
programelor de mediu, precum si cu monitorizarea si corectarea periodica a
managementului de mediu

Responsabilul cu asigurarea calitatii

- Urmarirea receptiei calitative a materialelor inainte de punerea in operare si corelarea


acestora cu caietele de sarcini;
- Verificarea utilizarii doar a materialelor si echipamentelor conforme cu reglementarile in
vigoare;
- Exercitarea controlului calitatii pentru lucrarile executate;
- Participarea la verificarea calitatiii lucrarilor la principalele faze de executie;
- Intocmirea la termenele stabilite, informarile, rapoartele si situatiile cerute in vederea
analizarii activitatii desfasurate, precum si a evolutiei calitatii executiei lucrarilor;
- Planificarea efectuarii controalelor , stabilind volumul si durata acestora, in corelare cu
graficele de executie ale lucrarilor.