TEMA 3

Mesajul trebuie să aibă un format sau o structură specifică ce depinde de tipul mesajului și de canalul
folosit. Plasarea formatului unui mesaj într-un alt format se numește încapsulare. Decapsularea -
procesul este inversat de către destinatar. Fiecare mesaj este încapsulat într-un anumit format, numit
frame (adresa destinației și adresa hostului de sursă) . Formatul și conținuturile unui frame sunt
determinate de tipul mesajul și de canal. Mesajele care nu sunt formatate corect nu sunt trimise cu
succes sau procesate de către hostul de destinație.
Regulile care guvernează dimensiunea frame-urilor pot fi diferite, în funcție de canalul utilizat.
Frame-urile de dimensiuni prea mari sau prea mici nu sunt trimise.
Restricțiile de dimensiune ale frame-urilor solicită hostului sursă să împartă un mesaj de dimensiuni
mari în piese individuale = segmentare. Fiecare segment este încapsulat într-un frame separat cu
informația adresei și este trimis în rețea. La hostul de destinație, mesajele sunt de-încapsulate și
asamblate pentru a fi procesare și interpretate.

Metoda de acces Metoda de acces determină momentul în care cineva poate trimite un mesaj. Aceste
reguli de sincronizare sunt bazate pe mediu. Hosturile unei rețele au nevoie de o metodă de acces
pentru a ști când să înceapă să trimită mesaje și cum să răspundă atunci când apare o eroare.
Controlul Fluxului
Sincronizarea mai afectează și cantitatea de informație ce poate fi trimisă și viteza la care poate fi
trimisă. În comunicarea de rețea, un host poate trimite mesaje cu o rată mai mare decât hostul de
destinație poate să le primească și să le proceseze. Hosturile folosesc controlul fluxului pentru a
negocia sincronizarea.
Timp de răspuns maxim Hosturile din rețea specifică timpul de așteptare al răspunsurilor și ce
acțiune să efectueze dacă timpul de răspuns a expirat.
Opţiunile de trimitere a mesajului -
Unu-la-unu = unicast, 1 destinație pentru mesaj. Când host trimite mesaje unu-la-mai mulți, se
numește multicast (către un grup de hosturi de destinație, simultan). Dacă toate hosturile rețelei trebuie
să primească un mesaj în același timp, este folosit un broadcast(unu-la-toți)
Suită de Protocoale - Un grup de protocoale inter-relaționate pentru o funcție de comunicare
implementate de hosturi și de echipamentele de rețea în software, hardware. Exemplu :structurarea
mesajului, partajarea informaţiei despre căile de access, transmiterea mesajelor de eroare, Configurarea
și finalizarea sesiunilor de transfer de date.

ATIR
Protocolul Aplicație - Hypertext Transfer Protocol (HTTP) guvernează interacțiunea server-client,
dimensiune mesaje, rate de interschimbare . Definește cererile, răspunsurile client-server. Protocolul
Transport - Transmission Control Protocol (TCP) gestionează conversațiile server client. Divide
mesajele HTTP în părți mai mici – segmente, trimise între procesele clientului și ale serverului de web
care rulează pe hostul de destinație.Protocolul Internet - IP - preluarea, încapsularea segmentelor
formatate de la TCP în pachete, atribuire adrese , trimiterea lor pe calea cea mai bună la destinație.
Protocoalele de Acces la Rețea(ex. Ethernet) – descriu comunicarea printr-un data link și transmisia
fizică a datelor într-un mediu de rețea. Protocoalele de management pentru data-link formatează
pachetele de la IP. Standardele și protocoalele pentru mediul fizic guvernează modul în care semnalele
sunt trimise și modul în care sunt interpretate de receptori.
IP, HTTP și DHCP sunt toate părți din TCP/IP - un standard deschis, disponibil gratis.
Un protocol bazat pe standarde este un proces sau protocol care a fost adoptat de industria rețelisticii și
omologat sau aprobat de organizațiile de standardizare. Standardele în dezvoltarea și implementarea
protocoalelor asigură faptul că produsele de la diferiți producători pot funcționa împreună cu succes.
Dacă un protocol nu este respectat de un producător particular, echipamentul sau software-ul lor nu va
putea comunica cu succes cu produsele create de ceilalți producători.

Unele protocoale sunt patentate – o companie controlează definiția unui protocol și modul în care
acesta funcționează.
Suita de protocoale TCP/IP este o stivă pe hostul sursă și destinație pentru a furniza o expediere end-
to-end a aplicațiilor în rețea. Protocoalele 802.3 sau Ethernet sunt folosite pentru a transmite pachetul
IP în mediul fizic folosit de LAN.
1. Header-ul HTTP al protocolului aplicație este adăugat la începutul datelor HTML.
2. Protocolul layer-ului aplicației HTTP trimite datele paginii web formatate în HTML către layer-ul
transport- TCP gestionează conversația server de web-client.
3. Apoi, informația IP-ului (adresele IP la sursă și destinație) este adăugată la începutul informației
TCP-ului.
4.Ethernet adaugă - frame de data link, trimis la cel mai apropiat router împreună cu calea spre clientul
de web. Acest router îndepărtează informația Ethernet-ului, analizează pachetul IP, determină cea mai
bună cale pentru pachet, inserează pachetul într-un frame nou și îl trimite către următorul router vecin
spre destinație. Fiecare router îndepărtează și adaugă informații noi despre data link înainte de
înaintarea pachetului.
5. Aceste informații sunt acum transportate prin intermediul unui internetwork(mediu de echipamente
individuale).
6.La client header-ul fiecărui protocol este procesat, apoi îndepărtat în ordinea inversă (Ethernet-IP-
TCP- HTTP. )
Standardele libere încurajează competiția și inovația, importante la menținerea Internetului deschis ,
garantează că nu există un produs al unei singure companii care să monopolizeze piața sau care să
dețină avantaj neloial în ceea ce privește competiția - 802.3 (Ethernet) și 802.11 (Wireless LAN). O
organizație de standardizare poate redacta un set de reguli pe cont propriu, sau în unele cazuri, poate
selecta un protocol patentat ca bază pentru standard.
The Internet Society (ISOC) promo dezvoltării, evoluției și folosirii Internetului în mod liber,
facilitează dezvoltarea liberă a standardelor și protocoalelor pentru infrastructura tehnică a
Internetului,.
The Internet Architecture Board (IAB) - dezvoltarea și managementul general al standardelor de
Internet, supraveghează arhitectura protocoalelor și procedurilor folosite de Internet.
IETF - să dezvolte, actualizeze și mențină tehnologiile TCP/IP și Internet, producerea documentelor
RFC (Request for Comments), ( descriere a protocoalelor, proceselor și tehnologiile pentru Internet).
The Internet Engineering Steering Group (IESG) este responsabil cu managementul tehnic al lui IETF
și al proceselor standard de Internet. (termen scurt)
The Internet Research Task Force (IRTF) (termen lung) cercetare Internet, procotoalele, aplicațiile,
arhitectura și tehnologiile TCP/IP.

The Institute of Electrical and Electronics Engineers (IEEE) - organizație profesională pentru
inginerie electrice , se dedică avansării inovației tehnologie și creării standardelor. Familia de
standarde 802 de la IEEE se ocupă de rețelele locale și metropolitane, atât cablate, cât și wireless.
Standardul IEEE 802.3 definește MAC-ul (Media Acces Control) pentru Ethernet-ul cu fir, P/u aplicații
LAN, WAN. Standardul 802.11 – WLAN . Acest standard definește nivelul fizic OSI, dar și adresa
MAC a nivelului data link pentru comunicații fără fir (wireless).
ISO (The International Organization for Standardization) este cel mai mare dezvoltator de standarde
internaționale din lume, pentru o varietate de produse și servicii.
În rețelistică, ISO este cunoscut cel mai bine pentru modelul de referință OSI (Open Systems
Interconnection), pentru un framework pe layere pentru protocoalele din rețelistică- suita de protocoale
OSI.

EIA - The Electronic Industries Alliance (EIA) standardele cu privire la cablarea electrică, conectori și
dulapul de 19 inchi folosit pentru a monta echipamentul de rețea.
TIA - The Telecommunications Industry Association (TIA) standarde de comunicare în mai multe
zone, radio, celulare, (VoIP), satelit . În colaborare cu EIA.
ITU-T - The International Telecommunications Union-Telecommunication Standardization Sector
(ITU-T) - standardele pentru comprimarea video, IPTV și comunicațiile broadband, precum DSL . De
exemplu, pentru apel în afara țării.
ICANN - The Internet Corporation for Assigned Names and Numbers - alocarea adreselor IP, gestiunea
DNS și identificatorii protocolului sau numerele portului folosite de protocoalele TCP și UDP.
IANA - The Internet Assigned Numbers Authority (IANA) - adrese IP, managementul numelui de
domeniu și identificatorii de protocol pentru ICANN.
Un astfel de model precum TCP/IP este utilizat adesea pentru a ajuta la vizualizarea interacțiunii dintre
protocoale diferite. Un model pe layere reprezintă funcționarea protocoalelor care apar în fiecare layer,
precum și interacțiunea protocoalelor.
Există două modele de bază ale modelelor din rețelistică:

Modelul Protocolului - Setul ierarhic al protocoalelor relaționale dintr-o suită tipică reprezintă toate
funcționalitățile necesare pentru a realiza o interfață între rețeaua umană și cea de date. ( ex. TCP/IP -
descrie funcțiile care apar la fiecare layer )
Modelul de referință - descrie ce trebuie făcut la un anumit layer, dar nu se prescrie și modul în care
trebuie să se procedeze, doar pentru înţelegere. Modelul OSI - model de referință de internetwork. Este
folosit pentru design-ul rețelei de date, specificații de funcționare și depanare.
Modelul OSI – 7. Aplicaţie, 6. Prezentare, 5 – Sesiune, 4 – Transport, 3 – Reţea, 2 – Data Link, 1 –
Fizic.
Modelul TCP/ Ip = Layere : Aplicaţie – reprezintă date pentru user plus codarea dialog ( 7,6,5 din OSI)
Transport (4 din OSI) – suportă comunicaţii între device , Internet (3 din OSI) – determină cea mai
bună cale, Acces la Reţea (2, 1 din OSI) – controlează hardware.

Mişcarea datelor în reţea

Segmentarea împărțirea datelor în piese mai mici, mai gestionabile. Prin trimiterea pieselor
individuale mai mici de la sursă la destinație, mai multe conversații diferite pot fi intercalate în
rețea( multiplexing). Crește fiabilitatea comunicațiilor în rețea. Piesele iau căi diferite, are loc
redirecţionare, retransmiterea părţilor ce nu au ajuns, însă creşte complexitatea .
Încapsulare - datele parcurg stiva de protocoale , protocoalele adaugă info la fiecare nivel la headerul
existent. Forma datelor la fiece layer - (protocol data unit-PDU). PDU pe layere:
Data – aplicație
Segment - transport
Pachet - Internet
Frame - acces la rețea
Biți - transmit date în mediu
Layer-ului aplicație, HTTP, trimite HTML către layer-ul transport. Acolo se află datele aplicației
împărțite în segmente TCP. Fiecărui segment TCP i se dă o etichetă, - header (info despre ce proces de
la destinatar trebuie să primească mesajul, info de reasamblare).
Layer-ul transport încapsulează HTML din segment, trimite către layer-ul internet (protocolul IP) .
Segmentul TCP - însapsulat în pachetul IP ce += o altă etichetă - header-ul IP(conține adresele IP ale
hostului sursă și destinație, şi informațiile pentru livrarea pachetului). Pachetul IP – trimis la layer-ul
de acces la rețea, unde este încapsulat în header-ul și sufixul unui frame. Fiecare header de frame
conține adresa fizică de destinație și de sursă(identifică în mod unic echipamentele din rețeaua locală).
Sufixul conține informații de verificare a erorilor. În final, biții sunt codificați pe mediu de către placa
de rețea a interfeței.
Mişcarea datelor în reţea:
Modelul OSI descrie procesele de codificare, formatare, segmentare și încapsulare a datelor.
Adresa de rețea Layer-ul rețea sau Layer-ul 3, adresa logică conține informații necesare pentru a livra
pachetul IP de la echipamentul sursă la cel destinație. Adresa IP a layer-ului 3 are două părți, prefixul
rețelei(pentru a înainta pachetul către rețeaua corespunzătoare) și partea de host( pentru a livra pachetul
către echipamentul de destinație.)
Un pachet IP conține două adrese IP: Adresa IP Sursă şi cea de destinaţie
Adresa Data Link
Adresa fizică de Layer 2 sau Data Link trimite frame-ul de la o interfață de rețea către altă interfață de
rețea din aceeași rețea. Înainte ca un pachet IP să fie trimis prin intermediul unei rețele cablate sau
wireless, e încapsulat într-un frame de data link astfel încât să poată fi transmis în mediul fizic.
Pachetul IP este încapsulat într-un frame de data link pentru a fi trimis către rețeaua de destinație,
conţine:
Adresa data link a sursei - Adresa fizică a device ce trimite pachetul IP. Inițial, placa de rețea.
Adresa data link a destinației - Adresa fizică a plăcii de rețea a următorului hop al routerului sau a
echipamentului de destinație.
Dacă device-urile sunt în acceaşi reţea
Adresele de rețea
Porțiunea de rețea a adresei va fi aceeași; doar porțiunea de host sau de echipament a adresei va fi
diferită.

 Adresa IP Sursă - Adresa IP a echipamentului transmițător, calculatorul client PC1:

192.168.1.110.

 Adresa IP de Destinație - Adresa IP a echipamentului receptor, serverul FTP: 192.168.1.9.

Adresele de Data Link
Când sunt în aceeași rețea, frame-ul de data link este trimis direct. În Ethernet, adresele de data link
sunt adrese Ethernet MAC, fizice, BIA, pe 48 biţi, încorporate fizic în placa de rețea Ethernet.

 Adresa MAC a Sursei

 Adresa MAC de destinație

Adresele de sursă și destinație sunt adăugate la frame-ul Ethernet. Frame-ul cu pachetul IP încapsulat
poate fi acum transmis de la PC1 direct la serverul FTP.
Hostul sursă poate reține adresa IP de destinație : prin DNS sau adresa este introdusă în aplicație
manual. Pentru a livra pachetul IP încapsulat în frame-ul Ethernet trebuie şi adresa MAC de data link.
Hostul transmițător foloseşte ARP (Address Resolution Protocol) pentru a descoperi adresa MAC a
oricărui host din aceeași rețea locală. El trimite un mesaj broadcast ARP cu IP de destinaţie către
întregul LAN. Fiece device analizează mesajul, doar cel ce are IP == cu cel din cerere răspunde cu
adresa sa MAC.
Transmitere mesaje remote
Pentru aceasta se foloseşte router-ul ce este gateway default (adresa IP a unei interfețe a unui router din
== rețea cu device ce transmite). Această adresă tre configurată corect pe fiece host local. Dacă nu,
mesajele către alte reţele nu pot fi trimise. Router-ul retrimite PDA-urile.
Adresele de rețea pentru remote
Adresele IP indică adresele de rețea și de echipament ale sursei și destinației(hosturi din diferite
reţele). Acest lucru va indica porțiunea de rețea a adresei IP de pe hostul de destinație.

 Adresa IP Sursă

 Adresa IP de Destinație
Adresele de Data Link
Frame-ul de data link al Ethernet-ului nu poate fi trimis direct deoarece hostul nu este accesibil în mod
direct în rețea. Frame-ul Ethernet trebuie la default gateway, (router).
Adresa MAC a Sursei - a echipamentului transmițător.
Adresa MAC de destinație - adresa MAC Ethernet a gateway-ului default.
Frame-ul Ethernet cu pachetul IP încapsulat – trimis la router. Routerul -înaintează pachetul către
destinație. (la alt router sau direct la destinatar dacă este într-o rețea conectată la router)
Echipamentul transmițător are configurată adresa IP a routerului în setări TCP/IP - Host-ul poate
folosi ARP pentru a determina adresa MAC a gateway-ului default. Adresa MAC a gateway-ului
default este apoi plasată în frame.

ANEXE:
Standarde IEEE

Comparaţie modeul OSI şi TCP/IP