Memoriu Fundatii1

Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei
Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Cadatru, Geodezie şi Construcţii
Catedra: „ Geodezie, Cadastru şi Geotehnică”
La disciplina:
„Geotehnică şi fundaţii”
Tema:”Proiectarea fundatiilor de suprafata si pe
piloti”
A efectuat: st. gr. CCIA-012 Tomta Anton
A verificat: conf. univ. Dr. Stog I.
Chişinău 2006
1. Etapele principale de
proiectare ale fundaţiilor.
Conform regulilor în vigoare (СНиП2.0201-83) proiectarea

fundaţiilor de suprafaţă se face la două grupe de stare limită. La prima
grupă de stare limită se stabileşte rezistenţa care ia în consideraţie
gruparea sarcinilor, care exercită cele mai importante eforturi. La
grupa a doua limită se determină dimensiunile tălpilor de fundaţie şi
tasărilor.
Se cunosc următoarele etape de proiectare:

Determinarea adâncimii de fundare. Prin adâncimea de fundare se
înţelege distanţa de la suprafaţa nivelată a terenului până la talpa
fundaţiei.
Adâncimea de fundare se notează prin „d” şi depinde de următorii
factori:
- condiţiile geologice inginereşti ale şantierului;
- condiţiile climaterice
- particularităţile constructive ale construcţiei;
- mărimea şi modul de acţiune ale sarcinilor.
Sarcina de proiect:
De proiectat fundatiile constructiei in doua variante
a)Fundatii de suprafata
b)Fundatii pe piloti
Cladire Administrativa
2.Proprietatile fizico-mecanice ale paminturilor,
care alcatuesc terenul de fundare.
Umplutura de pamint
Date initiale:
h=1.1 m
 =17.1 -densitatea pamintului
Pamint loisoid(nisip argilos in stare tare )

Date initiale:
h=5.3 m
  17 -densitatea pamintului
  27 -densitatea granulelor minerale
s
  0.15 -umiditatea pamintului

 L  0.3 -limita superioara de plasticitate
  0.20 -limita inferioara de plasticitate
p
  20 -unghiul de frecare interioara a pamintului in grade

o
C  35 -coeziunea pamintului
n
Calculul densitatii pamintului uscat cu precizia 0.01

 d   (1  0.01 )  17(1  0.01 * 0.15)  17.0255
Calculul indicelor porilor cu precia 0.001
e  ( s   d ) /  d  (27  17.0255) / 17.0255  0.586
Calculul gradului de umiditate
S r   *  s / e *    0.15 * 27 / 0.586 * 10  0.69
Calculul densitatii pamintului in stare saturata
 sat  ( s  e *   ) /(1  e)  (27  0.586 *10) /(1  0.586)  20.72
Calculul indicelui de lichiditate
I L  (   p ) /( L   p )  (0.15  0.21) /(0.3  0.21)  0.67
Calculul indicelui de plasticitate

I p   L   p  0.3  0.21  0.09
Argila cafenie
Date initiale:
h=2.5 m
  19.3 -densitatea pamintului
  27 -densitatea granulelor minerale
s

p

o
n
Calcuul densitatii pamintului uscat
 d   (1  0.01 )  19.3 * (1  0.01 * 0.28)  19.354
Calculul indicelor porilor
e  ( s   d ) /  d  ( 27  19.354) / 19.354  0.395
S r   *  s / e *    0.28 * 27 / 0.395 *10  1.91
 sat  ( s  e *   ) /(1  e)  (27  0.395 *10) /(1  0.395)  22.19
I L  (   p ) /( L   p )  (0.28  0.22) /(0.4  0.22)  0.33

I p   L   p  0.4  0.22  0.18
Argila nisipoasa
Date initiale:
h=8.5 m
  19.8 -densitatea pamintului
  26.9 -densitatea granulelor minerale
s

p

o
n
Calculul densitatii pamintului uscat

 d   (1  0.01 )  19.8 * (1  0.01 * 0.24)  19.85
Calculul indicelor porilor
e  ( s   d ) /  d  (26.9  19.85) / 19.85  0.355
S r   *  s / e *    0.24 * 26.9 / 0.355 *10  1.82
Calculul densitatii submersate a pamintului
 sb  ( s    ) /(1  e)  ( 26.9  10) /(0.355  1)  12.47
 sat  ( s  e *   ) /(1  e)  (26.9  0.355 * 10) /(1  0.355)  22.47
I L  (   p ) /( L   p )  (0.24  0.20) /(0.35  0.20)  0.27

I p   L   p  0.235  0.20  0.15
3.Evaluarea conditiilor geologice ingineresti ale santierului.
Terenul pentru construcţie se găseşte în or.Riga.

Clădirile existente pe teritoriul cercetat nu sunt deformate .
Condiţiile climaterice permit de a executa construcţii anul împrejur.
Adîncimea normată de îngheţ a solului este de 0.6m.
Relieful terenului pentru construcţie – linişit.
În urma analizelor geologice s-au constatat următoarele straturi:
Stratul 1 – Umplutura de pamint h=1.1 m.
Stratul 2 –Pămîntul loessoid reprezintă nisip argilos in stare tare de o
grosime h=5.0 m cu modulul de deformatie liniara E=26.8389
MPa,coeziuna C=35kPa,unghiul de frecare interioara   20 ,deci este
0
un teren relativ bun pentru fundtii .
Stratul 3 – Argila cafenie cu grosimea 2.55 m unghiul de frecare

interioara   18 ,modulul de deformatie liniara E=26.0276 MPa
0
coeziuna C=45kPa, deci este un teren foarte bun de fundare.
Stratul 4 – Argila nisipoasa cu grosimea 8.75 m,unghiul de frecare

interioara   22 ,modulul de deformatie liniara E=8.83017 MPa
0
coeziuna C=28kPa, deci este un teren bun de fundare.
Apa subterană a fost depistată la adîncimea de la 9.0 m

ceia ce inseamna ca apa subterana nu va ave influenta directa asupra
fundatiilor cit si asupra conditiilor de executare.
După analizele chimice apele subterane nu posedă agresivitate asupra
betonului.
Calculul modulului de deformatie
Pentru calculul modulului de deformatie avem nevoie de rezultatele

incercarilor cu placa reprezentate in tabelele din varianta.Aici sunt
date 3 tabele cu diferite adincimi (Z) de extragere a pamintului supus
incercarilor.
Z=2.0 m Z=6.5 m Z=10.0 m
A=5000 cm2 A=5000 cm2 A=600 cm2
N; kN S;mm N; kN S;mm N; kN S;mm
50 5.0 40 6.0 10 1.8
100 10.0 75 10.5 20 3.5
150 14.5 100 14.0 25 4.2
180 17.0 125 17.5 30 5.0
200 20.0 150 25.0 35 6.0
220 28.0 175 40.0 40 11.0
Pentru calculul
modulului de deformatie avem nevoie ca aceste tabele sa fie
reprezentate grafic.Reprezentind in grafic diferite valori a indicelui
porilor (S) in conformitate cu variatia presiunilor (N )se construeste
curba de compresiune-porozitate.Pe partea liniara a graficului se aleg
oarecare 2 presiuni P1 si P2 carora respective le corespund tasarile S1si
P
S1si se determina modulul de deformatie cu formula: E  (1   )d S
2
v- coeficientu lui Puasson din СниП 2.02.01-83 care tine cont de tipul
pamintului.
W=0.79-coef. Care depinde de forma si rigiditatea placii,deorece in
majoritatea cazurilor se utilizeaza placa rigida de forma circulara seda
valoarea 0.79.
d-diametru placii in metri.
∆P=P2-P1
∆S=S2-S1
Dupa aceste incercari putem calcula valorile reale ale lui E.
Sa se determine modululde deformatie E pe baza urmatoarelor rezultate

ale incercarilor cu placa ale pamintului extras de la adincimea Z=2.0m
si cu greutatea volumica   17.0 ;kN/ m 3
E=(1-0.32)*0.79*5.6*20/3=26.8389 MPa
d=5.6
∆P=200-180=20
∆S=20-17=3
w=0.79
v=0.3
Dupa table desenam graficul:
ale incercarilor cu placa ale pamintului extras de la adincimea Z=6.5m
si cu greutatea volumica   19.3 ;kN/ m3
E=(1-0.422)*0.79*5.6*25/3.5=26.0276 MPa
d=5.6
∆P=100-75=25
∆S=14-10.5=3.5
w=0.79
v=0.42

ale incercarilor cu placa ale pamintului extras de la adincimea Z=10.0
m si cu greutatea volumica   19.8 ;kN/ m3
E=(1-0.422)*0.79*1.9*5/0.7=8.83017 MPa
d=1.9
∆P=25-20=5
∆S=4.2-3.5=0.7
w=0.79
v=0.42
Proiectarea fundatiilor de suprafata.

Aceasta problema poate fi rezolvata cunoscind destinatia constructiei,
particularitatile ei structurale si constructive.Modul de actiune a
sarcinilor si valorile lor,conditiilor geologice si hidrogeologice ale
amplasamentului ,localitatii geografice.
1. Determinarea adâncimei de fundare.
Determinarea adâncimei de fundare depinde de mai mulţi factori:

 condiţiile geologice
 condiţiile hidrogeologice ale şantierului
 condiţiile climaterice
 particularităţile constructive ale construcţiei
 mărimea sarcinilor
 modul de acţiune a sarcinilor
La determinarea lor trebuie de atras atenţia în primul rând la

grosimea şi caracterul de aşezare a straturilor (panta straturilor de
pământ) precum şi la proprietăţilor fizico mecanice.
Pornind de la aceasta se construieşte profilul geologic. Astfel
trebuie de calculat adâncimea de îngheţ conform formulei:
d f  k f  d fn
unde: kf - coeficientul care depinde de regimul termic de încălzire a

construcţiei kf=0,6÷0,8
dfn - adâncimea normată de îngheţ d fn  d 0 M t m.
d f  k f  d fn  0.8m
Astfel adâncimea de îngheţ pe teritoriul Republicii Moldova este de

0,8÷1,0 m.
d=2.4 m; kh=0.7m; d0=0.28; Mt= 7;
dfn= 0.28* 7 = 0.74m;
df= 0,7*0.74= 0.519 m;
d > df - conditia se respecta.
2. Dimensionarea tălpii de fundaţie.

Dimensionarea tălpii de fundaţie se face la a doua stare limită (la
deplasării), ţinând cont de gruparea principală a sarcinii.
În cazul de faţă există mai multe metode de calcul printre care cea mai
frecvent utilizată se bazează pe rezistenţa convenţională de calcul R 0 la
care calculul se face prin mai multe încercări succesive (metode de
aproximaţie succesivă). Valorile lui R0 se extrag din tabel.
Determinarea dimensiunii tălpii fundaţiilor pe axele A,D,7,8:
Aceasta fundatie o vom calcula ca o fundatie solicitata centric:

Determinam sarcina normata provenita din greutatea proprie a
pamintului situat deasupra fundatiei.
N pII   II  b  bp  / 2 * d b *1  kN / m
I
Determinam greutatea peretelui subsolului:

N PII   p * b p *  d b  he  *1  kN / m
I
Determinam greutatea proprie a fundatiei:

N PII   b * b1 * d s *1
II
 kN / m
Pentru a calcula aceste sarcini trebue de calculat latimea talpii.
N oII
b1 
R0   m * d
 m -greutateavolumica a pamintului si a fundatiei: 16…19 kN / m3
d-adincimea de fundare: d=2.15 m;
Ro-rezistenta conventionala a pamintului a stratului 2 pe care este
amplasata talpa fundatiei noastre.
In proiectarea de curs conditiile gologice contin si un strat de pamint
loissoid in cazul dat stratul 2, pentru aceste paminturi se poate de utilizat
(Ro )din urmatorul tabel din normele de vigoare:
Denumirea Valorile Ro,kPa ale pamintului
pamintului loissoid
In stare naturala cu d In stare compactata cu  d
1.35 1.55 1.6 1.7

Nisipuri 300/150 350/180 200 250
argiloase
Argile 350/180 400/200 250 300

nisipoase
In numarator se arata valorile lui (Ro) pentru paminturile cu S r  0.5 si in

numitor S r  0.8 .
In proiectul de curs se considera ca la un oarecare moment pamintul va
trece in stare saturata si de aceea trebue de adoptat valorile din numitor.
Caracteristicile de rezistenta la forfecare  si C ale pamintului loissoid sunt
date in sarcina de proiectare pentru starea saturata.
Deci avem:  d  1.7 Sr  1
Pentru nisipuri argiloase Ro=250
Calculam talpa fundatii:
400
b 
1  1.8 adoptam talpa fundatiei de 1.8 m
250  16 * 2.15
Asa dar obtinind b1 aceasta valoare se rotungeste la multiplu 10 cm in caz
de fundatie monolita sau daca-i fundatie prefabricata valoarea de calcul b1
se ilocuieste cu valoarea fundatiei prefabricate respectiv asemanatoare cu
cele optinute din formula.
I II
Avind b1 se poate de calculat sarcinile: N pII N pII N pII pentru a calcula aceste
sarcini avem nevoie de acunoaste urmatorela date:
N oII -sarcina normata la suprafata superioara afundatie.=400 kN/ml;
e0 -excentricitatea sarcinii fata de axa peretelui.
e1 -ezcentricitaea sarcinii N fata de axa peretelui.
pII
 3 -inpingerea activa laterala a pamintului asupra peretelui subsolului.

q
h   0.6m -grosimea stratului fictiv prin care se inlocueste actiunea q.
e
 1
q-sarcina temporara uniform distribuita la suprafata adiacenta a

constructiei. q=10 kPa;
d- adincimea de fundare.
b-latimea talpii de fundare de care avem nevoie.
d b -adincimea subsolulu.=1.65 m;
h -grosimea pardoselei subsolului din beton(15…20 mm).
p
d s -distanta de la talpa pardoselei pina la talpa fundatiei.

 b -greutatea volumica pentru fundatie,  b =23 kN/ m 3 .
 - greutatea volumica pentru perete,  =20 kN/ m 3 .
p p
Scema de calcul:
b
h
e
h
d db
h
M ds
Trecem la calcul:
N pII  17.05 *
1.8  0.5 *1.65 *1  12.7
2
 20 * 0.51.65  0.58  22.35
I
N pII
II
N pII  23 * 1.8 * 0.5 *1  20.7
Calculam suma tuturor sarcinilor care actoneaza asupra pamintului de
fundare:
N IIi
I
 N oII  N pII  N pII  N pII
II
 400  12.7  22.35  20.7  463.76
Calculam presiunea pe talpa fundatiei:
Pmax II 1 
 N IIi  M II ; kPa;
min II 1 b1 *1 W
Pentru a calcula presiunea pe talpa fundatiei avem nevoie de calculul
momentului ce actioneaza asupra talpii fundare:
 3 * L2
M II   N oII * e0  N pII * e1
15
Pentru a calcula momentul ne trebue:
e0  0;
e1  0.55;
  20 0 ;
L  he  d  0.58  2.15  2.73;
b12 * 1 1.8 2 * 1
W    0.54;
6 6
   22 
 3   III  d  he  tg 2  45    17.5 *  2.15  0.58 * tg 2  45    22.82;
 2  2 
Calculul momentului:
22.82 * 2.73 2
M II   400 * 0  12.7 * 0.55  4.3
15
463.75 4.3
Pmax II 1    265.7;
1.8 * 1 0.54
463.75 4.3
Pmin II 1    249.61;
1.8 * 1 0.54
P  Pmax II 1
Pmed  min II 1  257.6;
2
Determinarea rezistentei de calcul a terenului de fundare:
R1 
 c1 *  c 2
k
M  * k z * b1 *  II  M q * d1 *  III   M q  1 * d b *  III  M c * C II 
Pentru calculul acestei formule avem nevoie ca sa scoatem din tabele din
cartile: “Veselov si Sutenco”
unde:  c1 si  c 2 -coeficienti ce tin cont de tipul si starea pamintului de baza
 c1 =1.25; si  c 2 =1;ultimul se ia in raport de L/H=5.1;
k-coeficient care tine cont de determinarii caracteristicilor de  si C;daca
acestea sunt determinate experimental se adopta k=1,iar daca se extrag din
tabel in functie de e si I L se adopta k=1.1;la proiectul de curs adoptam
k=1.1;
M  ; M q ; M c -coeficienti in functie de  II a pamintului de sub talpa de
fundatie:   20 ; M   0.51; M  3.06; M  5.66;
II
0
q c
k z -in functie de b, pentru b  10m k z  1; b-latimea talpii fundatiei.

 II -greutatea volumica a pamintului de sub talpa fundtiei =17.0;
d1 -adincimea de fundare;
d s -inaltimea fundatiei;=0.5;
h -greutate pardoselei;=0.20 cm;
cf
 -greutatea volumica a materialului pardoselei=20kN/ m 3

cf
 III - greutatea volumica a pamintului mai sus de talpa fundatiei (in limitele
lui d);=17.05;
 cf 20
d 1  d s  hcf *  0.5  0.15 *  0.73;
 I
II 17.05
 cf   ;20  17.05;
I
II
Acum putem calcula rezistenta:
1.25 *1
R1   0.51*1*1.8 *17.0  3.06 * 0.73 *17.05   3.06  1 *1.65 *17.05  5.66 * 35  391.6
1.1
Verificam conditia:
PII 1  R1 ; PII 1 
N IIi

463.76
 257.6;
b1 * 1 1.8 * 1
257.6  391.6
Totodata o verificam din punct de vedere economic:

PII 1
0.85   1; 0.85  0.66  1;
R1
Rezultatul obtinut nu ne satisface din punct de vedere economi .
Incontinuare facem calculul la a II aprocsimatie succesiva:
400
b 
1  1.17  1.2 adoptam talpa fundatiei de 1.2 m
387.2  16 * 2.15
Determinam sarcinile normate asupa fundatiilor:

N pII  17.05 *
1.2  0.5 * 1.65 * 1  8.44
2
 20 * 0.51.65  0.58  22.35
I
N pII
II
N pII  23 * 1.2 * 0.5 * 1  13.8
fundare:
N
I
IIi  N oII  N pII  N pII  N pII
II
 400  8.44  22.35  13.8  444.6
Pmax II 1 
 N IIi M II
 ; kPa;
min II 1 b1 *1 W
 3 * L2
15
Pentru a calcula momentul ne trebue:
e0  0;
e1  0.40;
  20 0 ;
L  he  d  0.58  2.15  2.73;
b12 *1 1.2 2 *1
W   0.24;
6 6
   22 
 3   III  d  he  tg 2  45    17.5 *  2.15  0.58 * tg 2  45    22.82;
 2  2 
Calculul momentului:
22.82 * 2.732
M II   400 * 0  8.44 * 0.45  8
15
444.6 8
Pmax II 1    403.8;
1.2 * 1 0.24
444.6 8
Pmin II 1    337.2;
1.2 * 1 0.24
P  Pmax II 1
Pmed  min II 1  370.5;
2
1.25 *1
R1   0.51*1 *1.2 *17.0  3.06 * 0.73 *17.05   3.06  1 *1.65 *17.05  5.66 * 35  380.69
1.1
Verificam conditia:
PII 1  R1 ; PII 1 
N IIi

444.6
 370.5;
b1 *1 1 .2 * 1
370.5  380.69

PII 1
0.85   1; 0.85  0.97  1;
R1
Rezultatul obtinut ne satisface.
Determinarea dimensiunii tălpii fundaţiei pe axeleB,E:

Date initiale:
N oII  1350; kN / ml ;
d  2.43; m; d s  0.9; m; b p  0.3; m;
1350
A  6.4 adoptam talpa fundatiei cu aria de 6.5 m2
250  16 * 2.43
a=2.5 si b=2.6 m
Determinam sarcinile normate asupa fundatiilor.
N pII  20 * 0.3 2.43  0.58  16.38
I
II
N pII  23 * 0.9 * 6.5 *1  134.55
In acest caz N nu se ia in consideratie fiindca pamint de deasupra
pII
fundatiei nu este inafara de grosimea pardoselei.

fundare:
N
I
II
 1350  134.55  16.38  0  1501
Pmax II 1 
 N IIi

M II
; kPa;
min II 1 A W

 3 * L2
15
Moment la fundaia aceasta nu este.

1501
Pmax II 1   0  231;
6 .5
1501
Pmin II 1   0  231;
6.5
P  Pmax II 1
Pmed  min II 1  231;
2
1.25 *1
R1   0.51*1* 2.6 *17.0  3.06 * 0.73 *17.05   3.06  1 *1.65 *17.05  5.66 * 35  395.9
1.1
Verificam conditia:
PII 1  R1 ; PII 1 
N IIi
 231;
A 0.85  0.58  1
231  395.9
Conditia nu este satisfacuta trecem la aproximatia a 2 succesiva:

1350
395.9  16 * 2.43
a=2.0si b=1.9 m
N pII  20 * 0.3 2.43  0.58  16.38
I
II
N pII  23 * 0.9 * 3.8 *1  78.7
pII

fundare:
N IIi
I
II
 1350  78.7  16.38  0  1549.2
Pmax II 1 
 N

M II
IIi
; kPa;
min II 1 A W

 3 * L2
15

1549.2
Pmax II 1   0  380.3;
3.8
1549.2
Pmin II 1   0  380.3;
3.8
P  Pmax II 1
Pmed  min II 1  380.3;
2
1.25 *1
R1   0.51*1* 2.0 *17.0  3.06 * 0.73 *17.05   3.06  1 *1.65 *17.05  5.66 * 35  389.4
1.1
Verificam conditia:
PII 1  R1 ; PII 1 
N IIi
 380.3;
A
380.3  389.4
PII 1
0.85   1; 0.85  0.98  1;
R1
Determinarea dimensiunii tălpii fundaţiei pe axele C,D:

Date initiale:
N oII  1900; kN / ml ;
d  2.43; m; d s  0.9; m; b p  0.3; m;
1900
A  8.9 adoptam talpa fundatiei cu aria de 9 m2
250  16 * 2.43
a=2.8 si b=3.2 m
N pII  20 * 0.3 2.43  0.58  16.38
I
II
N pII  23 * 0.9 * 9 *1  186.3
pII

fundare:
N IIi
I
II
 1900  186.3  16.38  0  2102.7
Pmax II 1 
 N IIi

M II
; kPa;
min II 1 A W

 3 * L2
15

2102.7
Pmax II 1   0  233.63;
9
2102.7
Pmin II 1   0  233.63;
9
P  Pmax II 1
Pmed  min II 1  233.63;
2
1.25 *1
R1   0.51*1* 3.2 *17.0  3.06 * 0.73 *17.05   3.06  1 *1.65 *17.05  5.66 * 35  402.4
1.1
Verificam conditia:
PII 1 R; P 
 N IIi  233.63;
1 II 1
A 0.85  0.58  1
233.63  402.4
Conditia nu este satisfacuta trecem la aproximatia a 2 succesiva:

1900
402.4  16 * 2.43
a=2.3si b=2.3 m
N pII  20 * 0.3 2.43  0.58  16.38
I
II
N pII  23 * 0.9 * 5.29 *1  109.5
pII

fundare:
N
I
II
 1900  109.5  16.38  0  2025.9
Pmax II 1 
 N

M II
IIi
; kPa;
min II 1 A W

 3 * L2
15

2025.9
Pmax II 1   0  384.96;
5.29
2025.9
Pmin II 1   0  384.96;
5.29
P  Pmax II 1
Pmed  min II 1  384.96;
2
1.25 *1
R1   0.51*1* 2.3 *17.0  3.06 * 0.73 *17.05   3.06  1 *1.65 *17.05  5.66 * 35  392.6
1.1
Verificam conditia:
P R; P 
 N IIi  384.96;
II 1 1 II 1
A
384.96  392.6
PII 1
0.85   1; 0.85  0.98  1;
R1
Calculul tasarii fundatiei

Notiuni generale: Prin tasarea absoluta a fundatiei se intelege deplasarea ei
pe verticala sub actiunea fortelor exterioare. Tasarea absoluta S trebuie sa
fie mai mica sau egala cu cea admesibila Su data in norme. O deosebita
importanta o are tasarea neuniforma relativa dintre doua fundatii
invecinate. Conditia este de a calcula tasarile a 2 fundatii invecinate si sa
satisfaca conditiile
S  Su, adm
Su, adm – tasarea absoluta (pentru constructia data=8cm)
S  S 
   0.002
L  L  u ,adm
admitem ca tasarea S1>S2 deci diferenta dintre tasar i este S .
Calculul deformatiilor terenurilor de fundare tasarilor se face la grupa a 2
de stare limita luind in considerare gruparea fundamentala de incarcari.
Pentru acesta se utilizeaza diferite metode de calcul care totodata depind si
de conditiile de proiect. Conform normelor in vigoare calculul tasasrilor se
face dupa doua scheme: schema semispatiului liniar deformabil si schema
semispatilui finit. Prima schema presupune ca comportatrea terenurilor de
fundare corespund unui corp elastic si prin urmare relatiile dintre tensiuni si
deformatie este liniara. La aceasta schema se adopta metoda insumarii
elementare a tensiunilor si a deformatiilor care consta in urmatoarele:
1. Este aplicabila pentru fundatia cu latimeade b<10m si modulul de
deformatie E  100 Mpa
2. Terenul de fundare se considera omogen izotroppe cind el in realitate
poate sa fie stratificat si eterogen, in aceasta vedere se determina
tensiuni provocate de fundatia
3. Tensiunile se calculeaza in punctele situate pe dreapta care trece prin
centrul de greutate a fundatiei si se considera uniform distribuite pe
talpa fundatiei. In realitate tensiunile variaza in ordine crescinda de la
centru spre marginile acestea
4. Tensiunile normate se limiteaza conventional in raport cu presiunea
geologica la o adincime respectiva, pe cind ele se desfasoarea si la o
adincime mai mare.
5. Deformatiile se desfasoarea atit pe vertical cit si pe orizontal insa
schema de calcul data prevede numai pe vertical deformatii.
Astfel de particularitati se considera prin coeficientul de corectie β=0.8
Pornim de la aceste date initiale se aplica urmatoarele scheme de calcul:
b- latimea talpii de fundare
d- adincimea de fundari
σ , σ – epurile se prezinta pe verticala la o scara concreta 1:100 iar
zg zp
σ , σ – pe linga aceasta se mai prezinta si pe orizontala la o oarecare

zg zp
scara fiind aceasi pentru ambele presiuni (σ , σ ). zg zp
La calculul tasarii absolute a fundatiei S se aplica urmatoarea succesiune

1. Calculul presiunii geologice σzg
n
 zg    i hi
i 1
n – numarul de straturi geologice

 i - greutatea volumica a stratului geologic
hi - grosimea stratului geologic i.
Primul σzg se calculeaza la nivelul talpii de fundatie

σzg0 =  1 * d (kPa)
si in continuare la hotarele a tuturor straturilor geologice si la nivelul
apei subterane se calculeaza in felul urmator:
 zgwl   1h1   2 h2   3h3   4 h4
I
la baza coloanei geologice:

 zg   zgwl   sb 4 * h4II
Rezultatele obtinute se exprima sub forma de epura la o scara data.
2. Pamintul de sub fundatie se imparte conventional in straturi
elementare avind fiecare grosimea: h=0.4*b
3. Calculul presiunii suplimentare provenite din incarcarile fundatiei,
care se executa cu formula
  2 P (kPa)
zp i 0
P0  PII   zg 0
N 0 II  GfpII
PII 
b *l
Presiunea  zp arevaloarea maxima la talpa fundalului  i apoi descreste
treptat cu adincimea. Acest caracter de micsorare a P0 ce evalueaza cu
coeficientul xi
 2 zi l
i  f   ;  
 b b
zi – distanta de la talpa fundatiei pina la hotarul stratului elementar pentru
care se determina  . zp
 i - din tabel din manualele “Sutenco pg.84 si Veselov pg.292”

Rezulatatele obtinute se prezinta grafic sub forma de epura la aceeasi scara
 zg
Calculul zonei active Ha se executa la intersectia curbelor acestor 2
presiuni  si zg zp
Presiunile  si se limiteaza in adincime cu conditia   0.2  si de

zg zp zg zp
unde se intersecteaza aceste curbe pina la talpa de fundare va fi Ha.

Terenul in limitele lui Ha se constituie terenul de fundare. Celelalte tasari ce
au loc mai jos de Ha se neglijeaza  > 0.2  zg zp
4. Calculul tasarii absolute a fundatiei S

n  zpi hi 0
S   m
i 1 Ei
β = 0.8 – coeficient de corectie
 zpi- presiunea la mijlocul stratului elementar i.
hi – grosimea stratului elementar
Ei – modulul de deformatie a stratului elementar, in ce strat geologic se
afla acesta. Daca stratul elementar i apare intre 2 straturi geologice 1 si
2 modulul de deformatie Ei sse calculeaza astfel:
E1h1  E2 h2
Ei 
h1  h2
Tasarea absoluta nu trebuie sa depaseasca tasarea admesibila.

Calculul tasarii fundatieipe axa B,E:
Date initiale:
b = 2.6<10m E = 26840 kPa  100.00 kPa
β = 0.8 d = 2.4
Calculul presiunii geologice  zg :

 zg 0   1 * d  17.05 * 2.83  48.25
 zg1   zg 0   1 * h1  48.25  17 * 3.37  105.54

 zg1   zg 1   2 * h2  105.54  19.3 * 2.5  153.79
 zgwl   zg 2   3 * h3  153.79  19.8 * 2  193.39
I
 zg 3   zgwl   sb3 * h3 II  193.39  12.47 * 6.5  274.44
Calculul presiunii geologice  zp
hi = 0.4*b=0.4*2=0.8
P0 = PII -  =380.3-48.25=332.05
zg 0
 zp 0   i * P0  0.201 * 332.05  66.74

2 z i 2 * 2.83
Pentru 
b

2 .0
 2.83
 zp1   i * P0  0.131 * 332.05  43.5
2 z i 2 * 3.63
Pentru 
b

2.0
 3.63
 zp 2   i * P0  0.091 * 332.05  30.22
2 z i 2 * 4.43
Pentru 
b

2.0
 4.43
 zp3   i * P0  0.067 * 332.05  22.25
2 z i 2 * 5.23
Pentru 
b

2.0
 5.23
 zp 4   i * P0  0.051 * 332.05  16.93
2 z i 2 * 6.03
Pentru 
b

2.0
 6.03
 zp 5   i * P0  0.040 * 332.05  13.3
2 z i 2 * 6.83
Pentru 
b

2.0
 6.83
 zp 6   i * P0  0.032 * 332.05  8.63
2 z i 2 * 8.43
Pentru 
b

2.0
 8.43
 zp 7   i * P0  0.022 * 332.05  7.3
2 z i 2 * 9.23
Pentru 
b

2.0
 9.23
 zp 8   i * P0  0.019 * 332.05  6.3
2 z i 2 * 10.03
Pentru 
b

2.0
 10.03
 zp 9   i * P0  0.016 * 332.05  5.3
2 z i 2 * 10.83
Pentru 
b

2.0
 10.83
 zp10   i * P0  0.014 * 332.05  4.65
2 z i 2 *11 .63
Pentru 
b

2.0
 11 .63
Zona zctiva de Ha va fi de inaltimea de Ha=2.825m
In acesta zona vom avea 3 straturi cu inaltimea hi=0.8 si al 4 strat cu
hi=0.425 pentru aceste 4 straturi calculam tasarile absolute S.
Calculul tasarii absolute S
Date initiale:
E1 =26.8389 hi = 0.8
E1 =26.0276 hi4 = 0.425
E1 =8.83017
 zg * hi
Si  0.8 *
Ei *103
Trecem la calcul:
 zg * hi 66.74 * 80
S1  0.8 *  0.8 *  0.159
Ei *103 26840
 *h 43.5 * 80
S 2  0.8 * zg 3i  0.8 *  0.104
Ei *10 26840
 *h 30.22 * 80
S3  0.8 * zg 3i  0.8 *  0.072
Ei *10 26840
 *h 22.25 * 42.5
S 4  0.8 * zg 3i  0.8 *  0.028
Ei *10 26840
Stot   S i  0.363
S<Su
0.363<8
Conditia ne este satisfacuta trecem mai departe la calcul.
Pe linga tasarea absoluta a fundatiei trebuie sa se determine tasarile

neuniforme relative ale fundatiilor invecinate: pentru aceasta calculam
tasarile a fundatiei B,Esi a fundatiei C,D:
Calculul tasarii fundatii C,D:

Calculul presiunii geologice  : zg
 zg 0   1 * d  17.05 * 2.83  48.25
 zg1   zg 0   1 * h1  48.25  17 * 3.37  105.54

 zg 1   zg 1   2 * h2  105.54  19.3 * 2.5  153.79
 zgwl   zg 2   3 * h3 I  153.79  19.8 * 2  193.39
 zg 3   zgwl   sb3 * h3  193.39  12.47 * 6.5  274.44
II
hi = 0.4*b=0.4*2.3=0.92
P0 = PII -  =385-48.25=336.75
zg 0
 zp 0   i * P0  0.257 * 336.75  86.54

2 zi 2 * 2.83
Pentru    2.46
b 2.3
 zp1   i * P0  0.160 * 336.75  53.88
2 zi 2 * 3.75
Pentru    3.26
b 2.3
 zp 2   i * P0  0.108 * 336.75  36.4
2 zi 2 * 4.63
Pentru    4.0
b 2.3
 zp 3   i * P0  0.077 * 336.75  25.9
2 zi 2 * 5.55
Pentru    4 .8
b 2 .3
 zp 4   i * P0  0.058 * 336.75  19.5
2 zi 2 * 6.47
Pentru    5 .6
b 2 .3
 zp 5   i * P0  0.045 * 336.75  15.15
2 zi 2 * 7.39
Pentru    6. 4
b 2.3
 zp 6   i * P0  0.036 * 336.75  12.1
2 zi 2 * 8.31
Pentru    7.2
b 2.3
 zp 7   i * P0  0.029 * 336.75  9.8
2 zi 2 * 9.23
Pentru    8.0
b 2.3
 zp 8   i * P0  0.024 * 336.75  8.1
2 zi 2 *10.15
Pentru    8.8
b 2.3
 zp 9   i * P0  0.02 * 336.75  6.7
2 zi 2 *11 .07
Pentru    9.6
b 2. 3
 zp10   i * P0  0.017 * 336.75  5.7
2 zi 2 *11 .99
Pentru    10.4
b 2.3
 zp11   i * P0  0.015 * 336.75  5.0
2 zi 2 * 612.91
Pentru    11 .2
b 2.3
 zp12   i * P0  0.013 * 336.75  4.4
2 zi 2 *13.83
Pentru    12.0
b 2.3
Zona zctiva de Ha va fi de inaltimea de Ha=3.4m

In acesta zona vom avea 3 straturi cu inaltimea hi=0.92 si al 4 strat cu
hi=0.64 pentru aceste 4 straturi calculam tasarile absolute S.
Calculul tasarii absolute S
Date initiale:
E1 =26.8389 hi = 0.92
E1 =26.0276 hi4 = 0.64
E1 =8.83017
 zg * hi
Si  0.8 *
Ei *103
Trecem la calcul:
 zg * hi 86.54 * 92
S1  0.8 * 3
 0.8 *  0.237
Ei *10 26840
 zg * hi 53.88 * 92  *h 36.4 * 92
S 2  0 .8 * 3
 0 .8 *  0.148 S3  0.8 * zg 3i  0.8 *  0.100
Ei *10 26840 Ei *10 26840
 zg * hi 25.9 * 64
S 4  0 .8 * 3
 0 .8 *  0.049
Ei *10 26840
Stot   S i  0.534
S<Su
0.534<8
Conditia ne este satisfacuta trecem mai departe la calcul.
Pentru a rezolva problema pusa la inceput (tasarile intre 2 fundatii)

efectuam calculul tasarii absolute a acestor 2 fundatii.
S  Sa1  Sa2  0.00534  0.00363  0.00171
 S   S 
    0.002
 L   L 
 0.00171 
   0.0003  0.002
 6 
Conditia data ne este satisfacuta
Particularitatile de proiectare a fundatie pe loissoiduri si paminturi

loissoide.
Aceste paminturi la umeditate critica Wsl si presiunea critica Psl dau de

formatie suplimentara prin umezire Ssl. Deformatiile Ssl pot sa se desfasoare
cit sub greutatea proprie a paminturilor, cit si a sarcinilor exterioare.
Aceste tasari se calculeaza numai in limitele stratului loessoid cu formula:
n
S sl    sli * hi * ksl
i 1
Unde:
hi – grosimea stratului elementar i. hi=0.4*b
 - tasare specifica a stratului elementar i, care corespunde presiunii totale
sli
Pi si se determina din graficul tasarii specifice.

Pi =    la mijlocul fiecarui strat elementar i
zgi zpi
Graficul tasarii specifice se executa dupa tabelul de tasabilitate din sarcina

de proiect
ksl – coefficient care depinde de dimensiunile latimii talpii fundatiei b.
Daca: b≥12m ksl=1
P  Psl
b≤3m ksl =0.5+1.5* P0
unde: P0 = 100 kPa
P – presiunea pe talpa fundatiei
Psl – din graficul tasarii specifice in valoare de  sl  0.01 unde respectiv
Psl = 50
In final se cere de verificat conditia:
Sa ≤ Su Sa = S + Ssl Ssl >>S
Calculul tasarii specifice pentru fundatie1900; ne folosim de calculul

tasarilor de mai inainte
Date initiale: Z = 2.0m
Dupa acest table avem: P kPa  sl
  0.01 unde respectiv Psl = 50

sl 10 0.003
50 0.010
100 0.018
150 0.025
200 0.031
300 0.043
In stratul elementar de pamint loessoid avem 4 straturi hi cu grosime de:
h1 = 0.92m
h2 = 0.92m
h3 = 0.92m
h4 = 0.64m
Pentru fiecare strat la mijlocul lui trebuie de calculat  si pentru calcul zgi zpi
folosim  pentru ca tasarile vor avea loc la umeditatea critica  =20.72

sat sat
Calculul pentru primul strat elementar hi:

h1 = 0.92 P0 = 336.75
h1
 zg1   sat *   zg 0  20.75 * 0.46  48.25  62.465  zp1   i * P0  0.19485 * 336.75  65.62
2
Pi1   zg1   zp1  62.465  65.62  128.1
Dupa graficul tasarii specifice aflam:

 sl1  0.0221
Calculul pentru al doilea strat elementar hi:

h2 = 0.92 P0 = 336.75
 zg 2   sat * h2   zg1  20.75 * 0.92  62.465  81.555
 zp 2   i * P0  0.12755 * 336.75  42.95
Pi 2   zg 2   zp 2  81.555  42.95  124.51

 sl 2  0.0216
Calculul pentru al treilea strat elementar hi:

h3 = 0.92 P0 = 336.75
 zg 3   sat * hi   zg 2  20.75 * 0.92  81.555  100.645
 zp 3   i * P0  0.0889 * 336.75  29.94
Pi 3   zg 3   zp 3  100.645  29.94  130.58

 sl 3  0.0224
Calculul pentru al patrulea strat elementar hi:
h4 = 0.64 P0 =336.75
 zg 4   sat * hi   zg 3  20.75 * 0.64  100.645  113 .925
 zp 4   i * P0  0.072 * 336.75  24.246
Pi 4   zg 4   zp 4  113 .925  24.246  138.171

 sl 4  0.0235
Capatind rezultatele tasarilor specifice putem trece la calculul tasarilor (Ssl)
P  Psl 385  50
Unde: ksl =0.5+1.5*  0.5  1.5 *  5.525
P0 100
asa dar calculam tasarile tasarile Ssl a fiecarui strat in parte.
Ssl1   sl1 * h1 * k sl  0.0221 * 0.92 * 5.525  0.1123

Ssl2   sl 2 * h2 * k sl  0.0216 * 0.92 * 5.525  0.1097
Ssl3   sl 3 * h3 * k sl  0.0224 * 0.92 * 5.525  0.1139
Ssl4   sl 4 * h4 * k sl  0.0235 * 0.64 * 5.525  0.0831
Obtinind aceste calcule facem suma  S sl
 S = S + S + S + S =0.1123+0.1097+0.1139+0.0831=0.419
sl sl1 sl2 sl3 sl4
Verificam conditia:
Sa ≤ S4
Sa = Ssl+S*0.419+0.00171=0.42071
De unde:
0.42071 < 0.08
Conditia nu este satisfacuta

Aceasta tasare ne este de ajuns calculate numai la o fundatie de aici rezulta
ca trebuie sa imbunatatim capacitatile portante ale pamintului nostru
loessoid.
Sunt multe metode de ameliorare a pamintului dar in cazul nostrudin cauza
ca stratul de loissoid nu depaseste limita de 3m recurgem la compatarea
pamintului cu maiul greu.Astfel copactind pamintul loessoid la umeditatea
optimala capatam stratul bun de fundare care numai da tasari suplimentare
mai mari ca cele din conditie.
Alcătuirea fundaţiilor şi calculul ei la rezistenţă
Dimensiunile tălpii fundaţiei b×b= 2,3×2,3m sunt suficiente. Ţinând
cont de adâncimea considerabilă a fundaţiei se adoptă fundaţie cu talpă
de înălţime variabilă şi joclu de tip pahar.
Grosimea pereţilor paharului la extremitatea superioară se
adoptă 175 (mm), iar restul dintre stâlp şi pahar 75 (mm). Deoarece
dimensiunile secţiunii stâlpului sunt egale cu 300×300 mm,
dimensiunile paharului în plan:
a ph  b ph  bst  2  75  300  350  150  800mm
Înălţimea treptelor se adoptă cu 300 mm

Dimensiunile fundului paharului în plan: b0 =400 mm; b=2300
mm; b1=1700 mm; b2=1100mm.
Înălţimea paharului (1,6-0,15=1,45m)
h ph  H f  3  0.3  1.45  0.9  0.55m
Adâncimea paharului se adoptă din condiţii de ancorare fiabilă a

stâlpului şi armătură de rezistenţă a stâlpului în pahar:
1) l an  0.33 * hst  0.5m  0.33 * 0.3  0.5  0.599m
2) l  30 * d  300 *1.6  48cm

n s
Adoptăm adâncimea paharului:

h1, ph  l an ,max  0.05  0.599  0.05  0.649m
În lipsa stratului egalizator sub fundaţie, grosimea stratului de

acoperire cu beton, trebuie să fie nu mai mică de 70 (mm). Se adoptă
a1=70 mm. Înălţimea utilă a fundaţiei:
 pentru prima treaptă h  0.3  0.07  0.23m
01
 pentru a doua treaptă h  0.6  0.07  0.53m

02
 pentru a treia treaptă h  0.9  0.07  0.83m

03
În calculul corpului fundaţiei la starea limită de rezistenţă se

folosesc eforturile cu  1 , iar rezistenţa de calcul a betonului se
f
multiplică la coeficientul condiţiilor de lucru   1.1 , pentru beton b2
clasa B15.
Rb   b 2  8.5 * 1.1  9.35MPa
Rbt   b 2  0.75 * 1.1  0.825Mpa
Înălţimea utilă a plăcii fundaţiei din condiţii de asigurare a
rezistenţei la strângere de pahare se determină cu relaţia:
2
aph  bph N  a ph  b ph 
h0   0.5 *    
4 Rbt *  br  PII  2 
2
0.8  0.8 1594.6  0.8  0.8 
 0. 5 *    0.3275  0.2m
4 750 * 1.1  260.55  2 
Unde:

N  PII * b 2  b ph
2
  
 262.5 * 2.3 2  0.8 2  1606.5m
Rezistenţa plăcii de fundaţie la străpungere de pahar este
asigurată.
Înălţimea adoptată a plăcii este egală cu 60 (cm), iar h0=60-
7=53cm>23,5cm
Armătura de rezistenţă a fundaţiei se determină din calculul la
încovoiere a secţiunii I-I
Pm1  0.5 * ( PII  P11 )  0.5 *  262.5  262.38  262.44kPa
a1 0.3
P11  PII   262.5   262.38kPa
a 2.3
M 11  Pm1 * a12 * b  262.44 * 0.3 2 * 2.3 2  30.7 kN * m
2
Aria necesară a armăturii de rezistenţă de clasa A-II:
M 11 30.7 * 10 5
Ast    5.3cm 2
0.9 * Rs * h01 0.9 * 280 * 10 2 * 23
Stabilim pasul barelor S=350 mm. Pe lăţimea fundaţiei b=2,6 m
instalăm 7 bare de armătură.
5.3
Aria necesară a unei bare de armătură: A  7  0.757 . s
Adoptăm 7 Ø10A II cu Asreal  7 * 0.785  5.49cm 2 . Idem adoptăm şi în
direcţia transversală. Placa de fundare se armează cu o reţea de
Ø10AII - 416
armătură P Ø10AII - 416 2450  2450 .
Fig.6
Calculăm armăturii longitudinale de rezistenţă a paharului
Pereţii paharului se calculează la eforturile transmise de stâlpi.
Secţiunea armăturii se determină la nivelul fundului paharului .
Paharul fundaţiei este solicitat la compresiune centrică:
b  0.3m, h ph  0.8m, b f  bf  h ph  0.8m, h f  hf  0.3m, a  a   0.04m
h0  h pfund  0.04  0.8  0.04  0.76m
a  0.04
    0.05m.
h0 0.76
Armarea este simetrică. Atunci:
N 1606.5
n    0.19
Rb * b f * h0 9.35 * 0.8 * 0.76
Rb * b f * h0  n 1  0.5 n  9.35 * 0.8 * 0.76 0.19 * 1  0.5 * 0.19
As  As  *  *  0.0036  0
Rs 1 280 1  0.05
Deoarece As= A′s≈0, armătura longitudinală se determină din
condiţii constructive.
As  As  0.0005 * b ph
2
   
 bo2  0.0005 * 0.8 2  0.4 2  0.00024m 2  2.4cm 2
Asreal  5 * 0.785  3.04cm 2
Din condiţii constructive adoptăm plase cu armătura transversală
din Ø8 AI.
Pe înălţimea paharului instalăm orizontal 6 plase de armătură cu
pasul S=150 mm.
Plasa superioară se instalează cu stratul de acoperire cu beton
egal cu 50 mm. Fundul paharului se armează constructiv cu 2 plase de
armătură.
Proiectarea fundatiilor pe piloti
Introducere
In practica de constructie in multe cazuri se utuilizeaza fundatii pe piloti
care deseori concureaza cu fundatiile de suprafata. Acest tip de fundatii se
utilizeaza in primul rind in cazul in care apare in apropierea scoartei
terestre a unui strat geologic care constituie pamint slab de fundare cum ar
fi paminturi argiloase in stare plastic curgatoare si in stare curgatoare
miluri inplutura de pamint neconsolidat. Straturile slabe de pamint daca
constituie o grosime peste 4-5 m ele nu permit executia fundatiei de
suprafata.
Fundatia pe piloti se utilizeaza si atunci cind nivelul apei se afla
aproape de suprafata terenului, sau atunci cind e cazul de sarcini de
smulgere care nu pot fi preluata de fundatia de suprafata. Se intilnesc multe
cazuri cind se utilizeaza fundatia pe piloti in conditii favorabile de teren
pentru fundatii de suprafata in acest caz neaparat trebuie sa se elaboreze
variante de fundatii de suprafata si pe piloti prin compararea tehnico
economica se evidentiaza care fundatie este mai efectiva.
Din constructie stim ca sunt piloti
1. Pilot din beton armat prefabricat
2. Pilot din beton armat prefabricat cu gol central
3. Pilot din lemn
4. Pilot forat pe loc (turnat la fata locului) din beton armat monolit
Pilotii in componenta sa constructiva pot forma: fundatii izolate,

continue, cimp de piloti. Pentru a forma o fundatie pilotii se unesc la
capatul superior printr-o placa rigida din beton armat numita radier.
Calculul capacitatii portante a pilotilor

Actualmente se utilizeaza mai multe metode de determinare a capacitatii
portante a pilotilor. Noi vom calcula piloti dupa metoda imperica bazata pe
formule si date experimentale.
1. Pilotii coloana – capacitatea portanta in cazul de fata se determina
dupa formula P   * RA /  unde: c g
  1 - coeficient al conditiilor de lucru

c
  1.4 - coeficient de siguranta referitor la pamint

g
R – rezistenta de calcul a pamintului a rocii la virful pilotului

A – aria sectiunii transversale a pilotului A=d2
De regula se cere ca R sa fie determinat la fata locului daca asemenea
date lipsesc admitem ca R=20000 kPa
dr – adincimea talpii radierului, trebuie sa respecte conditia
dr>df+0.15m
df – adincimea de calcul de inghet
Daca stratul geologic fie bunaoara stratul 2 are o grosime mai mare de 2m
el se imparte conventional in straturi elementare in asa mod ca grosimea
fiecarui strat elementar sa fie mai mica de 2m.
Aasa dar rezistenta de calcul se determina cu formula
n
P   c ( cR * AR  U   cf * f i * li ) /  g
i 1
li ≤ 2m
hi – adincimea medie a stratului elementar li
H – adincimea de la suprafata pamintului pina la inceputul virfului pilotului
fi – rezistenta de calcul a pamintului elementar care se extrage din tabele in
functie de adincime medie hi de tipul si de starea pamintului
R – rezistenta de calcul a pamintului a rocii la virful pilotului
    1 - la baterea pilotului coeficient care tine cont de modulul de
cR cf
impingere a pilotului.
U – perimetrul exterior a sectiunii transversale a pilotului
Lungimea minima a pilotului 3m este rational de amplasat pilotul intr-un
strat bun da pamint incastrindul in acest strat cel putun 1m.
Pilotul nostru are o lungime de 8 m.
Calculul fundatiei continue pe piloti salicitata centric.
Al doilea strat este nisip galben fin cu e=0.355, Cn=28, En=88302, φn=220
Este de o stare indesata la o adincime medie de 10 m.
f =34;R=2400
Rezistenta de calcul a pilotului: P   c ( cR * AR  U   cf * f i * li ) /  g

i 1
=1*(1*0.0625*2400+1*240.25)=390.25
n

i 1
 1* f1 * l1  1 * f 2 * l 2  1 * f 3 * l3  1* f 4 * l 4  1 * f 5 * l5  1 * 25 * 2.0  1 * 29 *1.7  1 * 32 *1.0
 1*1.55 * 33  1 *1.7 * 34  240.25

Pm   c *  ( Rb * A  Ra * Aa) =1*1(7650*0.0625+365000*0.0009)=808.2
Unde Rb – rezistenta betonului Ra – rezistenta armaturii
Se respecta canditia Pm > P; 808.2>390.25
Distribuirea pilotilor la fundatie continue solicitata centrica

In cazul de fata se determina numarul de piloti si distanta dintre axele
acestora.
P
C1  K p ;m (1)
NI
in care K - numarulde siruri adoptat pentru fundatia continue
p
NI – sarcina de calcul la talpa radierului RN/m

N rI   f * b r * h r *  b
br ≥ 40 cm
hr ≥ 30 cm
NI = NoI +NrI
 f  1.1
 b  22kN / m 3 sau 23kN / m 3
Daca distanta determinata cu formula 1este mai mare C1≥3d se adopta
Kp=1 daca la Kp=1 se obtine C1≤3d se adopta Kp=2.
Nota: pentru fundatiile excentrice numarul de piloti se determina tot dupa
aceleasi metode fara sa tinem cont de excentricitate
Fundatii pe piloti continuu solicitate cetric N0II=400
P
C1  K p ;m= 1*390.25/405.06=0.96
NI
N1= N01+Nr1=400+5.06=405.06
N   * b * h *  =1.1*0.5*0.4*23=5.06
rI f r r b
0.96=C1 ≥ 3d = 3*0.25=0.75
Conditia ne satisface
P
C1  K p ; m =2*363.29/543.144=1.34
NI
Dupa calcul adoptam 1 sir de piloti.
Calculul tasarii fundatiei continue pe piloti

Acest calcul se executa dupa aceeasi metoda de insumare pe straturi
elementare ca si la fundatia de suprafata.
hII * 1  h2 *  2  h3I *  3 3.7 * 20  2.55 * 18  1.7 * 22
m    19.79
I
h1  h2  h3
I
3.7  2.55  1.7
m
Br  b  ( L * tg ) * 2  0.25  (8 * tg 4.95) * 2  1.635
4

Lr  b  ( L * tg m ) * 2  1.25  (8 * tg 4.95) * 2  2.635
4
N pII   III ( Br * Lr ) * Dr
N abcd   III Dr * A  18.04 *10.35 *1.99 * 4.31  804.4
R1 
 c1 *  c 2
k
 M  * k z * b1 *  II  M q * d1 *  III   M q  1 * d b *  III  M c * C II 
1.25 *1.1
R1   0.61*1*1.635 *19.8  3.44 * 8.67 *18.04   3.44  1 *1.9 *18.04  6.04 * 28  1013.2
1.1
PII  R  279.44  1013.2
Trecem la calculul tasarilor

Calculul presiunii geologice  zg :
 zg 0   4 * h 4  153.79  19.8 *1.7  153.79  187.45
I

hi = 0.4*Br=0.4*1.635=0.654
P0 = PII -  =279.44-187.45=91.99
zg 0
Dupa calcul observam ca tasari sub fundatia pe piloti sint neinsemnate de

acea neo prim cu calculul aici.
Calculul pilotilor fundatiei solicitata centric izolata cu sarcina de 1350 kN
N prI   f * A r * d r *  m
=1.1*2*2.4*20=105.6
  f * A * dr * m
=1.1*1.56*2.4*20=80.368
I I
N prI r
Ar  2 ArI  1.56
 m 20  f  1.1
d 2  2.4
P 390.25
Pr 2
  693.8
(3d ) (3 * 0.25) 2
N 0I 1350
Ar   2.06  2
Pr *  m * d r 693.8 * 16 * 2.4
N 0 I  N prI 1350  80.368
N   358.1  P  390.25
hr 4
N 0 I  N prI
nr   3.73  4
P
Adoptam dupa calcul 4 piloti .
Calculul pilotilor fundatiei solicitata centric izolata cu sarcina de 1900 kN

N prI   f * A r * d r *  m
=1.1*3*2.4*20=105.6
N IprI   f * ArI * d r *  m
=1.1*3.645*2.4*20=192.156
Ar  3 ArI  3.645
 m 20  f  1.1
d 2  2.4
P 390.25
Pr 2
  693.8
(3d ) (3 * 0.25) 2
N 0I 1900
Ar   2.9  3
Pr *  m * d r 693.8 *16 * 2.4
N 0 I  N prI 1900  192.456
N   348.7  P  390.25
hr 6
N 0 I  N prI
nr   5.3  6
P
Adoptam dupa calcul 6 piloti .

Calculul radierului a fundatiei continue solicitata centric pe un singur sir
de piloti.
Lc  L * d  2.8  0.25  2.55
a  3.143 EI / E p * b p
EI – rigiditatea radierului
Ep – modulul de elasticetate a materialului peretelui
bp – latimea peretelui
br * h3 0.51* 0.43
I    0.032m 2
12 12
E  30 *10 3 MPa (pentru B25)
Ep = 0.5*E0E0 =  *RuR4 = k*R
K=2.0 (pentru toate tipurile de piatra)
R = 17.9 (MPa) (bloc de beton pentru toate tipurile)
R4 = 2*17.9=32.8 (MPa)
 =1500 – coeficient de elasticitatea zidariei
E 0  1500 * 35.8  53700( MPa )
E p  0.5 * 53700  26850( MPa )
a  3.143 30.103 * 0.032 / 26850 * 0.3  15.45kPa
q  1.1* b p * H *1m *  p  N 0 II
q – sarcina pe linia radierului
H=4 (L/H*5.1)
q  1.1 * 0.4 * 4 *1 * 20  400  435.2 kN/m
q * a (2 Lc  a ) 435.2 *15.45(2 * 2.55  15.45)
Mp  4  23197.25
12 12
435.2 * 2.55
Mt   92.48  9248000
12
M 9248000
0  I 2
 2
 0.0886 b I f  2d  2 * 25  50cm
Rb * b f * h ast 13.05 *100 * 50 * 40
  0.1421
M 9248000
As    44.6
 * Rs * h0 0.1421* 365 *100 * 40
50  5
n  1  4  4 bare longitudinale
15
44.6
As ,bara   11 .14cm 2
4
4Ø16 A-II
Armatura transverasala a plasei se adopta constructiv cu sectiunea longitudinala
cu pasul 15 cm.
BIBLIOGRAFIE
1.Manual”Проектирование оснований и фундаменты”.В.А.

Веселов
2.Manual”Основание и фундаменты” Шутенко
3.Indicatie metodica “Mecanica paminturilor”
4. Indicatie metodica 1048 “Calculul si alcatuirea elementelor ‘
planseului cu placi si grinzi din beton armat monolit”
5.СНиП-II-22-81”Каменые и армированые конструкций”

Memoriu Fundatii1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Fundatii1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Cadatru, Geodezie şi Construcţii

Catedra: „ Geodezie, Cadastru şi Geotehnică”

A efectuat: st. gr. CCIA-012 Tomta Anton

A verificat: conf. univ. Dr. Stog I.

Conform regulilor în vigoare (СНиП2.0201-83) proiectarea

Se cunosc următoarele etape de proiectare:

Pamint loisoid(nisip argilos in stare tare )

  0.15 -umiditatea pamintului

  20 -unghiul de frecare interioara a pamintului in grade

Calculul densitatii pamintului uscat cu precizia 0.01

Calculul indicelui de plasticitate

  0.28 -umiditatea pamintului

  18 -unghiul de frecare interioara a pamintului in grade

Calculul indicelui de plasticitate

  0.24 -umiditatea pamintului

  22 -unghiul de frecare interioara a pamintului in grade

Calculul densitatii pamintului uscat

Calculul indicelui de plasticitate

3.Evaluarea conditiilor geologice ingineresti ale santierului.

Terenul pentru construcţie se găseşte în or.Riga.

un teren relativ bun pentru fundtii .

Stratul 3 – Argila cafenie cu grosimea 2.55 m unghiul de frecare

coeziuna C=45kPa, deci este un teren foarte bun de fundare.

Stratul 4 – Argila nisipoasa cu grosimea 8.75 m,unghiul de frecare

coeziuna C=28kPa, deci este un teren bun de fundare.

Apa subterană a fost depistată la adîncimea de la 9.0 m

Calculul modulului de deformatie

Pentru calculul modulului de deformatie avem nevoie de rezultatele

Sa se determine modululde deformatie E pe baza urmatoarelor rezultate

Sa se determine modululde deformatie E pe baza urmatoarelor rezultate

Proiectarea fundatiilor de suprafata.

1. Determinarea adâncimei de fundare.

Determinarea adâncimei de fundare depinde de mai mulţi factori:

 particularităţile constructive ale construcţiei

 modul de acţiune a sarcinilor

La determinarea lor trebuie de atras atenţia în primul rând la

unde: kf - coeficientul care depinde de regimul termic de încălzire a

Astfel adâncimea de îngheţ pe teritoriul Republicii Moldova este de

2. Dimensionarea tălpii de fundaţie.

Determinarea dimensiunii tălpii fundaţiilor pe axele A,D,7,8:

Aceasta fundatie o vom calcula ca o fundatie solicitata centric:

Determinam greutatea peretelui subsolului:

Determinam greutatea proprie a fundatiei:

In stare naturala cu d In stare compactata cu  d

1.35 1.55 1.6 1.7

Argile 350/180 400/200 250 300

In numarator se arata valorile lui (Ro) pentru paminturile cu S r  0.5 si in

 3 -inpingerea activa laterala a pamintului asupra peretelui subsolului.

q-sarcina temporara uniform distribuita la suprafata adiacenta a

d s -distanta de la talpa pardoselei pina la talpa fundatiei.

Calculam presiunea pe talpa fundatiei:

k z -in functie de b, pentru b  10m k z  1; b-latimea talpii fundatiei.

 -greutatea volumica a materialului pardoselei=20kN/ m 3

Acum putem calcula rezistenta:

Totodata o verificam din punct de vedere economic:

Determinam sarcinile normate asupa fundatiilor:

Totodata o verificam din punct de vedere economic:

Determinarea dimensiunii tălpii fundaţiei pe axeleB,E:

fundatiei nu este inafara de grosimea pardoselei.

Calculam suma tuturor sarcinilor care actoneaza asupra pamintului de

Calculam presiunea pe talpa fundatiei: