MAXIMILIAN W. SCHROFF PROFESOR nec ERMANA, pentru aduilfi EDITURA SCRISUL ROMANESC S.A.CURS PRACTIC DE LIMBA GERMANA an Iimbit germane pentru Roméni si necesitatea invaJarii ei a fost recunoscuta gi in trecul, dar in mo- mentul de faja se simie si mai mult nevoie de ea. Nu numai ca 0 contribuire la educatiunea intelectual’, moral -gi sufle-~ teased a omului gi la cunoagterea poporului german si a cul- lurii germane, dar mai ales pentru molive practice. Intr'adevér, in toate ramurile activitdjif, nu numai in comer} si indusirie, inieleclualul, funcjionarul, chiar si muncitorul se lovese acum in tot momeniul de nevoia de a cunoaste aceasta limba, iar Wndral sau téndra, sau omul matur, in cdutarea unui post, il va gdsi mult mai ugor, dacé pe langa limba sa maternd va poseda gi limba jérii, cu care de acum inainte este strdns. legaté Jara noasiré. Ori in scolile noastre secundare, predarea gi invajarea limbilor moderne se face din diferite cauze in aga fel, incét rareori un absolvent sau o absolventa gtiu sd vorbeascd bine si sa scrie o asifel de limbd si mai ales limba germané; cursu- rile academice nu se ocupa cu partea practiced a ‘invajarii acestor limbi, scolile libere sau cursurile de seard nu pot fine socoteals nici de gradul de cunogtinje anterioare, de indivi- dualilatea si de timpul liber al fiecdruia, gi nici cu aga numi- tele’ cursuri rapide de conversajie nu se poale invdja in mod mai temeinic o limba stréind, cdci aceste cdrji_ nu oferd nici © bazi solida ci servesc numai pentru trebuinfele momentului, nicidecum pentru invatarea gi stipanirea unei limbi. lar vre- murile grele de astizi permit ‘numai unui numdr foarte mic de persoane, recurgd la serviciile unui profesor particular pentru dobandirea sau complectarea cunostinjelor in acest domeniu. Tata ce m’‘a hotérit sé alcatuiese si sa public un curs practic de limba germana, destinat persoanelor adulte gi com- pus in asa fel incat oricine, fie cdi are sau mu studii anterioare, 84 poaté invdla aceasta limb eu ugurinjd, ford profesor. in scurt timp si cu pujind cheliziald. M’am folosit la alcdtuirea acesiui curs nu numai de o experienfa de 35 ani ca profesor secundar de limbi moderne si autor de numeroase manuale, dar mai ales de faptul, ca in tot timpul acesia am dat gilecfiuni particulare, pentru cari meioda trebue sé fie adaptala nevoilor si timpului disponibil al omului adult, care vrea 5 aiungé repede la un rezultal practic gi nu poate de obiceiu jerifi studiului decat cel mult o ord pe zi. Cursul se compune din 50 cicluri, avnd fiecare 5 lecfiuni cu un integ armonic de idei. Fiecare lecjiune cuprinde patru patfi si anume: 1) Un vocabular, care confine toate cuvinicle noi, ce se vor intalni in bucata de citire, insofite in primele cicluri gi de pronunfarea lor. 2. Bucaia de citire, care confine in primul ciclu treptat dela 5-10 propozifiui cu 5-10 cuvinle noi, in cielul 2 céle 10 propozifiuni cu cale 10 cuvinie noi, iar in celelalte 18 cicluri ale primului curs 12-15 propozitiuni cu 12-15 cu- vinle noi. Toate cuvintele noi cat i expresiunile, cari se re~ fera la lamuriri sau la obserrajiunile gramaticale, sunt tiparite in bucata de citire cu litere mai vizibile si anume cuviniele noi cu aldine si cuviniele st expresiunile de lamurit cu lilere cursive. 3. Conversa}ia, si anume: A. O conversajie practica asupra bucdfii de citire prin transformarea tuturor propozi- Jiunilor in intrebari numerolate, réspunsul fiind propozijiunea cr acelasi numér. B: Conversajiuni uzuale cari vor imbratisa loale aspeciele vielii zilnice, fiecare lecliune avand patru in- trebari gi patru raspunsuri cu traducerea lor gi la inceput gi cu pronunjarea lor. 4. Gramatica, care este redusd la un minim indispen- sabil gi intotdeama in legaturé cu bucata de citire, prezen- lindu-se in mod incidental. In primele doud cicluri se ajl& si toate observajiunile, necesare peniru o pronunfare corecté a acelor sunele, cari sunt straine limbii romdne, urmale apot si de unele reguli de intonajie. Atat observajiunile de pronun- Jare cat si regulile de intonajie sunt concentrate in primele Jascicule in dowd iablouri. La sfarsitul fiecdrui cicls se afli o recapilulare generala a introgii_materii, tratats in cele cinci lecfiuni, si anume: A. O retroversiune, in care se reaminteste intregul mate- rial de cuvinte noi al. jasciculei. Spre control, reiroversiunea este urimata de traducerea ei in limba germand. B. Recapitularea gramaticii din lecfiunile respective, prin inirebari. Raspunsurile se pot controla, consultandu-se lec- tiunile respective. Se ojera asifel acelora cari urmeazd acest curs, 0 auto~ examinare, adicé posibilitaica de @ se controla singuri dupdé fiecare fasciculé si de a constata, dacé si-au insusit bine ma- teria celor cinci lecjiuni, spre a putea trece apoi la un ciclu nou. Timpul, in care urmeaza a se invdja con}inutul unui ciclu, este de cel mult douad saptimdni, adicd aproximativ o lecfiune 2in doud zile. Primele 20 cicluri cuprind cursul propriu zis al limbii 3i invafarea lor aduce cu sine posibilitatea, dea sustine © conversafie de toate zilele, de a putea citi un ziar, o revisté sau © carte, gi de a face 0 corespondenja usoaré, Acest curs se poate termina deci cu ugurinj in zece luni gi formeaza un ciclu intreg si de sine sidiator. El se adreseara acelar persoane de orice condific socialé. cari n'a urmat niciodaié un curs de limba germand. sau cari vor s& reimpros- paieze cunostinjele, dobandite la un asifel de curs. El nu presupune niciun fel de studii anterioare. Ciclurile 20—40 conjin complectarea cursului I prin im- hogaijirea vocabularului literar, stiinjific $i comercial, in legd= iuré fardigi cu bucdfi de citire si conversajiuni, cdt si un curs de coresponden}a comerciaid. Si acest curs, compus iol din cale cinci lecfiuni, de gi, coniinuare formeaza in acelagi timp un cielu intreg, si el de sine sidtator, gi este destinat astfel nu numai acelor persoane, cari au terminal primul curs si doresc sisi complecteze cunostinjele, dar si acelora, cari au cunos~ tinfe suficiente, spre a se putea lipsi de cursul I si simi nevoie numai de al doilea. Al treilea curs in sfargit, compus din ultimele 10 cicluri cuprinde o isiorie a cullurii- poporului_ german — literatura, sliinja, industria, comerjul, etc. — presdraté cu fragmente dit opere lilerare si stiintifice. cét si_o scurla privire asupra obi-, ceiurilor poporului, pentru uzul mai ales aj vizitatorilor Germaniei. Aceastd parte se adreseazd persoanelor, cari au terminal primele doud cursuri si tind la dobandirea unor cunostine absolut complecte cu privire la limba gi intreaga via}é culturala a neamului german si poate fi utilizata ca ceva independent gi de persoane, cari poseda deja cunostinje temeinice $i dorese numai intregirea lor in acest domeni Fiecare curs are la sfargitul ultimului curs un dictionar complect, confindnd toate cuviniele cari s'au intrebuinjat in acest curs eft gi acelea ale cursului sau cursurilor preoedenie. Maximillan W. Schrott Profesor Bucuresti — Str. Romans, 198 Telefon 2-75.91,CONTINUTUL CURSULUI L CICLURI.E 1-20. LECTIUNEA 1—100. dina. a Femilie, mea onocnlor. Virete, 4. Corpul omului sbrScdmintea, aapartcasn Parfile zilet. 6 Seularea . Toaleta. Baia. 7. Anotimpurile. 8, Hrana oamenilor. Serviciul de mas&. 9, Oragul #1 satul. Padurea gi campla. 10, Animalele gi planiele. 11. Fenomencle naturii. Vromea. ae Pulind arilimetica. 3: Comerciantit sl mart Megtegugarii gi munca lor. 18. Pogta gi Caile ferate. ‘Cum se face o serisoare. Modele de scrisorl male, 46. Patina Geografte. Romania. 17, O eldiorie prin Rominis. 18, O plimbare prin Bucuregti. Mijloace de locomojiune in ora; 49. © edllorie tn Germania. i 20. Din istoria Romanilor gi Germanilor. le Jungime, Monedele. CONTINUTUL CONVERSATIUNEL UZUALE. LLocufiunilecelemaiuzuale | 21. In tramv 11.0 calatorie la Berlin. 2. Le restaurant. 1. Spre gars. 23, Ta magazin universal. 2 La gari. 24, La ciemar. 3. Spre port 25. La croitor. 4. In port. 26. La libririe. 5. In tron, 27, La ceasornicar. Pe vapor. 28. La piata. 7. In edlitorie, 29. La media 8 In vagonul-restaurant. 30. Ta dentist. 9% In vagonul de dormit. 31. Ta teatra. 10, In cabina, 32, La cinematograf. 11. Reviziunea vamal&. 33. Excureiual in jural Berlinului 12: Sosirea Ia Berl 534. Plecarea la Bucuresti in tovi~ 13. La hotel. vigla unui German. 14. O bai 95. Romanul arats Germanulut ce 45. Prima plimbere. este demn de vizut in Bucarogli. 46. La frizer. 36, Tmprejurimile Bucurestilor. 12. La tutungerie. 37. O exeursie Ia Conslan\a, 18. La cafenea. 38. O exeursie in valea Pralovei. 19. La posta. 39. O exeursic in Moldova. 20. La telefon. 40. O excursiela Curtea de Argeg.ABREYIATIUNI. A. ac. . acurativ. &. « feminin. Gets adjective ado. . adverb. lectiunea art. . . articol. m. . .masculin. comp. comparatiy. N, . + nominati conj. + conjunctiune, a. sneutru. D. dat. dativ. num. - numeral. ex, . . de exemplu. Obs. - obseryatiune. pag. . pagina, sup. - superlativ. pers. . persoana. V. 0. . vezi, a se vedea. pl. . «plural. bn, . . verb neregulat. pr. . pronuntia. or, . - verb regulat. prep. . prepozitiune, pup. . verb unipersonal. pret. . preterit. ox. . verb auxiliar. pron. . pronume. oxm. . verb auxiliar mo- pf. - participiul trecut. dificativ. REGUL] DE PRONUNTARE. 1. Vocale. a, |, © gi w se citesc ca si in limba romana; ex, dam, Linde, Lob, trag. e in mijlocul gi la sfargitul unui cuvant se citegte tot ca in limba romana; ex. fese, pronunta /eze; dar cand face parte na silaba a unul cuvént, se clteste d; ex: fesen, unten; pr. lezén, untén. j se citeste ca é in fepure; ex. ja, jeder; pr. ta, iedér. fe se citeste & pronuntat lung; ex. ste, liebe; pr.sf, libe. el se citeste af; ex. Seite, breit; pr. zaite, brait, G se citeste ca un € foarte deschis, de pildi ca in oerde sau in cuvantul francez pére; ex, Banke, Larm. 6 se citeste ca un @ foarte inchis, de pilda ca in articolul fe din limba francezi; ex. bése. ii se citeste ca u din limba franceza; ex. miide. du gi eu se citesc aproape ca of; ex, Baume, Leute; pr. boime, loite. If, Consonante, ae ge gi gl se citesc ghe si ghi; ex. Geld, giftig, pr. gheld, ittig. aT in, mijlocal, cavintelor simple nu se aude; se_lungeste insi yocala precedenta; ex. Mahl, Lehrer; pr. mal, [erar. hh la inceputul cuvintelor sau in mijlocul unui cuyant compus se aude ca in cuyantul rominesc Aabar; ex. haben, Schuthot; pr. habda, suthol. ch are cind un sunet palatal aspirat, ca in nicht, cand Bun sunet mai aspru, ca de pildi # in cuvantul romanese Arand; ex. Buch, Tach, dt si ck se citese ca f si c; ex, Sladt, nackt; pr, stat, nact, % urmat de o vocali, se citeste z; ex. sie, lesen, pr. 21, fezdn. $8 se cifeste 5; ex. Klasse; pr. clase. De altfel toate con- sonantele duble, ca si vocalele duble, se citesc ca cele simple. sch se citeste s; ex. Schule,’ Mensch; pr. sale, mens. st si SP se citesc sf si sp, cand stan la inceputul cuvin- telor sau in mijlocul unui cuvant compus, ex. Soff Spiel, Lesestiick; pr. sto’, spil, lesestiic. V se citeste 4 ex, Vater, vier; pr. fatar, fir. W se citeste 0; ex, Wald, wenn; pr. vald, ven. 2 gi tz se citese (; ex. Zimmer, jetzt, sitzen; pr, timér, ett, sitan. Vocalele gi consonantele care nu sunt mentionate in acest tablou, se citesc ca in limba romana. Observafies A se consulta gi regulile de pronunjare, date in pri- mele zece lecfiuni. REGULI DE INTONATIE. J, Regula generala. In limba germana, silaba intonata (adic care se pronunti mai tare) este de obicei prima; ex. Vater, pr. fatir; geben, pr. gchban; oder, pr. ddar. Tot astlel si in cuvintele compus ex. Schlatimmer, pr. sliftimar; abschreiben, pr. sbgraibi 4. Exceptiunt. 1, Verbele cari incep cu un prefix neseparabil, ca be, er, ge, ver, etc, au accentul tonic pe silaba care urmeazi dupa acest prefix; ex. beginnen, pr. heghictin; erfauben, pr. erlauban; geftleren, pr. ghefriran, 2. Substantivele si adjectivele cari incep si cle cu un astfel de prefix, au aceiasi intonatie; ex, Bezitztam, pr. bezittum; Gemehr, pr. ghevér; bekannt, pr, becdnt ; gesund, pr. ghezind. 3. Substantivele, luate din limbi streine, au de obiceiu accentul tonic pe ultima silaba; Zeé/on, pr. lection; Student, pr. studént; Sofdat, pr. zoldat; Religion, pr. relighién ; Palast, pr. pakist; Offizier, pr. ofitir. 4, Tot pe ultima silaba au accentul tonic si verbele ter- minate in deren, ex. spazieren, pr. spatiren. CICLUL I. DAS HAUS DER HOF DER GARTEN Casa Curtea Grédina Lectianea | = Das Haus 1. Lectinnea II = Der Hof 1. Lecfiunea I! = Das Haus 2. Lecjtunea IV = Der Hof 2. Lectiunea V = Der Garten. 61. DAS HAUS (Partea 1). CUVINTE. was ist das? pronan{é: vas ist das ce este aceasta? das ist das ist aceasta este das Haus das haus casa ein Haus ain haus 0 casa gross | mare Alein mic oder sau mein meu, mea dein tau, ta ja da ‘nein nu wie cum ; ca REGULI DE PRONUNTARE. 1, Semnul - deasupra unei yocale la rubrica ,pronunfare* inseamna ci aceasti vocali se pronunta lung; ex. gross, pr. gros; wie, pr. vi. 2, Accentul * deasupra unei yocale la rubrica ,pronuntare* inseamna ca silaba in care se afla aceast vocala este intonata ; ex. oder, pr. odar. 3. Consoana W se cifeste ca 0 romanesc; ex. as, pr. vas. 4. Consoana fh la inceputul unui cuvant se citeste gi se aude ca in cuvantul romanesc Aafnd; ex, Haus, pr. haus. 5. Diftongul et se citeste af; ex, en, Alein, mein, dein, nein, pr, ain, clain, main, dain, nain. 6. Vocala e din ultima silaba neintonata, urmata de o consoana, nu se pronunti plin, ci aproape ca d romanesc; ex. oder, pr, 6dar, 7. Consoana dubli ss se citeste 5; ex. gross, pr. grds. 8. J se citeste ca fin fepure; ex. fa, pr. ia. 9. ie, adicd / urmat de ,se citeste 4 pronuntat lung; ex. mie, pr. vi. 7BUCATA DE CITIRE. 1, Das ist efn Haus, 2, Das Haus ist klein, 3. Das Haus ist gross. 4. Das Haus ist klein oder gross. 5. Mein Haus.ist gross. CONVERSATIE. A. Obs. Raspunsul la intrebarile din Conversatia 4 este intotdeanna propozifiunea cu nuniarul corespunziior din bucata de citire. Pentra aceasta lectiune s’a dat si intreberea sl rispunsul, dar in lecfiunile viitoare se va da oumai intrebarea, Was ist das? Das ist ein Haus. Ist das Haus klein? Ja, das Haus ist klein. Ist das Haus gross? Nein, das Haus ist klein, Wie ist das Haus? Das Haus ist klein oder gross. Wie ist dein Haus? Mein Haus ist klein, B. Obs. Conversafia B. va confine Ja incepue unele locusiunt uzuale. Apol va urma cilitorla unul Roman la Berlin. Guten Morgen gutan mérghan | Buna diminiaja Gaten Tag gutan tag Buna ziud Guten Abend gutan aband Buna seara Gute Nacht | gute nahe Noapte bund Obs. Co privire la pronunjarea lut .Nacht* a se vedea Lecjtunea 2. Reguli de pronunyare, al. 4, observandu-se ci ch din Nach! are un sunet mal aspra, ca in cuvantul tomanesc hirand. GRAMATICA. 1, Limba germani are trei genuci: genul masculin, genul feminin, si genul neutru, si doua feluri de articole: articolul Aotarit si articolul nehotarit. Genul unui substantiy se cunoaste dupa articolul hoiarit care este pus inaintea lui. Inaintea substantivelor masculine se pune articolul hotarit der; ex, der Keller, (pr. der chelar), pivnita; der Boden, (pr. bédan), podul. Inaintea substantivelor feminine se pune articolul hotarit die 5 ex, die Bank, (pr. di banc), banca; die Wand, (pr. vand), peretele. Inaintea substantivelor neutre se pune articolul hotarit das; ex, das Haus, das Zimmer, (pr. {imir), odaia. 2. Toate substantivele germane se si cu Itterdé mare ; ex, Haus, Keller, Boden, Wand, Zimmer. 3. Genul substantivelor germane nu corespunde cn gennl substantivelor romane; asa de pilda Haus, casa, este neutru in 8limba germana si feminin in limba romana. De aceea substan~ tivele germane se vor inva{a intotdeauna impreuna cu articolul care le insofeste. —— —L. 8, —Cum se citeste ge si gi?—La ce_serveste cuvéintul ymal‘?—Ce caz cere preporitiunea an?—Ce se intimpla, Cand an este urmat de dem?-—L, 9,—Cari sunt deosebirile cele mai importante Ia intrebuingarea articolului in cele doud limbi? — Cum se termina persoana treia singular a indicati- walul prezinte la. toate verhele germane si care persoand mai are aceiasi terminatiune ?7—L, 10.—Cum se conjuga indicatiyul prezinte al verbelor regulate germane; cc terminafiuni primeste gi cum se gliseste fidicina unui verb german ?—Ce este de ohservat despre verbele: azbeifen, essen si sehen? —Ce se nu- meste .substantio infinitioal” si cum se formeaza? Observatiune, Si nu se treacd Ja fascicula 8 pan’ cind mu se va rispuade exact la toate intrebirile de mai sus, tradacindu-se st {8rd greyeala retroversiunea. 3. TRADUCEREA RETROVERSIUNII. Lectiunea ¢ — Ein Haus hat nur ein Stockwerk oder mehrere Stockwerke/und in diesen Stockwerken sind Woh- nungen, -- Fine Wohnung hat zwei, drei oder vier Zimmer, ein. Schlafzimmer, ein Speisecimmer und ein Arbeitszimmer, und die Zimmer haben Mébel. — L. 7. — In jedem_Schlaf- zimmer sehen wir ein Bett, einen Tisch, Stihle, einen Teppich auf dem Boden, Bilder und cine Uhr. — In diesem Bett schlafen wir in der Nacht. —L, 8. — In dem Speisezimmer essen wir drei mal am ‘T'ag, morgens, mittags und abends.—Morgens und abends essen wir wenig: mitiags essen wir mehr, — Die Stihle stehen um den Tisch. — L. 9, — Im Arbeits- zimmer arbeitet mein Vater und schreiben wir. — Wir sehen auf dem Arbeitstisch viele Dinge: Bucher, Papier, Tinte und Federn, — L. 19, — Die Kiiche ist neben der Wohnung und in der Kiiche kochen wir das Essen auf dem Herde, — Im Herde machen wir Feuer mit Holz, aber nicht mit Kohlen.— Auf dem Boden trocknet man die Wasche. 3tRECAPITULAREA CONVERSATIEI B. Observatiane: respective. Guten Morgen. Guten Tag. | Guten Abend. | Gute’ Nacht. Lectianea om Lecpt Auf Wiedersshen. Wie viel Uar ist es? | BB iste Uhre Kommen Sie mit mir. Komme mit mir. Tech danke. Tch komme. | Tch kann nicht kommen. Teh habe keine Zeit, Lectiunea Wohin gehen wir? | Wohin gekst du? Wohin gehen Sie? | Wohin wollen Sie gehen? / Was winschen Sicf | areca reer ‘Sind Sie dung? Wollen Sie essen oder trinken? 1 Pentru pronunfare se yor consulta lecgiunile 1 Bundi dimineasi, Buna sina, Buna scar. Noapte buna. 2. La revedere, Gat c ceasul? Este ora... Venifi cu mine. Vino cu mine. 3. Multumese. Viu. Nu pot vent. Nam timp. . ‘Unde mergem? Unde mergi? Unde merger? ‘Unde voigi oi mergept? Ce doriti? 5. Ce cautasi? Va ¢ foame? Vii e sete? Voifi sk mancajl sau sk bel? Sprochen Sie Deutsch? rreciten Sie Runduisch? | fein; ich speeche nicht, Ta; vin wenigs nicht viel. Verstehen Sie mich? Ich versiehe alles. Teh yerstehe ein wenig. Teh versiehe gar nichts Wo ist die Post? Wo ist der Bahnhof? Wo ist das Hotel... | Wie heisst diese Strasse? Lectiunea Wie geht ex Thaen? i Danke, gut. — Nicht sehr gut. | Ich bin gesund, — Ich bin krank, Bitte, kommen Sie morgen = mir. Loetiume: Bitte, entschuldigen Sie. at Bitte sehr. Was ist los? Es tut mir sehr leid. 32 ‘Stith memposte? Sufi romaneste? gti Daj purin; me male. ase mi’ntelegest? fingelew tot ingeleg_ putin. zo ineleg. de foe. 8. Unde © posta? Unde © gara? Unde este hotelul . .? Cum se numeyte aceasti stead? o Ce mai facets? Mulyumesc, bine. — Nu tocmal bine. Sunt sindtos. — Sunt bola: Vi rog veniji méine la minc. 10. Scuzaqi vi rog. aves! penteu ce, Ce s'a ‘atamplat? Regret foarte mult.VERBELE AJUTATOARE. Repetim din nou Indicativul prezinte si perfectul compus al verbelor ajutatoare haben, sein si werden, adaogind gi wittorul I, haben: | seins ich habe, cu am, ich bin, eu sunt, du hast, tu ai, du bist, tu esti, er hat, el are, er ist, el este, sie hal, ea are, sie ist, ea este, es hat, el, ea are, es ist, el, ea este, (pentru substantive (pentru substantive neutre), neutre), wit haben, noi avem, noir sind, noi suntem, thr habl, voi aveti, ihr setd, voi suntet|, siz haben, ci, ele, au. sie sind, ei, ele sunt. Exemplet tch habe ein Haus, am o casa. fch bin gross, ew sunt mare. da lend ein Zimmer, w aio | du bist tein, tu esti mic, odate er hat eine Blume, el are o er ist oben, el e sus. floare. ste hat eine Rose, ea are un sie ist unten, ea € jos, trandafir. es (ex. das Tier) ist im Stall, es (ex, das Tier) hat einen Stall, el (cx, animalul) e in grajd. el (ex, aniwalul) are un grajd. tor sind im Zimmer, noi sun- case, the seid tn Keller, yoi sunteti | | | roit haben Hauser, noi avem | tem in odaie. sie haben Gartea, ei (ele) au sie sind im Garten, ci (cle) gradini. sunt in gradina. thr habt Héte, voi avefi curti. | in pivnita. Participiul erecut al yerbelor ajutitoare este: dela haben gehabt — avut; dela sein: gewesen — fost; dela werden geworden, devenit- Cu ajutorul acestor participii se formeana perfectal compus, ca si in limba romana. Prin urmare: habeas | selat tch habe gehabt, am avut, | Ich bin gewesen, am fost, du fast gehabt, ai avut, | du bist geresen, al fost, er (sie, es) hal gehabl, a avut, er (sie, es) isk gemesen, a fost, wit haben gehabt, am avut, | wit sind gemesen, am fost, ihr habt gehabt, ati avut, thr seid gercesen, oti fost, sie haben gehabt, au avut, ste sind gercesen, au fost, 33Observatie: Cum se vede, perfectul lui sein se face tor cu sein, adica cu prezintele acestui verb, si nu cu. haben, ca in limba roman. Germanul spune asa dar sunt vost’, si nu Lam fost", Tot astlel gi la merden; prin urmare : werden: ich bin geworden, am deyenit, du Bist gerorden, ai devenit, er (ste, es) ist gerorden, a devenit, wir sind gemorden, am devenit, ihe seid yervorden, ati devenit, sie sind gemorden, au devenit. Fxempie: Ich habe ein Haus gehabl, am ayat o casi; du bist im Hof geresen, ai fost in curte; es ist Ah! gerorden, s’a facut racoare; mir haben Schmeine gehabt,am avut porci ; thr seit.im Zimmer gewesen, ati fost in odate; sie sind gross gemorden, sau facut mari. Viitoral I, Acest timp se forme cu prezintele verbului ajutitor merden si cu infinittou! verbului de conjugat. Exemple + tch werde haben, voi avea, ich merde sein, voi fi, du witst —, ,velavea, || du mirst 4, vei fi, ex sird » + Ya avea, er witd gy asl, iwit werden , , vom ayea, toir werden, , vom fi, dir werdet » , yeti avea, thr merdet , , veti fi sle merden 4 , Vor avea, sie rerden , , vor fi ich werde wetden, voi deveni, ich werde machen, voi face, du wirst + 1 Nei face, et mird » » va face, wir metden 4 , vom face the merdet » » veti face, sie werden , , vor face. du mirst 5 , vei deveni, er wird » »Va deyeni, soir rerden , , vom deveni, ihr werdet, , , veti deveni, sie werden , vor deveni, peerage 34DECLINATIUNEA SUBSTANTIVELOR Dupi com ¢’a aritat la pagina 24, substantivele masculine si meutre terminate in er, el i em au nominativul plural la fel cu_nominatival singular, gi acuzativul la fel cu nominativul ; mai addogim acum, ca genetivul singular primeste s si dativul tural n, celelalte cazuri ramanand neschimbate. La plural se indulceste insi vocala radicali, adicd a 0 si u devin lati citeva exemple = det Vater, tatal, . des Vater 8, tatalui, dem Vater, tatalui, den Vater, pe tata. PyDZ der Boden, podul (casei), des Boders, podului, | dem Boden, podului, den Boden, podul. der Garten, gradina, des Gartens, gradinii, dem Garten, gridinii, den Garten, gridina. das Zimmer, camera, des Zimmer, camerei, dem Zimmer, camerci, das Zimmer, camerele. ppez PyOZ poz 4, 5 sii, die Vater, taii, der Vater, tajilor, dem Vétern, tatilor, die Vater, pe tati. die Béden, podurile, det Boden, podurilor, den Béden, podurilor, die Béden, podurile. die Garten, gradinile der Géiten, gradinilor, den Garten, gradinilor, die Garten, gradinile. ate Zimmer, camercle, der Zimmer, camerclor, den Zimmern, camerelor, die Zimmer, camerele, Cum se yede, substantivele cari au m la nominativ, nu mai adaoga inca un @ la dativ plural, — «> — 35,