UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI

“REGELE MIHAI I AL ROMANIEI” DIN
TIMIŞOARA

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA BIOLOGIE APLICATĂ ÎN
AGRICULTURĂ
DISCIPLINA FIZIOLOGIE APLICATĂ ÎN
BUNĂSTAREA ANIMALELOR
Slageana Loredana Spasoevici
Anul II – Master

Titlul Lucrarii: Prebiotice utilizate ca aditivi

furajeri.Enzimele

Conducător Ştiinţific:
Şef lucr. Dr. Biol. Olga-Alina Rada

1
 Prebioticele sunt substante de origine organica sau anorganica naturale sau de sinteza care
favorizeaza dezvoltarea si multiplicarea microorganismelor probiotice in tractusul digestiv,
contribuind astfel la mentinerea sanatatii si la cresterea performantelor productive. Din aceasta
grupa fac parte: oligozaharidele, acizii organici si anorganici.

Prebioticele pe baza de oligozaharide

Oligozaharidele reprezinta sursa de energie pentru dezvoltarea unor microorganisme utile

si se obtin prin extractie din plante, prin hidrolizarea enzimatica a unor polizaharide, prin sinteza
enzimatica sau prin extractie din peretele celular al drojdiei S.cerevisiae

Principalele oligozaharide folosite in scop prebiotic sunt: fructooligozaharide, alfa-

glucooligozaharide si mananoligozaharide. Prin introducerea oligozaharidelor in hrana animalelor
in doze mici se poate imbunatatii semnificativ sporul de crestere si starea de sanatate a
animalelor, efectele fiind influentate de felul oligozaharidelor utilizate, specia si varsta
animalelor. Oligozaharidele se ataseaza la receptorii epiteliului intestinal, impiedecand fixarea
unor microorganisme patogene. Un prebiotic deosebit de eficient pe baza de oligozaharide il
reprezinta produsul Bio-Mos obtinut de firma americana Alltech. Produsul se obtine din peretii
celulari ai drojdiei S. cerevisiae cultivata pe un amestec complex de zaharuri. Acesta blocheaza
dezvoltarea bacteriilor patogene actionand ca un burete pe suprafata caruia adera agenti patogeni,
carora le impedica dezvoltarea eliminandu-i din tubul digestiv. Are si proprietati
imunostimulatoare, determinand cresterea rezistentei organismului la imbolnaviri.

Potrivit mai multor experimente efectuate pe plan mondial s-a constatat ca produsul Bio-
Mos imbunatateste performantele purceilor in crestere si a scroafelor de reproductie. James
Pettigrew (2000) arata ca Bio-Mos imbunatateste rata de crestere a purceilor cu 7%.

Tratarea scroafelor cu Bio-Mos pare sa influenteze pozitiv performanta purceilor proveniti din
acestea. Prin administrarea produsului Bio-Mos la scroafe de reproductie in doze de 5g/zi timp de 14
zile inainte de fatare si pe intreaga perioada de lactatie s-au obtinut un numar mai mare de produsi la o
fatare.

Purceii acestor scroafe au avut greutati semnificative mai mari decat cei din loturile martor la 21
zile – 7,61 kg fata de 6,57 kg. Performanta mai buna poate fi datorata numarului mai mare de anticorpi
din colostrul scroafelor tratate cu Bio-Mos sau capacitatii produsului Bio-Mos de a capta
microorganismele patogene din mediu.

Viteii sunt foarte sensibili la diareea provocata de bacterii, mai ales de E.coli. Bio-
Mos demonstreaza o mare capacitate de a lega aceasta clasa de bacterii si s-au efectuat un numar de
studii pe plan mondial care arata efectele benefice asupra sanatatii si performantei.

Tabelul 61

n alt prebiotic obtinut de firma Alltech il constituie produsul MYCOSORB, care

reprezinta o formula speciala de oligozaharide pe baza de glucomanani esterificati extrasi din
peretii celulari ai culturii de drojdie S.cerevisiae tulpina 1026. Este recomandat pentru capacitatea
2
s-a de a fixa micotoxinele produse de mucegaiuri fara sa capteze vitaminele si mineralele din
ratie. Rezultatul este evitarea pierderilor economice care rezulta din impactul organismului cu
micotoxinele la urmatoarele specii: suine, pasari, taurine.

Firma Noack comercializeaza in tara noastra prebioticul MYCOFIX PLUS fabricat de

Biomin din Austria. Acest produs obtinut din drojdii inactivate uscate de S.cerevisiae inactiveaza
micotoxinele din nutreturile combinate destinate porcinelor si pasarilor. Are o eficienta mare in
cazul tineretului si reduce pierderile prin mortalitate, mareste sporul in greutate si micsoreaza
consumul specific.

Acidifiantii se adauga in hrana sau apa de baut a porcinelor si pasarilor mai ales
tineretului dar se pot utiliza si in alimentatia viteilor fiind inclusi in substituientii de lapte.
Principalii acizi organici utilizati ca prebiotice sunt: acidul formic, acidul propionic, acidul lactic,
acidul citric, acidul fumaric, acidul sorbic. In unele produse prebiotice alaturi de acizi organici
sunt introduse si unele saruri ale acestora: propionati, citrati, formiati etc. Dozele de utilizare ale
acestor produse sunt cuprinse intre 0,1 – 0,3%. Acidifierea hranei sau a apei de baut determina
cresterea aciditatii gastrice si transformarea mai rapida a pepsinogenului in pepsina, contribuind
astfel la imbunatatirea digestiei proteinelor din hrana. Efectele favorabile sunt obtinute de obicei
la tineretul animal care are o aciditate gastrica redusa. Prin realizarea unei aciditati mai mari in
tractusul digestiv se formeaza un mediu nefavorabil pentru dezvoltarea unor microorganisme
patogene cum sunt: Salmonella, Clostridium, Escherichia. Prin administrarea acidifiantilor la
purceii sugari si intarcati s-a imbunatatit sporul in greutate, s-au redus consumul specific,
tulburarile digestive si mortalitatile.

In tara noastra firma belgiana Kemin comercializeaza produse pe baza de acizi organici: Myco
Curb Dry, Toxi Bind Dry, Acid Lac Dry etc. Alaturi de acizi organici uneori sunt folosite bacterii
acidolactice, enzime si electroliti, asa cum este produsul ,,Acid Pak 4 way” fabricat de firma
americana Alltech fiind considerat un probiotic complex de generatia a doua. Acest produs este
eficient la tineretul animal (purcei, pui, vitei, iepuri) si se administreaza in apa de baut, in
nutreturile combinate starter si grower si in inlocuitorii de lapte pentru vitei. In urma administrarii
lui creste gradul de utilizare a nutrientilor din hrana, creste sporul mediu zilnic, se micsoreaza
consumul specific pe kg spor, se mentine starea de sanatate si se reduc mortalitatile.

Firma Biomin din Austria comercializeaza produsul Biotronic cu rol de acidifiant.

Produsul BIOTRONIC SE FORTEadministrat in hrana favorizeaza flora bacteriana benefica
(lactobacilli), reduce semnificativ mortalitatea la pui si purcei, imbunatateste digestibilitatea
nutretului si reduce consumul specific. Acizii organici pot fi utilizati ca substante conservante
atat in producerea nutreturilor insilozate cat si in industria nutreturilor combinate.

5.PREPARATE ENZIMATICE DE UZ FURAJER

Adaugarea enzimelor furajere in hrana porcinelor, pasarilor si mai recent la rumegatoare

contribuie la: cresterea digestibilitatii substantelor nutritive si valorii energetice a nutreturilor;
imbunatatirea performantelor productive (spor in greutate, conversia hranei); utilizarea in
proportii mari a materiilor prime cu digestibilitate mai scazuta (orz, ovaz); reducerea potentialului

3
poluant al dejectiilor (utilizarea fitazelor la porcine si pasari) si reducerea costurilor hranei pe
unitatea de produs.

Utilizarea enzimelor furajere in nutritia animalelor se bazeaza pe urmatoarele: porcinele si

pasarile nu pot sintetiza unele enzime cum ar fi β-glucanaza, celulaza, fitaza si ca urmare nu pot
sa valorifice eficient substantele nutritive existente in nutreturi. Tineretul animal are
echipamentul enzimatic incomplet dezvoltat si datorita acestui fapt substantele nutritive din hrana
lor sunt utilizate in proportie mai redusa fata de animalele adulte. Trebuie sa se tina seama si de
continutul ridicat in celuloza bruta a nutreturilor care scade digestibilitatea substantelor nutritive.

Unele poliglucide cum sunt: celuloza, hemiceluloza, pentozanii, betaglucanii denumite si

poliglucide neamidonoase nu pot fi digerate de monogastrice din cauza lipsei enzimelor specifice
acestor substraturi. Boabele de cereale, boabele de leguminoasele, taratele, sroturi de floarea-
soarelui contin cantitati mari de poliglucide neamidonoase (PNA). Beta-glucanii se gasesc in
cantitati mari in orz si ovaz, pentozanii in taratele de grau, rafinoza in soia, celuloza in srotul de
floarea-soarelui.

La producerea enzimelor furajere trebuie sa se tina seama de particularitatile tubului

digestiv si ale digestiei la diferite specii de animale. Pe plan mondial sunt comercializate atat
produse enzimatice de fermentatie unica cat si amestecuri enzimatice. Daca in hrana porcinelor si
a pasarilor se folosec cantitati mari de tarate si srot de floarea soarelui, preparatul multienzimatic
trebuie sa contina o proportie mai mare de celulaze si pectinaze.

Pentru tineretul animal, pui, purcei, vitei se folosesc amilazele, proteazele si celulazele. In
acest fel adaosul acestor enzime participa alaturi de cele endogene la o mai buna digerare a
substantelor nutritive. Pentru utilizarea eficienta a grasimilor adaugate in nutretul combinat se
folosesc cu bune rezultate si lipazele microbiene.

La animalele adulte in scopul maririi gradului de digerare a substantelor nutritive se pot utiliza:
celulaza, hemicelulaza, pentozanaza, β-glucanaza, xilanaza, fitaza etc.

Compania americana Alltech a obtinut primul preparat enzimatic protejat pentru

rumegatoare numit FIBROZYME. Prin administrarea acestui preparat enzimatic la vaci de
lapte in amestecul de concentrate a crescut productia de lapte cu 2,5 l/vaca. Aceasta crestere se
datoreaza unei ingeste de hrana mai mari si a unei fermentatii rumenale mai eficiente a
substraturilor greu digestibile. La tineretul taurin la ingrasat adaosul de acest preparat enzimatic a
determinat o crestere a ingestei de substanta uscata si a sporului zilnic.

FITAZA este o enzima obtinuta prin biosinteza care se utilizeaza pentru scindarea
substantelor complexe din boabele de cereale care contin fosfor nedigestibil (acid fitic, fitina).
Prin utilizarea acestei enzime fosforul este digerat si absorbit. Animalele poligastrice isi produc
fitaza, iar probleme apar numai la porcine si pasari la care lipseste aceasta enzima. Fitazele
utilizate in hrana animalelor monogastrice diminueaza cu peste 30% continutul in fosfor al
dejectiilor de la porcine si pasari.

4
 La noi in tara s-a obtinut un preparat enzimatic pentru porcinele supuse ingrasarii
numit SUBTILAZA Z care este adaptata digestiei amidonului si proteinei din cereale iar pentru
purcei preparatul ASPERGILAZA.

Institutul de Cercetari Chimico-Farmaceutice Bucuresti a obtinut prin biosinteza PROTEAZA

BACTERIANA care se foloseste in hrana tineretului porcin intarcat si CELULAZA Cx care se
utilizeaza in hrana puilor de carne si a porcinelor destinate ingrasarii. In prezent nu dispunem de
produse enzimatice indigene, acestea fiind aduse in tara de la companii internationale. Astfel
compania americana Alltech ofera urmatoarele preparate enzimatice: ALLZYME
VEGPRO pentru srotul de soia, ALLZYME FD pentru hidroliza enzimatica a fainii de
pene, ALLZYME PHYTASEpentru fosforul fitic si FIBROZYME. Firma Kemin
comercializeaza la noi in tara preparatele enzimatice KEMZYME destinate nutreturilor
combinate pentru pasari si porcine, iar firma Noack comercializeaza in Romania preparatul
multienzimatic AVYZIME destinat puilor de carne si preparatul
multienzimatic PORZYME destinat purceilor si porcinelor la ingrasat. Firma Austriaca Biomin
comercializeaza in tara noastra urmatoarele enzime de uz furajer: BIOZYM X1000, enzima care
foloseste ca substanta activa β-xilanaza (aceasta enzima se include in retetele de nutreturi
combinate pentru pasari si porcine care au nivele ridicate de grau, peste 15 –
20%); BIOZYM G2000 este o enzima furajerǎ ce se include in retetele de nutreturi combinate
pentru pasari si porcine cu nivele ridicate de orz (pana la 50%); BIOZYM M 800, este un produs
multienzimatic care se adauga in retetele de nutreturi combinate destinate pasarilor si porcinelor
in care se includ porumb, srot de soia si de floarea-soarelui.

Actiunea enzimelor furajere si recomandarile de utilizare a lor sunt prezentate in

tabelul 63.

Enzimele de uz furajer sunt adaugate in nutreturile combinate sub forma uscata sau
lichida. Cele sub forma uscata sunt initial diluate pe un suport de cereale, tarate sau sroturi
macinate foarte fin, realizandu-se un premix de enzima. Doza de administrare in nutreturile
combinate este de 0,5 – 1%.

Tabelul 63

Enzime de uz furajer– actiune si utilizare

(dupa P. Halga, 2002)

5
Enzime Degradeaza Folosite in
Proteinele pana la peptide si Inlocuitori de lapte, nutreturi
Proteaze aminoacizi combinate bogate in proteina
Amilaze Amidonul pana la dextrine si Ratii bogate in amidon,
zaharuri primele nutreturi la purcei si
vitei
Celulaze si celobiaze Celuloza pana la glucoza Ratii cu continut marit in
celuloza la porci si pasari (ex.
cu srot de floarea soarelui )
Beta - glucanaze β-glucani spre glucoza Ratii pe baza de orz la pasari,
porci
Xilanaze Xilanii in oligozaharide Ratii pe baza de grau, secara
Lipaze Grasimile in acizi grasi Ratii bogate in grasimi (pui
broiler)

6
 BIBLIOGRAFIE

1. https://ro.scribd.com/doc/97519069/Aditivi-furajeri.
2. http://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/zootehnie/Aditivii-
furajeri-utilizate-in617.php.
3. http://florinpinau.blogspot.ro/p/aditivi-furajeri.html.
4. http://www.editura.bioflux.com.ro/docs/carsai.pdf.
5. http://www.revista-ferma.ro/articole/zootehnie/enzimele-furajere-
in-hrana-monogastricelor.