Sunteți pe pagina 1din 11

1.

Daţi trei exemple de populaţii statistice a căror cercetare prezintă


interes şi pentru fiecare în parte precizaţi: scopul cercetării statistice,
denumirea populaţiei, unitatea statistică, natura ei, volumul populaţiei
precum şi câte trei variabile. Redaţi cele trei serii unidimensionale
corespunzătoare celor trei variabile.

Exemplu. 1 - populatia formata cu multimea celor 50 de locuinte ale


famililor de 5 persoane in anul 2012
-scopul : studierea condiţiilor de trai pentru familiile respective
- denumirea populatiei: multimea locuinţelor
- unitatea statistica: 1 locuinţă
- Natura ei
- volumul populatei: 50
- variabile - X- numarul camerelor
- Y – suprafata locuintelor in mp
- Z - tipul de incalzire utilizat

Serii unidimensionale :
X: 1 2 3 4
10 15 13 13

Y: 10 -20 20-40 40-60 60 - 100


8 12 25 5

Z: incalzire centrala incalzire pe lemne


38 12

Exemplul 2 – populatia formata cu societatile comerciale privatizate


conform Legii 55/1995.
-scopul : studierea gradului de privatizare pe baza Legii 55/1995
- denumirea populatiei: societatile comerciale
- unitatea statistica: 1 societate comerciala
- Natura ei:
- volumul populatei: 30
- variabile - X- judetul unde isi are sediul principal
- Y – ramura in care isi desfasoara activitatea
- Z - cifra de afaceri ( in mld. lei)

Serii unidimensionale:
X: Cluj Bucuresti Timis Alba Valcea
10 2 7 8 3

Y: industrie agricultura servicii transporturi constructii


8 2 10 7 3

Z : 2,5 – 6,5 6,5 – 10,5 10,5 – 14,5 14,5 – 18,5


5 10 7 8

Exemplu 3. – populatia formata din multimea cosumatorilor unui produs


-scopul : studierea imaginii produsului pe piata
- denumirea populatiei: multimea consumatorilor unui produs
- unitatea statistica: consumatorul
- Natura ei
- volumul populatei: 100
Câte trei variabile:
X1 – frecvenţa cumpărării produsului (exprimată în dăţi / lună)
X2 – numărul de produse cumpărate la o cumpărare (exprimat în
bucăţi)
X3 – suma de bani cheltuită lunar pentru cumpărarea produsului
(în lei)
Trei serii unidimensionale corespunzătoare celor trei variabile:
 1  8  8  16 16  24  24  31 
- X 1 :  
 34 10 42 14 

 1  2   2  3  3  4   4  5 
- X 2 :  
 19 47 28 6 

 100  200  200  300  300  400  400  500 


- X 3 :  
 26 15 46 13 

2. Daţi câte un exemplu de fiecare tip de serie(vezi clasificarea seriilor).

- serii atributive - redă venitul în milioane lei lunar, pentru un eşantion de


persoane care vor să facă un împrumut la bancă
(0  2] (2  4] (4  6]
X:  
10 28 60 
- serii de spatiu - redă domiciliul elevilor din cls. a XII – a B cu un efectiv de
30 studenţi, Liceul „H.C.C.” ,Alba-Iulia.

 Alba  Iulia Cugir Zlatna Teius Aiud 


X:   ;

15 3 3 2 7
- serii cronologice - redă numărul scolilor dintr-o localitate, existente la
începutul anului scolar

1970 1971 1972 1973


X:   ;

5 6 6 7 
- serii calitative – reda repartitia în funcţie de forma de învăţământ preferată a
unui grup de 15 candidaţi înscrişi într-o zi la o anumită specializare

 ZI IDD FR 
X:  ;
 8 5 2 
- serii cantitative discreta – redă repartiţia angajaţilor unei firme în raport cu
numărul proiectelor în care au fost implicaţi în decursul ultimei luni.

0 1 2 3 4
X:   ;
10 35 30 20 5 

-serie cantitativa continua - redă repartiţia celor 150 de firme dintr-un judeţ în
funcţie de profit

[0 10) [10  20) [20  30) [30  40) [40  50)
X:   .

 15 35 30 50 20 
3.Din anuarul statistic sau orice altă sursă informaţională extrageţi şase
serii bidimensionale dintre care două să aibă la bază variabile cantitative,
alte două, variabile calitative şi alte două, o variabilă cantitativă şi una
calitativă. Precizaţi pentru fiecare în parte populaţia studiată şi
variabilele în raport cu care se face cercetarea.

Exemplul 1: serie bidimensională cu variabile cantitative


Populaţia studiată: familiile din România, în anul 1912
Exemplu de serie bidimensională din Enciclopedia de istorie a României,
Editura Meronia/2003/pag. 203, în care avem:
- o variabilă cantitativă X - numărul de încăperi la locuință (în mii de unități)
- o variabilă cantitativă Y - numărul de membri de familie
Avem forma următoare:
X - încăperi 1 2 3 4-5 ˃5 Total

Y– - nr.
membri
1 44,6 36,7 10,7 4,8 1,4 98,2
2 83,4 117,5 40,9 19,0 4,2 265,0
3-5 156,0 368,6 168,0 91,2 24,9 808,7
6-10 53,6 179,4 115,0 75,1 27,3 450,4
˃10 0,9 2,1 2,4 2,9 3,8 12,1
Total 338,5 704,3 337,0 193,0 61,6 1634,4
Exemplul 2: serie bidimensională cu variabile cantitative
Populaţia studiată: familiile din satul Pietrari de Jos, comuna Pietrari, județul
Vâlcea, în anul 2004
Exemplu de serie bidimensională din Statistica populației județului Vâcea, CJ
Vâlcea/2008/pag. 93, în care avem:
- o variabilă cantitativă X - venitul lunar (în lei), pe familie
- o variabilă cantitativă Y - numărul de copii minori, pe familie
Avem forma următoare:
X – venit 300 - 600 600 -900 -1200 -1500 - ˃1800 Total
900 1200 1500 1800
Y– - nr.
copii
0 6 2 0 16 14 1 39
1 2 0 5 15 4 4 30
2 4 9 20 17 5 7 62
3 1 5 4 2 1 4 17
4 1 5 3 1 0 1 11
˃4 2 7 0 0 0 0 9
Total 16 28 32 51 24 17 168

Exemplul 3: serie bidimensională cu variabile calitative


Populaţia studiată: ponderea parlamentarilor după alegerile din 1992
Exemplu de serie bidimensională din Enciclopedia de istorie a României,
Editura Meronia/2003/pag. 660, în care avem:
- o variabilă calitativă X - numărul de mandate pe provincii
- o variabilă calitativă Y - partidul din care fac parte parlamentarii
Avem forma următoare:
X – nr. Transilvania MoldovaMuntenia DobrogeaBanat București Total
mandate + Oltenia
Y – -
partidul
FDSN 21 51 68 8 6 12 166
CDR 30 21 32 6 10 17 116
FSN 11 17 20 4 3 6 61
PUNR 36 3 1 1 1 2 44
UDMR 38 0 0 0 1 0 39
PRM 4 5 9 2 0 2 22
PSM 0 1 14 1 1 1 18
PDAR 1 1 2 1 0 0 5
Total 141 99 146 23 22 40 471
Exemplul 4: serie bidimensională cu variabile calitative
Populaţia studiată: ponderea parlamentarilor după alegerile din 2000
Exemplu de serie bidimensională din Enciclopedia de istorie a României,
Editura Meronia/2003/pag. 662, în care avem:
- o variabilă calitativă X - numărul de mandate pe camere legislative
- o variabilă calitativă Y - partidul din care fac parte parlamentarii
Avem forma următoare:
X - nr. de mandate Număr de mandate înNumăr de mandateTotal
Camera Deputaților în Senat
Y - partidul
PDSR 155 65 220
PRM 84 37 121
PD 31 13 44
PNL 30 13 43
UDMR 27 12 39
Minorități 18 0 18
Total 345 140 485

Exemplul 5: serie bidimensională cu o variabilă cantitativă și o variabilă


calitativă
Populaţia studiată: gradul de clasificare al unităților de cazare din România în
anul 1999
Exemplu de serie bidimensională din Anuarul Statistic al României/2000/pag.
515, în care avem:
- o variabilă cantitativă X - categoria de confort (număr de stele)
- o variabilă calitativă Y - tipul unității de cazare turistică.
Avem forma următoare:
X 0 1 2 3 4 5 Total
Y
neclasificate
Hoteluri 57 259 388 91 14 2 811
Moteluri 12 50 53 5 - - 120
Hanuri turistice 22 - - - - - 22
Cabane turistice 83 59 19 4 - - 165
Campinguri 56 69 15 2 - - 142
Vile turistice si 2 57 482 212 122 69 3 1145
bungalouri
Tabere școlare 17 6 - - - - - 176
Pensiuni turistice 3 77 191 44 7 - 322
Sate de vacanță - - 1 - - - 1
Pensiuni agroturistice - 110 210 21 - - 341
Spații de cazare pe - 2 1 1 1 - 5
nave
Total 666 1108 1090 290 91 5 3250

Exemplul 6: serie bidimensională cu o variabilă cantitativă şi o variabilă


calitativă
Populaţia studiată: repartiţia notelor la purtare la elevii din Colegiul Naţional
„Mircea cel Bătrân” la finalul anului şcolar 1999-2000
Exemplu de serie bidimensională din Registrul Matricol al Colegiului Naţional
„Mircea cel Bătrân”/2000/pag. 57, în care avem:
- o variabilă cantitativă X - media la purtare
- o variabilă calitativă Y - clasa
Avem forma următoare:
X 10 9 8 ˂8 Total
Y
XII A 27 2 29
XII B 28 1 1 30
XII C 30 1 31
XII D 25 1 1 1 28
XII E 27 2 1 30
XII F 29 1 30
XII G 28 2 30
XII H 23 1 2 3 29
XII I 24 3 1 28
Total 241 13 6 5 265

4.Cu privire la cele 50 de intreprinderi din aceeaşi branşă se


efectuează observarea statistică în raport cu dobânzile X plătite la
creditele contractate (în mil. lei) şi profitul Y (în mil. lei). Rezultatele
observării au fost următoarele :

X [30,50) [50-70) [70,100) Total


Y
[800-1000) 5 5
[600-800) 10 10
[400-600) 5 10 15
[200-400) 10 10
[100-200) 10 10
Total 5 15 30 50

Se cere:
a) Precizarea denumirii populaţiei statistice , unitatea , volumul populaţiei
şi titlul tabelului .

- denumirii populaţiei statistice: intreprinderi din aceeaşi branşă;


- unitatea: o intrepridere;
- volumul populaţiei N = 50;
- titlul tabelului

b) Profitul median şi modal .

[xo, x1) [ x1, x2)... [xi  1) [xR  1, xr) 


 
X :  N1 N 2 Ni NR 
 
 

[ x30, x50) [ x50, x50)... [ xi  70 / 30) [ xR  50, xr100) 


 
X :  N1 N2 Ni NR 
 
 
1 N
b) formula FN  M e   sau N  M e  
2 2
1 R
rM e   Ni  N M e  ,
2 i 1

N  M e   N X Me 
M e  xM e   lMe
N Me

 N   50 
rMe        25 , 10  10  15  15  M e  [400  600)
2 2

 
N  M e   N xM e 25  100
M e  x  xM e   l M e  400   200  1400 lei
N Me 15

 100  1400 1400  1000 


X :   deci s-a construit seria ca 50 de societati
 75% 25% 
au platit profit intre 100-1400 =75 % iar intre 1400-1000 = 25%
Modala

 x , x   x1 , x 2  ...  xi  2 , xi 1   xi 1 , xi   xi , xi 1  ...  x R 1 , x R  
X :  0 1 
 f1 f2 ... f i 1 fi f i 1 ... fR 
 1
f  X  M O  X   xM O 
 1   1

  100  200 
X : 
200  400  ...  400  600  600  800 800  100  ...  

 f10 f10 ... f15 f 10 f5 ... f 

Máxima de modala este {10,10,15,10,5}=MoE[400,600]


 1 15  10
M O  X   xM O  =400  .200=80,600
 1   1 15  10  101

d) Redaţi repartiţia celor 50 de intreprinderi în raport cu dobânzile , folosind


histograma .

Ni
Li  g  , i  1, R , unde l i  xi  xi 1
li

 0  20% 20  40% 40  60% 


X :  
 5 10 15 

N1 5
L1  g   20  5
x1  x0 20

N2 10
L2  g   20  10 , L3  15 , L4  10 , L5  10 .
x 2  x1 20

e)
e)Precizaţi procentul în care variaţia profitului se explică prin dobânzile plătite
la creditele contractate .