1.

Arborele-elem definitoriu al padurii

Elemantul care face deosebire intre ecosistemul forestier si intre celelalte ecosisteme este
arborele, este cel mai important component al ecosistemului forestier , adica al padurii.
Din ecosistemul forestier poate lipsi orice component cu exceptia arborelui. In momentul
in care lipseste arborele, ecosistemul forestier nu mai poate exista. El reprez circa 80% in
totalul componentelor padurii. Este cel mai prezent atat in partea supraterala a
ecosistemului prin tulpini si prin coroane cat si in partea subterana a ecosistemului prin
radacini. Prin functiile pe care le are in ecosistemul forestier, arborele repr elem de
stabilitate al acestuia. Functiile esentiale ale arborelui in ecosistem sunt acelea ca se poate
regenera; are rol ecoprotector; rol ecoproductiv; are capacitatea de a acumula biomasa
lemnoasa, urmarea procesului de asimilatie clorofiliera pe baza apei si a sarurilor
minerale pe care le trage din sol. Prin procesul de fotosinteza acumuleaza crestere in
inaltime prin celule meristematice si creste in diametru si in grosime prin celulele
cambiale. Prin procesul de bioacumulare arborele nu saraceste ecosistemul forestier pt ca
prin frunze, prin seminte, prin ramurile care se usuca si cad, arborele insusi contribuie la
refacerea potentialului productiv al ecosistemului forestier. Rolul ecoproductiv al
arborelui resida in faptul ca bioacumularile inseamna in final masa lemnoasa. Rolul
ecoprotector resida din faptul ca arborii crescand modifica microclimatul in cadrul
ecosistemului, in interiorul acestuia parametrii climatici modificandu-se esential.
Microclimatul padurii este mult mai bland decat in exteriorul acestuia. Deci urmarea
cresterii arborilor , isi exercita 3 functii fundamentale: poate deveni apt de reproducere;
are rol productiv si protector.
2. Fitocenoza forestiera
Desi se caracterizeaza pintr-o mare diversitate si heterogenitate, fitocenoza forestiera
poate fi structurata in partile sala componente in felul urmator. In mod normal este
alcatuita din 3 etape:
- etajul cel mai important este etajul arborilor,
- al doilea etaj este etajul arbustilor/subarboretul,
- al treilea etaj este etajul semintisului in padurile de codru si etajul lastarisului in
padurile de crang.
Numim padure de codru, padurea regenerata pe cale generativa adica din samanta/puieti
proveniti din seminte. Numim padure de crang padurea regenerata pa cale vegetativa
adica din lastari ori drajoni. Numim lastari plantele tinere obtinute prin sectionarea
tulpinii. Numim drajoni plantele tinere obtinute prin sectionarea radacinilor unor
exemplare de arbore.
- al patrulea etaj este etajul paturii erbacee/ paturii vii formata din totalitatea speciilor
erboase care cresc in interiorul padurii.
3. Arboretul – def, caracterizare, importanta.
Intelegem prin arboret totalitatea arborilor dintr-o padure.
- specie,
- varsta,
- inaltime,
- diametru,
- clasa de calitate.
Intre caracteristicile cele mai importante ale arboretelui deosebim:

1
1) originea arboretelui. Arboretele sunt de urmatoarele tipuri: - arborete naturale (arborete
virgine); - arborete artificial (arborete cultivate).
2) provenienta arboretelor in raport cu care deosebim: - arboretele din samanta care pot fi
obt. prin semanaturi directe/ prin puieti. – arborete din lastari /drajoni. Putem obtine
arborete pe cale artificiala nu numai din seminte/puieti, ci si prin butasi (plop, salcie).
3) varsta arboretelor, in raport cu varsta intalnim 2 categorii mari de arborete: - arborete
de aceeasi varsta (echiene); - arborete de varste diferite (pluriene). In raport cu arboretele
pluriene atat la padurile de codru cat si la cele de crang intalnim arborete relativ echiene.
Intelegem prin arborete relativ echiene, arboretele in componenta in care intalnim arbori
a caror diferenta de varsta poate fi de pana la 20 de ani la padurile de codru sau de pana la
5 ani la padurile de crang. Despre arborete echiene putem spune despre structura lor ca e
o structura echiene, asa cum cele pluriene au o structura pluriena. Structura mixta – cand
arboretele are structura echiena si pluriena.
4) compozitia arboretelor – sub aspectul compozitiei intalnim arborete pure constituite
dintr-o singura specie si arborete amestecate formate din mai multe specii. In raport cu
modul in care sunt amestecate amestecul arborilor poate fi un amestec intim, cand arborii
sunt diseminati in mod uniform in interiorul arboretelui. Daca amestecul nu este intim
amestecatel poate fi grupat amestecat. Dupa marimea grupelor in care o specie se
intalneste in interiorul speciei majoritare, grupul poate fi palc. In categoria arboretelor
amestecate, amestecul poate sa existe pe intreaga viata a arboretelui dar intalnim si
arborete amestecate temporare, in care amestecul nu dureaza intreaga viata. Sunt specii
care au rol episodic.
5) consistenta arboretelui. Intelegem prin consistenta caract. arboretelor de a fi mai rare
ori mai dese. Numim arboret cu consistenta plina arboretul in care proiectia coroanelor
arborilor pe suprafata solului este continua. Cand aceasta prezinta discontinuitati
consistenta nu mai este plina, arboretele dupa caz are o consistenta aproape plina.
Consistenta e legata prin indicele de consistenta care are valori intre 0 si 1 a.i. consistenta
plona are valoarea 1, consistenta aproape plina are valori intre 0.7- 0.9. Consistenta
luminata 0.4 – 0.6 si degradata intre 0.1 – 0.3. Aceste 5 caracteristici tin de structura
orizontala a arboretelor.
4) Suborboretul. Constituie un factor biotic care uneori poate lipsi din ecosistemul
forestier si anume fie atunci cand este in laturat pe cale antropicaintr-un anumit scop cum
ar fi favorizarea procesului de regenerare, fie intr-un anumit stadiu de dezvoltare al
arboretului cand lipsit total de lumina, de asemenea arboretul dispare. Rolul lui in randul
factorilor biotici este insa multiplu: - fereste suprafata arboretului de inierbare excesiva;
- constituie cea mai bogata rezerva de fructe de padure si de plante medicinale; - in
primele stadii de dezvoltare ale arboretului prin concurenta arborerilor contribuie la
realizarea unora dintre procesele fundamentale ale vietii arboretului si anume: -
accelerarea cresterii arborilor, - favorizeaza elagiul natural al arborilor. Subarboretul
(arbustii) are rol foarte important in indreptarea tulpinilor arborilor. Procesele de elagare
naturala, de indreptarea a tulpinilor sunt procese vitale, procese collective, ele au loc
numai in padure si sunt puternic influentate si determinate de existenta arboretului. In
plus cele mai multe specii de arbustii contribuie la imbogatirea solului in diverse
elemente chimice cu rol nutritiv in viata arborilor.
5) Semintisul. Este primul stadiu de dezvoltare al arboretului. Este format din plantele
abia germinate din samanta prezente in numar foarte mare dupa ce prosesul de regenerare

2
pe cale naturala a fost declansat. In prima sa tinerete, semintisul are o experienta
comparabila cu cea a paturii erbacee: plante mici cu tulpina mica. Dupa ce semintisul
invinge toate necesitudinile, toate obstacolele pe cale int. in prima etapa a existentei sale
dupa ce a invins concurenta paturii erbacee, pe masura ce se dezvolta aceasta se
detaseaza tot mai mult ca prezenta si volum de patura erbacee si se aseamana din ce in ce
mai mult in arboretul din care a provenit si cu cel pe care il va forma. Momentul cel mai
important in viata noului semintis instalat este momentul in care indivizii care formeaza
semintisul trec de la modul de viata individual, solitar cand fiecare se lupta cu toti factorii
de mediu la modul de viata: colectiv, gregar cand indivizii inceteaza a mai fi
individualitati si formeaza o noua colectivitate a carei dezvoltare are loc dupa alte reguli
caracteristice colectivitatilor. Momentul acesta al trecerii de la viata individuala la viata
colectiva este cunoscut sub numele de stare de masiv – arboretul a constituit starea de
masiv.
6.Factorii climatici in viata padurii:
1)Lumina-are imp fundam.ptr pl in gen pt padure padure in special.Procesul de
acumulare a biomasei lemnoase are loc in urma asimilatiei clorofiliene care se poate
produce numai in prez.luminii,apa si sar.min ajunse prin vase lemnoase la frunze in
prezenta luminii si co2=>biomasa lemnoasa.Influenteaza arborii prin intensit,L prin L de
unda,timp iluminare,sursa unica=soarele.speciile s au adaptat definind un anum.tip de
temperament la lumina pt cele care se dezv in lumina plina si timp de expunere mai
indelungat ca stejari,plopi,salcii,mesteacan si specii cu temp de umbra:fagul care se dezv
cu timp de ilumin mai redusi.In leg cu intens.si durata speciile s au adaptat:lumina plina-
exp de durata/lumina difuza-timp exp mic.Infl padurii asupra luminii:in pad solul de
supraf la impacgtul cu coroanele arb 25%-40% din fluxul luminos e reflect in atm,pana la
70%e absorb in coronament a.i .la sol intens flux. Rep 5-40%din cel initial.
2)Caldura-fact vital,proces.biologice se desf la o anum temp poz numai dp acumularea
unui nr de zile cu temp poz.Inmug,inflorit,fructificatia sunt in fct de temperamentul
speciei.Temp ft mari provoaca prejudicii arborilorprecum arderea coletului,ofil,ardere
frunze si flori,dar la fel de periculoase sunt temp neg=>degerare puieti,seminte precum si
tulpina arborilor.In rap cu caldura clasif speciilor:a)sensib-brad,stejar,gorun,fag,molid
b)mijlociu sensib-pin,laricele c)rezist-mesteacan,salcam.In gen cu cat sunt mai valoroase
sp.sunt mai sensib.Infl e semnif pt ca pad isi creeaza un microclimat in care temp sunt
mult dimin.
3)Umiditatea-sursa princ pt pad=precip,acestora se adauga apa din panza freat.,chiar daca
arb benef de saruri min subst org din sol bogat acestea nu ajung decat pri interm
apei.elem de leg sol-arb e apa.Fact vital.In comp arb apa poate detine 50-90%.1ha
pad=200-400mii l apa.Clasif in fct de exigente fata de umid:a)higrofile plop,salcie
b)moderat molid brad fag c)xenofite stejar cenul garnitza. Arb la randul lor au infl
asupra regim.de precp.Pad modif atat pp care aj la niv sol cat si v cu care acestea lovesc
solul.Mare parte din pp sunt oprite in coronament.Intre formele de u.cu care pad
interact.:suna pp si roua=favor/grindina,bruma polei=daunat,provoaca pagube.
4)Aerul-fact vital.infl viata pad atat prin compoz cat si prin viteza de deplasare.Princ
elem cu ifl mare:o2 neces respir.si co2 pt fotosin. nutritiei arborilor.O repr 20% din comp
aer=>nu ridica probl deoseb vietii arb.Deoarece co2 repr 0,03% vol neces fotosint. E
deseb de imp.Pt a prod 1 m patrat masa lemnoasa un arb tb sa extraga co2 din 1,5 mil m
patrati aer.Viteza xde deplas a aer infl poz viata padurii,peste anum viteze devine factor

3
de instabilit cd se misca cu 19m/s.In gen arboretele de foioase:fagetele,gorun rezista la
23m/s,cel mai rezis e cel amestecat pana la 29m/s.Pad infl aerul atat in compoz. Dar ii si
dimin viteza.In int pad aerul e mai curat deoarece part poluate sunt fixate pe frunze.
7) Fact edafici - solul cu toate insusirile sale.fara sol arb nu pot exista,in sol se fixeaza
rad. Si se extrage apa si sar min.Toate tras acestuia infl pad.1)Profunzimea sol-cu cat mai
profund,cu atat mai frertil deci mai bun pt a suporta rezistenta arb.Cele superficiale
bogate in schelet nu fav rezist lmitandu se la nr speciilor.2)Textura-infl viata arb
indirectconditionand gr de aerisire/permeabilitate/umid/consistenta sol=ptr arb cele mai
bune au text mijlocii,luto nisipoase;sol f usoare t nisipoase-nu sunt fertile,apa scurgandu
se ft rpd.Sol grele cu text lutoasa,luto-argil nu ofera cond bune.3)struct-cea mai buna
este cea cu sol bogate si afanate,bogata in humus,subst min si apa.4)troficitate-cu cat e
mai mare,nr subst min e mai mare=> crest si dezv pad.Speciile au exigente dif in rap cu
trof sol:a)exigente sp valoroase b)moderat exigente laricele c)mai putin
exigente:pin,molid,salcam.5)continut in humus-cu cat e mult mult….6)regimul
aerohidrotermic-cele mai fav sol sunt cele cu temp poz medie,u in param norm,iar
regimul de aeratie e coresp.7)reactia solului-cele cu r.acida si bazica sunt accesib un nr
lim de sp/cele mai bune sunt cele cu react neutra,slab acida,slab bazica.Infl react solului
are loc in special prin humus care formeaza litiera padurii.
8) Fact orografici-infl rasp padurii la niv microstational asa cum clima infl rasp padurii
la niv macrostational.Intre caract, sol care ifl pad amintim:a)altitudinea-odata cu cresterea
sporeste vol de Pp,scade temp.Fiecare sp s a adaptat si ocupa loc intr o anum zona sau
subzona de veget.b)expozitia-modif acesteia modif regimul de lumina si de pp.exp S e
populata cu specii cu temperament de lumina:stejarii.Exp N cu pp bogate dar cu regim de
lum deficitar e pref de sp cu temperament de umbra:fag.c)panta terenului-infl dir cond de
sol succesoare arborilor.fav pana la pante ce nu depas 20grade,peste sol e expus siroirii
provoc de pp.d)config terenului-platourile,vaile sunt cele mai fav pad/vf,crestele cele mai
nefav.
9) Regenerarea padurii- Numim padure de codru, padurea regenerata pe cale generativa
adica din samanta/puieti proveniti din seminte. Numim padure de crang padurea
regenerata pa cale vegetativa adica din lastari ori drajoni. Numim lastari plantele tinere
obtinute prin sectionarea tulpinii. Numim drajoni plantele tinere obtinute prin sectionarea
radacinilor unor exemplare de arbore.
10) Regenerarea naturala din samanta- Regenerarea (naturala din samanta) padurii nu
este o problema simpla. Ea depinde de un lant complet de probleme, iar esecul regenerarii
poate rezulta din slabiciunea oricarei verigi. Aceste probleme care trebuie rezolvate si de
care depinde succesul regenerarii naturale din samanta sunt urmatoarele:
a) arborii maturi in nr mari si din speciile dorite la regenerare sa produca seminte de
calitate buna si in cantitate suficienta;
b) solul sa fie apt pt a primi semintele imprastiate neacoperit cu muschi, humus acid, dar
si mobil afanat, fertil si bogat in humus;
c) sa se ofere puietilor in prima tinerete pana la constituirea masivului conditii favorabile
de crestere (lumina, caldura, umezeala) si dezvoltare si in acelasi timp adapost si
protectie contra arsitei, ingheturilor si secetei.
11) Regenerarea padurii pe cale vegetativa- Numim padure de codru, padurea
regenerata pe cale generativa adica din samanta/puieti proveniti din seminte. Numim
padure de crang padurea regenerata pa cale vegetativa adica din lastari ori drajoni.

4
Numim lastari plantele tinere obtinute prin sectionarea tulpinii. Numim drajoni plantele
tinere obtinute prin sectionarea radacinilor unor exemplare de arbore.
12) Constituirea starii de masiv- Stadiul de semintis incepe cu germinarea semintei si
dureaza pana cand se realizeaza stadiul de masiv. In aceasta etapa in arboretele de codru
exemplarele din samanta sunt in numar foarte mare isi duc viata in mod solitar trebuind
sa invinga in fiecare parte mediu (insolatii, vant), elementul principal vital constituind
atat hrana din sol concomitent si lumina. Momentul acesta al trecerii de la viata
individuala la viata colectiva este cunoscut sub numele de stare de masiv – arboretul a
constituit starea de masiv.
13) Cresterea si dezvoltarea arborilor- Treptat, pe parcursul mai multor zeci de ani,
silvicultura a devenit o stiinta. Generic, ea se ocupa de cultura padurilor, studiaza legile
de dezvoltare a arborilor si a arboretelor din aceeasi specie ori din acelasi nr de specii in
care arborii sunt omogeni din toate punctele de vedere, de instalarea padurii prin
procedee de dezvoltare, cresterea arborilor si arboretelor, de exploatarea si valorificarea
masei lemnoase, ciclul incheindu-se din nou prin regenerarea arboretelor.
14) Crestere si dezvoltarea arboretelor. In dezvoltarea lor arboretele parcurg
urmatoarele 3 etape:
1) etapa tineretii. Incepe dupa germinarea semintei si rasarirea plantulei, se incheie odata
cu prima fructificatie. Etapa tineretii este compusa din urmatoarele stadii: a) stadiul de
semintis incepe cu germinarea semintei si dureaza pana cand se realizeaza stadiul de
masiv. In aceasta etapa in arboretele de codru exemplarele din samanta sunt in numar
foarte mare isi duc viata in mod solitar trebuind sa invinga in fiecare parte mediu
(insolatii, vant), elementul principal vital constituind atat hrana din sol concomitent si
lumina. b) al doilea stadiu de dezvoltare atat pentru padurile de codru cat si pentru cele de
crang se numeste desis si dureaza pana cand elagojul matur este prezent. c) al treilea
treilea satdiu de dezvoltare este nuielisul care incepe de la 2 – 2.5 cm si se incheie atunci
cand cea mai mare parte a exemplarelor ating un diametru de 5 cm. In acest stadiu se
accentueaza pericolul de eliminarea a speciilor valoroase, tulpinile exemp. incep sa se
indrepte, incepe sa se manifeste pregnant calitatea arborilor. d) al patrulea stadiu
prajinisul incepe de la un diametru >5cm si dureaza pana cand diametru ajunge la 10 cm.
Se activeaza cresterea in inaltime, diferentierea arborilor si indreptarea puternica a
tulpinilor.
2) etapa maturitatii dureaza dupa prima fructificatie abundenta si pana cand arborii din
arboret intra in declin. Cuprinde urmatoarele stadii: a) codrisor – in cadrul acestui stadiu
arborii isi incetinesc cresterea in inaltime si isi activeaza puternic cresterea in diametru.
Diametrul va ajunge la finalul stadiului la valoarea de 35 cm. b) codru mijlociu – in care
diametrul mediu creste de la 36 cm pana la 50 cm. Fructificatiile sunt din ce in ce mai
abundente, arborii continua sa se rareasca si sub coronamentul lor se instaleaza
subarboretele (specii de arbusti).
3) etapa batranetii incepe de cand arborii din arboret intra in declin si dureaza pana la
moartea fiziologica a acestora. Cuprinde un singur stadiu cel de codru batran. In aceasta
etapa arborii nu mai fructifica abundent ci numai sporatic in cantitati mici producand
samanta de proasta calitate. Procesul de regenerare nu se declanseaza in codru batran.