Recuperarea in cardiologie

CURS 1
Recuperarea in bolile cardiovasculare

Definitie: Urmareste sa amelioreze si sa mentina la un nivel optim starea fiziologica, starea fizica, starea
psihosociala si cateodata starea vocationala a pacientilor.

Programele de recuperare pe termen lung cuprind o evaluare medicala, o prescriptie pe tipul de

exercitii fizice (kinetoterapie) : tip aerob (exercitiile de tip anaerob : tin de tanarul sanatos, si de
anumite eforturi care practica acest antrenament anaerob - intensitatea exercitiului este foarte mare,
tehnici de recuperare bazate pe izometrie, dar fara forta musculara mare (la un pacient cu P.R. primul
lucru : posturarea la pat, iar pentru prevenirea osteoporozei se fac exercitii de izometrie, de intarire
mentala a musculaturii la nivelul antebratului timp de 6 secunde, numarand de la 2001- 2006 ,cate 3-4-5
reprize/zi)), influentarea factorilor de risc cardiovascular, terapie educationala de suport
psihosocial si realizarea unei bune compliante a pacientului .

Influentarea factorilor de risc cardiovascular inseamna : tratarea unei dislipidemii , obezitati, a unui
sindrom hipokinetic. Ce include sectii :cardiologia, recuperarea in kinetoterapie, recuperare in geriatrie,
recuperare in boli metabolice etc.

Recuperarea se adreseaza: INDICATII :

 Boli ischemice coronariene
 Stari post-infarct miocardic recent
 Stari dupa by-pass coronarian
 Stari dupa angioplastie coronariana transluminara percutanata
 Insuficienta cardiaca congestiva si insuficienta cardiaca cronica
 Stari dupa valvuloplastie
 Stari post-transplant cardiac
 Arteriopatii obliterante
 Trombalgii ?
 Recuperare venopatica (la persoane cu varice) – beneficiaza de tratament balnear

Baza recuperarii sau reabilitarii CV o reprezinta Kinetoterapia.

Kinetoterapia medicala- studiaza structurile si mecanismele neuro-musculare si articulare+
mecanismele: CV, respiratorii, metabolice care sustin activitatile motorii ale omului. Acestora li se
adauga studierea fenomenelor de fiziologie adaptative la efortul fizic, dar si de prevenire, corectare prin
miscare a unor deficiente neuro-musculo-articulare, inclusiv statico-posturale, cardiocirculatorii si/sau
respiratorii, metabolice.

Mecanismele periferice de adaptare la efortul fizic

- Vasodilatatia arteriolara musculara
- Cresterea mecanismului periferic CV (= cresterea coeficientului de extractie a O2 din sangele
periferic la nivel tisular)
- Vasoconstrictia arteriolara in restul teritoriului (vasodilatatie musculara ce presupune
vasoconstrictie compensatorie din alte zone pentru a distribui aceeasi cantitate de sange inclusiv
catre sistemul venos) + venoconstrictie

1
 Recuperarea in cardiologie

Mecanisme centrale de adaptare la efortul fizic

- cresterea ritmului cardiac + cresterea debitului sistolic- la persoanele antrenate, sportivi.

De exemplu.: la persoanele sanatoase : debitul cardiac creste de peste 5 ori fata de repaus, debitul
sistolic poate ajunge la sportivi 30 L/minut iar la neantrenati 20-22 L/minut.
Kinetoterapia medicala scade debitul coronarian, scade umplerea diastolica ventriculara, scade debitul
sistolic, scade debitul cardiac, scade HTA (colaps).
- cresterea frecventei cardiace (= mecanism de adaptare la persoanele neantrenate). Prezinta anumite
limite, dincolo de care acest mecanism devine insuficient.
Frecventa maxima cardiaca la : femei = 210-varsta; barbati = 220 – varsta.
La nivelul pacientului ce vine intr-un serviciu de recuperare, mecanismul principal prin care isi creste
capacitatea la efort este cel tip periferic, caracterizat de cresterea coeficientului de extractie la nivel
tisular.
Obiectivul Kinetoterapiei in recuperarea CV si cresterea compliantei la efort are la baza cresterea
coeficientului de extractie la nivel tisular.

Mecanismele de adaptare respiratorii/pulmonare:

Dpdv al acestui mecanism, adaptarea la efort este mai accesibila.

Cresterea frecventei respiratorii-nu are repercursiuni la nivelul aparatului respirator, exceptie : pacientii
cu deficientii respiratorie de tip obstructiv si/sau tip restrictiv (apar probleme la adaptarea efortului in caz
de : BPOC, fumatori cronici, bronsite cronice, emfizem pulmonar, spondilartropatii). In caz de
spondilartropatii se face kinetoterapie respiratorie .
Exemple de frecvente respiratorii la pacienti neadaptati la efortul fizic : poate ajunge o ventilatie in
efort maxim la 60 respiratii/min, pana la ≥ 100 respiratii/min. Dintre particularitatile adaptative ale
persoanelor aparent sanatoase (in special la femei): paciente histeroide se adapteaza (isterice) mai greu,
prin cresterea mare a capacitatii la efort (sufera lipotimii la efort).
Se poate masura oxihemoglobina, O2 liber izolat in plasma.

Mecanismele metabolice de adaptare la efort

- Tip aerobiotic (la pacienti)

- Tip anaerobiotic (tine de sportul de performanta, se face la culturisti). Efortul anaerobiotic
pur : cresterea sintezei de proteine contractile la nivelul muschiului . Aceasta crestere are la baza un
regim de viata ce aduce aport caloric crescut, bine dozat, hiperproteic.
- Tip mixt (pentru adultul aparent sanatos).

Granita dintre aerob-anaerob : studiile s-au facut pe tineri sanatosi, de 25-30 de ani, capacitatea maxima
de efort anaerob este de 180 W, iar la cel aerob este pana in 90 W .
Dupa terminarea efortului aerob,consumul de oxigen scade treptat pana se refac rezervele (mioglobina).
In efortul anaerob se formeaza produsi tip anaerob: acid lactic si acid piruvic.
Lactacidemia se dozeaza in medicina sportiva in raport de 1:1. In efortul tip anaerob se utilizeaza o
cantitate de energie suplimentara prin care se ard acesti produsi anaerobi. De aceea, dupa efortul fizic se
administreaza fructe, sucuri alcaline pentru reechilibrarea pH-ului.
La un sportiv ce face efort anaerob se recomanda repaus cateva zile apoi se administreaza substante de tip
alcalin, pe cand la un efort de tip aerob refacerea este usoara (doar mioglobina se reface).
CI absoluta in medicina de reabilitare- efortul de tip anaerob.

2
 Recuperarea in cardiologie

Contraindicatiile asistentei de recuperare CV

- Angorul instabil (angina pectorala) precede un accident coronarian acut

- Tensiunea arteriala sistolica > 200 mmHg
- Tensiunea diastolica de repaus > 120 mmHg
- Hipotensiunea ortostatica 20-120 mmHg – se scade doza de hipotensor iar trecerea la
verticalitate sa nu fie brusca
- Stenoza aortica- cea reumatismala, la un reumatism neglijat in tinerete ce da complicatii la
valva aortica.
- Aritmii atriale sau ventriculare necontrolate/controlate mai greu
- Tahicardii sinusale (emotional sau afectiuni cardiace) > 120 batai/minut
- Deplasarea in repaus a segmentului ST > 3 mm pe EKG
- Blocul atriventricular de gradul 3
- Pericardita, miocardita de gradul I activa
- Anevrism ventricular
- Embolia interna apare fie intr-o tromboflebita profunda, fie in valvulopatii mitrale sau aortice
fie in fibrilatia atriala, fie dupa interventii chirurgicale.
- Tromboflebita recenta (poate aparea in tratamentul cu anticonceptionale)-durere in zona
moletului
- Stari febrile – creste activitatea metabolica a cordului => accidentul coronarian acut si se
recomanda repaus
- Boli acute diverse: pulmonare, digestive
- DZ 1 insulinodependent
- Afectiuni diverse a aparatului mio-artro-kinetic (artroze, discopatii)
- Afectiuni neurologice
- Afectiuni inflamatorii ce afecteaza coloana vertebrala

Raport cost-eficienta in recuperarea CV

Fazele activitatii de recuperare CV cuprinde:

I. Faza:
- Sectia de cardiologie-incepe recuperarea precoce
- Sectia de recuperare fizicala
- Sanatoriu balnear de recuperare cardiovasculara (Covasna)
- Servicii de recuperare medicala si terapie fizicala in ambulator
- Domiciliul pacientului

In:
- infarct miocardic acut : 5-6 saptamani perioada de spitalizare. Actualmente, 7- 10 zile.
- by-pass coronarian: 6-7 zile de spitalizare.
- angioplastie coronariana : 2-3 zile de spitalizare.

3
 Recuperarea in cardiologie

Perioada de spitalizare a scazut datorita costurilor. Faza de recuperare post-acut trebuie facuta
intr-o sectie de recuperare ( in spitale de urgenta : Floreasca), datorita labilitatii d.p.d.v
hemodinamic.

II. Faza: se desfasoara in sectia de recuperare (Filantropia, Sf. Dumitru)

III. Faza: se desfasoara intr-un sanatoriu balnear de recuperare cardiovasculara (Covasna)
IV. Faza: cuprinde serviciile de recuperare din ambulator ( Policlinica de recuperare Titan, Iancului)
si domiciliul pacientului unde continua recuperarea (ex: se deplaseaza maseuri la domiciliul
pacientului).

Faza I incepe imediat ce pacientul poate face singur ADL-urile : spalat, mers la toaleta, imbracat s.a.
, dupa ce pacientul este externat, post-acut.
Faza a II a incepe dupa perioada 1 saptamana- 6 saptamani de la internarea pacientului in sectia de
cardiologie, ce presupune o noua dieta si un antrenament fizic progresiv , si un nou stil de viata. Este
nevoie de EKG, sau de monitorizare clinica intermitenta, dar permanenta in timpul KT. Dureaza pana
la 12 saptamani.
Faza a III a : nu este necesara monitorizarea permanenta, ci doar control la anumite intervale. Baza
de recuperare : antrenamentul tip aerobic, la care se adauga un complex de masuri impotriva
factorilor de risc ( dislipidemii, diete hiposodate) . Se deruleaza pe parcursul 1 an.
Faza a IV a : se confunda cu asistarea de profilaxie secundara la locul de munca, la domiciliu, ce
dureaza toata viata.
Fazele au fost stabilite pentru pacientii cu IMA, pentru cei cu IC congestiva, pentru cei dupa by-pass
coronarian, exceptand pacientii cu arteriopatii, cu afectiuni ale sistemului venos.

Intensitatea exercitiilor si frecventa

Evaluarea starii morfo-functionale care se raporteaza la toleranta la efort.

Se realizeaza prin performarea unor masuri standardizate (bicicleta, banda) , ce au ca parametri :
consumul de O2 , acidul lactic sanguin, datoria de O2, deficit de O2, ritmul cardiac maximal si
rezerva : vizeaza TA, traseul electocardiografic, aparitia urmatoarelor semne clinice.
Clinic: dureri precordiale, palpitatii, dispnee, oboseala, aprecierea perceperii efortului de catre
pacient dupa fiecare sedinta de KT.
In practica se urmareste:
- sub raport metabolic: consumul de O2, de care trebuie sa tinem cont.
- sub raport clinic: ritmul cardiac.

Aprecierea raspunsului cardiac asupra efortului : unii prefera activitati asemanatoare celor pe care ei
le faceau inainte.
Ex: activitati care se masoara prin echivalent metabolic  1 e.m. = 3,5 ml O2 / kg/ min.
- pacient cu risc inalt : < 4 e.m.
- pacient cu risc mediu : 4,5-7,5 e.m.
- pacient cu risc mic > 7- 7,5 e.m.

Evaluarea tolerantei la efort ofera estimarea capacitatii cardiace, apreciaza raspunsul hemodinamic
la efort, aprecierea unui prognostic, ce poate sa excluda anumite aritmii ventriculare ( frecventa mult

4
 Recuperarea in cardiologie

mai mica) , monitorizarea eficientei medicatiei, cresterea increderii de sine, permite premisele
alcatuirii unui program aerobic pe termen lung.
Antrenamentul fizic : mers, alergat, bicicleta, genoflexiuni, urcatul scarilor, miscare cu rezistenta
progresiva, gimnastica ritmica, elemente de T.O.
Exercitiile sunt alese in functie de starea pacientului , de varsta, de abilitatile lui, de locul unde se
desfasoara : clinica, domiciliu, ambulator.
Indiferent de exercitiul ales, trebuie sa se respecte urmatoarele criterii :

1. Intensitatea exercitiilor : este factorul cel mai important al antrenamentului. Intensitatea nu

trebuie sa depaseasca suportabilitatea cardiovasculara a pacientului, sa nu produca accidente.
Intensitatea trebuie sa fie suficient de mare pentru a depasi pragul stimulului de antrenament : acel
stimul care determina un raspuns adaptativ la efort, care este obiectivul exercitiului fizic in
recuperarea pacientului cardiovascular. Efortul de antrenament va fi submaximal, va reprezenta :
60%-75% din consumul maxim de O2. (50%-60% post-acut, 70%-75% cronic).
D.p.d.v. al ritmului cardiac : consumul 50% -60 % ( 40%-50% post-acut, 55%-60% cronic).

Dupa KARVONEN: ritmul cardiac de repaus + 60-75 % din rezerva de ritm cardiac (este
diferenta intre ritm cardiac maxim si ritm cardiac de repaus) .

2. Frecventa= numarul de sedinte/ saptamana. Se indica 3-4 sedinte/ saptamana, acest

antrenament constand in : alergare pe covor rulant, pedalaj, urcatul scarilor si coborat, banda, cusut,
spalat, tricotat = 3 e.m./minut (post-acut).
- caratul greutatilor (3-4 kg), urcat scari lent, sapat usor in gradina = 7-5 e.m./ minut.
- reluarea activitatilor trebuie sa fie tintita pe activitati ce le pot face la domiciliu, ce le este la
indemana , iar acestia sa fie pregatiti in prealabil in sectia de recuperare in aceasta directie.

3. Durata = numarul de minute. ( daca intensitatea este mare, durata trebuie sa fie mica).

- Antrenamentul de tip aerobic; durata trebuie sa permita organismului sa intre in acea stare si
se face progresiv 30- 45 minute. Aceasta durata permite structurarea antrenamentului : incalzire,
exercitii propriu-zise, “racirea”.
- Antrenamentul poate fi continuu ( include incalzirea, exercitiile si “racirea”) , si
discontinuu : inceperea antrenamentului cu 30 secunde pedalare la bicicleta , apoi 60 secunde
repaus , in raport de 1:2  la pacientii cu IC.

(continuare curs)

Frecventa exercitiilor : se indica 3-4 sedinte/ saptamana, exercitii exclusiv tip aerobic sub forme
diferite: pedalare, mers, alergare pe covor rulant + mers pe covor rulant, urcat si coborat scari, banda,
apoi face o pauza.
Pentru a evita aceasta stereotipie a exercitiilor, se pot face si alte exercitii care se alterneaza cu
activitatile pe care le avea pacientul inainte de accidentul coronarian acut : activitati de gradinarit,
caratul greutatilor mici (3-5 e.m./min), spalatul ferestrelor (3-5 e.m./min), activitati la birou, cusut.
Activitatea efortului fizic tip izometric este contraindicat. Se recomanda exercitii dinamice, cu
rezistenta progresiva cu greutati crescande, dar cu modificarea lungimii fibrei musculare (izotonice)
+ izokinetice cu aparatura. Mai tarziu, cand pacientul este stabilizat, putem face exercitii tip
izometric fara rezistenta.

5
 Recuperarea in cardiologie

Caracteristicile acestor exercitii de recuperare a pacientului este de promovare a andurantei la

efort si nu a fortei musculare. Se vor evita exercitiile executate de obicei cu MS fixate pe suportul de
la banda, iar exercitiile se vor executa in plan orizontal pentruu cresterea O2 al miocardului.
’93 Habert a introdus in lumea medicala stiinta antrenamentului medical. El a tratat afectiunile la
pacientii cadiovasculari cronici, dar si la cei sanatosi de pe aceeasi pozitie ca la farmacologie, iar
rezultatele mai mult sau mai putin sunt consecinta raportului doza/ efort. Dozele optime cresc
complianta la efort. Daca doza creste, apar consecinte in timp.

Adaptarea pacientilor cardiovasculari la antrenamentul de efort

- acestia se adapteaza dupa cateva saptamani de la antrenament, atat in perioada de efort cat si
dupa. In repaus apar modificari de ritm cardiac, mentinandu-se la un ritm convenabil, dispare
tahicardia de repaus, apare scaderea simpaticotoniei, cresterea tonusului vagal.
- In efort, presiunea sanguina scade in general, dupa cateva saptamani de la antrenament,
scade rezistenta vasculara periferica prin vasodilatatie la nivelul vaselor musculare. La persoana
sanatoasa poate sa apara modificari morfologice la nivel cardiovascular : hipertrofie ventriculara
stanga, ce poate ajunge pana la 10% (exclusiv la persoanele antrenate cu greutati mari , sportivi de
performanta).
- Creste circulatia periferica ce apare prin cresterea nivelului de O2 in periferie , astfel, creste
toleranta la efort.
- Crste dimensiunea mitocondriilor la nivelul celulelor musculare , creste mioglobina, scade
colesterolul, trigliceridele scad,~ si lipoproteinele cu densitate joasa, scade factorul inflamator
(fibrinogenul)- activatori de plasminogen, se amelioreaza starea psihica a pacientului : scad starile
depresive, anxietatea, creste capacitatea cognitiva, se regleaza tonusul si somnul, se amelioreaza
procesele de termoreglare, disparand starile generale de frig, eliberarea endorfinelor stare de bine.

Efectele recuperarii medicale in bolile cardiovasculare

KT duce la scaderea incidentei mortalitatii subite si la scaderea mortalitatii in timp , scade pericolul
de reinfarctizare, scade numarul de by-pass-uri, scade ritmul cardiac, incetinirea procesului de
ateroscleroza, cresterea tolerantei la efort, scade numarul de pensionari, scade gradul de dependenta a
pacientului.

Recuperarea arteriopatiilor periferice

- Circulatia la nivelul extremitatilor superioare si inferioare prezinta unele particularitati fata de

circulatia sistemica : se distinge circulatia cutanata si cea musculara ce se regleaza in mod diferit. -
-- Controlul circulatiei cutanate a carei principale functii asigura schimburile termice ( la cald :
vasodilatatie, transport, iar la frig : vasoconstrictie).
- La pacientii cu vasodilatatie cutanata se agraveaza ischemia musculara efectuarea de exercitii
musculare in conditiile de efort termin (amelioreaza ischemia), fiind prezente 4 stadii:

1= dureri sporadice in zona moletului

2= claudicatii interne (crampe in partea posterioara a gambei)
3, 4 = necroze, gangrene ce tin de chirurgia cardiovasculara
In stadiile 1, 2 se indica examen Doppler arterial, pe vene, pe totalitatea MI.

6
 Recuperarea in cardiologie

Modele de recuperare pasiva ce tin de protectia cutanata la pacientii cu arteriopatii periferice

- prevenirea aparitiei infectiilor ale piciorului , prin purtarea unor pantofi din piele nu foarte dura
- mentinerea piciorului la cald: sosete din bumbac, peste care se pun sosete de lana
- spalatul, uscarea atenta a picioarelor + igiena unghiilor + masajul in sensul circulatiei arteriale/
venoase (eflueraj superficial, petrisaj) – nu este o activitate de prima intentie in aceasta afectiune.
- exercitii de postura care cresc debitul sanguin al membrului prin “golire” sau “reumplere” sub
efectul gravitatiei: 4-6 ori/zi = exercitii Burger - vasodilatatia cutanata , care este accesibila
pacientilor cu arteroscleroza ,atat la pacientii varstnici cat si la cei tineri.

Metode fizicale (indicatii)

- Termoterapia : bai calde/caldute zilnice, la temperatura de 25-28ºC; caldura sub forma de

IR locala ; US locale in doze medii; parafina care se aplica local. Nu se aplica termoterapie profunda,
ci se aplica pe zonele reflexe la distanta de zona ischemiata, de regula la nivelul plexului lombar 
vasodilatatie superficiala in teritoriul respectiv.
- prin scaderea tonusului vascular simpatic al circulatiei cutanate, apare senzatia de incalzire a
membrelor (~ 15-20 de min). Aceasta incalzire nu este indicata pe o durata lunga de timp, deoarece
creste matabolismul muscular si  agraveaza ischemia.
- Hidroterapia : apa are temperatura de pana la 30ºC, amelioreaza parametrii de mers; dacaca
se va face si cu contrarezistenta este bine, deoarece creste parametrul de mers al pacientului. Durata
bailor este de ~ 30-45 minute.
- se pot face bai galvanice bicelulare pentru MI vasodilatatie, cresterea circulatiei arteriale
locale (indicat in stadiile 1 si 2).
- Intre medodele active ce stau la baza recuperarii este important si mersul : creste fluxul
sanguin al musculaturii, este cel mai eficace, cel mai ieftin.

Mersul : se efectueaza ca proba de functionalitate pe covorul rulant sau pe un teren gradat,

urmarindu-se cresterea parametrului in mers. Oprirea din mers sa se faca inainte de aparitia
“ghearei” de la nivelul musculaturii din partea posterioara a gambei. Aceasta “gheara” apare la 8-9
minute de mers, iar dupa ~ 2 saptamani de antrenament se constata ca aceasta apare la 15 minute de
mers.
In arteriopatiile periferice, mersul este codificat, acesta se regleaza : mersul cu calcaiul (atac cu
talonul)., iar in faza de final: antepicior solicitant musculatura gambei (ex: stat pe varfuri). Mersul
va fi limitat la 20% din posibilitatea perimetrului maximal de mers.
- Gimnastica specifica tip analitic: amelioreaza oxigenarea locala, exercitiile sunt alese in
functie de nivelul la care se intampla obliterarile + incalzirea prealabila.
- Solicitarea muschilor bazinului si coapsei in obliterarile inalte prin miscari de tripla flexie,
muschii de la gamba in obliterarile mijlocii prin miscari de ridicare pe varfuri, muschii scurti ai
piciorului in obliterarile distale prin rularea unui tub/teava sub picior, salturi laterale.
- Ergoterapia : antrenament progresiv la efort pe bicicleta ergometrica in obstructiile inalte:
25 W/5 min/zi , 25 W/10 min/zi, 25W/ 15 min/ zi, cu 50 W/ 5 min/zi apoi 50 W/10 minute/zi, 50
W/15 minute/ zi.
7
 Recuperarea in cardiologie

+ exercitii musculare globale : kinetoterapia respiratorie prin miscari tip diafragmatic ce

amelioreaza schimburile arterio-venoase, faciliteaza intoarcerea venoasa.
+ conceptul de gimnastica generala  nedureroasa: joc cu mingea , ping pong, dans, bicicleta.

Recuperarea in arteriopatii periferice

Exercitii globale : pentru ameliorarea schimbului respirator, pentru intoarcerea venoasa, gimnastica
Burger, activitati utile : bicicleta, jocul cu mingea, basket, ping pong.

Masuri de prevenire secundara :

Daca am boala cronica: previn aparitia de complicatii si / de acutizare : suprimare fumat, reeducare
diabetica (reducere lipidelor saturate), reeducarea la scaderea ponderala.

Metodologie recuperatorie:

- stadiul I: obstructii pe unghiuri mari cu sediul proximal, se recomanda programul de mers pe

langa masurile de prevenire secundara/ activitati sportive: KT de recuperare (bicicleta). Nu
sedentarismului !
- stadiul II :internare 2-3 saptamani in statiune, cu scopul de a invata gimnastica Burger.
Reevaluarea pacientului la 6 luni.
- stadiul III: nespecific, apar complicatii si se iau masuri de protectie cutanata in regiunile
aseptice; contractii izotonice cu contrarezistenta pentru a favoriza vasodilatatia si a evita atrofia
musculara, tonifierea musculaturii a membrului controlateral, KT pe MI controlateral, reeducare
respiratorie.  apar la persoane cu suficienta coronariana sau cu boli metabolice : dislipidemii.
Probele de efort : cu ergometru (cicloergometru de brate)/ activitati de ergoterapie la 2/3 din
capacitatea determinanta a bolii. + exercitii de ridicare/ coborare a bratelor + contractii ale muschii
umarului/ cotului + contractii izometrice / cu mici greutati.

Arteriopatii distale

De tip micro-/macroangiopatii:
- diabetica
- boala Burger (trombalgia obliteranta)

Atingerea distala are un impact considerat : limiteaza eficacitatea antrenamentului la mers ( in 1/3
prohimala unde sunt vasele mari) si se incurajeaza imbunatatirea perimetrului de mers  60% .
Astfel, rezultatele sunt mai favorabile in stenozele medii, apoi in obstructii inalte si mai putin
benefice in obstructii joase.
Reeducarea arteriopatiilor include si chirurgia cardiovasculara = rol = important in obstructiile inalte
si ineficace in obstructiile joase (limitate).

8
 Recuperarea in cardiologie

Recuperarea afectiunilor venoase

Prevenirea si tratamentul insuficientei venoase cronice (cvasiintalinte) + sindromului posttrombotic

cuprinde :
- Multiple tipuri de KT pentru a reduce staza venoasa.
- Masajul MI in sens centripetal pentru a ameliora circulatia de intoarcere ( se evita traiectele
venoase in prezenta unor pungi varicoase).
- Se recomanda eco-doppler venos in cazul prezentei oricarui tromb. Se CI tratamentul de
fizioterapie, deoarece exista risc de desprinderi de tromb).
- Mobilizari pasive ale MI cu ridicarea deasupra nivelului patului.
- Se prefera mobilizari active prin alunecarea calcaiului pe planul patului, fara a ridica MI +
flexia plantara si dorsala a gleznei, mobilizand gamba pe coapsa si coapsa pe bazin (KT activa).
- Gimnastica respiratorie de tip diagragmatic: favorizeaza intoarcerea venoasa + expir contra
unei rezistente.

KT intr-un proces de tromboflebita superficiala

In stadiu acut se ridica piciorul afectat 15º- 20º de la nivelul patului, cu mobilizari precoce + masaj
usor hiperemiant la nivelul circulatie superficiale ( se evita masajul care vizeaza traseul venos
profund, tesuturile profunde) + mobilizari pasive si active + exercitii de mers dupa faza de stat la
pat pentru a favoriza circulatia de intoarcere + balneoterapie si fizioterapie indicate in perioada
cronica.

In boala posttromboflebita  KT, stimulari galvanice, compresii pneumatice intermitente ( 5

secunde/ contractie cu angiomatul). + KT de combatere a edemului si de tonifiere a musculaturii,
contractii izometrice statice + mobilizari pasive urmate de mobilizari active cu rezultate din DD,
DV/ asezat pentru extensia gambei pe coapsa si aplicarea unei greutati pe picior. + reeducarea
respiratorie + aplicarea banfajului elastic (nu se aplica in acut): dimineata, inainte de a se da jos din
pat. + exercitii de mers (cresc progresiv ritmul si durata dupa complianta pacientului) .
+ balneoterapie :
- ape termale simple la peste 6 luni de la episodul acut.
- ape carbogazoase (ape racoroase  vasodilatatie datorita CO2).
- ape sarate sub forma unei solutii concentrate externe – bazin .
- inot.
- KT pentru MI  efectul sarii  stimularea circulatiei veno-limfatice.
- Profilaxie: marea – mersul unde valurile se sparg la tarm.

Troboflebita profunda: tratament medicamentos (anticoagulante) + in postacut KT

Gimnastica Burger: Principiu: creșterea debitului sanguin în membre prin „golire” şi apoi „umplere”
Consta in ridicarea picioarelor la 90 de grade timp de 1 minut, apoi la marginea patuluicu picioarele
atarnate timp de 5 minute la marginea patului.
9
 Recuperarea in cardiologie

5 – 6 ori – dimineata/pranz/seara.

Exercitii de gimnastica de tip BURGER:

- culcat in pat, cu picioarele mai sus decat capul si sprijinite pe tablia patului sau pe unscaun asezat
pe pat, se mentine cam 2-3 minute aceasta pozitie pana se produce paloarea pielii(piciorul se
albeste)
- pacientul in sezand la marginea patului, cu picioarele atarnate pentru alte 2-3 minute,timp in care
piciorul ar trebui sa-si schimbe culoarea se inroseste, dupa care pacientul seva culca pe pat cu
picioarele intinse;
Sau:
-pacientul stă în decubit dorsal cu membrele în poziţie la 50 grade un minut;
- se produce apoi „umplerea”, în poziţie aşezată şi gambele atârnate un minut;
- se efectuează alternativ golire-umplere, apoi decubit dorsal în timp dublu;
- se repetă de cinci-şase ori/zi, consecutiv;
- se pot asocia mişcări circulare ale picioarelor.

10