ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA EMANUEL DIN ORADEA
FACULTATEA DE TEOLOGIE
Specializarea: Limba Și Literatura Română - Limba Și Literatura Engleză
Forma de învățământ: Zi
- Cursul de Introducere În Tehnica Cercetării - sem. I

GENURI LITERARE ÎN CARTEA

ISAIA

Coordonator:
Lector Univ. Dr. Giorgiov Adrian

Student:

Monenciu Larisa Florena

Oradea, 2016
 CUPRINS

CUPRINS ................................................................................................................................... 2
INTRODUCERE ....................................................................................................................... 3
1. CONTEXTUL CĂRȚII ………………………………………………………...........…….5

1.1. Autorul cărții……………………………………………………………..........……...….5

1.2. Contextul istoric………………………………………………………….....................…6

1.3. Contextul social..................................................................................................................7

1.4. Contextul religios...............................................................................................................7

2. ANALIZA GENURILOR LITERARE………………………………………………..…..8

2.1. Genul profetic……………………………………………………………………...……8

2.2. Genul poetic…………………………………………………………….................……9

2.3. Genul narativ………………………………………………………….....................….10

CONCLUZIE………………………………………………………………………………12

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………...13

2
 INTRODUCERE

Lucrarea de față reprezintă un studiu asupra genurilor literare prezente în cartea Isaia.
Cartea Isaia este una dintre cele de 66 cărți ale Bibliei, aparținând Vechiul Testament. Putem
spune despre această carte că este cea mai vastă colecție de profeții, o carte ce deschide rândul
marilor cărți profetice ale Vechiului Testament. Prin acest studiu vom putea identifica
prezența diferitelor genuri literare prezente în cartea Isaia, dar și importanța pe care aceste
genuri o au în înțelegerea corectă a textului biblic.

Scopul lucrării este acela de a oferi cititorului informații utile despre cartea Isaia și modul
în care genurile literare afectează capacitatea noastră de a înțelege Cuvântul lui Dumnezeu
transmis prin această carte. Lucrarea de față își propune să poarte cititorul dincolo de lucrurile
palpabile, să aprindă în inima lui dorința de a se adânci în analiza textului. Scopul lucrării
este unul sapiențial, în speranța că, prin prisma acestei lucrări, cunoștințele cititorilor vor fi
îmbogățite și Biblia va fi înțeleasă. Lucrarea de față este adresată teologilor, filologilor, dar și
oamenilor dornici de cunoașterea acestor aspecte din cartea Isaia care influențează într-o
importantă măsură înțelegerea textului.

Studiul se împarte în două mari capitole însoțite și subcapitole. Primul capitol oferă detalii
generale despre cartea Isaia și prezintă contextul acesteia, al doilea capitol va avea în vedere
analiza propriu-zisă a genurilor literare, iar în final, concluziile vor ajuta la fixarea
informațiilor precedente. Aceste capitole conlucrează în ajutorarea celor dornici de a se
aprofunda în cunoașterea cărții Isaia, dar și în ajutorul filologilor ce doresc să vadă cum
genurile literare au fost aplicate de către profetul Isaia, identificând stilul acestuia de a scrie.

În primul capitol vor fi oferite date generale despre cartea Isaia, dar vom avea în vedere și
anumite detalii legate de autorul acestei cărți, va fi prezentată și o scurtă dezbatere între
părerile diferite ale teologilor în ceea ce privește unitatea acestei cărți, dar și detalii legate de
contextul istoric, religios și social al acelor vremuri în care Dumnezeu l-a folosit pe prorocul
Isaia în a propovăduirea mesajului pe care Dumnezeu îl avea de transmis.

Capitolul al doilea cuprinde analiza propriu-zisă a genurilor literare identificate în cartea

Isaia, dar și o scurtă prezentare a fiecărui gen literar identificat, pentru a fi siguri că cititorii
acestui studiu înțeleg lucrurile esențiale legate de genurile literare identificate. Vom
exemplifica și vom aprofunda acest studiu folosindu-ne de exemple reprezentate de pasaje,
capitole sau versete din cartea Sânta Scriptură. Vom începe prin a analiza genul profetic care
3
predomină în această carte, vom analiza pe urmă și genul poetic ce dă o notă literară aparte
cărții, dar vom urmări și genul narativ care ajută la legarea anumitor întâmplări din cartea
Isaia.

Concluziile vor structura în linii mari conținutul și lucrurile importante din studiul nostru.
Acestea au rolul de a face o mică recapitulare ce va ajuta cititorul să rețină și să fixeze
lucrurile importante dezbătute și dezvoltate în studiul de față.

4
 1.CONTEXTUL CĂRȚII

Cartea Isaia este considerată una dintre cele mai deosebite cărți din Vechiul Testament.
Această carte a fost scrisă de profetul Isaia, în secolul al VIII-lea î. Cr.. În conținutul acesteia
se găsesc informații legate de oamenii acelor vremuri, dar și profeții privitoare la venirea lui
Mesia. Cele 66 de capitole, asemănate cu cele 66 de cărți ale Bibliei se împart în două părți.
Prima parte este formată din primele 39 de capitole ce corespund Vechiului Testament și
accentuează sfințenia, dreptatea și neprihănirea lui Dumnezeu. Ultimele 27 de capitole
corespund Noului Testament și prezintă gloria și harul lui Dumnezeu.

1.1. AUTORUL CĂRȚII

Isaia a fost profetul acelei vremi, Merrill F. Unger spunea despre Isaia că a fost „cel mai
măreț dintre profeții și oratorii evrei. Splendoarea și preciziunea exprimării sale, bogăția și
frumusețea imaginilor, orizontul larg și stilul armonios îi conferă un loc cu totul aparte în
rândul profeților. Pe bună dreptate a fost numit Prințul Profeților din Vechiul Testament”.

El era fiul lui Amoț și bunul prieten și confident al împăratului Ezechia. Isaia a locuit în
Ierusalim (cel puțin până la moartea lui Sanherib). Acesta a avut o soție despre care nu ne sunt
oferite prea multe informații și doi fii, pe Șear-Iașub și pe Maher-Șalal-Haș-Baz. Se spune că
Isaia a fost un om născut în rândul nobililor din acele vremuri și că a fost chiar verișor al
împăratului Ozia. Isaia a fost totodată un om cult, inteligent care avea o cunoștință aleasă în
privința Scripturilor.

Autorul cărții Isaia a dat dovadă de o profundă dragoste față de Dumnezeu și de lucrarea la
care a fost chemat de Marele Ziditor. El s-a temut de Dumnezeu și nu s-a temut de oameni, în
mesajul propovăduit de el nu a existat părtinire, nici înfrânare în judecata sa atunci când se
adresează anumitor clase sociale. Isaia a fost un om sincer și dornic de a face voia lui
Dumnezeu în toate domeniile din viața sa, iar slujba la care a fost chemat a fost de dorit să o
facă din toată inima, cu toată puterea.1

Au apărut diferite controverse în ceea ce privește autorul cărții Isaia. Unii teologi susțin
faptul că această carte a fost scrisă de mai mulți autori, cartea fiind împărțită în alte patru
cărți. Această teorie admite faptul că primele 39 de capitol formează prima carte din Isaia,
capitolele 24-27 formează o „Mică Apocalipsă”, capitolele 40-55 formează a doua carte din

1
Gareth Crossely, Vechiul Testament explicat și aplicat, (Oradea: Făclia, 2008), 518-520.
5
Isaia, iar capitolele 56-66 compun cea de a treia carte din Isaia.2 Această teorie este una
probabil falsă care destramă unitatea cărții, suspectându-l pe Isaia de incapacitatea scrierii în
diferite moduri, sub aspectul diferitelor genuri literare. Așadar, studiul nostru va merge pe
ideea că această carte profetică, Isaia, a avut un singur autor, al cărui nume îl și poartă titlul
acesteia, știind că diferențele sunt cauzate atât de natura profețiilor cât și de natura clasei
sociale căreia i se adresează prorocia.3

1.2. CONTEXTUL ISTORIC

Contextul istoric are în vedere plasarea în timp și spațiu a cărții. Aceste informații clare și
concise, fixe și atestate au rolul de a-l ajuta pe cititor să se apropie de civilizația acelor
vremuri. Contextul istoric pictează în culorii vii date ce pot oferi o ușă prin intermediul căreia
oamenii să poată păși dincolo de rânduri, adică să înțeleagă cu adevărat textul. Cunoscând
contextul istoric se poate cunoaște necesitatea unei prorocii, dar și împlinirea acestor prorocii
care au prevestit anumite evenimente istorice atestate și ele.

Profetul Isaia a fost chemat în lucrare de către Dumnezeu, se știe din Isaia 6:1, „în anul
morții împăratului Ozia”, fapt atestat istoric ca fiind în anul 740 î.Cr. 4. Isaia a avut această
slujbă de profet pe parcursul domniei a patru împărați: Ozia (792-740), Iotam (750-732),
Ahaz (735-715) și Ezechia (715-686). Istoria acestor împărați este dovedită și prin textele din
2 Împărați 15:1-20:21 și 2 Cronici 26:1-32:33.5

Sunt consemnate câteva evenimente importante din istorie, petrecute pe timpul lui Isaia.
Primul eveniment important petrecut pe timpul vieții profetului Isaia este Căderea Samariei în
722. Următoarele evenimente importante sunt: căderea Așdocului în 711, asedierea
Ierusalimului în 701, căderea Ierusalimului în 586 și căderea Babilonului cel mare în 539. 6

Aceste detalii legate de contextul istoric constituie niște piloni de bază care vor susține
studiul cu privire la cartea Isaia. Este bine de știut faptul că Isaia a transmis mesajul din partea
lui Dumnezeu fără părtinire, aceste mesaje au prevestit evenimente istorice importante, fapt
care demonstrează că Dumnezeu a împlinit tot ceea ce a vorbit. Tot în cartea Isaia sunt date
informații cu privire la venirea lui Mesia, Cel care a influențat toată istoria de după nașterea
Sa prin moartea, învierea și înălțarea Sa la cer.

2
David Noel Freedman, The Anchor Bible Dictionary, volume 3, (New York: Doubleday, 1992), 503-505.
3
William MacDonald, Comentariul Biblic al Credinciosului, (Oradea: Imprimeria de Vest, 2002), 849-850.
4
Geoffrey W. Bromiley , The international standard Bible encyclopedia, volume 2. (Grand Rapids: Eerdman,
1990), 886.
5
Gareth Crossely, Vechiul Testament explicat și aplicat, 521
6
Beniamin Fărăgău, Nădejde în întuneric, volumul 6. ( Cluj: Logos, 1992), 16-17.
6
 1.3. CONTEXTUL SOCIAL

Atunci când este vorba despre contextul social, oamenii se gândesc la lucruri legate de
clasele sociale, de relațiile interumane și de viața de zi cu zi a unui grup de oamenii. În cazul
cărții Isaia, sunt identificate astfel de clasificări sociale care pot oferi introduce mintea umană
în acele vremuri.

Oamenii, atunci când citesc o carte, tind să aplice întâmplările relatate în epoca în care ei
trăiesc, dar astfel se poate produce o distorsionare a mesajului cărții, datorită neînțelegerii
corecte a societății vremurilor în care sau despre care scrie cartea. La fel este și în cazul
Bibliei. Trebuie ca oamenii să înțeleagă civilizația și societatea din locul și vremea în care a
fost scrisă Isaia, lucru care se poate clădi armonios pe detaliile oferite de contextul istoric.

1.4. CONTEXTUL RELIGIOS

Este posibil ca în multe studii acest context să pară unul neimportant, dar având în vedere
că studiul nostru se face pe baza unei cărți religioase, contextul religios este esențial în
aprofundarea mesajului acestei cărți. A trece cu vederea peste contextul religios în analizarea
unei cărți ce aparține Bibliei este tot una cu a trece cu vederea peste studierea teoriei muzicale
înainte de compunerea unei piese. Acestea fiind spuse, contextul religios are rolul de a
introduce cititorul în lumea religioasă din acele vremuri.

Contextul religios are în vedere aspectele legate de credință, obiceiuri, sărbători întâlnite la
poporul prezentat în Isaia. Sunt evidențiate jertfele, criteriile după care erau selectate jertfele
și modul în care acestea trebuiau să fie aduse. Sunt surprinse și lucruri care fac religia să fie
fără efect. Accentul este pus pe sărbători. Dumnezeu a spus că urăște sărbătorile unite cu
nelegiuirea.7

7
J. Alec Motyer, Isaiah: An Introduction and commentary, (Nottingham, England : InterVarsity Press, 1999),
45-47
7
 2. ANALIZA GENURILOR LITERARE

Este important ca oamenii să studieze Scriptura cu toată inima și cu toată pasiunea.

Oamenii sunt făcuți în mod diferit, unii au pasiunea de a studia literatura, alți oameni au
pasiunea de a studia teologia, iar alți oameni au pasiunea de a studia muzica. Fiecare om
reprezintă un instrument prin care Marele Compozitor lucrează. În crearea unei cântări este
nevoie de toate aceste trei instrumente. Scriitorul compune versurile, muzicianul dă linia
melodică piesei, iar teologul verifică dacă acea cântare este în conformitate cu Scriptura.

Același lucru se întâmplă și cu studierea unui text din Biblie. Teologii studiază mesajul din
punct de vedere teologic, asistenții sociali analizează textul dintr-o perspectivă socială,
istoricii analizează textul prin prisma istoriei, iar filologii se ocupă cu studiul literaturii și
gramaticii aplicate în textul biblic. Acest studiu și-a ales o mică parte prin intermediul căreia
să se formeze un întreg, și anume studiul genurilor literare.

În Scriptură, Dumnezeu este înfățișat sub forma acelor lucruri de care este imposibil să ne
lipsim cu desăvârșire, sub forma luminii și aerului, care pătrund prin fiecare fisură, și apei, pe
care într-un fel sau altul orice om o bea zilnic.8 Acestea fiind spuse este cu neputință să
studiezi o carte a Bibliei doar din perspectivă teologică, fără a aborda cartea și din perspectivă
literară, pentru că literatura și teologia se completează reciproc.

2.1. GENUL PROFETIC

Cartea Isaia este cunoscută în special pentru caracterul ei profetic. O profeție este istoria
scrisă înainte de a se întâmpla faptele, iar profetul este cel care pătrunde ceva ascuns, cel
căruia i se vorbește. Profeții erau oamenii aleși prin care Dumnezeu hotăra să vorbească
întregului popor.

În Isaia, stilul profetic este definitoriu în compoziția cărții. Specific genului profetic este
caracterul oral, profețiile fiind transmise în primă fază pe cale orală. Fiecare profeție era
specială, unică, deosebită, acestea erau spuse cu diferite ocazii legate de anumite stări din
viața unui om.9

Acest stil se clădește pe trei elemente de bază: nelegiuire, pedeapsă și nădejde. Pentru
nelegiuire apare procesul de judecată, acțiunea judiciară prin care profetul are ca scop

8
René Wellek, & Austin Warren, Teoria Literaturii, (București: Editura Pentru Literatură Universală, 1967),
270.
9
Beniamin Fărăgău, Nădejde în întuneric, volumul 6, 61.
8
principal conștientizarea și demonstrarea vinei poporului, spre exemplu primele șase capitole
din Isaia. Al doilea element de bază, pedeapsa, are ca scop îndreptarea poporului și vaietul sau
bocetul prin care poporul își plânge starea greșită înaintea lui Dumnezeu. Pentru a exemplifica
acest element, reprezentative sunt capitolele 29-33 din Isaia. Al treilea element este
reprezentat de nădejde. Această nădejde cuprinde promisiunea, referirea la viitor, prevestirea
unei schimbări radicale, prevestirea unei binecuvântări.10

Stilul profetic este numit și oracol, iar partea referitoare la al treilea element prezentat,
nădejdea, este numit a fi oracol al mântuirii11 datorită faptului că prin acesta, Dumnezeu dă un
viitor și o nădejde persoanei sau poporului căruia i se adresează profeția. Prin aceste oracole
ale mântuirii mulți oameni au dobândit putere de înaintare după mesajul profetic dur, adresat
lor, acestea fiind asemenea unui pansament aplicat după ce a fost curățată rana.

Genul profetic este prezent în cea mai mare proporție, în cartea Isaia. Profețiile prezentate
în această carte sunt, după cum spuneam și înainte, cauzate de diferite evenimente din istoria
unui popor sau din viața unui om.

Pentru a exemplifica aceste profeții, vom privi la câteva aspecte prezentate în Scriptură, în
Isaia. Formula incipientă este una destul de importantă, aceasta fiind : „Așa vorbește
Domnul!”, sau „Așa vorbește Marele Împărat!”. Exemple din Biblie care atestă existența
acestor formule sunt Isaia 36:4: „Aşa vorbeşte marele împărat, împăratul Asiriei: Ce este
încrederea aceasta pe care te bizui?”, Isaia 7:7: „Căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: «Aşa
ceva nu se va întâmpla şi nu va avea loc.”

Stilul profetic se bazează pe acele trei elemente care vor constitui restul mesajului profetic.
Mesajul profetic avea rolul de a mustra, pedepsi și da o nădejde persoanei sau poporului
căruia i se adresa profeția.

2.2. GENUL POETIC

Genul poetic este cel care dă o notă artistică mesajului biblic. Deseori întâlnim în Biblie
metafore, comparații și epitete ce au rolul de a ajuta la înfrumusețarea mesajului. În Biblie
este întâlnită poezia de tip evreiesc. Această poezie are originile în viața religioasă a
oamenilor, acestea două fiind în strânsă legătură.

Proza este inadecvată în exprimarea sentimentelor, dar poezia atinge coarda sensibilă a
inimii, făcând ca inima cititorului să vibreze alături de inima compozitorului. Prin poezie se
10
Beniamin Fărăgău, Nădejde în întuneric, volumul 6, 68.
11
Gordon Fee & Douglas Stuart, Biblia ca literatură. Principii hermeneutice. (Cluj: Logos, 1992), 10.
9
exprimă credință, dragoste, pace și nădejde. Poezia este întâlnită sub diferite forme, precum:
cântece de luptă, de dragoste sau de sărbătoare.12

În cartea Isaia, genul poetic este întâlnit în următoarele locuri: Isaia 5:1-7, Isaia 38: 16-20
și Isaia 38: 10-20. Pentru a exemplifica acest gen, vom privi la textul din Isaia 5:1-7, care
spune în felul următor: „Voi cânta Preaiubitului meu cântarea Preaiubitului meu despre via
Lui. Preaiubitul meu avea o vie pe o câmpie foarte mănoasă. I-a săpat pământul, l-a curăţat de
pietre şi a sădit în el viţele cele mai alese. A zidit un turn în mijlocul ei şi a săpat şi un teasc,
apoi trăgea nădejde că are să-I facă struguri buni, dar a făcut struguri sălbatici. Acum dar –
zice Domnul – locuitori ai Ierusalimului şi bărbaţi ai lui Iuda, judecaţi voi între Mine şi via
Mea! Ce aş mai fi putut face viei Mele şi nu i-am făcut? Pentru ce a făcut ea struguri sălbatici,
când Eu mă aşteptam să facă struguri buni? Vă voi spune însă acum ce voi face viei Mele: îi
voi smulge gardul, ca să fie păscută de vite; îi voi surpa zidul, ca să fie călcată în picioare; o
voi pustii; nu va mai fi curăţată, nici săpată; spini şi mărăcini vor creşte în ea! Voi porunci şi
norilor să nu mai plouă peste ea. Via Domnului oştirilor este casa lui Israel, şi bărbaţii lui Iuda
sunt viţa pe care o iubea. El se aştepta la judecată şi, când colo, iată sânge vărsat! Se aştepta la
dreptate şi, când colo, iată strigăte de apăsare!”

2.3. GENUL NARATIV

Acest gen se referă în general la evenimente și întâmplări povestite și transmise de la un

om la altul, din generație în generație. Timpul narat este diferit de timpul narațiunii, iar timpul
narativ este diferit de timpul cronologic datorită unui aranjament narativ ulterior.13

Pentru a face diferență între genul poetic, profetic sau orice alt gen și genul narativ, se
poate face un test. Dacă un text scris într-o carte se poate povesti cu un fir epic, înseamnă că
acel pasaj aparține stilului narativ.

Genul narativ ne introduce în lumea în care s-au întâmplat lucrurile relatate în cartea Isaia,
acestea ne ajută să ne proiectăm în momentele descrise în această carte, fiind de un real ajutor
în înțelegerea cărții. Genul narativ este prezent în cartea Isaia în mai multe locuri, dar cel mai
cunoscut pasaj este probabil pasajul în care este relatată întâmplarea cu Ezechia.

Această narațiune este prezentată în Isaia 6:1-7: „În anul morţii împăratului Ozia, am văzut
pe Domnul şezând pe un scaun de domnie foarte înalt, şi poalele mantiei Lui umpleau

12
Grant R. Osborne , The hermeneutical spiral: a comprehensive introduction to biblical interpretation,
(Downers Grove: InterVarsity Press, 2006), 123
13
Grant R. Osborne , The hermeneutical spiral: a comprehensive introduction to biblical interpretation, 124.
10
Templul. Serafimii stăteau deasupra Lui şi fiecare avea şase aripi: cu două îşi acopereau faţa,
cu două îşi acopereau picioarele şi cu două zburau. Strigau unul la altul şi ziceau: Sfânt, sfânt,
sfânt este Domnul oştirilor! Tot pământul este plin de mărirea Lui! Şi se zguduiau uşorii uşii
de glasul care răsuna şi casa s-a umplut de fum. Atunci am zis: Vai de mine! Sunt pierdut,
căci sunt un om cu buze necurate, locuiesc în mijlocul unui popor tot cu buze necurate, şi am
văzut cu ochii mei pe Împăratul, Domnul oştirilor! Dar unul din serafimi a zburat spre mine
cu un cărbune aprins în mână, pe care-l luase cu cleştele de pe altar. Mi-a atins gura cu el şi a
zis: Iată, atingându-se cărbunele acesta de buzele tale, nelegiuirea ta este îndepărtată şi păcatul
tău este ispăşit!”.

11
 CONCLUZII

Lucrarea a avut ca scop aducerea la cunoștință a importanței studierii genurilor literare

pentru aprofundarea cărții Isaia. Această lucrare a adus cititorilor informații utile pentru
studierea acestei cărți, informații ce vor fi reamintite pe scurt în rândurile care urmează.

În primul capitol, lucrarea a adus la cunoștința cititorului informații legate de contextul

cărții Isaia, în primul capitol al lucrării. Prin aceste informații, cititorul a aflat detalii legate de
autorul cărții, discuțiile privitoare la unitatea cărții, contextul istoric, social și religios.

În al doilea capitol, au fost prezentate motivele pentru care este importantă analiza
genurilor literare în cartea Isaia, prezentarea generală a genurilor literare. Aceste genuri
literare sunt: genul profetic, genul poetic și genul narativ.

Primul gen literar prezentat este cel predominant în cartea Isaia, genul profetic. Pe lângă
prezentarea acestuia au fost aduse exemple care au întărit în mintea cititorului particularitățile
genului profetic.

Al doilea gen literar prezentat este genul poetic, identificat în general cu poezia evreiască.
Prezentarea acestui gen a fost însoțita de exemple din cartea Isaia, exemple din care se poate
vedea caracterul poetic al cărții.

Al treilea gen literar expus este genul narativ, genul prin care cititorul a fost introdus în
locul, cultura și civilizația prezentă în momentul relatat în cartea Isaia. Acest gen literar se
găsește în arii mai restrânse în cartea Isaia, dar exemplele identificate sunt reprezentative
pentru acest gen.

În final, orice cititor al acestei lucrări a deprins câteva informații generale despre cartea
Isaia, datorită celor spuse în primul capitol, dar și detalii legate de genurile literare prezente în
cartea Isaia și importanța studierii lor pentru o mai bună înțelegere a acesteia. Prin studiu și
prin muncă și cu ajutorul lui Dumnezeu orice om poate descoperi taina ascunsă în spatele
cuvintelor scrise.

12
 BIBLIOGRAFIE

Bromiley, Geoffrey W. , The international standard Bible encyclopedia, volume 2. Grand

Rapids: Eerdman, 1990.

Crossely, Gareth, Vechiul Testament explicat și aplicat. Oradea: Făclia, 2008.

Fărăgău, Beniamin, Nădejde în Întuneric, volumul 6. Cluj: Logos, 1992.

Freedman, Noel, David. The Anchor Bible Dictionary, volume 4. New York: Doubleday.
1992.

MacDonald, William, Comentariul Biblic al Credinciosului. Oradea: Imprimeria de Vest,

2002.

Motyer, J. A., Isaiah: An Introduction and commentary. Nottingham, England : InterVarsity

Press, 1999.

Osborne, Grant R. , The hermeneutical spiral: a comprehensive introduction to biblical

interpretation, Downers Grove: InterVarsity Press, 2006.

Stuart, Douglas & Fee Gordon, Biblia ca Literatură. Principii Hermeneutice. Cluj: Logos,
1992.

Wellek, René & Austin Warren, Teoria Literaturii. București: Editura Pentru Literatură
Universală, 1967.

Surse internet:
https://bible.org/seriespage/introduction-isaiah

13
DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE A LUCRĂRII

Subsemnata Monenciu Larisa Florena, studentă a Universității Emanuel din Oradea,

Facultatea de Teologie, programul de studii universitare de licență în specializarea Limba și
Literatura Română - Limba și Literatura Engleză, declar înaintea lui Dumnezeu că lucrarea
îmi aparține în exclusivitate și că nu m-am inspirat din nici o altă lucrare sau materiale ale
altor studenți (liste de cărți, citate, etc.) scrise pe tema aceasta.

Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată, sub această formă, în alte contexte de examen sau
de concurs.

Oradea, 7 Februarie 2016

14