Sunteți pe pagina 1din 6

Simpozionul ştiinţific studenţesc

EMING ediţia a III-a


Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro

Studiul numeric al unui concentrator acustic din componenţa unui


stand pentru verificarea comportării materialelor la cavitaţie
Autor: Vasile ŞIMONEA, an IV IPM,
Facultatea de Inginerie şi Management, Universitatea “Eftimie Murgu” din Reşiţa

Coordonatori: Asist.dr.ing Marian NEDELONI şi Ş.l.dr.ing. Cristian FĂNICĂ

Rezumat:
Lucrarea prezintă un studiu privind un concentrator acustic din oţel aliat. Un asemenea
concentrator acustic care va fi analizat prin simulare, poate fi folosit în componenţa unui stand pentru
verificarea comportării materialelor la cavitaţie respectiv eroziune cavitaţională. Prin studiul numeric al
acestui concentrator acustic, folosind programul SolidWorks, se vor putea determina frecvenţele proprii
funcţie de modurile proprii de vibraţie, iar rezultatele obţinute vor fi comparate între ele.

Abstract:
The paper presents a study on alloy steel ultrasonic horns. Such a ultrasonic horn that will be
analyzed through simulation can be used as a component of an experimental stand that verify the behavior
of materials on cavitation respective on cavitation erosion. Through numerical study using SolidWorks
software, for this ultrasonic horn it will be determine the natural frequencies of vibration modes and the
obtained results will be comparate between them.

Cuvinte cheie: studiu numeric, concentrator acustic, cavitaţie.

1. Introducere
Un asemenea concentrator acustic sau sonotrodă, face parte din componenţa unui stand
pentru verificarea comportării materialelor la cavitaţie.
Acest stand experimental este compus dintr-un generator de ultrasunete tip DG 2000, un
traductor (trasformator acustic piezo-electric), un transformator mecanic şi un concentrator acustic
[1]. Cu ajutorul acestui stand se poate simula în laborator fenomenul de cavitaţie respectiv se pot
face cercetări experimentale de eroziune cavitaţională pe diferite materiale.
Condiţia ca un concentrator acustic se funcţioneze este ca frecvenţa ansamblului
transformator mecanic - concentrator acustic să fie în limitele 20000 ± 500 Hz. Alţi 2 parametrii
importanţi sunt daţi de amplitudine, care este de 50 μm respectiv de temperatura lichidului folosit
care trebuie să fie între 25 ± 2°C. În acest lichid, concentratorul acustic, care poate fi şi el din
anumite materiale, poate produce bule de cavitaţie în mod direct şi indirect [2 - 4].
În mod indirect, adică prin metoda de cavitaţie indirectă, pentru testarea unei probe
experimentale, concentratorul acustic se distruge în timp, iar acest lucru are un efect negativ pentru
Simpozionul ştiinţific studenţesc
EMING ediţia a III-a
Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro

producerea fenomenului de cavitaţie, cât şi pentru menţinerea frecvenţei în jurul valorii de 20000
Hz. Cu ajutorul programului SolidWorks, se poate face un studiu de tip Frecvenţă [5], pe un
concentrator acustic proiectat 3D, în care pentru anumite dimensiuni ale acestuia se pot obţine
frecvenţe apropiate de 20000 Hz şi astfel se poate realiza în mod practic un concentrator acustic din
diferite materiale metalice.
Pentru a valida rezultatele simulării [4] însă, în mod experimental se încearcă concentratorul
acustic realizat pe standul experimental şi cu ajutorul unui echipament hardware şi software pentru
măsurarea frecvenţei proprii.
În această lucrare, prin simulare în programul SolidWorks a unui concentrator acustic din
oţel aliat, se vor determina frecvenţele proprii funcţie de modurile proprii de vibraţie, pentru diferite
dimensiuni. După vizualizarea rezultatelor din simulare, se alege pentru execuţia practică a
concentratorului acustic din oţel aliat, acea dimensiune unde frecvenţa a fost aprox. 20000 Hz şi în
acest fel, un asemenea concentrator acustic poate fi folosit în mod practic pentru cercetări
experimentale de eroziune cavitaţională a materialelor.

2. Studiul numeric propriu-zis


Pentru simularea concentratorului acustic din oţel aliat în programul SolidWorks, prin
metoda de cavitaţie indirectă (figura 1) [4], se parcurg următoarele etape: se proiectează geometriile
3D ale pieselor componente ale ansamblului transformator mecanic - concentrator acustic, se
realizează studiul de tip Frecvenţă, se atribuie ca material oţelul aliat, se discretizează în elemente
finite, se rulează studiul şi se vizualizează rezultatele în ce priveşte valorile frecvenţelor proprii
respectiv a coeficienţilor de participare masică, aşa cum se arată în figurile 2-5.

Figura 1. Schemă privind Figura 2. Ansamblul 3D transformator Figura 3. Discretizare


metoda de cavitaţie indirectă mecanic – concentrator acustic [4] în elemente finite
Simpozionul ştiinţific studenţesc
EMING ediţia a III-a
Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro

Figura 4. Schiţa 2D a concentratorului Figura 5. Vizualizarea rezultatelor privind


acustic cu lungimea de 154 mm frecvenţele şi coeficienţii de participare masică

În studiul simulării de tip frecvenţă, au fost determinate primele 20 de moduri proprii de


vibraţie. Materialul utilizat şi anume oţelul aliat, are următoarele proprietăţi mecanice: modulul de
elasticitate 210000 N/mm2; densitatea 7700 kg/m3 şi coeficientul lui Poisson 0,28.
Discretizarea în elemente finite s-a realizat prin opţiunea „Solid Mesh“, unde numărul de
noduri a fost de 199228, iar numărul de elemente a fost de 140769.
În continuare, pentru concentratorul acustic cu lungimea de 154 mm, lungime recomandată
şi din alte studii [1], în figura 6 sunt evidenţiate câteva moduri de vibraţie ale ansamblului
transformator mecanic – concentrator acustic:

Mod 1 Mod 2

Mod 3 Mod 5
Simpozionul ştiinţific studenţesc
EMING ediţia a III-a
Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro

Mod 15 Mod 19
Figura 6. Câteva moduri proprii de vibraţie

3. Rezultatele studiului numeric


În tabelul 1 se prezintă valorile frecvenţele proprii cât şi a coeficienţiilor de participare
masică pentru toate cele 20 de moduri de vibraţie impuse:
Tabel 1. Frecvenţele proprii şi coeficienţii de participare masică
Număr Frecvenţa Coeficienţii de participare masică
mod [Hz] Direcţia X Direcţia Y Direcţia Z
M1 1227.3 0.2541 1.2617e-011 0.00014814
M2 1230.7 0.0001488 8.6544e-011 0.25481
M3 3303.8 0.071919 2.1609e-010 5.8139e-006
M4 3306.7 6.6823e-006 6.9921e-013 0.071139
M5 6493.4 1.0468e-006 1.693e-008 3.0503e-008
M6 6529.7 0.036115 4.4788e-008 4.2578e-005
M7 6558.8 3.8543e-005 8.6385e-008 0.034995
M8 7787.7 1.8291e-006 0.60364 1.1238e-005
M9 7925.1 0.035026 1.9754e-005 0.34152
M 10 7928.3 0.34018 1.1013e-007 0.03509
M 11 13077 0.0745 2.1985e-011 0.0011234
M 12 13086 0.0012875 6.8234e-009 0.070996
M 13 13098 5.5801e-005 1.9914e-007 0.0024485
M 14 13665 1.3936e-007 2.143e-010 7.2383e-008
M 15 15610 2.912e-010 2.5093e-008 2.0897e-010
M 16 15917 2.6543e-008 0.34923 5.4375e-008
M 17 17583 0.050156 5.8504e-008 8.9383e-005
M 18 17623 9.0666e-005 6.989e-008 0.05156
M 19 20026 2.9089e-010 0.018241 1.1656e-008
M 20 21730 7.8241e-005 7.9374e-008 0.089084
- - Sumă X = 0.8637 Sumă Y = 0.97113 Sumă Z = 0.95307
Simpozionul ştiinţific studenţesc
EMING ediţia a III-a
Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro

Aşa cum se observă din tabelul 1, la modul de vibraţie numărul 19, valoarea frecvenţei
proprii este în jur de 20000 Hz, unde valoarea de pe direcţia Y a coeficientului de participare masică
este 0,018241, aceasta fiind o valoare mare faţă de celelalte direcţii de deplasare şi de asemenea
reprezintă o deplasare axială aşa cum se poate vedea din figura 6 (Mod 19).
Rezultatele afişate tabelar, se prezintă în continuare sub formă de grafice în figurile 7 şi 8.
25000
Frecventa
proprie
20000 [Hz]

15000

10000

5000

Num ar m od
0
M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Figura 7. Evoluţia frecvenţelor naturale funcţie de modurile de vibraţie

0.7
Coeficientii de
0.6 participare
m asica [-]
0.5

0.4

0.3

0.2

0.1
Num ar m od

0
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20

Figura 8. Evoluţia coeficienţiilor de participare masică funcţie de modurile de vibraţie

Dintre rezultatele obţinute prin simulare, interesează doar valorile corespunzătoare modului
de vibraţie numărul 19. Pentru funcţionarea unui asemenea concentrator acustic în componenţa
standului de cavitaţie pentru cercetări de eroziune cavitaţională, după realizarea acestuia, se poate
măsura frecvenţa proprie, iar dacă funcţionare nu are loc la frecvenţa dorită, din acest concentrator
acustic se mai poate elimina din material, aceasta însemnând scurtarea lungimii concentratorului
acustic respectiv apropierea de valoarea 20000 Hz [6].
Simpozionul ştiinţific studenţesc
EMING ediţia a III-a
Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro

4. Concluzii şi contribuţii personale


Contribuţia personală a acestei lucrării, este efectuarea studiului numeric a concentratorului
acustic prin intermediul programului SolidWorks.
Concluzii care se pot face din acest studiu de simulare sunt după cum urmează:
- în ce priveşte discretizarea în elemente finite, numărul de noduri a fost de 199228, iar
numărul de elemente a fost de 140769. Cu cât numărul de elemente este mai mare, cu atât simularea
este de o precizie mai bună;
- valorile frecvenţelor proprii funcţie de cele 20 de modurile de vibraţie sunt crescătoare în
limitele 1227,3 şi 21730 Hz. Dintre aceste moduri de vibraţie, a interesat modul 19 unde valoarea
frecvenţei proprii a fost de 20026 Hz;
- pentru execuţia acestui concentrator acustic din oţel aliat, se poate pleca de la lungimea de
154 mm, aşa cum s-a arătat în simulare, iar funcţionarea acestuia poate dura ~100 h, după care
suprafaţa unde se produc bulele de cavitaţie în apă, se va distruge, fiind nevoie de o prelucrare prin
aşchiere pentru obţinerea unei suprafeţe netede.

Bibliografie
1. Nedeloni, M.D., Cercetări privind eroziunea cavitaţională pe materiale utilizate la
fabricaţia componentelor de turbine hidraulice, Teză de doctorat, Eftimie Murgu University, Reşiţa,
2012.
2. ASTM G32–10, Standard Test Method for Cavitation Erosion Using Vibratory Apparatus,
ASTM International, 2010.
3. *** TELSONIC, Operating Instructions Cavitations Test Equipment DG 2000,
www.telsonic.com, 2007.
4. Nedeloni, M.D., Nedelcu, D., Variants of sonotrode for a vibratory apparatus for test
cavitation erosion by the indirect method, Constanta Maritime University Annals, Vol. 17, 2012.
5. Nedelcu, D., Proiectare şi simulare numerică cu SOLIDWORKS, Editura Eurostampa,
Timişoara, 2011.
6. Nedeloni, M.D., Nedelcu, D., Ion, I., Ciubotariu, R., Calibration of a sonotrode from a
stand component for test cavitation erosion through direct method, Constanta Maritime University
Annals, Vol. 17, 2012.