Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI

MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Agricultura
Student:
Angearu Razvan Mihai

Analiza haccp la triticale


HACCP reprezintă o metodă de abordare sistematică a asigurării
inocuităţii alimentelor, bazată pe identificarea, evaluarea şi ţinerea
sub control a tuturor riscurilor ce ar putea interveni în procesul de
fabricaţie, manipulare şi distribuţie a acestora. Sistemul garantează că
detaliile importante referitoare la siguranţa alimentelor sunt complet
sub control.

Sistemul HACCP reprezintă identificarea şi măsurarea riscurilor pentru


a furniza un produs sigur pentru consumator. Vă prezentăm, succint, cele
mai importante principii ale sistemului HACCP şi un scurt istoric al
acestuia.
1959 - corporaţia Pillsbury, alături de laboratoarele NASA şi
laboratoarele NATICK ale armatei SUA, au iniţiat şi aplicat această
metodă în realizarea alimentelor încapsulate, pentru membrii misiunilor
spaţiale, aceste alimente necesitând 100% asigurare împotriva
contaminării bacteriene şi viruşilor patogeni, toxinelor şi pericolelor
fizice sau chimice, care ar fi putut cauza îmbolnăvirea astronauţilor.
1971 - metoda HACCP a fost prima dată făcută publică în SUA, la
Conferinţa Naţională pentru Protecţia Alimentelor, în urma căreia
compania Pillsbury a obţinut contractul pentru pregătirea de specialităti
din rândul FDA (Food and Drugs Administration) pentru aplicarea
metodei HACCP.

1973 - metoda HACCP a fost adoptată de FDA, pentru inspecţia


întreprinderilor specializate în fabricarea conservelor cu aciditate
scăzută, la care se pune problema contaminării cu Clostridium
botulinum. Aceasta este prima aplicaţie cunoscută pentru industria
alimentară civilă.

Legislaţia europeană şi internaţională privind protecţia alimentelor


recomandă aplicarea în toate unităţile implicate în producţia, transportul,
depozitarea şi servirea alimentelor, a principiilor unui sistem de
asigurare a calităţii igienice bazat pe evaluarea şi prevenirea riscurilor
(pericolelor), deci a unui sistem de tip HACCP.

Înainte de aplicarea HACCP într-un sector al lanţului alimentar, sectorul


respectiv trebuie să funcţioneze în conformitate cu bunele practici in
igienă, bune practici de producţie şi respectând o legislaţie adecvată
pentru siguranţa alimentului. Datorită accentului pus pe sistemul
HACCP asupra aspectelor legate de siguranţa alimentelor, este în
beneficiul fiecărei companii cu profil agro-alimentar respectarea acestui
sistem pentru sporirea încrederii consumatorilor în produsele de pe piaţă.

Principiile sistemului HACCP:


Principiul 1: Realizarea unei analize a riscurilor potenţiale, pentru care
este necesar să fie luate în considerare cele trei tipuri de riscuri
potenţiale (biologice, fizice, chimice) după care trebuie: identificaţi
contaminanţii potenţiali; evaluată importanţa fiecărui pericol sau pericol
potenţial; stabilite măsuri de control necesare prevenirii, eliminării şi/sau
reducerii unui pericol potenţial semnificativ la un nivel acceptabil.
Principiul 2: Determinarea punctelor critice prin care se pot ţine sub
control riscurile identificate.
Principiul 3: Stabilirea limitelor critice care trebuie respectare în fiecare
punct critic de control.
Principiul 4: Stabilirea unui sistem de monitorizare a punctelor critice de
control.
Principiul 5: Stabilirea acţiunilor corective ce vor fi aplicate atunci când,
în urma monitorizării punctelor critice de control, este detectată o
deviaţie de la limitele critice.
Principiul 6: Stabilirea procedurilor de verificare pentru a confirma
faptul că sistemul HACCP funcţionează efectiv.
Principiul 7: Stabilirea documentaţiei specifice pentru toate procedurile
şi înregistrările, în conformitate cu principiile anterioare şi aplicarea lor
în practică
Triticale este o cereală foarte mult folosită în ultimul timp datorită
potenţialului său ridicat de producţie atât de boabe, cât şi de
biomasă şi al multiplelor sale utilizări.

Datorită recombinării unor caracteristici favorabile de la cele două


specii parentale (grâul şi secara), triticale are o serie de însuşiri
biologice şi economice cum sunt:

-rezistenţa ridicată la temperaturi scăzute, ceea ce favorizează


prelungirea vegetaţiei până toamna târziu şi o reluare mai timpurie a
creşterii în primăvară;
-vigurozitate mare a plantelor şi cu ritm rapid de creştere;
-toleranţă la toxicitatea ionilor de aluminiu, ce determină cultura pe
solurile acide, nemaifiind necesară amendarea cu calcar a acestora;
-rezistenţa genetică la un spectru larg de boli şi la iernare asigură o
bună stabilitate a producţiei de la un an la altul;
-ca furaj (masă verde sau siloz) se poate folosi, cu rezultate bune,
în hrana bovinelor şi ovinelor, iar ca boabe în furajarea păsărilor şi
porcilor, datorită conţinutului acestora ridicat în lizină;
-valoarea nutritivă a boabelor de triticale este superioară atât
boabelor de grâu, orz, cât şi a celor de secară;
-în hrana omului se foloseşte pentru prepararea pâinii în raport de
1:1 cu făină de grâu, sub formă de fulgi, în diferite produse de patiserie,
paste făinoase, etc.;
Planta premergătoare
Foarte bune: mazărea, fasolea, soia, năutul, inul pentru ulei; inul
pentru fibră, rapiţă; cartofi de vară.
Bune: floarea soarelui, hibrizii timpurii de porumb, culturi care
eliberează terenul în prima jumătate a lunii septembrie.
Medii: cerealele păioase anul I, porumbul, sfecla de zahăr, cartofii
de toamnă
Nu se recomandă: unde au fost păioase mai mult de doi ani; după
culturi târzii; după terenuri infestate cu boli şi dăunători specifice
păioaselor

Aratul:
Arătura de vară: 20-25cm:
Arătura de toamnă 18-20 cm:
Discuit 12-15cm:

Pregătirea teren:
Arătura de vară se menţine curată de buruieni
Arătura de toamnă se mobilizează în scopul mărunţiri bulgărilor.
Patul germinativ se pregăteşte printr-o singură trecere cu
combinatorul în preziua semănatului

Fertilizarea de bază
Fertilitate naturală sol Azot Fosfor Potasiu
Kg/ha s.a. Kg/ha s.a. Kg/ha s.a.
Slabă 80-100 70-90 60-70
Mijlocie 70-80 60-70 40-50
Bună 60-70 40-60 -

Sămânţa şi semănatul:
Soiuri de triticale recomandate: Plai; Colina; Titan; Ţebea; Silver;
Prospect; Ulpia.
Tratamentul seminţei: Combatere boli (mălura comună şi
fuzarioaza plantulelor) şi dăunători (vermi sârmă, gândac ghebos)
obligatoriu cu insectofungicide: Protilin AL 81 PUS (3kh/t); Sumidan
(1,8 l/t); Sumidan Forte (2l/t); Tirametox 90PTS (3KG/T); Tirametox
625 SC (3,75l/t); Combatere boli cu Tiramet 600 SC ( 3l/t); Tiramet 60
PTS (3kg/t); Combatere dăunători după alte premergătoare decât
cerealelele păioase cu insecticide: Lindan 400 SC (2,25l/t); Lindan HC
(1.35l/t)
Epoca de semănat: va trebui să ţină cont de rezerva de apă din sol,
de presiunea bolilor şi dăunătorilor, de presiunea buruienilor şi de soiul
utilizat. Perioada optimă de semănat este între 1-10 octombrie.
Densitatea se stabileşte în funcţie de potenţialul biologic al soiului,
indicii de calitate a seminţei şi starea fitosanitară a acestora, de epoca de
semănat, de calitatea patului germinativ, şi de presiunea bolilor la
densităţi mărite.
Număr de boabe la mp 400-500
Puritatea minimă 98%
Germinaţia minimă 85%
Cantitate de sămânţă la hectar: 180-250 kg

Combatere bolilor la triticale în timpul vegetaţiei:


Toate culturile la care se estimează producţii de peste 4000kg/ha şi
toate loturile semincere se vor trata obligatoriu prin aplicareaa 1-2
tratamente cu fungicide pe vegetaţie cu unul dintre următoarele produse:
Tilt 250 EC (0,5l/ha); Mirage 45 EC (1l/ha); Granit 20 (1L/HA); Alert
(0,8l/ha); Alto Combi 420 (0,5l/ha); Bumper Super 490 EC (0,8l/ha);
Sumi 8 12,5 WP (0,4kg/ha); Sanazole 250 EC (0,5l/ha); Tango (0,5l/ha);
Impact 25 SC (0,5l/ha); Folicur BT 225 EC (0.8l/ha); Caramba 60
SL(1,2l/ha); Tango Super (0,75l/ha); Orius 25EW (0,5l/ha); Stratego 250
EC (1l/ha); Artea 330 EC (0,4l/ha); Falcon 460 EC (0,6l/ha); Bumper
Forte CE (1l/ha); Sanazole Combi (1l/ha); Vydan 25 EC (0,5l/ha);
Zamfir 40 EW (O,75l/ha); Soprano (o,75l/ha)

Combatere dăunători:
(Tripsul grîului, păduchele verde al cerealelor, gândacul ovăsului,
cărăbuşeii cerealelor, muştele cerealelor)
Se vor aplica tratamente chimice în perioada de vegetaţie contra
dăunătorilor cu unul dintre următoarele produse: Actara 35 WG
(0.06l/ha); Decis 2,5 EC (0.02-0,05%); Decis 25 WG (0,2-0,3l/ha);
Fastac (0,01-0,02l/ha); Karate 2,5 EC (0,2-0,4l/ha); Mopsilan (0,06-
0,125l/ha); Regent (0,09-0,1l/ha); Sinoratox 35(0,1-0,3%); Victenon
(0,4-1l/ha).
Pentru combaterea rozătoarelor din cîmp se poate utiliza produsul
Baraki.

Combatere buruieni:
Se vor efectua tratamente chimice pe vegetaţie în momentele
optime de aplicare cu unul dintre următoarele erbicide: Assert (2l/ha);
Basgran (2-4l/ha); Buctril (0,8l/ha); Cerestar 75 WP (15-20g/ha);
Dacsulfuron750WP(15-20g/ha); DMA6 (1l/ha); Glean 75DF (15-
20g/ha); Granstar 75DF (15-20g/ha); Harmony Extra (40g/ha); Icedin
Super (1l/ha); Lintur 70 WG (150g/ha); Lancet RV (1-
1,25L/HA);Logran 75 WG (10g/ha); Mustang (0,4-0,6l/ha); Oltisan
Extra (1l/ha); Primstar 75 DF (15-20g/ha); Puma S (0,8-1l/ha); Radical
Super 40 CS (1l/ha); Rival Star 75 PU (15-20g/ha); Sansac (1l/ha);
Sekator (0,2-0,3l/ha); Sansulfuron 750 WP (15-20g/ha)

Fertilizare fazială:
Nutritiv 20:20:20 (aport de N20%, P20%, K20%+microel.) – 2,5
l/ha
Nutrileaf (aport de N20%, P20%, K20%+ Mg.)-2,5l/ha
Nitrofoska (aport de N20%, P19%, K19%+ Mg, B, Cu, Fe, Mn,
Mb, Zn) – 2-5l/ha
Folifag (aport de N72%, P25%, K38%+microelemente, procaină,
vit. B1, fenolftaleină)-1,5-2,5l/ha.
Fertitell (aport de N, P, K+microelemente)- 1,5-2,5l/ha
Biofert (foliar) –2-4l/ha.

Recoltarea:
Recoltarea se face înainte ca umiditatea boabelor să ajungă la 16%
pentru a evita pierderile prin scuturare şi încolţire a boabelor în spic. Se
pot obţine producţii de peste 6000kg/ha.

Depozitarea :
Se vor executa lucrări de lopătare, condiţionare, lotizare şi
controale periodice privind condiţiile de păstrare. Pentru combaterea
insectelor din depozite se utilizează unul din următoarele produse:
Actelic (0,05-0,1%); Fendona (2-3%); K,Obiol 25 EC (1,56mg s.a./mp),
Phostoxin (39/100kg seminţe).
Triticale este o cereală foarte mult folosită în ultimul timp
datorită potenţialului său ridicat de producţie atât de boabe, cât şi
de biomasă şi al multiplelor sale utilizări.
1. Importanţa economică şi furajeră

Datorită recombinării unor caracteristici favorabile de la cele două specii


parentale (grâul şi secara), triticale are o serie de însuşiri biologice şi
economice cum sunt:

● rezistenţa ridicată la temperaturi scăzute, ceea ce favorizează


prelungirea vegetaţiei până toamna târziu şi o reluare mai timpurie a
creşterii în primăvară;

● vigurozitate mare a plantelor şi cu ritm rapid de creştere;

● toleranţă la toxicitatea ionilor de aluminiu, ce determină cultura pe


solurile acide, nemaifiind necesară amendarea cu calcar a acestora;
● rezistenţa genetică la un spectru larg de boli şi la iernare asigură o
bună stabilitate a producţiei de la un an la altul;

● ca furaj (masă verde sau siloz) se poate folosi, cu rezultate bune, în


hrana bovinelor şi ovinelor, iar ca boabe în furajarea păsărilor şi
porcilor, datorită conţinutului acestora ridicat în lizină;

● valoarea nutritivă a boabelor de triticale este superioară atât boabelor


de grâu, orz, cât şi a celor de secară;

● în hrana omului se foloseşte pentru prepararea pâinii în raport de 1:1


cu făină de grâu, sub formă de fulgi, în diferite produse de patiserie,
paste făinoase, etc.;

● din boabe se extrage alcool, realizându-se, în medie, 400 l alcool din


1000 kg sămânţă.

2. Însuşiri morfologice şi fiziologice

În comparaţie cu grâul, seminţele de triticale încolţesc mult mai repede,


datorită capacităţii de absorbţie mai mare a apei şi a activităţii mai
intense a enzimei hidrolizante alfa-amilază.

Răsărirea plantelor este mult mai rapidă decât la grâu, iar la înălţimea de
6-7 cm apare prima frunză.

Capacitatea de înfrăţire este superioară celei de grâu şi apropiată cu cea


a secarei, iar alungirea paiului începe la temperatura de 10-15 0C şi
decurge asemănător ca la secară.

La maturitate, la majoritatea soiurilor, pe vreme ploioasă boabele pot


încolţii în spic, ceea ce influenţează calitatea şi producţia de boabe
(BÂLTEANU şi colab., 1990).

3. Sistematică şi soiuri

Triticale este o plantă amfiploidă, creată de către om prin hibridare


intergenerică, grâu x secară, cu garnitura cromozomială de 2n = 56.

În prezent se cultivă în ţara noastră următoarele soiuri româneşti:


Vlădeasa, Plai, Titan, Colina, Prospect, Ţebea, Ulpia, caracterizate prin
potenţial ridicat de producţie, precocitate şi rezistenţă la iernare.

4. Cerinţele faţă de factorii de vegetaţie

În general, cerinţele faţă de căldură sunt mai reduse decât la grâu şi


secară, mai ales în faza formării şi umplerii bobului, fapt ce explică
realizarea producţiilor mari în zonele răcoroase.

Triticale are cerinţe mari faţă de umiditate, faza critică fiind în perioada
formării bobului. Pe timp de secetă are loc sterilitatea spiculeţelor din
partea superioară a spicului. Formele precoce sunt mai rezistente la
secetă, dar potenţialul de producţie este scăzut.

Faţă de sol, triticale valorifică solurile sărace, acide sau nisipoase.


5. Zonele de cultivare

Triticale poate fi cultivată în toate zonele colinare, în regiunile


submontane şi depresiunile intramontane, din Transilvania, nord – vestul
ţării, nordul Moldovei.

Ca plantă furajeră poate fi cultivată şi în zonele de câmpie: Câmpia


Română, Dobrogea, Câmpia Banatului şi Câmpia Transilvaniei.

6. Tehnologia de cultivare

Rotaţia

Cele mai bune plante premergătoare sunt: leguminoasele anuale şi


perene, cartoful, floarea-soarelui, rapiţa, inul, cânepa şi porumbul
timpuriu.

Triticale nu se cultivă după alte cereale datorită sensibilităţii la


fuzarioză.

Lucrările solului

Pregătirea patului germinativ se efectuează la fel ca în cazul grâului de


toamnă.

Fertilizarea

Caracteristicile agrobiologice ale speciei (talie înaltă şi rezistenţă scăzută


la cădere) determină aplicarea unor doze moderate de îngrăşăminte în
comparaţie cu grâul.

Pe solurile cu fertilitate mijlocie se recomandă aplicarea următoarei doze


de îngrăşăminte chimice: N80 P70 K50. Doza de azot se aplică o treime
toamna şi restul primăvara, la alungirea paiului. Fosforul şi potasiul se
aplică toamna.

Gunoiul de grajd se poate folosii în doză de 20-30 t/ha, aplicat sub


arătură. În acest caz doza de azot se reduce cu 30-40%.

Sămânţa şi semănatul

Germinaţia minimă a seminţelor trebuie să fie de 85%. Înainte de


semănat sămânţa se tratează cu insectofungicide ca în cazul grâului.

Epoca optimă de semănat este între 15 septembrie – 1 octombrie, în


zonele colinare şi premontane şi1-15 octombrie, pentru zonele de
câmpie.

Densitatea optimă este de 500-600 boabe germinabile/m2, distanţa între


rânduri de 12,5 cm, adâncimea de semănat mai mare decât la grâu,
respectiv de 5-6 cm.

Norma de semănat: 270-300 kg/ha.

Lucrările de întreţinere

În timpul vegetaţiei, lucrările de întreţinere sunt identice ca şi în


tehnologia cultivării grâului. Fitotoxicitatea mai mare a erbicidelor la
triticale determină respectarea momentului optim de aplicare a acestora:
sfârşitul înfrăţitului – sfârşitul alungirii primului internod al paiului.

Recoltarea

Cultuirle destinate folosirii sub formă de masă verde sau fân se


recoltează în faza de burduf înainte de înspicare, pentru a se asigura o
producţie ridicată şi un furaj de bună calitate.

Recoltarea pentru boabe se realizează la începutul coacerii depline a


seminţelor.

Producţii potenţiale

Sub formă de furaj se poate realiza 25-35 t/ha masă verde, iar producţia
de boabe este cuprinsă între 4000 – 6000 kg/ha.

Cantitate Cantitate
Cantitate medie în 100g produs: min.: max:

Apa 10,01 g - -

Energie 338 kcal - -

Energie 1414 kj - -

Proteine 13,18 g - -
Total lipide (grasimi) 1,81 g - -

Cenusa 1,85 g - -

Carbohidrati, prin diferenta 73,14 g - -

Fibre alimentare 14,6 g - -

Calciu, Ca 35 mg - -

Fier, Fe 2,59 mg - -

Magneziu, Mg 153 mg - -

Fosfor, P 321 mg - -

Potasiu, K 466 mg - -

Sodiu, Na 2 mg - -

Zinc, Zn 2,66 mg - -

Cupru, Cu 0,559 mg - -

Mangan, Mn 4,185 mg - -

Vitamina C, total acid ascorbic - - -

Tiamina, Vitamina B1 0,378 mg - -

Riboflavina (Vitamina B2) 0,132 mg - -

Niacina 2,86 mg - -
Acid pantothenic 2,167 mg - -

Vitamina B-6 0,403 mg - -

Total folati 74 mcg - -

Acid folic - - -

Folate, food 74 mcg - -

Folati, DFE 74 mcg_DFE - -

Vitamina B-12 - - -

Vitamina A, UI - - -

Vitamina A, RAE - - -

Retinol - - -

Vitamina E (Alfa-Tocoferol) 0,9 mg - -

Acizi grasi, total saturati 0,318 g - -

Acizi grasi saturati 8:0 0,015 g - -

Acizi grasi saturati 12:0 0,012 g - -

Acizi grasi saturati 14:0 0,008 g - -

Acizi grasi saturati 16:0 0,238 g - -

Acizi grasi saturati 18:0 0,027 g - -


Acizi grasi, total mononesaturati 0,183 g - -

Acizi grasi mononesaturati 16:1 0,016 g - -


nediferentiati

Acizi grasi mononesaturati 18:1 0,154 g - -


nediferentiati

Acizi grasi mononesaturati 20:1 0,013 g - -

Acizi grasi, total polinesaturati 0,794 g - -

Acizi grasi polinesaturati 18:2 0,741 g - -


nediferentiati

Acizi grasi polinesaturati 18:3 0,053 g - -


nediferentiati

Colesterol - - -

Triptofan 0,158 g - -

Threonina 0,409 g - -

Izoleucina 0,484 g - -

Leucina 0,92 g - -

Lizina 0,369 g - -

Methionina 0,206 g - -
Cistina 0,278 g - -

Fenilalanina 0,644 g - -

Tirozina 0,387 g - -

Valina 0,615 g - -

Arginina 0,678 g - -

Histidina 0,314 g - -

Alanina 0,491 g - -

Acid aspartamic 0,794 g - -

Acid glutamic 4,048 g - -

Glicina 0,565 g - -

Prolina 1,196 g - -

Serina 0,599 g - -

Alcool etilic - - -