LEI 180.— C. S4.

229

--- - ■ - ..... ....................... - ....... ....... —

■rr-o
_w ‘ 'UP*y ;. -
 ENCYCLOPEDIA
INVENTIUNILOR TEHNICE
 Ing. NIC. P. CONSTANTINESCU

ENCICLOPEDIA
INVENTIUNILOR TEHNICE
PENTRU FOLOSLYl’A INVENTATORILOR,
IN G I N E R I L O R , T E H N I C I E N I LOR.
S T U D E N f ILO R, E L E V I L O R DE LICEU,
L U C R A T O R I L O R DE UZI NE. ETC.

BUCURE,?TI
FUNDATIA PENTRU L1TERATURA §1 ARTA «REGELE CAROL II »
39, Bulevardul Lascar Catargi, 39
19 3 9
 PREFATA

Deoarece in tehnica noastrd lipseste o carte de popularizare a

stiintei, in' am gdndit sa implinesc acest gol prin publicarea pre-
zentului volum.
Enciclopedia de fat^d se adreseazd deopotrivd tuturor straturilor
sociale. Ea coniine o literatura tehnica, cu scopul de a indruma §i
cultiva masa mare de cititori, prin expunerea in forma cea mai
simpld a materiei necesard ce trebue sa o cunoasca orice persoand.
Modesta mea lucrare nil poate satisface pe toata lumea, deoarece
tehnica cuprinde multe ramuri ; dar sper cd voiu putea fi de folos
cel putin unci parti a cetitorilor, rdmdndnd caintr’o evenluald noud
editie sa implinesc lipsurile ae se vor ivi.
AU TO RU L
 .

■•t •'
••

:•
 PARTEA I

PRESCURTARI UZITATE IN PREZENTUL MANUAL

Ap. = aparat (p = fi
=£ = definit AF. = inalta frecven|a
•disp. = dispozitiv BF. = joasa frecventa
pt. = pentru || = paralel
cmc =- centimetri cubi _L = perpendicular
cmp = centimetri patra^i ^ = mai mare
m = metri ^ = mai mic
m2 = metri patrati = egal sau mai mare
m3 = metri cubi ^ = egal sau mai mic
dm = decimetri -f- = dela, pana la
cm = centimetri T = pamant
mm = milimetri TFF. = telegrafie fara fir
m’ = metri pe minut q = chintal
m” = metri pe seeunda y = volti
Ha ■= hectare w = vati
1 = litri t = tona
HI = hectolitri HP. = cal vapor
gr. = grame fern = forta electromotrice
kgr = kilograme Hw = hectovati
Hgr = hectograme Kw = kilovati
kgm = kilogrametri A = amperi
<*< = circa va = volti amperi
a = alfa Kwa = kilovati amperi
P = beta ( ) = paranteza
y — gama [ ] = paranteza mare
7T = pi 0 = diametru
<o = omega n° = n grade
d = delta wh = vati ora.
8 E N C IC L O P E D IA IN V E N 'J'IU N IL O R T E H N IC E

Aspectul conventional ai materiilor prime pe desenuri

fonta cauciuc

o{.el sticla

of el calit izolant subtire

aluminiu lemn

m m m tilde?

alama suit

111111 bron z >,va

Hi'•S~Vr^vYao'jS. hartie sau carton

fibra amiant

cositor, zinc, plumb aV.to r -H pielo

fetru mica

H portelan bo bin a j

V S '. 1 m m m
ebonita impreunare
 prescurt Ar i u z it a t e in prezentul manual 9

Simboluri conventionale ulilizate in T. F. F

V
Antena de receptie Dioda

Antena de transmisie Trioda

V
_L ps Pam ant
Trioda cu gretar

Condensator variabil

©k
Condesator fix Tetroda

Vex
Impedenta A. F
Voltmetru

Arnpermetru
■S3

V?
Transformator A. F ©
e
C
@ Impedenta B. F
© Miliampermetru

£ •*"***!/f l .
Generator de curent
continuu
S IIIS
-An f /T \ Generator de curent
e~' Transform ator'B. F’ alternativ
otlij Wa
IE __ Detector cu galena

Microfon
Cadru

j Gasca
O’
“A ( g
eV Cuplaj variabil a 2
Difuzor c O to bobine
)ce>
10 EN CICLOPEDIA IN V EN T IU N IL O R TEH N IC E

Simboluri §i semne conventionale adaptate de electricieni

curent continuu electromagnet

curent alternativ A
indicator de sens
t de curent
conductor

induit de masina xy induit izolat de

dinamo

disp. de comanda & motor sincronic

trifazic

ap. de masura in g-1

© comutatrice tri-
fazica

□ comptor
transformator
monofazic

dinamo serie transformator trifa-

zic in triunghi

transformator tri-
dinamo §unt fazic in stea

transformator
difazat
dinamo compund

| acumulatori
induit de dinamo (baterie)

baterie de pile
reostat licliid
TTT i~ r
[ i f H lampi cu arc
bobina de self
fT T T T lampi cu incades-
I 1TT ? centa
selenoid cu miez
de fier izolator de inalta
tensiune
 prescurt Ar i uzxtate in prezentul manual 11

T izolator de inalta
tensiune
&
disjunctor

fTTTTT linie de inalta ten­

siune
TTTTT
* ' ' '
linsiune
ie de i°asa ten- scurt circuit

incruciseri de fire.

legaturi
t=U disp. indicator in
uiei

indicator de polari-
contact zatie magnetica

h : ] —• condensator
voltmetru
reductor de acu-
mulatori
rezistenta fixa in ampermetru
general

y j ----- • rezist. variabila

^ - A V W '— * solida ampermetru inre­
gistrator

parafulger
VVH watmetru ora
X
placa de pamant

AH ampermetru ora
comutator

o born a
intrerupatori
indicator de inalta
mversor / tensiune
12 ENCICLOPEDIA INVENflUNILOR TEHNICE

TABLOU DE NUMELE INVENTATORILOR SI PIONIERILOR PRIN-

CIPALELOR IN V E N flU N I

Numele inventiei Numele inventatorului

Acumulatorul electric . . . . Plante 1860, Faure 1880, Tudor

» » Jod . . Fr. Boisier
» » fer niche] Edison 1908
Aerostate bazate pe principiul Fratii Montgolfier 1783, Blanchard 1784,
lui Arhimede (278 a. Chr.) . Pilatre de Rozier, Charles Arlandes, Sivel
Robertson Gay-Lussac, Tissandier, Croce
Spinelli, Cavallo, Renard, Crebs 1884,
Giffard 1852, Santos Dumond 1904, Le-
baudy 1904
Altimetrul ................................ Richard-(Soulier
A m b r e ia ju l................................ Bayard-Clement, Hele
A m p e rm e tru l............................ Hartman-Braun, Clauvin-Arnoux, Char-
pantier
AncSrul de c e a so rn ic ................ Huygens 1636
Anvelopa pneumatica . . . . Dunlop
Arcul v o l t a i c ............................ Humphry Davy 1801
A re o m e tru l................................ Baume
A nalizatorul................................ Deutz
Arma de foe autom ata . . . . Maxim 1600, Menlicher
Automobil cu a b u r ................ Amedeo Bolle, Cugnot 1882, Darack, Ser-
polet
Automobil e le c tric .................... Krieger, Jean Taud
» cu explozie . . . . Fernand Forest, Brillie, Panhard-Levassor
1891, Benz 1886, Richard, Brest, Guhin,
de Dion-Bouton, Armand, Darack, Gail-
lardet
A u to g iru l.................................... Juan de la Cerva
Avionul .................................... Leonardo, IIensenl842, Clement Adei'1890,
Fratii Wright, 1903, Traian Vruia 1903,.
Santos Dumond 1906, Farman 1908, Ble-
riot 1909, Otto Lillienthal, Vlaicu 1910,
Delagrange, Esnault-Peltene
Avionul ffirS. p i l o t .................... Ing. Percheron
Balanta dinamometrica . . . . Raffard
» h id ro s ta tic a ................ Leonardo da A^inci 1609
» de t o r s i u n e ................ Coulomb 1780
B a ro m e tru l................................ Pascal, Toricelli 1642 Forthin, Richard
Batoza de treerat ................ Gautier, Brouhot, Duvoir 1850, Lotz,
Merlin, Garret, Howard
 N U M E L E I N V E N T A T O R I L O R §1 P I O N I E R I L O R 13

Tablou de numele inventatorilor si pionierilor principalelor invenpiuni (urmare)

Numele inventiei Numele inventatorului

Becul electric ............................. Suan 1879, Edison 1878, Gerard Weston,

R awson-Woodhouse
Betonul arm at ........................ Monier
B i c i c l e t a .................................... Mac. Milla 1839
Bobina de inductie ................ Masson 1833, Ruhmkorff
Bomba calorimetrica . . . . Berthelot-Mahler
Bujia ............................................. d’Arsoval Vangeois, Lodge

Caledoscopul ............................ Sir David Brewster 1851

Caldarea cu a b u r .................... Pantin, W att, Hayotak, Gamgee, Galloway
Cornouailles, Weiher, Lacester, Riche-
mond
» tu b u la rS ..................... Seguin
Calea f e r a t a ................................ Trewithik, Evans, Stephenson, Vivian,
Cugnot
Caloriferul cu a p a .................... Bounemann 1777, Greuvele, Tregold
i> » aer cald . . . . Cherbelaud, Hurez, Piet, Bellan, Genester,
Hers cli er
C alorim etrul................................ Bunsen, Cremien, Berthelot, Junkers
» fiziologic . . . . d ’Atwater
Carburatorul ............................ Forest, Krebs, Delahay, Martha, Durr,Brille
C a r t u ^ u l .................................... Chassepot 1866
Captarea continua a electr. atm. Ing Guillot, Jean Lecarme
Celula fotoelectricS cu seleniu . Ruhmer, Barreca, Mercadier, Korn, Kerr.
Celula fotoelectr. cu cessiu §i K Lee de Forest, Dunoyer
C e ra m ic a .................................... Bernard Pallissy 1525 (smalful)
Ceasornicul cu arc ................ Huigens 1657, Barlow, Quar, Tompson,
Sully
» solar .................... Newton
C in em ato g -rafu l........................ Lumiere 1895, Edison
» vorbitor . . . . Dr. Lee de Forest
» stereoscopic . . . D. Daponte §i Dr. Pech
C in em o m etru l............................ Jacquemier
Ciocanul cu a b u r........................ W att
» » aer comprimat Flotmann, Stockes, Barie, Bornet, Haesler
Comptor electro-chimic . . . Edison
)> e le c tric ........................ Thomson, Vulcain, Japy, Aron, Brown,
Routin
» de apa .................... Fayet, Piccard, Chevalez, Rogier, Villier,
Halske, Simens, Lange
 PARTEA I

PRESCURTARI UZITATE IN PREZENTUL MANUAL

Ap. = aparat <p = fi
•=£ = definit AF. = inalta frecven^a
disp. = dispozitiv BF. = joasa frecventa
pt. = pentru || = paralel
cmc =- centimetri cubi _L = perpendicular
cmp = centimetri p strap = mai mare
m = metri ^ = mai mic
ms = metri patrap ^ = egal sau mai mare
m3 = metri cubi ^ = egal sau mai mic
dm = decimetri -T- = dela, pana la
cm = centimetri T = pamant
mm = milimetri TFF. = telegrafie fara fir
m’ = metri pe minut q = chintal
m” = metri pe secunda v = volti
Ha = hectare w = vati
I = litri t = tona
HI = hectolitri HP. = cal vapor
gr. = grame fern = forta electromotrice
kgr = kilograme Hw = hectovati
Hgr = hectograme Kw = kilovati
kgm = kilogrametri A = amperi
~ = circa va = volti amperi
a = alfa Kwa = kilovap amperi
/S = beta ( ) = paranteza
y '= gama [ ] = paranteza mare
7i = pi 0 = diametru
co = omega n° = n grade
<5 = delta \vh = vap ora.
8 ENCICLO PED IA IN V E N flU N IL O K TEHNICE

Aspectul conventional al materiilor prime pe dcsenurt

lillii

o|,el M W ia i sticla

ojel calit izolant subtire

aluminiu lemn

arama fildef

alama sulf

'v\\\'\vWW\N
V^
t w B bronz

r~*lit-ailfit
fibra “ $2Si amiant

cositor, zinc, plumb piele

|P ? P |
lliil. fetru W M Z ii,

portelan bo bin a j

?!r.~y ebonita impreunare

,i
 prescurt Ar i u z it At e in prezentul manual 9

Simboluri conveh|ionale utilizate in T. F. F

V Antena de receptie \ Y Dioda

UY
Antena de transmisie Trioda

± Pa.ni ant
As
Trioda cu gretar
yr.'A
Condensator variabil

Condesator fix Tetroda

VCX

Impedenta A. F
Voltmetru

| § Transformator A. F
k Ampermetru

Miliampermetru
Impedenta B. F
I Generator de curent.
Jr continun

Generator de curent
^6 j i S Transformator B. F alternativ
11
N- Detector cu galena

fid Microfon
1 Cadra
o 1 .___
Gasca
O J’
cO GO Cuplaj variabil a 2
Difuzor bobine
10 ENCYCLOPED IA I N V E N f l U N I L O R T E H N I C E

Simboluri §i semne conventionale adaptate de electricicui

—
curent continuu electromagnet

curent alternativ

conductor
t indicator de sens
de curent

o induit de masina
xy induit izolat de
dinamo

disp. de com andi motor sincronic

TS trifazic

9 ap. de masura in g-1 comutatrice tri-

fazica

□ comptor
transformator
monofazic

dinamo serie transformator trifa­

zic in triunghi

transformator tri­
dinamo §unt fazic in stea

\mm) 'Q , (M ir transformator

difazat
dinamo compund

1i acumulatori
xy induit de dinamo (baterie)

o o o o o baterie de pile

a reostat iictiid
rn -r~ r-
xx x x X lampi cu arc
-L-L-l I I.

lampi cu incades-
r m { centa
selenoid cu miez
JL de fier izolat or de inalta
tensiune

------- --------
 prescurt Ar i u z it a t e in prezentul manual 11

t izolator de inalta
tensiune
linie de inalta ten­
disjunctor

fTTTTT siune
linie de joasS ten­ scurt circuit
siune

incruci^eri de tire,
disp. indicator in
ulei
legaturi
indicator de poiari-
contact zafie magnetica

condensator
voltmetru
reductor de acu-
mulatori
rezisten^a fixa in ampermetru
general

rezist. variabila
— A A /\ X ^ ^ solida ampermetru inre­
gistrator

parafulger
VVH watmetru ora
i-,
placa de pamant

AH ampermetru ora
comutator

®/ o/ */ •/ •
O borna
intrerupatori
indicator de inalta
inversor / tensiune
12 ENCYCLOPED IA I N V E N ' f l U N I L O R T E H N I C E

TABLOU DE NUMELE INVENTATORII.OR §1 PIONIERILOR PRIN-

GIPALELOR IN V E N flU N I

Numele inventiei Numele inventatorului

Acumulatorul electric . . . . Plante I860, Faure 1880, Tudor

» » Jod . . Fr. Boisier
» » fer niche] Edison 1908
Aerostate bazate pe principiul Fratii Montgolfier 1783, Blanchard 1784,
lui Arhimede (278 a. Chr.) . Pilatre de Rozier, Charles Arlandes, Sivel
Robertson Gay-Lussac, Tissandier, Croce
Spinelli, Cavallo, Renard, Crebs 1884,
Giffard 1852, Santos Dumond 1904, Le-
baudy 1904
Altimetrul ................................ Richard-Goulier
A m b r e ia ju l................................ Bayard-Clement, Hele
A m p e rm e tru l............................ Hartman-Braun, Clauvin-Arnoux, Char-
pantier
AncSrul de ce a so rn ic ................ Huygens 1636
Anvelopa pneumatica . . . . Dunlop
Arcul v o l t a i c ............................ Humphry Davy 1801
A re o m e tru l................................ Baume
A nalizatorul................................ Deutz
Arma de foe autom ata . . . . Maxim 1600, Menlicher
Automobil cu abur . . . . . . Amedeo Bolle, Cugnot 1882, Darack, Ser-
polet
Automobil e le c tric .................... Krieger, Jean Taud
» cu explozie . . . . Fernand Forest, Brillie, Panhard-Levassor
1891, Benz 1886, Richard, Brest, Guhin,
de Dion-Bouton, Armand, Darack, Gail-
lardet
A u to g iru l.................................... Juan de la Cerva
Avionul .................................... Leonardo, Plensen 1842, Clement Aderl890,
Fratii Wright, 1903, Traian Vruia 1903,
Santos Dumond 1906, Farman 1908, Ble-
riot 1909, Otto Lillienthal, Vlaicu 1910,
Delagrange, Esnault-Peltene
Avionul frira p i l o t .................... Ing. Percheron
Balanta dinamometrica . . . . Raffard
i> h id ro s ta tic a ................ Leonardo da Vinci 1609
» de t o r s i u n e ................ Coulomb 1780
B a r o m e tr u l................................ Pascal, Toricelli 1642 Forthin, Richard
Batoza de treerat ................ Gautier, Brouhot, Duvoir 1850, Lotz,
Merlin, Garret, Howard
 N U M E L E I N V E N T A T O R I L O R §1 P I O N I E R I L O R 13

Tablou de numele inventatorilor si pioriierilor principalelor invenfiuni (urmare)

Numele invenfiei Numele inventatorului

Becul e le c tr ic ............................ Suan 1879, Edison 1878, Gerard Weston,

Rawson-W oodhouse
Betonul arm at ........................ Monier
B i c i c l e t a .................................... Mac. Milla 1839
Bobina de inductie ................ Masson 1833, Ruhmkorff
Bomba calorimetries . . . . Berthelot-Mahler
B u jia ............................................ d’Arsoval Vangeois, Lodge

Galedoscopul ............................ Sir David Brewster 1851

C&ldarea cu a b u r .................... Pantin, W att, Hayotak, Gamgee, Galloway
Cornouailles, Weiher, Lacester, Riche-
mond
» t u b u l a r a .................... Seguin
Galea f e r a ta ................................ Trewithik, Evans, Stephenson, Vivian,
Cugnot
Caloriferul cu a p a .................... Bounemann 1777, Greuvele, Tregold
» » aer cald . . . . Cherbelaud, Hurez, Piet, Bellan, Genester,
Hersclier
C alorim etrul................................ Bunsen, Cremien, Berthelot, Junkers
» fiziologic . . . . d’Atwater
Carburatorul ............................ Forest, Krebs, Delahay, Martha, Durr.Brille
Cartu^ul ..................................... Chassepot 1866
Captarea continua a electr. atm. Ing Guillot, Jean Lecarme
Celula fotoelectricS cu seleniu . Ruhmer, Barreca, Mercadier, Korn, Kerr.
Celula fotoelectr. cu cessiu ?i K Lee de Forest, Dunoyer
C e ra m ic a .................................... Bernard Pallissy 1525 (smal|ul)
Ceasornicul cu arc ................ Huigens 1657, Barlow, Quar, Tompson,
Sully
» solar .................... Newton
C in e m a to g ra fu l........................ Lumiere 1895, Edison
» vorbitor . . . . Dr. Lee de Forest
» stereoscopic . . . D. Daponte §i Dr. Pech
C in em o m etru l............................ Jacquemier
Ciocanul cu a b u r........................ W att
» » aer comprimat Flotmann, Stockes, Barie, Bornet, Haesler
Comptor electro-chimic . . . Edison
» electric ........................ Thomson, Vulcain, Japy, Aron, Brown,
Routin
» de apa .................... Fayet, Piccard, Chevalez, Rogier, Villier,
Halske, Simens, Lange
 14 ENCYCLOPED IA I N V E N f l U N I L O R T E H N I C E

Tablou de numele inventatovilor si pionerilor principalelor invenpuni (urmare)

Numele inventiei Numele inventatorului

Comptor gaz............................... diam ond Roget

C o m p asu l.................................... Galileo Galilei
Com presorul................................ Sautter, Lemonier, Dubois, Brotherhood1
Convertizorul de torsiune . . . Ing G. Constantinescu
Condensatorul la vapori . . . Fouche, Grange
Cronograful electric.................... Lewis, Aepinus 1745
Culasa tu n u lu i............................ Leonardo da Vinci, Bange, Reffye
Cuptorul electric........................ Clerc 1881, Moissan Buller, Mignot, Herault

Densimetrul ............................ Schilling

D e te n ta ........................................ Ing. Clapeyron 1860
Diferentialul a u t o .................... Darrack
Dinamul e le c tric ........................ Pixii 1838, Pacinotti 1864, Faraday
Gramme 1872, Edison, Breguet
Dinamometrul ........................ Regnier
Draga ........................................ Leonardo da Vinci

E le c tro m e tru l............................ Lord Kelvin, Hardthmann-Braun, Chapero

Electroforul ................................ Volta, Otto de Guericke 1652
E le c tro s c o p u l............................ Coulomb 1798, Voltal 812, Faraday, Millian
Electrodinamometrul . . . . Siemens
E l i c e a ........................................ Sovage, Bernoulli, Paucton
Elicea aplicata la vapor . . . Charles, Dallery 1803, Delisle
E p u r a t o r u l ................................ Beranger, Stingl, Gaillet
E x tensom etrul............................ Ewing

Farul de mare ........................ Fresnel, Edison, Rudayard, Smeatru,

Blondel
» h e r t i a n ............................ Guy du Bourg de Bozas
Fluerul cu v a p o r i .................... Bourdon
F o n o g r a f u l................................ Edison 1878, Leon Scott 1859
F o n o to g r a f u l............................ Yung 1807
Fotometru ................................ Rumford, Bunsen/ Marcart
» cu seleniu . . . . Werner, Siemens, Ruhmer
Fotosculptor (aparat) . . . . Giuvaudan
F o to c ro n o g ra fu l........................ Curthing-Marcel Desprez
F o to f o n u l................................... Graham Bell 1880, Giltay
F o to te le g ra fia ............................ Capitan englez Fulton
Frana cu a e r ............................ Liplcowski, Cristensen, Westinghous
 N U M E L E I N V E N T A T O R I L O R $1 P I O N I E R I L O R 15

Tablou de numele inventatorilor si pionerilor principalelor inven\iuni (urmare)

Numele inventiei Numele inventatoiilor

Frezerul .................................... Ilolz, Droop, Hendey, Norton, Broon,

Scharpe, Tyler-Grohman
Frecventometrul .................... Hartmann-Kempf, Ferrie, Abraham
F u n ic u la ru l................................ Otto-Pohling, Gaz

Galvanometrul ........................ Oersted, Schweiger, Melloni, Thomson

» termic . . . . Duddel
Gaterul .................................... Leonardo da Vinci
Gazogenul ................................ Gardie Leucauchez
Geamul cu sens unic de vedere Gherard Cowper-Coles
G h ilo tin a .................................... Dr. Joseph Guillotin
G ir o s c o p u l................................ Foucoult 1855, La Cerva, Spery
G ram o fo n u l................................ Edison
Gresorul................ ........................ Tibaut, Mollerup, Bourdon, Stauffer
Gretarul la masina cu abur Erksine, Knoppel, Burke. Heuzel, Hibbert

H a r t i a ........................................ Egiptenii, Chinezii, Arabii, Louis Robert

H elicopterul................................
H igrom etrul................................
1799
Breguet-Richet, Gr. Bri§cu 1910, Vicomte
Decaze, Oechmiehen, Hewitt-Crooker,
Wiliam Breach, Bothezat, Pescara 1924
Alluard, Sausure

Inchizatorul de t u n ................ Hotchikiss, Mellsrom, Darmancier, Mon­

dragon
Indicatorul de nivel . . . . Plache
Injectorul cu v a p o r i ................ Giffard, Boufred, Sellers
I n te r f e r o m e tr u l........................ Michelson, Perard
Intrerupatorul bob. de inductie Faucault, Carpantier, Arnoux, Deprez, De
Rive
Lampa cu 2 electrozi . . . . Edison 1883, Sir Fleming 1890
i> » 3 electrozi . . . . Dr. Lee de Forest 1907, Richardson, Lieben
» i> alcool .................... Decamps, Helios, Auer, Bunsen, Delamotte,
Haurichsdorf
» » arc ............................ Jablokoff 1876, Hefner, Krizik
» de s u d a t ........................ Fouilland
» » siguranfa la mine Sir Humphry Davy
» cu m e r c u r .................... Cooper Heuitt
» » n e o n ........................ Krookes
» A u e r ............................ 1885 Auer
 16 ENCYCLOPED IA I N V E N f l U N I L O R T E H N I C E

Tablou de numele inventatorilor si pionierilor principalelor inven{iuni (urmare)

Numele invenfiei Numele inventatorului

L o c o m o b ila ................................ Brouhot, Duvoir'1855, Albaret, 1865, Merlin

Garret, H. Lanz
L o c o m o tiv a ................................ G. Stephenson 1812, Evans, Tre.vick-Vivian
1804
Locomotiva electrica . . . . Thomson-Houston, Edison 1882, Alexan-
derson
L u n e t a ........................................ Porta, Galileo, Lipperskuy, Metino

M a c a ra u a .................................... Leonardo da Vinci

i> electrica ................ Mohr, Federharf, Leblanc, Mocomble
Macazul .................................... Savu Rogozea
Magnetoul ................................ Lavalette, Boudeville, Nilmelior, Simms-
Bosch
Manometrul m e t a l i c ................ Bourdon, Richard
Masina de scris la distan^S. Laurent Semat
» » CUSllt........................ Thimmonier
» cu explozii.................... Haut Feuilte 1678, Higens, Niepce, Lenoire,
Gnome, Brouholet
» p n e u m a t i c a ................ Otto de Guerike 1650
i> frigorifera cu aer . . Giffard, Ligfood
» de lichefiat aerul . . . Linde 1894, Harupson 1895
» frigorifera cu amoniac Fixary, la Vergne, Carre, Douane
» frigoriferft cu vapori lich. Pictet, Maurice Leblanc
» frigorifera cu acid carb. Escher-Wyss
» de g a u r i t .................... Five 1881
» » de facut ghivent C. J. Docommuir
» » strunjit roti . . . . Decoster 1847
» » c o s i t ........................ Ambler 1834, Daufort, Ketchum, Wheeler,
Wood
» » facut suruburi . . . P ratt, Whithney, Spencer, Davenport
» cu v a p o r i .................... Papin, Newcomen 1725, W att 1765, Block
Perrier
» » vapori de inalta pres. Olivier Evans 1755—1819
» de c a lc u la t.................... Pascal 1642 Leibniz, Thomas de Colmar
1820, L. Bollee 1889
» » electricitate statica Belli 1837, Holtz, Voos, Wimshurts
» cu vapori rotativa . . Pecqueur, Behrens, Fielding, Platt, Siemens
» de taiat p i l e ................ Leonardo da Vinci
» » tors f i r e ................ B. Luchese, Lomb 1700, W att 1773,
Crompton 1773
 N U M E L E I N V E N T A T O R I L O R §1 P I O N I E R I L O R 17

Tablou de numele inventatorilor si pionierilor principalelor invenliuni (urmare)

Numele inventiei Numele inventatorului

Marina de smantanit.................. Laval, Ganu, Fratii Simon

» )> valtuit ................ Leonardo da Vinci
» » facut sarma . . . . Blakey 1744
M icroscopul................................ Cornelius Drebbel 1572, Nachet, Amici,
Chevalier, Dolland 1757, Sellignes
» petrografic . . . . Orcel
M icro fo n u l.................................. Hughes
M ic ro m e tru ................................ Leonardo da Vinci, W att
Micromanometrul. ..................... Michoud
M itra lie ra .................................... Leonardo, Maxim, Scoda, Hotchkiss
Motocicleta ............................ Daimler 1895
Motorul cu 4 t i m p i ................ Fernand Forest 1888
» » aer comprimat Tavei'don, Andraut, Tessie du Mottay 1840
» eo lien ............................ Newton, Shith, Dumont, Ilalladay, Bolle,
Wood
» cu aer c a l d ................ R. Sterling 1816, Ericson 1839, Franchot,
Rider, Hock, Lambereau, Lenoir, Benier,
Belou
» cu carburant greu . . Diesel 1893
» » g a z ........................ Otto, Langon, Bischof, Dugald, Clerk,
Lenoir, Pampe, Ravel
» » acid carbonic . . . Chilliano-Cristin, Marquis
» solar ........................ Mouchot-Piffre
M o to tric ilu l................................ D. Sfetescu 1895

Nacela . .................................... Lestee

Nautograful ............................ Alfred Baule

Obturatorul fotografic . . . . Mendoza, Lone-Dessoudeix, Guery, Thury-

Amey
O lm ic tru l................................ Dr. Bruger
O n d o g ra fu l............................ Hospitalier, Charron
» catodic . . . . Prof. Pieron
O scilograful............................ Devaud Blondel
Oscilograful catodic . . . . Dufour-Baudouin
O ro lo g iu l................................ Henric de Vic 1370
» astronomic . . . . J. Baptiste (1776—1843)
» electromagnetic. . . Froment, Gamier
O n d a m e tru l............................ Fleming, Peri, Drude, Doenitz, Ives, Lee
de Forest
18 ENCICLO PED IA IN V EN T IU N IL O R TEH N IC E

Tablou de numele inventalorilor si pionierilor principalelor inventiuni (urmare)

Numele inventiei Numele inventatorului

P a n g ra fic u l................................ Collonel Deve

P a n to g ra fu l................................ Gayard
P a r a tr a s n e tu l............................ Franklin 1750, Cortesio, Nolle t, Th.-
Houston
P a r a ^ u t a .................................... Leonardo 1495, Renard, Garnerin 1797,
Boune
Pendulul (cicloidal) ................ Galileo, Huygens 1636
» g ra v im e tru ................ Holweck-Lejay
Periscopul ................................ Drzewieck 1884, Manein, Darrieus, Ro-
mazzotit, Goerz, Lake
Pila electrica . . . . . . . Galvani, Volta 1800, Mateuci 1780, Daniel,
Bunsen, Leclache
» » cu seleniu . . . Worling
» term oelectrica.................... Melloni, Oersted, Fourier, Hebert-Stevens
P i r o m e t r u l ................................ Brougniart
» electric ................ Chatelier, Becquerel, Peltier
» o p tic ........................ Chatelier, Wanner, Holborn-Kurbaum
P la n im e tru l................................ Amsler
Plugul tractor ........................ Allen, Sack, Gautier, Olivier, Bajac, Viaud
Pluviom etrul................................ Heraeus
Polariscopul ............................ Mabboux-AJkan
Pompa pneumatica ................ Gaede
i> c e n tr if u g a .................... Schabaver, Pinette
» cu v a p o r i .................... Montrichard
» » piston........................ Huygens 1672, Savery 1698, Huphrey
» compund .................... Andemar-Guyon, Weir, Worthinton, Gal-
laud
Portelanul ................................ Carol Guori, Wedgvvod 1775
Praful de t u n ............................ Rugiero, Bacone, Schwartz 1267, Berthold
P r i m u s u l.................................... Da'udel, Schuster, Baer, Barbier, Fouil-
loud
P ro e c tilu l.................................... Congrev, Shrapnel, General Englez 1800
Proectorul electric parabolic . Breguet, Mucher 1886
Presa h id ra u lic a ........................ Leonardo, Pascal, Desgoff, Bullock
Pulverizatorul la vie . . . . Vermoral, Besnard
Pusca de vanatoare . . . * . . Lefaucheux, Pauly 1812, Hammerless,
Winchester
Pulsometrul cu a e r .................... Salmson, Boivin

Radiogoniometru .................... Beilin

 N U M E L E I N V E N T A T O R I L O R §1 P I O N I E R I L O R 19

Tablou de numele inventatorilor si pionerilor principalelor inven\iuni (urmare)

Numele inventiei Numele inventatorului

R a d io f o n ia ................................ Collin si Jarice ofiteri de marina francezi

1910, in America Lee de Forest 1909. si
800—1000 de pionieri
Radiometrul ............................ Crookes
Radical \ / ................................ Stiefel 1574
Razboiul de t e s u t .................... Jacua.d
R eflex o m etru l............................ Christofleau
R efracto m etru ............................ Pulfrich
Regulatorul de viteza . . . . W att, Porter, Farcot, Girard, Buss, Andrade
» » fortS electrica . Wilson, Caius, Willans
» autom. de tensiune Tirill
Resort spirals pent™ ceasornic Huygens 1659
R e v o lv e r u l................................ Smit-Wesson, Mervin-Hulbert, Gasser,
Mat 1863
Rigla de c a l c u l ........................ Barbotlieu, Mannheim, Boucher, Faber,
Rateau, Roudier, Nestler, Rieger
R oata d i n t a t a , ........................ Arhimede 287 In. Chr.
R oata libera la automobil . . Toutee-Lagache
R oata libera la lncicleta . . . Morrow
R oata e la stie a ............................ Trannoy
Robin'etul ................................ Peet
Sborul (locomotiva aeriana) Kaufmann
Schimbatorul de vitezS la auto Rochet
Scripetele ................................ Leonardo da Vinci
Seceratoarea ............................ Gladstone 1806, Smith, Salmon, Ogle, Bell,
Hussey, Kook, Wood
Semanatoarea in randuri . . . Ilurtu, Sack, Eckert, Zimmermann
§ina de cale f e r a t a ................ Blachet 1813
Sistemul m e t r i c ........................ Lavoisier
Smeul s b u r a t o r ........................ Hargrave, Capitan George
S o n e c ita te a ........................ ... . Ing. Gogu Constantinescu
Soneta .................................... Leonardo da Vinci
S p ectro sco p u l............................ ICirschoff-Bunsen 1860
S p e c tro g ra fu l............................ Siegbahn
S p ectro m etru l............................ W. H. Bragg
Sticla de l a m p a ........................ Leonardo da Vinci
Sterilizatorul cu vapori . . . Gaulin
Stereoscopul ............................ Euclide, Galileo, Porta, Brewster
S tr o b o s c o p u l............................ Guillet-Bertrand, Seguin
S t r u n g u l .................................... Leonardo da Vinci
 20 E NCYCLOPEDIA I N V E N ' f l U N I L O R T E I I N I C E

Tablou de numele invenlatorilor si pionierilor principalelor inventiuni (unnare)

Numele inventiei Numele inventatorului

Strungul r e v o l v e r .................... Yon Pitler Wolseley

S u b m a rin u l................................ Buschnell 1776, Da 3r, Laubcuf, Fulton,
1796, Gustav Zede 1888, Holand 1897
Supapa de siguranta . . . . Lethuiller, Pinel, Klotz, Codron, Dulac,
Adams

Tabla de calculat inmultirea . Pitagora

Tachigraful ............................ Jacquemier
Tachimetrul ............................ Easier
Tancul .................................... Iohn Napier sec. XVI. Cristie, Wolseley
Vickers, Renault, Ansaldo
Teascul de vie ........................ Gautier, Savary, Amboise, Mabille, Piquet
Termocuplul ............................ Dr. Coblentz
T e r m o m e tr u l............................ Galileo, Cornelius Drebel, Farenheit 1714,
Delisle 1724, Reaumur 1831, Celsius 1742,
Regnard, Belloni-Casella
» medical . . . . Cliford Albert
» Inregistrator . . Richard
T elegraful.................................... Sommering 1809, Morse 1837, Hughes,
Steinheil, Cook-Whetstone, Edison Am-
pcr
Tolegraful farii f i r .................... Calzecchi, Branfy, Popoff 1897, Marconi
1897
Telcfonul ................................ Graham Bell 1876, Edison, Ader, Meucci
» optic............................ Belin, Chape 1792
Televiziunea................................ John Baird 1925, Belin-Hohveck, Jenkins,
Sabbah, Defrance
Teletacbimetru inregistrator . . Ferraris
T h e o d o litu l................................ Surveying, Readilog
Torpila m arina............................ Americanul Edwin Ccro, Fulton
T o rs im e tru l................................ Fattiner, Collie
Tramvaiul ................................ Raffard, Heilmann, Sautter, Harle, Edison
Troliul cu vapori........................ Pecarcl, Ilovard
T r a c to r u l.................................... Souza, I-Iouward, Boghos Pacha, Nuber
Transformatorul electric . . . Gaulard-Gibbs, Zapernowski, Deri-Blaty,
Edison Westinghouse
Tamil ................................ Leonardo, Schneider-Capet, Peigne, Skoda,
Vickers, Armstrong, Whitwort, Rimailho
Turbina cu vapori ................ Rateau, Parson, Laval, Curtis, Ljungsstrom
Zoolly
 N U M E L E I N V E N T A T O R I L O R §1 P I O N I E R I L O R 21

Tablou de numele invenlatorilor si pionierilor principalelor invenfiuni (urmare)

Numele inventiei Numele inventatorului

Turbina cu a p a ........................ Pelton, Burdin, Giffard, Risdon, Leffel,

» » gaz ........................
» » vant ....................
Cormick, Thomson, Francis
Holtwartz
Plissonier, Lebret, Yidat-Beume, Bollee,
Stover, Bompart-Gregoire, Halladay, Du­
mont 1883, Schmith, Corcovan, Durand
1880, Wood 1886

Uzina termica a oceanelor tropic. George Claude-Paul Bouclierot

Uzina p o l a r a ............................ Dr. Barjot

Vaporul cu l o p e t i .................... Leonardo da Vinci

V aporul .................................... Papin 1707, Jaufray d’Abbans 1783, Ful­
ton 1806
V o l t m e t r u l................................ Garlisle-Nicholson, Ferraris
V ite z o m e tr u l............................ G. Sfin|escu 1911

W a t m e t r u l ................................ Charpanticr, Siemens-Halske

W att-voltampermetru inregistr. Prof. Arno.
22 EN CYCLOPED IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

TABLOU DE PRINCPALELE DESGOPERIRI §1 NUMELE

DESCOPERITORILOR

Descoperirea Numele descoperitorului

Algebra ................................................ Indienii, lucrarile lui Brahmegupta

(801), Arabii|Mahomedbeu Muza
(820) Diofant sec. IV-lea, Viete
1450, Descartes, Oughtred (1631)
Actiunea magnetilor asupra luminei po-
larizate ............................................ Faraday
A to m u l.................................................... Democrit, Epicuri (270—371) a. Hr.
Lucretiu Niels Bohr, Thomson,
Mendelejeff
Aerul lic h id ............................................ Linde, Pichet, George Claude
Argonul ................................................ Ramsay-Raleigt 1898
Ascensiunea in s t r a t o s f e r a ................ Prof. J. Piccard-Cossyns-Kipfer 1931
pilotul rus Prolcofief fi ing. Birn-
baum, Godounoff
» muntelui Everest 8882 m
inaltime, Martie—lunie 1922 . . . General Bruce, E. Strutt, Finch

Baccilul variolei ................................ Dr. Jacner

Botanica (in te m e ie to ru l).................... . Fabre
B u s o l a .................................................... Flavio Gioia, Damalfi 1302, Hugo
Bertin, Norman 1576, Waston
Brevis 1746, Kleist

Canalul S u e z ........................................ Ferdinand de Lesseps 1859

Calculul probabilitatilor........................ Lagrange (1736—1813), Pascal, Fre-
mat, Laplace
» diferential ............................
Newton-Leibnitz
Calea lactee, formata din peste cinci-
sute de s t e l e .................................... . Galileo Galilei
Gapsa pentru pusca ......................... Armurier englez Houwart 1815
Capul Bunei S p e r a n f e ........................ Bortolomei Diaz 1486
Conductibilitatea pamantului . . . . Steinhal 1836
Gompozitia areului ............................ Lavoisier
Coherorul ............................................ Branly, Ferrie, Tissot, Tommasina,
Castelli
Creatorul primelor turnatorii de tunuri Francisc I
Curentii de in d u c ^ ie ............................ Faraday
» » inalta frecventa . . . . Tesla
» p o lifa z a ti................................ Galileo Galilei, Ferraris
» Galvanici ............................ Galvani 1790
 P R IN C IP A L E L E D E S C O P E R tR I §1 N U M EL E D E SC O P E R IT O R X L O R 23

Tablou de principalele descoperiri si numele descoperilorjlor (urmare)

Descoperirea Numele descoperitorului

Densitatea pamantului esto do 4 ori

mai mare, decat a soarelui . . . Newton 1687
Detectorul m a g n e tic ............................ Rutherford 1897, Marconi, Ewig
Descompunerea L u m in e i.................... Newton 1666
Descoperirea Americei 1492 . . . . Cristofor Columb
» O c e a n ie i........................ Cook
» bacilul tuberculozei . . Kock
» vaccinului microorgani-
s m e l o r ................................................ Pasteur
» bacilul antraxului . . . Pasteur
» » turbarei stafiloco-
cului................................................ Pasteur
Descoperirea strimtoarei Magelan . . Magelan (1470—1520)
Descoperirea fortei elastice a vaporilor Papin 1707
D in a m o fo n u l........................................ Bertrand
Diamantul este c a r b u n e .................... Newton, Humphry Davy
D in a m ita ................................................ Alfred Nobel 1867
Drumurile cometelor ........................ Newton
Drumul spre Indii si Capul Bune Spe-
rantei ................................................ Vasco de Gama 1498
Dubla mi^care a planetelor in jurul
so arelu i................................................ Copernic (1473—1543)

E lectro m ag n etism u l............................ Faraday, Romagnosi, Oersted, Am-

per
Electricitatea s ta tic a ............................ Gilbert, Otto de Guerike, Dufay,
Nollet, Gray, Ramsder, Amper
1824
Electromagnetul ................................ f Amper 1824
Electronul ............................................ Faraday 1833, Johnstone Stony
1891, Tromston, Millikan, Lorenz
E n d o sc o p u l............................................ Perrin-Chilowslci
Explicarea fenomenelor mareelor . . Newton 1665

Fenomenul c a t a l i t i c ............................ Berzelius 1835

Fondatorul a c u s tic e i............................ Von Helmholtz (1821—-1894)
» teoriei elasticita^ii . . . Denis-Poisson (1781—1840).
» electromecanicei . . . . Amper, Laplace
» teoriei elect.ronice . . . . Henrich Albert Lorentz (1853-1902)
» electrodinamicei . . . . Amper
24 E N C IC L O P E D IA I N V E N flU N IL O R TEH-NICE

Tablou de principalele descoperiri si numele descoperitorilor (unnare)

Descoperirea Numele descoperitorului .

Forma adevarata a pamantului . . Newton

F o t o g r a f i a ............................................ Niepce 1815, Daguerre 1839, Fabri-
cio, Wedgwood, Pora

G a lv a n o p la s tia .................................... Jacobi 1837, Ruoltz, Cristofle

G r a v i t a t e a ............................................ Newton
Gravura ................................................ Egiptenii, Grecii, Romanii, Fini-
guerra 1452
Greutatea unui corp este de 23 de ori
mai mare pe suprafata soarelui, de-
cat pe a p am an tu lu i........................ Newton 1681

Heliu .................................................... Ramsay 1894

H i p e r i t a ................................................ Desprez 1822, Niemann, Guthnic
I860

Inductia e le c tr ic a ................................ Faray 1832

Inelul lui S a t u r n ................................ Galileo Galilei 1610
Intemeetorul teorioi evolutiei spociei Darwin 1809—1882
Invartirea pamantului in jurul soarelui Aristaq. a. Clir., Galileo Galilei

Lampa T e c l u ........................................ Nieolae Teclu 1873

Leganarile lu m in e i................................ Galileo Galilei 1635
Legea atractiei universale (baza mecan.) Newton, Kepler 1570—1630)
Legea generals, electrodinamica a atrac-
tiei si respingerii electricitatii . . . Amper
Legea generala a socului ................ Descartes
Legea conservarii materiei (nimic nu
se pierde, nimic nu se ca^tiga totul se
tra n sfo rm a )........................................ Lavoisier
Legea dilatatiei g a z e l o r .................... Gay-Lussac 1804
Legea izocronismului micilor oscilatii
ale pendului .................................... Galileo Galilei
Legea proprietatilor multiple (funda-
rnentul termodinamicei).................... Dalton (1766—1844)
Legile de atractie si de repulsii magne-
tice ce sunt: (invers cu patratul
distan|ei) ................ ........................ Coulomb
Legile dublei decompozitii a sarurilor Berthelot 1770
Legile perspectivei si a umbrelor . . Leonardi da Vinci
 P R IN C IP A L E L E D B S C O P E R IR I §1 N U M EL E D E S C O P E R IT O R IL O R 25

Tablou de principalele descoperiri si numele descoperitovilor (urmare)

Descoperirea Numele deseoperitorului

Legea conservarii energiei.................... Robert Mayer 1841

Legile re fra c t,iei.................................... Huygens
Lichefiatorul h eliu lu i............................ Kammerling 1908
» acidului carbonic si pro-
toxidului de carbon .................... Faraday
Lichifierea a o r u lu i................................ Linde 1895
L ito g rafia................................................ Aloys Senefelder
Logaritmii................................................ Napier 1620
Lumina rece............................................ Andre Claude, Jacques Risler
Lunile lui Jupiter ( p a t r u ) ................ Galileo Galilei 1610
Lumina Oxhydrica ............................ Drummond Thomas ing. englez 1830

Metafizica (creatorul)............................ Descartes

Moldaviu olementul 8 7 ........................ Prof. Horia Hulubei 1936
Muzica sintetica ................................ Teremin
M:rfina ................................................ Sertiirner 1804

N itro g licerin a........................................ Sobrero 1846

N e p tu n .................................................... Adam, Leverrier I860
N itro c e lu lo z a ........................................ Bottger 1846
Oceanul P a c i f i c .................................... Vasco Nunez de Balboa 1513
Orion (n e b u lo a sa )................................ Huygens
Oscilatiile electrice................................ Maxwell (1831—1879) Hertz 1888
O x ig e n u l................................................ Lavoisier
Petele s o l a r e ........................................ Galileo 1610
Petrolul sintetic ................................ Bergius 1920, Berthold 1869, Ipa­
tieff 1899
Podul Carol I peste Dunare . . . . Anghel Saligny 1890—1895
» lui Traian ................................ Apolodor din Darnasc acum 1850 ani
» tu b u la r ........................................ Robert Stephenson 1849
» rulant ........................................ Carl Flohr D’oerlikon
» su sp en d at.................................... Humbold 1812, Findlen
Praful de tun .................................... Arabii, Chinezii, Indienii, Florentinii
1325, (1313 Roger Bacon), Bert­
hold, Schwartz
Polul de Nord .................................... Amunsen
Presa de tiparit ................................ Nicholson 1790
Presiunea v a p o r i l o r ............................ Marchizul Worcester, Papin
Principiul termodinamicei ................ Sadi Carnot
» vaselor comunicante . . . Leonardo, Pascal
26 E N C IC L O P E D IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

Tablou de principalele descoperiri si numele descoperitorilor (urmare)

Descoperirea Numele descoperitorului

Proprietatile decolorante ale clorului Bertholat 1770

Protozarele p a r a z i t e ............................ Prof. Dr. Babe?
Portelanul de C h i n a ............................ Botticher 1707
Pudra detonanta de clorat de potasiu Bertholet

Quartul ................................................ Pierre ?i Jacques Curie 1898

R ad io activ itatea.................................... Becquerel 1896

R a d i u .................................................... Sotii Curie 1899
Razele Cosmice . ............................. Kohlhorster 1927, Millikan, Prof,
austriac Victor Hess
» Penetrante ............................ De Broglie
» X ............................................ Rontgen 1895
Sapaturile'dela H i s t r i a .................... Prof. Vasile Parvan
Sapaturile dela P o m p e i .................... Prof. Spinoza
Seleniu ................................................ Berzelius 1817
Sinteza A lco o lu lu i........................ : . Godart
» a m o n ia c u lu i............................ Haber, Claude, Casale
» canforului ................................ Komppa 1909
Sticla .................................................... Fenicienii, Egiptenii, Arabii, Ve-
netienii
Super pianul (pianul luminos) . . . Arch. Emmerich Spielmann

Teoria disociatiei electrolitice . . . . Swante Arrhenius suedez 1887

Tipografia ............................................ Guttenberg 1450, Schoefer, Castaldi
Faust
Traversarea Saharei cu automobile . Misiune Haardt 1919, Dubriel 1922
» Atlanticului cu avionul . Lindberg 27 Mai 1927 in 34 de ore
Tuburile cari emit lumini?centa . . . Geissler 1865
Tuburile ce emit raze albastre (cu va-
pori de m e r c u r ) ................................ Cooper Ilewitte
Tuburile ce emit raze galbene portocalii
(azot si acid c a rb o n ic ).................... » »
Tuburile ce emit raze galbeni pal (oxi-
g e n ) ....................................................
Tuburile ce emit raze rosii (cu neon) . Claude
Tuburile ce emit raze roz (hidrogen) . Moore
Tuburile ce emit raze X ................ Crookes Hittorf
Turnul E i f f e l ........................................ Eiffel 1881
Turbarea metoda romaneasca . . . . Prof. Dr. V. Babe?
 P R IN C IP A L E L E D E S C O P E R IR I §1 N U M EL E D E S C O P E R IT O R IL O R 27

Tablou de principalele descoperiri si numele descoperitorilor (urmare)

Descoperirea Numele descoperitorilor

Tutancamon (mormantul) ................ Lord Carnavon 1923

Undele H ertien e.................................... Maxwel, Hertz 1886

Viteza electricitatii ............................ Wheatstone

I V i t a m i n i l e ............................................ Casimir Funk 1911
■ Simonnet
Viteza luminei (300.000 km pe secunda) Argo 1838, Fizeau, Faucault 1850,
Fresnel, Maxwel 1865, Michelson
i
! Zaharul din sfecla ............................ Achard 1796
28 E N C IC L O P E D IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

CUNOSTINJE ELEMENTARE STIINTIFICE

M ATBM ATICA
F actori uzitati
e = baza logaritm. naturali.

e= 2 , /1 82 S2, log e = 0 , 43429 , - = 0 , 367879 , ■ = 2 ,30259 , 3| / 2 t7= 1 ,84526

e log e
raportul intre circonferinta si diametru.

; = 3,141592 log 77 = 0,49715 SV 77= 1 ,16244

2
2 tc = 6,2832
TZ2 = 9,869604 log it2 = 0,99430
~3 = 31,006276 log 7c3 = 1,49145 3|/S = 0,92263
4
= 1,772454 logl/ 77" = 0,24857
2 3l/ 2 = 9,86025
= 0,636620 n- = 1,570796
7Z 2 4
1 V "/=0,98474
= 0,318310 log i . = — 1,50285
7T TC
1
= 0,101321 log -—= — 1,00570
TZ2 TZ2
1
= 0,032352 log - - = — 2,50855
TZ3 773
SK - = 1,464592 log- 3K ^ = 0,16572
3
= 0,954929 •-7t- = 1,047197
TZ 3

1/ 2 - = 1,414 21/ ^ = 3,5449 - - = 0,78559

2
1/ 2'
= 0,707 ]/ 2^ = 250 G62 l//3_ = 0,866
2 2

1/3" = 1,732 = 1,25331 1/ 2^=164782

2

i7tf e = 460115 l- 2 = 0,79788 V e = 13 95 61

7T
*TT^
7t1/2 = 4,44288 = 0,97720 — = 2,4674
TC 4
77
= 2,22144
K 2"
 CU N O STIN TIi E L E M E N T A R E ^ T IIN T IE IC E 29

PATRATUL, RADACINA PATRATA, DIAMETRUL, LUNGIMEA

■ GERGULUI SI SUPRAFATA GERCULUI
cl2r. d 27t
n n2 21Jn 7t x d n 7i 2 2Vn nX d
o ' 4 o ' 4

i 1 1,0000 0,1 0,314 0,0079 51 2.601 7,1414 5,1 16,02 20,428

2 4 1,4142 0,2 0,628 0,0314 52 2.704 7,2111 5,2 16,34 21,237
3 9 1,7321 0,3 0,942 0,07071 53 2.809 7,2801 5,3 16,65 22,062
4 16 2,0000 0,4 1,257 0 ,1257 ' 54 2.916 7,3485 5,4 16,96 22,902
5 25 2,2361 0,5 1,571 0,1964 55 3.025 7,4162 5,5 17,28 23,758
6 36 2,4495 0,6 1,885 0 ,2827 : 56 3.136 7,4833 5,6 17,59 24,630
7 49 2,6458 0,7 2,199 0,3848 57 3.249 7.5498 5,7 17,91 25,518
8 64 2,8284 0,8 2,513 0,5026 58 3.364 7,6158 5,8 18,22 26.421
9 81 3,0000 0,9 2,827 0,6362 59 3.481 7.6811 5,9 18,54 27,340
10 100 3,1623 1,0 3,142 0,7854 60 3.600 7,7460 6 ,0 18,85 28,274
11 121 3,3166 1 , 1 3,456 0,9503 61 3.721 7,8102 6 ,1 19,16 29,225
12 144 3,4641 1 , 2 3,770 1,1310 62 3.844 7,8740 6 ,2 19,48 30,191
13 169 3,6056 1,3 4,084 1,327 63 3.969 7,9373 6,3 19,79 31,172
14 196 3,7417 1,4 4,398 1,5394 64 4.096 6,4
8 ,0 0 0 0 2 0 ,1 1 32,170
15 225 3,8730 1,5 4,712 1,7671 65 4.225 8,0623 6,5 20,42 33,183
16 256 4,0000 1 , 6 5,027 2,0106 6 6 4.356 8,1240 6 , 6 20.73 34,212
17 289 4,1231 1,7 5,341 2,2698 67 4.489 8,1854 6,7 21,05 35,257
18 324 4,2426 1 , 8 5,655 2,5447 6 8 4.624 8,2462 6 , 8 21,36 36,317
19 361 4,3589 1,9 5,969 2,8353 69 4.761 8,3066 6,9 2 1 ,6 8 37,393
20 400 4,4721 2 , 0 6,283 3,1416 70 4.900 8,3666 7,0 21,99 38,485
21 441 4,5826 2 , 1 6,597 3,4636 71 5.041 8,4261 7,1 22,31 39.592
22 484 4,6904 2 , 2 6,912 3,8013 72 5.184 8,4853 7,2 22,62 40,715
23 529 4,7958 2,3 7,226 4,1548 73 5.329 8,5440 7,3 22,93 41,854
24 576 4,8990 2,4 7,540 4,5239 74 5.476 8,6023 7,4 23,25 43,008
25 625 5,0000 2,5 7,854 4,9087 75 5.625 8,6603 7,5 23,56 44,179
26 676 5,0990 2 , 6 8,168 5,3093 76 5.776 8,7178 7,6 23,88 45,365
27 729 5,1962 2,7 8,482 5,7256 77 5.929 8,7750 7,7 24,19 46,566
28 784 5,2915 2 , 8 8,796 6,1575 78 6.084 8,8318 7,8 24,50 47,784
29 841 5,3852 2,9 9,111 6,6052 79 6.241 8,8882 7,9 24,82 49,017
30 900 5,4772 3,0 9,425 7,0686 80 6.400 8,9443 8 , 0 25,13 50,266
31 961 5,5678 3,1 9,739 7,5477 81 6.561 9,0000 8 , 1 25,45 51,530
32 1.024 5,6569 3,2 10,05 8,0425 82 6.724 9,0554 8 , 2 25,76 52,810
33 1.089 5,7446 3,3 10,37 8,5530 83 6.889 9,1104 8,3 26,08 54.106
34 1.156 5,8310 3,4 1 0 ,6 8 9,0792 84 7.056 9,1652 8,4 26,39 55,418
35 1.225 5,9161 3,5 1 1 ,0 0 9,6211 85 7.225 9,2195 8,5 26,70 56,745
36 1.296 6 ,0 0 0 0 3,6 11,31 10,1790 8 6 7.396 9,2736 8 , 6 27,02 58,088
37 1.369 6,0828 3,7 11,62 10,752 87 7.569 9,3274 8,7 27,33 59,447
38 1.444 6,1644 3,8 11,94 11,341 8 8 7.744 9,3808 8 , 8 27,65 60,821
39 1.521 6,2450 3,9 12,25 11,946 89 7.921 9,4340 8,9 27,96 62,211
40 1.600 6,3246 4,0 12,57 12,566 90 8 .1 0 0 9,4868 9,0 28,27 63,617
41 1.681 6,4031 4,1 1 2 ,8 8 13,203 91 8.281 9,5394 9,1 28,59 65,039
42 1.764 6,4807 4,2 13,19 13,854 92 8.464 9,5917 9,2 28,90 66,476
43 1.849 6,5574 4,3 13,51 14,522 93 8.649 9,6437 9,3 29,22 67,929
44 1.936 6,6332 4,4 13,82 15,205 94 8.836 9,6954 9,4 29,53 69,398
45 2.025 6,7082 4,5 14,14 15,904 95 9.025 9,7468 9,5 29,85 70,882
46 2.116 6,7823 4,6 14,45 16,619 96 9.216 9,7980 9,6 30,16 72,382
47 2.209 6,8557 4,7 14,77 17,349 97 9,409 9,8489 9,7 30,47 73.898
48 2.304 6,9282 4,8 15,08 18,096 98 9.604 9,8995 9,8 30,79 75,430
49 2.401 7,0000 4,9 15,39 18,857 99 9.801 9,9499 9.9 31,10 76,977
50 2.500 7,0711 5,0 15,71 19,635 1 0 0 1 0 .0 0 0 1 0 ,0 0 0 0 1 0 .0 31.42 78,540
30 EN CYCLOPED IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

Patratul, Radacina patralu, Diametrul, Lungimea cercului si

suprafaja cercului ( urmare)

0,1 d
n n2 d2x 71 d z X 7r
t■cxd 71 7i 2 2Yn 7v x d
o' 4 4

101 10.201 10,0499 10,1 31,730 80,1185 151 22.801 12,2882 15,1 47,438 179,079
102 10.404 10,0995 10,2 32,044 81,7128 il 52 23.104 12,3288 15,2 47,752 181,458
103 10.609 10,1489 10,3 32,358 83,3229 153 23.409 12,3693 15,3 48,066 183,854
104 10.816 10,1980 10,4 32,673 84,9487 154 23.716 12,4097 15,4 48,381 186,265
105 11.025 10,2470 10,5 32,987 86,5901 155 24.025 12,4499 15,5 48,695 188,692
106 11.236 10,2956 10,6 33,301 88,2473 156 24.336 12,4900 15,6 49,009 191,134
107 11.449 10,3441 10,7 33,615 89,9202 ,157 24.649 12,5300 15,7 49,323 193,593
108 11.664 10,3923 10,8 33,929 91,6083 158 24.964 12,5698 15,8 49,637 196,067
109 11.881 10,4403 10,9 34,243 93,3132 159 25.281 12,6095 15,9 49,951 198,557
110 12.100 10,4881 11,0 34,558 95,0332 160 25.600 12,6491 16,0 50,265 201,062
111 12.321 10,5357 11,1 34,872 96,7689 161 25.921 12,6886 16,1 50,580 203,583
112 12.544 10,5830 11,2 35,186 98,5203 Il62 26.244 12,7279 16,2 50,894 206,120
113 12.769 10,6301 11,3 35,500 100,287 163 26.569 12,7671 16,3 51,208 208,672
114 12.996 10,6771 11,4 35,814 102,070 164 26,896 12,8062 16,4 51,522 211,241
115 13.225 10,7238 11,5 36,128 103,869 165 27.225 12,8452 16,5 51,836 213,825
116 13.456 10,7703 11,6 36,442 105,683 166 27.556 12,8841 16,6 52,150 216,424
117 13.689 10,8167 11,7 36,757 107,513 167 27.889 12,9228 16,7 52,465 219,040
118 13.924 10,8628 11,8 37,071 109,359 168 28.224 12,9615 16,8 52,779 221,671
119 14.161 10,9087 11,9 37,385 111,220 169 28.561 13,0000 16,9 53,093 224,318
120 14.400 10,9545 12,0 37,699 113,097 170 28.900 13,0384 17,0 53,407 226,980
121 14.641 11,0000 12,1 38,013 114,990 171 29.241 13,0767 17,1 53,721 229,658
122 14.884 11,0454 12,2 38,327 116,899 172 29.584 13,1149 17,2 54,035 232,352
123 15.129 11,0905 12,3 38,642 118,823 173 29.929 13,1529 17,3 54,350 235,062
124 15.376 11,1355 12,4 38,956 120,763 174 30.276 13,1909 17,4 54,664 237,787
125 15.625 11,1803 12,5 39,270 122,718 175 30.625 13,2288 17,5 54,978 240,528
126 15.876 11.2250 12,6 39,584 124,690 176 30.976 13,2665 17,6 55,292 243,285
127 16.129 11,2694 12,7 39,898 126,677 177 31.329 13,3041 17,7 55,606 246,057
128 16.384 11,3137 12,8 40,212 128,680 178 31.684 13,3417 17,8 55,920 248,846
129 16.641 11,3578 12,9 40,527 130,698 179 32.041 13,3791 17,9 56,235 251,649
130 16.900 11,4018 13,0 40,841 132,732 180 32.400 13,4164 18,0 56,549 254,469
131 17.161 11,4455 13,1 41,155 134,782 181 32.761 13,4536 18,1 56,863 257,304
132 17.424 11,4891 13,2 41,469 136,8485182 33.124 13,4907 18,2 57,177 260,155
133 17.689 11,5326 13,3 41,783 138 ,929 j|
l 83 33.489 13,5277 18,3 57,491 263,022
134 17.956 11,5758 13,4 42,097 141,026 184 33.856 13,5647 18,4 57,805 265,904
135 18.225 11,6190 13,5 42,412 143,139 185 34.225 13,6015 18,5 58,119 268,803
136 18.496 11,6619 13,6 42,726 145,267 .186 34.596 13,6382 18,6 58,434 271,716
137 18.769 11,7047 13,7 43,040 147,411 187 34.969 13,6748 18,7 58,748 274,646
138 19.044 11,7473 13,8 43,354 149,571 188 35.344 13,7113 18,8 59,062 277,591
139 19.321 11,7898 13,9 43,668 151,747 189 35.721 13,7477 18,9 59,376 280,552
140 19.600 11,8322 14,0 43,982 153,938 190 36.100 13,7840 19,0 59,690 283,529
141 19.881 11,8743 14,1 44,296 156,145 191 36.481 13,8203 19,1 60,004 286,521
142 20.164 11,9164 14,2 44,611 158,368 192 36.864 13,8564 19,2 60,319 289,529
143 20.449 11,9583 14,3 44,925 160,606 193 37.249 13,8924 19,3 60,633 292,553
144 20.736 12,0000 14,4 45,239 162,860 194 37.636 13,9284 19,4 60,947 295,592
145 21.025 12,0416 14,5 45,553 165,130 195 38.025 13,9642 19,5 61,261 298,648
146 21.316 12,0830 14,6 45,867 167,415 196 38.416 14,0000 19,6 61,575 301,719
147 21.609 12,1244 14,7 46,181 169,717 197 38.809 14,0357 19,7 61,889 304,805
148 21.904 12,1655 14,8 46,496 172,034 198 39.204 14,0712 19,8 62,204 307,907
149 22.201 12,2066 14,9 46,810 174,366 199 39.601 14,1067 19,9 62,518 311,026
150 22.500 12,2474 15,0 47,124 176,715 200 40.000 14,1421 20,0 62,832 314,159
 C U N O §T IN T E E L E M E N T A R E ^ T I I N f lF I C E 31

Patratul, Rad&cina patratd, Diametrul, Lungimea cercului si

suprafafa cercului (urmare)

2lf (Z2X 7v n n2 /—
21\'n nxd d2X n
n in izx d
o' 4 o 4

201 40.401 14,1774 20,1 63,146 317,306 251 63.001 15,8430 25,1 78,854 494,809
202 40.804 14,2127 20,2 63,460 320,474 j252 63.504 15,8754 25,2 79,168 498,759
203 41.209 14,2478 20,3 63,774 323,655 253 64.009 15,9060 25,3 79,482 502,726
204 41.616 14.2829 20,4 64,089 326,851 254 64.516 15,9374 25,4 79,796 506,707
205 42.025 14,3178 20,5 64,403 330,064 255 65.025 15,9687 25,5 80,111 510,705
206 42.436 13,3527 20,6 64,717 333,292 256 65.536 16,0000 25,6 80,425 514,719
207 42.849 14,3875 20,7 65,031 336,535 i257 66.049 16,0312 25,7 80,739 518,748
208 43.264 14,4222 20,8 65,345 339,795 258 66.564 16,0624 25,8 81,053 522,792
209 43.681 14,4568 20,9 65,659 343,070 259 67.081 16,0935 25,9 81,367 526,853
210 44.100 14,4914 21,0 65,973 346,361 260 67.600 16,1245 26,0 81,681 530,929
211 44.521 14,5258 21,1 66,288 349,667 261 68.121 16,1555 26,1 81,996 535,021
212 44.944 14,5602 21,2 66,602 352,989 262 68.644 16,1864 26,2 82,310 539,129
213 45.369 14,5945 21,3 66,916 356,326 263 69.169 16,2173 26,3 82,624 543,252
214 45.796 14,6287 21,4 67,230 359,681 264 69.696 16,2481 26,4 82,838 547,391
215 46.225 14,6629 21,5 67,544 363,050 265 70.225 16,2788 26,5 83,252 551,546
216 46.656 14,6969 21,6 67,858 366,435 266 70.756 16,3095 26,6 83,566 555,716
217 47.089 14,7309 21,7 68,173 369,836 267 71.289 16,3401 26,7 83,881 559,902
218 47.524 14,7648 21,8 68,487 373,253 268 71.824 16,3707 26,8 84,195 564,104
219 47.961 14,7986 21,9 68,801 376,685 269 72.361 16,4012 26,9 84,509 568,322
220 48.400 14,8324 22,0 69,115 380,133 270 72.900 16,4317 27,0 84,823 572,555
221 48.841 14,8661 22,1 69,429 383,596 271 73.441 16,4621 27,1 85,137 576,804
222 49.284 14,8997 22,2 69,743 387,076 272 73.984 16,4924 27,2 85,451 581,069
223 49.729 14,9332 22,3 70,058 390,571 273 74.529 16,5227 27,3 85,766 585,349
224 50.176 14,9666 22,4 70,372 394,081 274 75.076 16,5529 27,4 86,080 589,646
225 50.625 15,0000 22,5 70,686 397,608 275 75.625 16,5831 27,5 86,394 593,957
226 51.076 15,0333 22,6 71,000 401,150 276 76.176 16,6132 27,6 86,708 598,285
227 51.529 15,0665 22,7 71,314 404,708 277 76.729 16,6433 27,7 87,022 602,628
228 51.984 15,0997 22,8 71,628 408,281 278 77.284 16,6733 27,8 87,336 606,987
229 52.441 15,1327 22,9 71,942 411,871 279 77.841 16,7033 27,9 87,650 611,362
230 52.900 15,1658 23,0 72,257 415,476 280 78.400 16,7332 28,0 87,965 615,752
231 53.361 15,1987 23,1 72,571 419,096 281 78.961 16,7631 28,1 88,279 620,158
232 53.824 15,2315 23,2 72,885 422,733 282 79.524 16,7929 28,2 88,593 624,580
233 54.289 15,2643 23,3 73,199 426,385 283 80.089 16,8226 28,3 88,907 629,018
234 54.756 15,2971 23,4 73,513 430,053 284 80.656 16,8523 28,4 89,221 633,471
235 55.225 15,3297 23,5 73,827 433,736 285 81.225 16,8819 28,5 89,535 637,940
236 55.696 15,3623 23,6 74,142 437,435 286 81.796 16,9115 28,6 89,850 642 ,424.
237 56.169 15,3948 23,7 74,456 441,150 287 82.369 16,9411 28,7 90,164 646,925
238 56.644 15,4272 23,8 74,770 444,881 288 82.944 16,9706 28,8 90,478 651,441
239 57.121 15,4596 23,9 75,084 448,627 289 83.521 17,0000 28,9 90,792 655,972
240 57.600 15,4919 24,0 75,398 452,389 290 84.100 17,0294 29,0 91,106 660,520
241 58.081 15,5242 24,1 75,712 456,167 291 84.681 17,0587 29,1 91,420 665,083
242 58.564 15,5563 24,2 76,027 459,961 292 85.264 17,0880 29,2 91,735 669,662
243 59.049 15,5885 24,3 76,341 463,770 293 85.849 17,1172 29,3 92,049 674,256
244 59.536 15,6205 24,4 76,655 467,595 294 86.436 17,1464 29,4 92,363 678,867
245 60.025 15,6525 24,5 76,969 471,435 295 87.025 17 ,1756 ,29,5 92,677 683,493
246 60.516 15.6844 24,6 77,283 475,292 296 87.616 17,2047 29,6 92,991 688,134
247 61.009 15,7162 24,7 77,597 479,164 297 88.209 17,2337 29,7 93,305 692,792
248 61.504 15.7480 24,8 77,912 483,051 298 88.804 17.2627 29,8 93,619 697,465
249 62.001 15,7797 24,9 78.226 486,955 299 89.401 17,2916 29,9 93,934 702,154
250 62.500 15,8114 25,0 78,540 490,874 300 90.000 17,3205 30,0 94,248 706,858
32 ENCY CLO PED IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

Palratul, Rdcldcina palratd, Diametral, Lungimea cercului si

suprafa\a cercului ( urmare)
'XS ddxtz -3 dd X 7T
n 7i2 2lAT n id 2 ]f ~ n xcl
Vn o' 4 \n o' 4

301 90.601 17,3494 30,1 94,562 711,579 351 123.201 18,7350 35,1 110,27 967,618
302 91.204 17,3781 30,2 94,876 716,315 352 123.904 18.7617 35,2 110,58 973,140
303 91.809 17,4069 30,3 95,190 721,066 353 124.609 18,7883 35.3 110,90 978,677
304 92,416 17,4356 30,4 95,504 725,834 354 125.316 18,8149 35,4 111,21 984,230
305 93.025 17,4642 30,5 95,819 730,617 355 126.025 18,8414 35,5 111,53 989,798
306 93,636 17,4929 30,6 96,133 735,415 356 126.736 18,8680 35,6 111,84 995,382
307 94.249 17,5214 30,7 96,447 740,230 357 127.449 18,8944 35,7 112,15 1000,98
308 94,864 17,5499 30,8 96,761 745,060 358 128.164 18,9209 35,8 112,47 1006,60
309 95.481 17,5784 30,9 97,075 749,906 359 128.881 18,9473 35,9 112,78 1012,23
310 96.100 17,6068 31,0 97,389 754,768 360 129.600 18,9737 36,0 113,10 1017,88
311 96,721 17,6352 31,1 97,704 759,645 361 130.321 19.0000 36,1 113,41 1023,54
312 97.344 17,6635 31,2 98,018 764,538 362 131.044 19,0263 36,2 113,73 1029,22
313 97.969 17,6918 31,3 98,332 769,447 363 131.769 19,0526 36,3 114,04 1034,91
314 98.596 17,7200 31,4 98,646 774,371 364 132.496 19,0788 36,4 114,35 1040,62
315 99.225 17.7482 31,5 98,960 779,311 365 133.225 19,1050 36,5 114,67 1046,35
316 99.856 17,7764 31,6 99,274 784,267 366 133,956 19,1311 36,6 114,98 1052,09
317 100.489 17,8045 31,7 99,588 789,239 367 134,689 19,1572 36,7 115,30 1057,85
318 101.1241 17,8326 31,8 99,903 794,226 368 135.424 19,1833 36,8 115,61 1063,62
319 101.761 17,8606 31,9 100,22 799,228 369 136.161 19,2094 36,9 115,92 1069,41
320 102.400 17,8885 32,0 100,53 804,249 370 136.900 19,2354 37,0 116,24 1075,21
321 103.041 17,9165 32,1 100,85 809,282 371 137.641 19,2614 37,1 116,55 1081,03
322 103.684 17,9444 32,2 101,16 814,332 372 138.384 19,2873 37,2 116,87 1086,87
323 104.329 17,9722 32,3 101,47 819,398 373 139.129 19,3132 37,3 117,18 1092,72
324 104.976 18,0000 32,4 101,79 824,480 374 139.876 19,3391 37,4 117,50 1098,58
325 105.625 18,0273 32,5 102,10 829,577 375 140.625 19,3649 37,5 117,81 1104,47
326 106.276 18,0555 32,6 102,42 834,690 376 141,376 19,3307 37,6 118,12 1110,36
327 106.929 18.0831 32,7 102,73 839,818 377 142.129 19,4165 37,7 118,44 1116,28
328 107.584 18,1108 32.8 103,04 844,963 378 142.884 19,4422 37,8 118,75 1122,21
329 108.241 18,1384 32,9 103,36 850,123 379 143.641 19,4769 37,9 119,07 1128,15
330 108.900 18,1659 33,0 103,67 855,299 380 144.400 19,4936 38,0 119,38 1134,11
331 109.561 18,1934 33,1 103,99 860,490 381 145.161 19,5192 38,1 119,69 1140,09
332 110.224 18,2209 33,2 104,30 865,697 382 145.924 19,5448 38,2 120,01 1146,08
333 110.889 18,2483 33,3 104,62 870,920 383 146.689 19,5704 38,3 120,32 1152,09
334 111.556 18,2757 33,4 104,93 876,159 384 147.456 19,5959 38,4 120,64 1158,12
335 112.225 18,3030 33,5 105,24 881,413 385 148.225 19,6214 38,5 120,95 1164,16
336 112.896 18,3303 33,6 105,56 886,683 386 148,996 19,6469 38,6 121,27 1170,21
337 113.569 18,3576 33,7 105,87 891,969 387 149,769 19,6723 38,7 121,58 1176,28
338 114.244 18,3848 33,8 106,19 897,270 388 150.544 19,6977 38,8 121,89 1182,37
339 114.921 18,4120 33,9 106,50 902,587 389 151.321 19,7231 38,9 122,21 1188,47
340 115.600 18,4391 34,0 106,81 907,920 390 152.100 19,7484 39,0 122.52 1194,59
341 116,281 18,4662 34,1 107,13 913,269 391 152.881 19,7737 39,1 122,84 1200,72
342 116,964 18,4932 34,2 107,44 918,633 392 153.664 19,7990 39,2 123,15 1206,87
343 117.649 18,5203 34,3 j 107,76 924,013 393 154.449 19,8242 39,3 123,46 1213,04
344 118.336 18,5472 34,4 108,07 929,409 394 155.236 19,8494 39,4 123,78 1219,22
345 119.025 18,5742 34,5 ! 108,38 934,820 395 156.025 19,8746 39,5 124,09 1225,42
346 119.716 18,6011 34,6 108,70 940,247 396 156.816 19,8997 39,6 124,41 1231,63
347 120.409 18,6279 34,7 109,01 945,690 397 157.609 19,9249 39,7 1124,72 1237,86
348 121.104 18.6548 34,8 . 109,33 951,149 398 158.404 19,9499 39,8 1125,04 1244,10
349 121.801 18,6815 34,9 109,64 956,623 399 159.201 19,9750 39,9 125,35 1250,36
350 122.500 18,7083 35,0 1109,96 962,113 400 160.000 20,0000 40 ,0 |125,66 1256,64
 C U N O $T IN T E E L E M E N T A R E § T IIN T IF IC E 33

Patratul, Ra.d6.cina patrata, Diametral, Lungimea cercului si

suprafafa cercului (urmare)

0,1 d
712 n xd d 2 Y sn
11 II2 nxd
di X 7t
11 2Vn o' 2Vn
4 4

401 160.801 20,0250 40.1 125,98 1262,93 451 203.401 21,2368 45.1 141,69 1597.51
402 161.604 20,0499 40.2 126.29 1269,23 452 204.304 21,2603 45.2 142.00 1604.60
403 162.409 20,0749 40.3 126,61 1275,56 453 205.209 21,2838 45.3 142.31 1611.71
404 163.216 20,0998 40.4 126.92 1281,90 454 206.116 21,3073 45.4 142,63 1618.83
405 164.025 20,1246 40.5 127.23 1288.25 455 207.025 21,3307 45.5 142.94 1625,97
406 164.836 20,1494 40.6 127,55 1294.62 456 207.936 21,3542 45.6 143,26 1633.13
407 165.649 20,1742 40.7 127.86 1301.00 457 208.849 21,3776 45.7 143.57 1640,30
408 166.464 20,1990 40.8 128,18 1307,41 458 209.764 21,4009 45.8 143,89 1647,48
409 167.281 20,2237 40.9 128.49 1313,82 459 210.681 21,4243 45.9 144,20 1654,68
410 168.100 20,2485 41.0 128,81 1320.25 460 211.600 21,4476 46.0 144.51 1661.90
411 168.921 20,2731 41.1 129.12 1326,70 461 212.521 21,4709 46.1 144,83 1669.14
412 169.744 20,2978 41.2 129.43 1333.17 462 213.444 21,4942 46.2 145.14 1676,39
413 170,569 20,3224 41.3 129,75 1339.65 463 214.369 21,5174 46.3 145,46 1683.65
414 171.396 20,3470 41.4 130.06 1346,14 464 215.296 21,5407 46.4 145.77 1690.93
415 172.225 20,3715 41.5 130,38 1352.65 465 216.225 21,5639 46.5 146.08 1698,23
416 173.056 20,3961 41.6 130,69 1359.18 466 217.156 21,5870 46.6 146,40 1705,54
417 173.889 20,4206 41.7 131,00 1365.72 467 218.089 21,6102 46.7 146,71 1712,87
418 174.724 20,4450 41.8 131,32 1372.28 468 219.024 21,6333 46.8 147,03 1720.21
419 175.561 20,4695 41.9 131 63 1378,85 469 219.961 21,6564 46.9 147,34 1727,57
420 176.400 20,4939 42.0 131,95 1385.44 470 220.900 21,6795 47.0 147,65 1734.94
421 177.241 20,5183 42.1 132,26 1392,05 471 221.841 21,7025 47.1 147,97 1742,34
422 178.084 20,5426 42.2 132,58 1398,67 472 222.784 21,7256 47.2 148,28 1749.74
423 179.929 20,5670 42.3 132,89 1405.31 473 223.729 21,7486 47.3 148,60 1757.16
424 179 776 20,5913 42.4 133,20 1411.96 474 224.676 21,7715 47.4 148,91 1764.60
425 180.625 20,6155 42.5 133,52 1418.63 475 225.625 21,7945 47.5 149,23 1772.05
426 181.476 20,6398 42.6 133,83 1425.31 476 226.576 21,8174 47.6 149,54 1779.52
427 182.329 20,6640 42.7 134,15 1432.01 477 227.529 21,8403 47.7 149,85 1787,01
428 183.184 20,6882 42.8 134,46 1438.72 478 228.484 21,8632 47.8 150,17 1794,51
429 184.041 20,7123 42.9 134,77 1445.45 479 229.441 21,8861 47.9 150,48 1802,03
430 184.900 20,7364 43.0 135,09 1452,20 480 230.400 21,9089 48.0 150,80 1809,56
431 185.761 20,7605 43.1 135,40 1458.96 481 231.361 21,9317 48.1 151,11 1817,11
432 186.624 20,7846 43.2 135,72 1465.74 482 232.324 21,9545 48.2 151,43 1824,67
433 187.489 20,8087 43.3 136,03 1472,54 483 233.289 21,9773 48.3 151,74 1832,25
434 188.356 20,8327 43.4 136,35 1479.34 484 234.256 22,0000 48.4 152,05 1839.84
435 189.225 20,8567 43.5 136,66 1486,17 485 235.225 22,0227 48.5 152,37 1847.45
436 190.096 20,8806 43.6 136,97 1493.01 486 236.196 22,0454 48.6 152,68 1855,08
437 190.969 20,9045 43.7 137.29 1499,87 487 237.169 22,0681 48.7 153.00 1862.72
438 191.844 20,9284 43.8 137,60 1506.74 488 238.144 22,0907 48.8 153.31 1870,38
439 192.721 20,9523 43.9 137.92 1513.63 489 239.121 22,1133 48.9 153,62 1878.05
440 193.600 20,9762 44.0 138.23 1520,53 490 240.100 22,1359 49.0 153.94 1885.74
441 194.481 21,0000 44.1 138,54 1527.45 491 241.081 22,1585 49.1 154,25 1893.45
442 195.364 21,0238 44.2 138.86 1534,39 492 242.064 22,1811 49.2 154.57 1901.17
443 196.249 21,0476 44.3 139,17 1541.34 493 243.049 22,2036 49.3 154,88 1908.90
444 197.136 21,0713 44.4 139.49 1548.30 494 244.036 22,2261 49.4 155,19 1916.65
445 198.025 21,0950 44.5 139,80 1555.28 495 245.025 22,2486 49.5 155.51 1924,42
446 198.916 21,1187 44.6 140.12 1562.28 496 246.016 22,2711 49.6 155,82 1932.21
447 199.809 21,1424 44.7 140.43 1569.30 497 247.009 22,2935 49.7 156.14 1940,00
448 200.704 21,1660 44.8 140,74 1576,33 498 248.004 22,3159 49.8 156,45 1947,82
449 201.601 21,1896 44.9 141.06 1583,37 499 249.001 22,3383 49.9 156.77 1955.65
450 202.500 21,2132 45,0 141,37 1590,43 500 250.000 22,3607 50,0 157.08 1963,50

3
34 EN CYCLOPED IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

Patratul, Radacina patrata, Diametrul, Lungimea cercului si

suprafa{a cercului (urmare)

n re2 211 71 d 2X n d 3X n
nxd n nl 2i/;r nxd
o' 4 Vn o 4
1
501 251.001 22,3830 50,1 157,39 1971,36 551 303.601 23,4734 55,1 173,10 2384,48
502 252.004 22,4054 50,2 157,71 1979,23 552 304.704 23,4947 55,2 173,42 2393,14
503 253.009 22,4277 50,3 158,02 1987,13 553 305.809 23,5160 55,3 173,73 2401,82
504 254.016 22,4499 50,4 158,34 1995,04 554 306.916 23,5372 55,4 174,04 2410,51
505 255.025 22,4722 50,5 158,65 2002,96 555 308.025 23,5584 55,5 174,36 2419,22
506 256.036 22,4944 50,6 158,97 2010,90 556 309.136 23,5797 55,6 174,67 2427,95
507 257.049 22,5167 50,7 159,28 2018,86 557 310.249 23,6008 55,7 174,99 2436,69
508 258.064 22,5389 50,8 159,59 2026,83 558 311.364 23,6220 55,8 175,30 2445,45
509 259.081 22,5610 50,9 159,91 2034,82559 312,481 23,6432 55,9 175,62 2454,22
510 260.100 22,5832 51,0 160,22 2042,82 560 313.600 23,6643 56,0 175,93 2463,01
511 261.121 22,6053 51,1 160,54 2050,84 561 314.721 23,6854 56,1 176,24 2471,81
512 262.144 22,6274 51,2 160,85 2058,87 562 315.844 23,7065 56,2 176,56 2480,63
513 263.169 22,6495 51,3 161,16 2066,92 563 316.969 23,7276 56,3 176,87 2489,47
514 264.196 22,6716 51,4 161,48 2074,99 564 318.096 23,7487 56,4 177,19 2498 ,32.
515 265.225 22,6936 51,5 161,79 2083,07 565 319.225 23,7697 56,5 177,50 2507,19
516 266.256 22,7156 51,6 162,11 2091,17 566 320.356 23,7908 56,6 177.81 2516,07
517 267.289 22,7376 51,7 162,42 2099,28 567 321.489 23,8118 56,7 178,13 2524,97
518 268.324 22,7596 51,8 162,73 2107,41 568 322.624 23,8328 56,8 178,44 2533,88
519 269.361 22,7816 51,9 163,05 2115,56 569 323.761 23,8537 56,9 178,76 2542,81
520 270.400 22,8035 52,0 163,36 2123,72 570 324.900 23,8747 57,0 179,07 2551,76
521 271.441 22,8254 52,1 163,68 2131,89 571 326.041 23,8956 57,1 179,39 2560,72
522 272.484 22,8473 52,2 163,99 2140,08 572 327.184 23,9165 57,2 179,70 2569,70
523 273.529 22,8692 52,3 164,31 2148,29 573 328.329 23,9374 57,3 180,01 2578,69
524 274.576 22,8910 52,4 164,62 2156,51 574 329.476 23,9583 57,4 180,33 2587,70
525 275.625 22,9129 52,5 164,93 2164,75 575 330.625 23,9792 57,5 180,64 2596,72
526 276.676 22,9347 52,6 165,25 2173,01 576 331.776 24,0000 57,6 180,96 2605,76
527 277.729 22,9565 52,7 165,56 2181,28 577 332.929 24,0208 57,7 181,27 2614,82
528 278.784 22,9783 52,8 165,88 2189,56 578 334.084 24,0416 57,8 181,58 2623,89
529 279.841 23,0000 52,9 166,19 2197,87 579 335.241 24,0624 57,9 181,90 2632,98
530 280.900 23,0217 53,0 166,50 2206,18 580 336.400 24,0832 58,0 182,21 2642,081
531 281.961 23,0434 53,1 166,82 2214,52 581 337.561 24,1039 58,1 182,53 2651,20
532 283.024 23,0651 53,2 167,13 2222,87 582 338.724 24,1247 58,2 182,84 2660,33
533 284.089 23,0868 53,3 167,45 2231,23 583 339.889 24,1454 58,3 183,16 2669,48
534 285.156 23,1084 53,4 167,76 2239,61 584 341.056 24,1661 58,4 183,47 2678,65
535 286.225 23,1301 53,5 168,08 2248,01 585 342.225 24,1868 58,5 183,78 2687,83
536 287,296 23,1517 53,6 168,39 2256,42 586 343.396 24,2074 58,6 184,10 2697,01
537 288.369 23,1733 53,7 168,70 2264,84 587 344.569 24,2281 58,7 184,41 2706,24
538 289.444 23,1948 53,8 169,02 2273,29 588 345.744 24,2487 58,8 184,73 2715,47
539 290.521 23,2164 53,9 169,33 2281,75 589 346.921 24,2693 58,9 185,04 2724,71
540 291.600 23,2379 54,0 169,65 2290,22 590 348.100 24,2899 59,0 185,35 2733,97
541 292.681 23,2594 54,1 169,96 2298,71 591 349.281 24,3105 59,1 185,67 2743,25
542 293.764 23,2809 54,2 170,27 2307,22 592 350.464 24,3311 59,2 185,98 2752,54
543 294.849 23,3024 54,3 170,59 2315,74 593 351.649 24,3516 59,3 186,30 2761,84
544 295.936 23,3238 54,4 170,90 2324,28 594 352.836 24,3721 59,4 186,61 2771,17
545 297.025 23,3452 54,5 171,22 2332,83 595 354.025 24,3926 59,5 186,93 2780,51
546 298.116 23,3666 54,6 171,53 2341,40 596 355.216 24,4131 59,6 187,24 2789,86
547 299.209 23,3880 54,7 171,85 2349,98 597 356.409 24,4336 59,7 187,55 2799,23
548 300.304 23,4094 54,8 172,16 2358,58 598 357.604 24,4540 59,8 187,87 2808,62
549 301.401 23,4307 54,9 712,47 2367 ,20 !599 358.801 24,4745 59,9 188,18 2818,02
550 302.500 23,4521 55,0 172,79 2375,83 600 360.000 24,4949 60,0 188,50 2827,43
 C U N O § T IN fB E L E JIE N T A R E § T IIN T IF IC E 35

Patrataul, Rddacina patrata, Diametrul, Lungimea cercului si

suprafafa cercului (urmare)

2-i/“ d2x it d2X TC

n Jl2 t:X d n n2 tvx d
o' 4 2V» o’ 4

601 361.201 24,5153 60,1 188,81 2836,87 651 423.801 25,5147 65.1 204,52 3328.53
602 362.404 24,5357 60,2 189.12 2846.31 652 425.104 25,5343 65.2 204.83 3338.76
603 363.609 24,5561 60.3 189,44 2855.78 653 426.409 25,5539 65.3 205,15 3349.01
604 364.816 24,5764 60.4 189.75 2865.26 654 427.716 25,5734 65.4 205.46 3359.27
605 366.025 24,5967 60.5 190,07 2874.75 655 429.025 25,5930 65.5 205.77 3369,55
606 367.236 24,6171 606 , 190.38 2884.26 656 430.336 25,6125 65.6 206,09 3379,85
607 368.449 24,6374 60.7 190,70 2893.79 657 431.649 25,6320 65.7 206.40 3390,16
608 369.664 24,6577 60.8 191,01 2903.34 658 432.964 25,6515 65.8 206,72 3400.49
609 370.881 24,6779 60.9 191.32 2912.89 659 434.281 25,6710 65.9 207.03 3410.84
610 372.100 24,6982 61,0 191,64 2922.47 660 435.600 25,6905 66,0 207,35 3421,19
611 373.321 24,7184 61,1 191.95 2932.06 661 436.921 25,7099 66,1 207.66 3413,57
612 374.544 24,7386 61,2 192,27 2941,66 662 438.244 25,7294 66,2 207.97 3441,96
613 375.769 24,7588 61.3 192.58 2951,28 663 439.569 25,7488 66.3 208,29 3452.37
614 376.996 24,7790 61.4 192.89 2960.92 664 440.896 25,7682 66.4 208,60 3462.79
615 378.225 24,7992 61.5 193,21 2970.57 665 442.225 25,7876 66.5 208,92 3473,23
616 379.456 24,8193 61.6 193,52 2980.24 666 443.556 25,8070 66.6 209,23 3483.68
617 380.689 24,8395 61.7 193,84 2989.92 667 444.889 25,8263 66.7 209,54 3494,15
618 381.924 24,8596 61.8 194,15 2999.62 668 446.224 25,8457 66.8 209,86 3504.64
619 383.161 24,8797 61.9 194,47 3009.34 669 447.561 25,8650 66.9 210,17 3515,14
620 384.400 24,8998 62,0 194,78 3019.07 670 448.900 25.8844 67.0 210,49 3525.65
621 385.641 24,9199 62,1 195,09 3028,82 671 450.241 25,9037 67.1 210,80 3536,18
622 386.884 24,9399 62,2 195,41 3038.58 672 451.584 25,9230 67.2 211,12 3546,73
623 388.129 24,9600 62.3 195,72 3048.36 673 452.929 25,9422 67.3 211,43 3557,30
624 389.376 24,9800 62.4 196,04 3058.15 674 454.276 25,9615 67.4 211,74 3567,88
625 390.625 25,0000 62.5 196,35 3067.96 675 455.625 25,9808 67.5 212,06 3578,47
626 391,876 25,0200 62.6 196,66 3077.79 676 456.976 26,0000 67.6 212,37 3589.08
627 393.129 25,0400 62.7 196,98 3087.63 677 458.329 26,0192 67.7 212,69 3599,71
628 394.384 25,0599 62.8 197,29 3097.48 678 459.684 26,0384 67.8 213,00 3610,35
629 395.641 25,0799 62.9 197,61 3107.36 679 461.041 26,0576 67.9 213,31 3621.01
630 396.900 25,0998 63.0 197,92 3117.25 680 462.400 26,0768 68,0 213,63 3631.68
631 398.161 25,1197 63.1 198,24 3127.15 681 463.761 26,0960 68,1 213,94 3642.37
632 399.424 25,1396 63.2 198,55 3137.07 682 465.124 26,1151 68,2 214,26 3653.08
633 400.689 25,1595 63.3 198,86 3147,00 683 466.489 26,1343 68.3 214,57 3663.80
634 401.956 25,1794 63.4 199,18 3156.96 684 467.856 26,1534 68.4 214,89 3674.53
635 403.225 25,1992 63.5 199,49 3166.92 685 469.225 26,1725 68.5 215,20 3685.28
636 404.496 25,2190 63.6 199,81 3176.90 686 470.596 26,1916 68.6 215,51 3696,05
637 405.769 25,2389 63.7 200.12 3186.90 687 471.969 26,2107 68.7 215.83 3706.84
638 407.044 25,2597 63.8 200,43 3196.92 688 473.344 26,2298 68.8 216,14 3717,64
639 408.321 35,2784 63.9 200.75 3206,95 689 474.721 26,2488 68.9 216.46 3728.45
640 409.600 25,2982 64.0 201,06 3216,99 690 476.100 26,2679 69.0 216.77 3739.28
641 410.881 25,3180 64.1 201.38 3227,05 691 477.481 26,2869 69.1 217,08 3750,13
642 412.164 25,3377 64.2 201,69 3237,13 692 478.864 26,3059 69.2 217.40 3760,99
643 413.449 25,3574 64.3 202,00 3247,22 693 480.249 26,3249 69.3 217,71 3771,87
644 414.736 25,3772 64.4 202.32 3257,33 694 481.636 26,3439 69.4 218.03 3782.76
645 416.025 25,3969 64.5 202,63 3267,45 695 483.025 26,3629 69.5 218,34 3793,67
646 417.316 25,4165 64.6 202.95 3277.59 696 484.416 26,3818 69.6 218.66 3804,59
647 418.609 25,4362 64.7 203,26 3287.75 697 485.809 26,4008 69.7 218.97 3815.54
648 419.904 25,4558 64.8 203.58 3297.92 698 487.204 26,4197 69.8 219,28 3826.49
649 421.201 25,4755 64.9 203.89 3308,10 699 488.601 26,4386 69.9 219,60 3837.46
650 422.500 25,4951 65,0 204 ,20. 3318.31 700 490.000 26,4575 70,0 219,91 3848,45

3
36 EN CYCLOPED IA IN VE N f l U N IL 0 R T E IIN IC E

Patratul, Rddacina patrata, Diametrul, Lungimea cercului si

suprafata cerculu (urmare)
d?X n „2 *8 d 2X n
n Jl2 Vn Jl ~Xcl
o' \n
4 o' 4

701 491.401 26,4764 70,1 220,23 3859,45 751 564.001 27,4044 75,1 235,93 4429,65
702 492.804 26,4953 70,2 220,54 3870 ,4 r 755 565.504 27 .422 C 75,2 236,25
4441,46
703 494.209 26,5141 70,3 220,85 3881,51 75E 567.009 27,4408 75,£ 236,56 445348
704 495.616 26,5330 70,4 221 ,r 3892,56 '754 568.516 27,4591 75,4 236,88 446541
705 497.025 26,5518 70,5 221,48 3903,63 !755 570.025 27,4773 75,5 237,19 4476,97
706 498.436 26,5707 70,6 221,80 3914,71 756 571.536 27,4955 75,6 237,50 448843
707 499.849 26,5895 70,7 222,11 3925,80 757 573.049 27,5136 75,7 237,82 4500^72
708 501.264 26,6083 70,8 222,43 3936,92 758 574.564 27,5318 75,8 238,13 4512,62
709 502.681 26,6271 70,9 222,74 3948,05 759 576.081 27,5500 75,9 238,45 4524,53
710 504.100 26,6458 71,0 223,05 3959,19 760 577.600 27,5681 76,0 238,76 4536,46
711 505.521 26,6646 71,1 223,37 3970,35 761 579.121 27,5862 76,1 239,08 454841
712 506.944 26,6833 71,2 223,68 3981,53 762 580.644 27,6043 76,2 239,39 4560,37
713 508.369 26,7021 71,3 224,00 3992,72 763 582.169 27,6225 76,3 239,70 457244
714 509.796 26,7208 71,4 224,31 4003,93 764 583.696 27,6405 76,4 240,02 4584,34
715 511.225 26,7395 71,5 224,62 4015,15 765 585.225 27,6586 76,5 24,033 4596,35
716 512.656 26,7582 71,6 224,94 4026,39 766 586.756 27,6767 76,6 240.65 4608 37
717 514.089 26,7769 71,7 225,25 4037,65 767 588.289 27,6948 76,7 240'96 4620 41
718 515.524 26,7955 71,8 225,57 4048,92 768 589.824 27,7128 76,8 241,27 4632,47
719 516,961 26,8142 71,9 225,88 4060,20 769 591.361 27,7308 76,9 241,59 464444
720 518.400 26,8328 72,0 226,19 4071,50 770 592.900 27,7489 77,0 241,90 4656,63
721 519.841 26,8514 72,1 226,51 4082,82 771 594.441 27,7669 77,1 242,22 466843
722 521.284 26,8701 72,2 226,82 4094,16 772 595.994 27,7849 77,2 242,53 468045
723 522.729 26,8887 72,3 227,14 4105,50 773 597.529 27,8029 77,3 242,85 469248
724 524.176 26,9072 72,4 227,45 4116,87 774 599.076 27,8209 77,4 243,16 4705 ,1 3
725 525.625 26,9258 72,5 227,77 4128,25 775 600.625 27,8388 77,5 243,-47 471740
726 527.076 26,9444 72,6 228,08 4139,65 776 602.176 27,8568 77,6 243,79 4729,48
727 528.529 26,9629 72,7 228,39 4151,07 777 603.729 27,8747 77,7 244,10 474148
728 529.984 26,9815 72,8 228,71 4162,48 778 605.284 27,8927 77,8 244,42 4753 4 9
729 531.441 27,0000 72,9 229,02 4173,93 779 606.841 27,9106 77,9 244,73 476642
730 532.900 27,0185 73,0 229,34 4185,39 780 608.400 27,9285 78,0 245,04 4778 4 6
731 534.361 27,0370 73,1 229,65 4196,86 781 609.961 27,9464 78,1 245,36 479042
732 535.824 27,0555 73,2 229,97 4208 ,35!782 611.524 27,9643 78,2 245,67 480240
733 537.289 27,0740 73,3 230,28 4219,86 783 613.089 27,9821 78,3 245,99 481549
734 538.756 27,0924 73,4 230,59 4231,38 784 614.656 28,0000 78,4 246,30 482740
735 540.225 27,1109 73,5 230,91 4242 ,93 ' 785 616.225 28,0179 78,5 246,62 483942
736 541.696 27,1293 73,6 231,22 4254,47 786 617.796 28,0357 78,6 246,93 4852/16
737 543.169 27,1477 73,7 231,54 4266,04 787 619.369 28,0535 78,7 247,24 486441
738 544.644 27,1662 73,8 231,85 4277,62 788 620.944 28,0713 78,8 247,56 487648
739 546.121 27,1846 73,9 232,16 4289,22 789 622.521 28,0891 78,9 247,87 4889127
740 547.600 27,2029 74,0 232,48 4300,84 790 624.100 28,1069 79,0 248.19 4901.67
741 549.081 27,2213 74,1 232,79 4312,47 791 625.681 28,1247 79,1 24840 4914.09
742 550.564 27,2397 74,2 233,11 4324,12 792 627.264 28,1425 79,2 248,81 492642
743 552.048 27,2580 74,3 235,42 4335,78 793 628.849 28,1603 79,3 249,13 493847
744 553.536 27,2764 74,4 233,73 4347,47 794 630.436 28,1780 79,4 249,44 ±95143
745 555.025 27,2947 74,5 234,05 4359,16 795 632.025 28,1957 79,5 249,76 ±963,91
746 556.515 27,3130 74,6 234,36 4370,87 796 633.616 28,2135 79,6 250,07 ±976 /±l
747 558.009 27,3313 74,7 234,68 4382,59 797 535.209 28,2312 79,5 250,38 ±98842
748 559.504 27,3496 74,8 234,99 4394,33 798 336.804 28,2489 79,8 250,70 ±001,45
749 561.001 27,3679 74,9 235,31 4406,091 799 338.401 28,2666 79,9 251,01 501349
750 562.500 27,3861 75,0 235,62 ±417,86 100 340.000 28,2834 30,0 251,33 ±02645
 C U N O $T IN T E E L E M B N T A R E $ T IIN T IF IC E 37

Patratul, Radacina patrata, Diametral, Lungimea cercului si

suprufafa cercului (urmare)
^3 d2X 7t *3 d 2 Xv:
n n2 tx x d n ir rzXd
2Vn o' 4 o' 4

801 641.601 28,3019 80,1 251,64 5039,12 851 724.201 29,1719 85,1 267,35 5687,86
802 643.204 28,3196 80,2 251,96 5051,71 852 725.904 29,1890 85,2 267,66 5701,24
803 644.809 28,3373 80,3 252,27 5064,32 853 727.609 29,2062 85,3 267,98 5714,63
804 646.416 28,3549 80,4 252,58 5076,94 854 729.316 29,2233 85,4 268,29 5728,03
805 648.025 28,3725 80,5 252,90 5089,58 855 731.025 29,2404 85,5 268,61 5741,46
806 649.636 28,3901 80,6 253,21 5102,23 856 732.736 29,2575 85,6 268,92 5754,90
807 651.249 28,4077 80,7 253,53 5114,90 857 734.449 29,2746 85,7 269,23 5768,35
808 652.864 28,4253 80,8 253,84 5127,58 858 736.164 29,2916 85,8 269,55 5781,82
809 654.481 28,4429 80,9 254,15 5140,28 859 737.881 29,3087 85,9 269,86 5795,30
810 656.100 28,4605 81,0 254,47 5153,00 860 739.600 29,3258 86,0 270,18 5808,80
811 657.721 28,4781 81,1 254,78 5165,73 861 741,321 29,3428 86,1 270,49 5822,32
812 659.344 28,4956 81,2 255,10 5178,48 862 743.044 29,3598 86,2 270,81 5835,85
813 660.969 28,5132 81,3 255,41 5191,24 863 744.769 29,3769 86,3 271,12 5849,40
814 662.596 28,5307 81,4 255,73 5204,02 864 746.496 29,3939 86,4 271,43 5862,97
815 664.225 28,5482 81,5 256,04 5216,81 865 748.225 29,4109 86,5 271,75 5876,55
816 665.856 28,5657 81,6 256,35 5229,62 866 749.952 29,4279 86,6 272,06 5896,14
817 667.489 28,5832 81,7 256,67 5242,45 867 751.689 29,4449 86,7 272,38 5903,75
818 669.124 28,6007 81,8 256,98 5255,29 868 753.424 29,4618 86,8 272,69 5917,38
819 670.761 28,6182 81,9 257,30 5268,14 :869 755.161 29,4788 86,9 273,00 5931,02
820 672.400 28,6356 82,0 257,61 5281,02 870 756.900 29,4958 87,0 273,32 5944,68
821 674.041 28,6531 82,1 257,92 5293,91 871 758.641 29,5127 87,1 273,63 5958,35
822 675.684 28,6705 82,2 258,24 5306,81 872 760.384 29,5296 87,2 273,95 5972,04
823 677.329 28,6880 82,3 258,55 5319,73 873 762.129 29,5466 87,3 274,26 5985,75
824 678.976 28,7054 82,4 258,87 5332,67 874 763.876 29,5635 87,4 274,58 5999,47
825 680.624 28,7228 82,5 259,18 5345,62 875 765.625 29,5804 87,5 274,89 6013,20
826 682.276 28,7402 82,6 259,50 5358,58 876 767.376 29,5973 87,6 275,20 6026,96
827 683,929 28,7576 82,7 259,81 5371,57 877 769.129 29,6142 87,7 275,52 6040,73
828 685.584 28,7750 82,8 260,12 5384,56 878 770.884 29,6311 87,8 275,83 6054,51
829 687.241 28,7924 82,9 260,44 5307,58 879 772.641 29,6479 87,9 276,15 6068,31
830 688.900 28,8097 83,0 260,75 5410,61 880 774.400 29,6648 88,0 276,46 6082,12
831 690.561 28,8271 83,1 261,07 5423,65 881 776.161 29,6816 88,1 276,77 6095,95
832 692.224 28,8444 83,2 261,38 54,3671 882 777.924 29,6985 88,2 277,09 6109,80
833 693.889 28,8617 83,3 261,69 5449,79 883 779.689 29,7153 88,3 277,40 6123,66
834 695.556 28,8791 83,4 262,01 5462,88 884 781.456 29,7321 88,4 277,72 6137,54
835 697.225 28,8964 83,5 262,32 5475,99 885 783.225 29,7489 88,5 278,03 6151,43
836 698.896 28,9137 83,6 262,64 5489,12 886 784.996 29,7658 88,6 278,35 6165,34
837 700.569 28,9310 83,7 262,95 5502,26 887 786.769 29,7825 88,7 278,66 6179,27
838 702.244 28,9482 83,8 263,27 5515,41 888 788.544 29,7993 88,8 278,97 6193,21
839 703.921 28,9655 83,9 263,58 5528,58 ,889 790.321 29,8161 88,9 279,29 6207,17
840 705.600 28,9828 84,0 263,89 5541,77 890 792.100 29,8329 89,0 279,60 6221,14
841 707.281 29.0000 84,1 264,21 5554,97 891 793.881 29,8496 89,1 279,92 6235,13
842 708.964 29,0172 84,2 264,52 5568,19 892 795.664 29,8664 89,2 280,23 6249,13
843 710.649 29,0345 84,3 264,84 5581,42 893 797.449 29,8831 89,3 280,54 6263,15
844 712.336 29,0517 84,4 265,15 5594,67 894 799.236 29,8998 89,4 280,86 6277,18
845 714.025 29,0689 84,5 265,46 5607,94 895 801.025 29,9166 89,5 281,17 6291,24
846 715.716 29,0861 84,6 265,78 5621,22 896 802.816 29,9333 89,6 281,49 6305,30
847 717.409 29,1033 84,7 266,09 5634,52 897 804.609 29,9500 89,7 281,80 6319,38
848 719.104 29,1204 84,8 266,41 5647,83 898 806.404 29,9666 89,8 282,12 6333,48
849 720.801 29,1376 84,9 266,72 5661.16 899 808.201 29,9833 89,9 282,43 6347,60
850 722.500 29,1548 85,0 267,04 5674,50 ,900 810.000 30.0000 90,0 282,74 6361,73
38 ENCYCLOPED IA IN V E N rf IU N IL O R T E H N IC E

P atratu l , R ad acin a p atrata , Diametvul , Lu n gim ea cercului si

su p rafafa cercului ( urmare )

0,1 d
2ir“ d 2x n T-< d 2X 7T
n n2 n n2 7Tx d

X
In 4 o' 4

901 811.801 30,0167 90.1
902 813.604 30,0333 90.2
903 815.409 30,0500 90.3
904 817.216 30,0666 90.4
905 819.025 30,0832 90.5
906 820.836 30,0998 90.6
907 822.649 30,1164 90.7
908 824.464 30,1330 90.8
909 826.281 30,1496 90.9
910 828.100 30,1662 91.0
911 829.921 30,1828 91.1
912 831.744 30,1993 91.2
913 833.569 30,2159 91.3
914 835.396 30,2324 91.4
915 837.225 30,2490 91.5
916 839.056 30,2655 91.6
917 840.889 30,2820 91.7
918 842.724 30,2985 91.8
919 844.561 30,3150 91.9
920 846.400 30,3315 92.0
921 848.241 30,3480 92.1
922 850.084 30,3645 92.2
, 923 851.929 30,3809 92.3
924 853.776 30,3974 92.4
925 855.625 30,4138 92.5
926 857.476 30,4302 92.6
927 859.329 30,4467 92.7
928 861.184 30,4631 92.8
929 863.041 30,4795 92.9
930 864.900 30,4959 93.0
931 866.761 30,5123 93.1
932 868.624 30.5287 93.2
933 870.489 30,5450 93.3
934 872.356 30,5614 93.4
935 874.225 30,5778 93.5
936 876.096 30,5941 93.6
937 877.969 30,6105 93.7
938 879.844 30,6268 93.8
939 881.721 30,6431 93.9
940 883.600 30,6594 94.0
941 885.481 30,6757 94.1
942 887.364 30,6920 94.2
943 889.249 30,7083 94.3
944 891.136 30,7246 94.4
945 893.025 30,7409 94.5
946 894.916 30,7571 94.6
947 896.809 30,7734 94.7
948 898.704 30.7896 94.8
949 900.601 30.8058 94.9
950 902.500 30,8221 95,0
283,06 6375.87 [951 904.401 30,8383 95.1 298,77 7103.15
283.37 6390.03 952 906.304 30,8545 95.2 299.08 7118.09
283,69 6404.21 953 908.209 30,8707 95.3 299.39 7133.06
284.00 6418.40 954 910.116 30,8869 95.4 299,71 7148.03
284.31 6432,61 955 912.025 30,9031 95.5 300.02 7163.03
284,63 6446.83 956 913.936 30,9192 95.6 300,34 7178.04
284.94 6461.07 957 915.849 30,9354 95.7 300.65 7193.06
285,26 6475.33 958 917.764 30,9516 95.8 300.96 7208.10
285.57 6489.60 959 919.681 30,9677 95.9 301,28 7223.16
285.88 6503.88 960 921.600 30,9839 96.0 301.59 7238,23
286,20 6518.18 961 923.521 31,0000 96.1 301,91 7253.32
286.51 6532,50 962 925.444 31,0161 96.2 302.22 7268,42
286,83 6546.84 963 927.369 31,0322 96.3 302,54 7283,54
287.14 6561.18 964 929.296 31,0483 96.4 302.85 7298,67
287,46 6575,55 965 931.225 31,0644 96.5 303,16 7313,82
287,77 6589,93 966 933.156 31,0805 96.6 303,48 7328,99
288,08 6604.33 967 935.089 31,0966 96.7 303,79 7344.17
288,40 6618,74 968 937.024 31,1127 96.8 304,11 7359.37
288,71 6633,17 969 938.961 31,1288 96.9 304,42 7374.58
289,03 6647.61 970 940.900 31,1448 97.0 304,73 7389.81
289,34 6662.07 971 942.841 31,1609 97.1 305,05 7405.06
289,65 6676.54 972 944.784 31,1769 97.2 305,36 7420.32
289,97 6691.03 973 946.729 31,1929 97.3 305,68 7435.59
290,28 6705.54 974 948.676 31,2090 97.4 305,99 7450,88
290,60 6720,06 975 950.625 31,2250 97.5 306,31 7466,19
290,91 6734,60 976 952.576 31,2410 97.6 306,62 7481,51
291,23 6749.15 977 954.529 31,2570 97.7 306,93 7496,85
291,54 6763,72 978 956.484 31,2730 97.8 307.25 7512.21
291,85 6778,31 979 958.441 31,2890 97.9 307,56 7527,58
292,17 6792,91 980 960.400 31,3050 98.0 307,88 7542,96
292,48 6807.52 981 962.361 31,3209 98.1 308,19 7558.37
292,80 6822.16 982 964.324 31,3369 98.2 308,50 7573,78
293,11 6836.80 983 966.289 31,3528 98.3 308,82 7589.22
293,42 6851,47 984 968.256 31,3688 98.4 309,13 7604,66
293,74 6866.15 985 970.225 31,3847 98.5 309,45 7620.13
294,05 6880.84 986 972.196 31,4006 98.6 309,76 7635.61
294.37 6895.55 987 974.169 31,4166 98.7 310.08 7651.11
294,68 6910,28 988 976.144 31,4325 98.8 310.39 7666.62
295.00 6925,02 989 978.121 31,4484 98.9 310,70 7682.14
295.31 6939,78 990 980.100 31,4643 99.0 311.02 7697,69
295,62 6954.55 991 982.081 31,4802 99.1 311,33 7713,25
295.94 6969.34 992 984.064 31,4960 99.2 311.65 7728.82
296,25 6984.15 993 986.049 31,5119 99.3 311.96 7744,41
296.57 6998,97 994 988.036 31,5278 99.4 312,27 7760,02
296.88 7013.80 995 990.025 31,5436 99.5 312.59 7775,64
297,19 7028,65 996 992.016 31,5595 99.6 312,90 7791.28
297.51 7043.52 997 994.009 31,5753 99.7 313.22 7806,93
297,82 7058.40 998 996.004 31,5911 99.8 313,53 7822.60
298.14 7073,30 999 998.001 31,6070 99.9 313.85 7838.28
298,45 7088.22 100 000.000 31.6228 1000 314.26 7854,00
 CU N O ijT IN TE E L E JIE N T A R E § T IIN T IF IC E 39

TABELA II

n3 n n3 3}'n n n3 In
n

1 1,0000 51 132.651 3,7084 101 1.030.301 ■4,6570

2 8 1.2599 52 140.608 3,7325; 102 1.061.208 4,6723
3 27 1,4422s 53 148.877 3,7563; 103 1.092.727 4,6875
4 64 1,5874 54 157.464 3,7798' 104 1.124.864 4,7027
K 125 1,7100’ 55 166.375 3,8030 105 1.157.625 4,7177
g 216 1/171! 56 175.616 3/259 106 1.191.016 4,7326
343 1,9129 57 185.193 3/485 107 1.225.043 4,7475
7
8 512 2„0000: 58 195.112 3,8709' 108 1.259.712 4,7622
9 729 2,0801: 59 205.379 3/930, 109 1.295.029 4,7769
in 1.000 2,1544 60 216.000 3,9149 110 1.331.000 4,7914
! n 1.331 2,2240 61 226.981 3,9365: 111 1.367.631 4/059
19 1.728 2,2894 62 238.328 3,9579; 112 1.404.928 4/203
1 12 2.197 2,3513; 63 250.047 3,97911 113 1.442.897 4/346
; 14 2.744 2,4101 64 262.144 4,0000 114 1.481.544 4/488
I 15 3.375 2,4662; 65 274.625 4,0207| 115 1.520.875 4,8629
16 4.096 2,5198j 66 287.496 4,0412 116 1.560.896 4,8770
17 4.913 2;5713( 67 300.763 4,0615] 117 1.601.613 4/910
: 1R 5.832 2,6207! 68 314.432 4,0817 118 1.643.032 4,9049
| iq 6.859 2,6684' 69 328.509 4,1016 119 1.685.159 4,9187
26 8.000 2,7144 70 343.000 4,1213 120 1.728.000 4,9324
9/1 9.261 2,7589 71 357.911 4,1408 121 1.771.561 4,9461
! 92 10.648 2,8020 72 373.248 4,1602 122 1/15.848 4,9597
23 12.167 2/439 73 389.017 4,1793 123 1/60.867 4,9732
24 13.824 2,8845 74 405.224 4,1983 124 1.906.624 4,9866
I 25 15.625 2,9240 75 421.875 4,2172 125 1.953.125 5,0000
.■ 26 17.576 2,9625 76 438.976 4,2358 126 2.000.376 5,0133
: 27 19.683 3,0000 77 456.533 4,2543 127 2.048.383 5,0265
' 28 21,952 3,0366 78 474.552 4.2727 128 2.097.152 5,0397
• 29 24.389 3,0723 79 493.039 4,2908 129 2.146.689 5,0528
36 27.000 3,1072 80 512.000 4,3089 130 2.197.000 5,0658
31 29,791 3,1414 81 531.441 4,3267 131 2.248.091 5,0788
32 32/68 3,1748 82 551.368 4,3445 132 2.299.968 5,0916
; 33 35,937 3,2075 83 571.787 4,3621 13c 2.352.637 5,1045
34 39/04 3,2396 84 592.704 4,3795 134 2.406.104 5,1172
35 42.875 3,2711 85 614.125 4,3968 135 2.460.375 5,1299
1 36 46.656 .3,3016 8C 636.056 4,4140 136 2.515.456 5,1426
3^ 50.65c 3,3322 8 " 658.505 4,4310; 13' 2.571.353 5,1551
: 3? 54.875 3,3626 81 681.472 4,4480 13! 2.628.072 5,1676
31 59.315 3,3915 86 704.966 4,464'’ 13< 2.685.611 5,1801
' 46 64.00( 3.420C). 9( 729.00C 4,4814 14( 2.744.00C 5,1925
4' 68.92' 3,4485 91 753.571 4,4976 14 2.803.221 5,2048
i i'4‘ 74.08! 3,476( 95 778.68! 4,514'b1 14 2 2.863.28! 5,2171
4! 79.50 3,503'C 9! 804.35' 4,530! 14 3 2.924.20 5,2293
’ 4- 85.18'* 3,530 9-t 830.58' 4,546' 14 4 2.985.98' 5,2415
4 91.12 5 3,556 ) 9 5 857.37 4,562‘ 145 3.048.62 5,2536
' 43 97.33 5 3,583 ) 9 3 884.73 5 4,578 14 6 3.112.13 3 5,2656
' 47 103.82 1 3,608 3 9 7 912.67 3 4,594 7, 147 3.176.52 3 5,2776
43 110.59 2 3,6342 9 8 941.19 2 4,610 J 14 8 3.241.79 2 5,2896
49 117.649 3,6593 99 970.29 9 4,626 1, 14 9 3.307.949 5,3015
. 50 125.000 3,684o'l 10 0 1 .000.00 0 4,6416,1150 3.375.000 5,3133
40 EN CYCLOPED IA IN V E N flU N IL O R T E H N IC E

TAB EL A II
( unnare )

n 3n 3f T n n3 3K^r n n3 3Vn

151 3 . 442.951 5,3251 1201 8 .120.601 5,8578 251 15 .813.251 6,3080

152 3 .511.808 5,3368 J 202 8 .242.408 5,8675 252 16 . 003.008 6,3164
153 3 .581.577 5,3485 203 8 . 365.427 5,8771 253 16 .194.277 6,3247
154 3 . 652.264 5,3601 204 8 .489.664 5,8868 254 16 . 387.064 6,3330
155 3 . 723.875 5,3717 205 8 . 615.125 5,8964 255 16 .581.375 6,3413
156 3 . 796.416 5,3832 206 8 .741.816 5,9059 256 16 . 777.216 6,3496
157 3 .869.893 5,3947 207 8 .869.743 5,9155 257 16 .974.593 6,3579
158 3 .944.312 5,4061 208 8 .998.912 5,9250 258 17 .173.512 6,3661
159 4 .019.679 5,4175 209 9 ,129.329 5,9345 259 17 . 373.979 6,3743
160 4 .096.000 5,4288 210 9 .261.000 5,9439 260 17 .576.000 6,3825
161 4 .173.281 5,4401 211 9 . 393.931 5,9533 261 17 . 779.581 6,3907
162 4 . 251.528 5,4514 212 9 .528.128 5,9627 262 17 .984.728 6,3988
163 4 .330.747 5,4626 213 9 . 663.597 5,9721 263 18 .191.447 6,4070
164 4 .410.944 5,4737 214 9 .800.344 5,9814 264 18 . 399.744 6,4151
165 4 .492.125 5,4848 215 9 .938.375 5,9907 265 18 . 609.625 6,4232
166 4 .574.296 5,4959 216 10 .077.696 6,0000 266 18 . 821.096 6,4312
167 4 . 657.463 5,5069 217 10 .218.313 6,0092 267 19 . 034.163 6,4393
168 4 . 741.632 5,5178 218 10 . 360.232 6,0185 268 19 .248.832 6,4473
169 4 .826.809 5.5288 219 10 .503.459 6,0277 269 19 .465.109 6,4553
170 4 . 913.000 5,5397 220 10 . 648.000 6,0368 270 19 . 683.000 6,4633
171 5 .000.211 5,5505 221 10 . 793.861 6,0459 271 19 .902.511 6,4713
172 5 .088.448 5,5613 222 10 .941.048 6,0550 272 20 . 123.648 6,4792
173 5 .177.717 5,5721 223 11 . 089.567 6,0641 273 20 . 346.417 6,4872
174 5 .268.024 5,5828 224 11 . 239.424 6,0732 274 20 570.824 6,4951
175 5 .350.375 5,5934 225 11 . 390.625 6,0822 275 20 . 796.875 6,5030
176 5 .451.776 5,6041 226 11 .543.176 6,0912 276 21 .024.576 6,5108
177 5 .545.233 5,6147 227 11 . 697.083 6,1002 277 21 . 253.933 6,5187
178 5 . 639.752 5,6252 228 11 . 852.352 6,1091 278 21 .484.952 6,5265
179 5 . 735.339 5,6357 229 12 . 008.989 6,1180 279 21 . 717.639 6,5343
180 5 .832.000 5,6462 230 12 .167.000 6,1269 280 21 .952.000 6,5421
181 5 . 929.741 5,6567 231 12 . 326.391 6,1358 281 22 .188.041 6 ,5499 ;
182 6 .028.568 5,6671 232 12 .487.168 6,1446 282 22 .425.768 6 ,5577 '
183 6 .128.487 5,6774 233 12 . 649.337 6,1534 283 22 . 665.187 6,5654
184 6 . 229.504 5,6877 234 12 .812.904 6,1622 284 22 .906.304 6,5731
185 6 . 331.625 5,6980 235 12 .977.875 6,1710 285 23 .149.125 6 ,5808 '
186 6 .434.856 5,7083 236 13 .144.256 6,1797 286 23 . 393.656 6,5885
187 6 .539.203 5,7185 237 13 . 312.053 6,1885 287 23 . 639.903 6,5962
188 6 . 644.672 5,7287 238 13 .481.272 6,1972 288 23 . 887.872 6,6039
189 6 . 751.269 5,7388 239 13 . 651.919 6,2058 289 24 .137.569 6,6115
190 6 . 859.000 5,7489 240 13 .824.000 6,2145 290 24 .389.000 6,6191
191 6 .967.871 5,7590 241 13 .997.521 6,2231 291 24 . 642.171 6,6267
192 7 . 077.888 5,7690 242 14 .172.488 6,2317 292 24 . 897.088 6,6343
193 7 .189.057 5,7790 243 14 . 348.907 6,2403 293 25 .153.757 6,6419
194 7 . 301.384 5,7890 244 14 .526.784 6,2488 294 25 .412.184 6,6494
195 7 .414.875 5,7989 245 14 . 706.125 6,2573 295 25 . 672.375 6,6569
196 7 .529.536 5,8088 246 14 .886.939 6,2658 296 25 .934.336 6,6644
197 7 . 645.373 5,8186 247 15 . 069.223 6,2743 297 26 .198.073 6,6719
198 7 . 762.392 5,8285 248 15 .252.992 6,2828 298 26 .463.592 6,6794
199 7 .880.599 5,8383 249 15 .438.249 6,2912 299 26 .730.899 6 , 6869 '
200 8 .000.000 5,8480 250 15 . 625.000 6,2996 300 27 . 000.000 6,6943
 CU N O fjT IN T E E L E 1 IE N T A R E § T IIN T IF IC E 41

n 3n 3Vn n n3 3Vn n ?13 3Vn

301 27 .270.901 6,7018 351 43 .243.551 7,0540 401 64 .481.201 7,3472

302 27 .543.608 6,7092 352 43 . 614.208 7,0607 402 64 .964.808 7,3803
303 27 .818.127 6,7166 353 43 .986.977 7,0674 403 65 .450.827 7,3864
304 28 .094.464 6,7240 354 44 . 361.864 7,0740 404 65 .939.264 7,3925
305 28 . 372.624 6,7313 355 44 .738.875 7,0807 405 66 .430.125 7,3986
306 28 . 652.616 6,7387 356 45 .118.016 7,0873 406 66 .923.416 7,4047
307 28 .934.443 6,7460 357 45 .499.293 7,0940 407 67 .419.143 7,4108
308 29 .218.112 6,7533 358 45 . 882.712 7,1006 408 67 .917.312 7,4169
309 29 .503.629 6,7606 359 46 .268.279 7,1072 409 68 .417.929 7,4229
310 29 . 791.000 6,7679 360 46 . 656.000 7,1138 410 68 .921.000 7,4290
311 30 .080.231 6,7752 361 47 .045.881 7,1204 411 69 .426.531 7,4350
312 30 . 371.328 6,7824 362 47 .437.928 7,1269 412 69 .934.528 7,4410
313 30 . 664.297 6,7897 363 47 .832.147 7,1335 413 70 .444.997 7,4470
314 30 .959.144 6,7969 364 48 .228.544 7,1400 414 70 .957.944 7,4530
315 31 .255.875 6,8041 365 48 . 627.125 7,1466 415 71 .473.375 7,4590
316 31 .554.496 6,8113 366 49 . 027.896 7,1531 416 71 .991.296 7,4650
317 3 .1855.013 6,8185 367 49 .430.863 7,1596 417 72 .511.713 7,4710
318 32 .157.432 6,8256 368 49 .836.032 7,1661 418 73 .034.632 7.4770
319 32 .461.759 6,8328 369 50 .243.409 7,1726 419 73 .560.059 7,4829
320 32 . 768.000 6,8399 370 50 . 653.000 7,1791 420 74 .088.000 7,4889
321 33 .076.161 6,8470 371 51 .064.811 7,1855 421 74 . 618.461 7,4948
322 33 . 386.248 6,8541 372 51 .478.848 7,1920 422 75 .151.448 7,5007
323 33 . 698.267 6,8612 373 51 .895.117 7,1984 423 75 . 686.967 7,5067
324 34 .012.224 6,8683 374 52 . 313.624 7,2048 424 76 .225.024 7,5126
325 34 . 328.125 6,8753 375 52 .734.375 7,2112 425 76 .765.625 7 ,5185 :
326 34 . 645.976 6,8824 376 53 ,157.376 7,2177 426 77 .308.776 7,5244
327 24 .965.783 6,8894 377 53 .582.633 7,2240 427 77 .854.483 7,5302
328 35 .287.552 6,8964 378 54 . 010.152 7,2304 428 78 .402.752 7,5361
329 35 . 611.289 6,9034 379 54 .439.939 7,2368 429 78 .953.589 7,5420
330 35 .937.000 6,9104 380 54 .872.000 7,2432 430 79 .507.000 7,5478
331 36 .264.691 6,9174 381 55 . 306.341 6,2495 431 80 .062.991 7,5537
332 36 .594.368 6,9244 382 55 .742.968 7,2558 432 80 . 621.568 7,5595
333 36 .926.037 6,9313 383 56 .161.887 7,2622 433 81 .182.737 7,5654
334 37 .259.704 6,9382 384 56 . 623.104 7,2685 434 81 .746.504 7,5712
335 37 .595.375 6,9451 385 57 . 066.625 7,2748 435 82 . 312.875 7,5770
336 37 .933.056 6,9529 386 57 .512.456 7,2811 436 82 .881.856 7,5828
337 38 .272.753 6,9588 387 57 .960.603 7,2874 437 83 .453.453 7,5886
338 38 . 614.472 6,9657 388 58 .411.072 7,2939 438 84 .027.672 7,5944
339 38 .958.219 6,9725 389 58 .863.869 7,2999 439 84 . 604.519 7,6001
340 39 . 304.000 6,9791 390 59 . 319.000 7,3061 440 85 .184.000 7,6059
341 39 . 651.821 6,9864 391 59 .776.471 7,3124 441 85 . 766.121 7,6117
342 40 .001.688 6,9932 392 60 .236.288 7,3186 442 86 . 350.888 7,6174
343 40 . 353.607 7.0000 393 60 . 698.457 7,3248 443 86 .938.307 7,6232
344 40 . 707.584 7,0068 394 61 .162.984 7,3310 444 87 .528.384 7,6289
345 41 .063.625 7,0136 395 61 . 629.876 7,3372 445 88 .121.125 7,6346
346 41 .421.736 7,0203 396 62 . 099.136 7,3434 446 88 .716.536 7,6403
347 41 . 781.923 7,0271 39 " 62 .570.773 7,3496 447 89 . 314.623 7,6470
348 42 .144.192 7,0338 398 63 .044.792 7,3558 448 89 .915.392 7,6517
349 42 .508.549 7,0406 399 63 .521.199 7,3619 449 90 .518.849 7,6574
35C 42 .875.000 7,0473 40C 64 . 000.000 7,3681 450 91 .125.000 7,6631
42 EN CYCLOPED IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

TAB EL A II
( urmare )

n n3 In 71 n3 3Vn n ft3 Tn

451 91 . 733.851 7,6688 501 125 . 751.501 7,9423 551 167 .284.151 8,1982
452 92 .345.408 7,6744 502 126 .506.008 7,9476 552 168 .196.608 8,2031
453 92 . 959.677 7,6801 503 127 .263.527 7,9528 553 169 . 112.377 8,2081
454 93 .576.664 7,6857 504 128 .024.064 7,9581 554 170 . 031.464 8,2130
455 94 .196.375 7,6914 505 128 . 787.625 7,9634 555 170 .953.875 8,2180
456 94 .818.816 7,6970 506 129 .554.216 7,9686 556 171 .879.616 8,2229
457 95 .443.993 7,7026 507 130 . 323.843 7,9739 557 172 .808.693 8,2278
458 96 .071.912 7,7082 508 131 .096.512 7,9791 558 173 .741.112 8,2327
459 96 . 702.579 7,7138 509 131 . 872.229 7,9843 559 174 . 676.879 8,2377
460 97 .336.000 7,7194 510 132 . 651.000 7,9896 560 175 . 616.000 8,2426
461 97 .972.181 7,7250 511 133 .432.831 7,9948 561 176 .558.481 8,2475
462 98 . 611.128 7,7306 512 134 .217.728 8,0000 562 177 .504.328 8,2524
463 99 .252.847 7,7362 513 135 .005.697 8,0052 563 178 .453.547 8,2573
464 99 .897.344 7,7418 514 135 . 796.744 8,0104 564 179 .406.144 8,2621
465 100 .544.625 7,7473 515 136 .590.875 8,0156 565 180 . 362.125 8,2670
466 101 .194.696 7,7529 516 137 . 388.096 8,0208 566 181 . 321.496 8,2719
467 101 .847.563 7,7584 517 138 .188.413 8,0260 567 182 .284.263 8,2768
468 102 .503.232 7,7639 518 138 .991.832 8,0311 568 183 .250.432 8,2816
469 103 .161.709 7,7695 519 139 . 798.359 8,0363 569 184 .220.009 8,2865
470 103 .823.000 7,7750 520 140 . 608.000 8,0415 570 185 .193.000 8,2913
471 104 .487.111 7,7805 521 141 .420.761 8,0466 571 186 .169.411 8,2962
472 105 .154.048 7,7860 522 142 .236.648 8,0517 572 187 .149.248 8,3010
473 105 .823.817 7,7915 523 143 . 055.667 8,0569 573 188 .132.517 8,3059
474 106 .496.424 7,7970 524 143 .877.824 8,0620 574 189 .119.224 8,3107
475 107 .171.875 7,8025 525 144 . 703.125 8,0671 575 190 .109.375 8,3155
476 107 .850.176 7,8079 526 145 .531.576 8,0723 576 191 .102.976 8,3203
477 108 .531.333 7 ,8134 ' 527 146 .363.183 8 ,0774 ' 577 192 .100.033 8,3251
478 109 .215.352 7,8188 528 147 .197.952 8 ,0825 ' 578 193 .100.552 8,3300
479 109 .902.239 7,8243 529 148 .035.889 8 ,0876 ] 579 194 .104.539 8,3348
480 110 .592.000 7 ,8297, 530 148 .877.000 8,0927 580 195 .112.000 8,3396
481 111 .284.641 7,8352 531 149 . 721.291 8,0978 581 196 .122.941 8,3443
482 111 .980.168 7,8406 532 150 .568.768 8,1028 582 197 .137.368 8,3491
483 112 . 678.587 7,8460 533 151 .419.437 8,1079 583 198 .155.287 8,3539
484 113 . 379.904 7,8514 534 152 .273.304 8,1130 584 199 .176.704 8,3587
485 114 .084.125 7,8568 535 153 .130.375 8,1180 585 200 .201.625 8,3634
486 114 . 791.256 7,8622 536 153 .990.656 8,1231 586 201 .230.056 8,3682
487 115 .501.303 7.8676 537 154 .854.153 8 ,128 l ] 587 202 .262.003 8,3730
488 116 .214.272 7 , 8730, 538 155 . 720.872 8 ,1332 ; 588 203 .297.472 8,3777
489 116 .930.169 7 ,8784 ' 539 156 .590.819 8 ,1382 ] 589 204 .336.469 8,3825
490 117 . 649.000 7,8837 540 157 .464.000 8 ,1433 ' 590 205 .379.000 8,3872
491 118 .370.771 7,88911 541 158 .340.421 8,1483 591 206 .425.071 8,3919
492 119 . 095.488 7 ,8944 ' 542 159 .220.088 8 ,1533 , 592 207 .474.688 8,3967
493 119 .823.157 7 ,8998 |543 160 .103.007 8,1583 593 208 .527.857 8,4014
494 120 .553.784 7,9051 544 160 .989,184 8,1633 594 209 .584.584 8,4061
495 121 .287.375 7,9105 545 161 .878.625 8 ,1683 ! 595 210 . 644.875 8,4108
496 122 . 023.936 7 ,9158 ] 546 162 . 771.336 8,1733 596 211 . 708.736 8,4155
497 122 .763.473 7,9211 547 163 . 667.323 8,17831 597 212 .776.173 8,4202
498 123 .505.992 7 .9264 ' 548 164 .565.592 8 ,'1833! 598 213 .847.192 8,4249
499 124 .251.499 7 ,9317 , 549 165 .469.149 8 ,1882 ] 599 214 .921.799 8,4296
500 125 .000.000 7,9370 550 166 .375.000 8 .19321600 216 .000.000 8,4343
 C U N O S T IN T E E L E M E N T A R E S T I I N flF I C E 43

TABELA II
( urmare)

n n3 3Vn n n3 3Yn n n3 3Yn

601 217.081.801 8,4390 651 275.894.451 8,6668 701 344.472.101 8,8833

602 218.167.208 8 ,4437| 652 277.167.808 8,6713 702 346.948.408 8,8875
603 219.256.227 8,4484 653 278.445.077 8,6757 703 347.428.927 8,8917
604 220.348.864 8,4530 654 279.726.264 8,6801 704 348.913.664 8,8959
605 221.445.125 8,4577 655 281.011.375 8,6845 705 350.402.625 8,9001
606 222.545.016 8,4623 656 282.300.416 8,6890 706 351.895.816 8,9043
607 223.648.543 8,4670 657 283.593.393 8,6934 707 353.393.243 8,9085
608 224.755.712 8,4716 658 284.890.312 8,6978 708 354.894.912 8,9127
609 225.866.529 8,4763 659 286.191.179 8,7022 709 356.400.829 8,9169
610 226.981.000 8,4809 660 287.496.000 8,7066 710 357.911.000 8,9211
611 228.099.131 8,4856 661 288.804.781 8,7110 711 359.425.431 8,9253
612 229.220.928 8,49021 662 290.117.528 8,7154 712 360.944.128 8,9295
613 230.346.397 8,4948 663 291.434.247 8,7198 713 362.467.097 8,9337
614 231.475.544 8,4994 664 292.754.944 8,7241 714 363.994.344 8,9378
615 232.608.375 8,5040 665 294.079.625 8,7285 715 365.525.875 8,9420
616 233.744.896 8,5086 666 295.408.296 8,7329 716 367.061.696 8,9462
617 234.885.113 8,5132 667 296.740.963 8,7373 717 368.601.813 8,9503
618 236.029.032 8,5178 668 298.077.632 8,7416 718 370.146.232 8,9545
619 237.176.659 8,5224 669 299.418.309 8,7460 719 371.694.959 8,9587
620 238.328.000 8,5270 670 300.763.000 8,7503 720 373.248.000 8,9628
621 239.483.061 8,5316 671 302.111.711 8,7547 721 374.805.361 8,9670
622 240.641.848 8,5362 672 303.464.448 8,7590 722 376.367.048 8,9711
623 241.804.367 8,5408 673 304.821.217 8,7634 723 377.933.067 8,9752
624 242.970.624 8,5453 674 306.182.024 8,7677 724 379.503.424 8,9794
625 244.140.625 8,5499 675 307.546.875 8,7721 725 381.078.125 8,9835
626 245.314.376 8,5544 676 308.915.776 8,7764 726 382.657.176 8,9876
627 246.491.883 8,5590 677 310.288.733 8,7807 727 384.240.583 8,9918
628 247.673.152 8,5635 678 311.665.752 8,7850 728 385.828.352 8,9959
1629 248.858.189 8,5681 679 31.304.6839 8,7893 729 387.420.489 9,0000
630 250.047.000 8,5726 680 314.432.000 8,7937 730 389.017.000 9,0041
631 251.239.591 8,5772 681 315.821.241 8,7980 731 390.617.891 9,0082
632 252.435.968 8,5817 682 317.214.568 8,8023 732 392.223.168 9,0123
' 633 253.636.137 8,5862 683 318.611.987 8,8066 733 393.832.837 9,0164
634 254.840.104 8,5907 684 320.013.504 8,8109 734 395.446.904 9,0205
635 256.047.875 8,5952 685 321.419.125 8,8152 735 397.065.375 9,0246
636 257.259.456 8,5997 686 322.828.856 8,8194 736 398.688.256 9,0287
637 258.474.853 8,6043 687 324.342.703 8,8237 737 400.315.553 9,0328
638 259.694.072 8,6088 688 325.660.672 8,8280 738 401.947.272 9,0369
639 260.917.119 8,6132 689 327.082.769 8,8323 739 403.583.419 9,0410
640 262.144.000 8,6177 690 328.509.000 8,8366 740 405.224.000 9,0450
641 263.374.721 8,6222 691 329.939.371 8,8408 741 406.869.021 9,0491
: 642 264.609.288 8,6267 692 331.373.888 8,8451 742 408.518.488 9,0532
643 265.847.707 8,6312 693 332.812.557 8,8493 743 410.172.407 9,0572
644 267.089.984 8,6357 694 334.255.384 8,8536 744 411.830.784 9,0613
i 645 268.336.125 8,6401 695 335.702.375 8,8578 745 413.493.625 9,0654
646 269.586.136 8,6446. 696 337.153.536 8,8621 746 415.160.936 9,0694
647 270.840.023 8,6490 697 338.608.873 8,8663 747 416.832.723 9,0735
648 272.097.792 8,6535 698 340.068.392 8,8706 748 418.508.992 9,0775
649 273.359.449 8,6579, 699 341.532.099 8,8748 749 420.189.749 9,0816
i 650 274.625.000 8,6624 700 343.000.000 8,8790 , 750 421.875.000 9,0856
44 EN CYCLOPED IA IN V E N 'J'IU N IL O R T E H N IC E

TABBLA II
( urmare )

n 3n 3Vn n n3 8Kn n n3

751 423 .564.751 9,0896 801 513 .922.401 9,2870 851 616 .295.051 9,4764
752 425 .559.008 9,0937 802 515 .849.608 9,2909 852 618 .470.208 9,4801
753 426 .957.777 9,0977 803 517 .781.627 9,2948 853 620 . 650.477 9,4838
754 428 . 661.064 9,1017 804 519 .718.464 9,2986 854 622 .835.864 9,4875
755 430 . 368.875 9,1057 805 521 . 660.125 9,3025 855 625 .026.375 9,4912
756 432 . 081.216 9,1098 806 523 . 606.616 9,3063 856 627 .222.016 9,4949
757 433 . 798.093 9,1138 807 525 .557.943 9,3102 857 629 .422.793 9,4986
758 435 .519.512 9,1178 808 527 .514.112 9,3140 858 631 . 628.712 9,5023
759 437 .245.479 9,1218 809 529 .475.129 9,3179 859 633 .839.779 9,5060
760 438 .976.000 9,1258 810 531 .441.000 9,3217 860 636 .056.000 9,5097
761 440 . 711.081 9,1298 811 533 .411.731 9,3255 861 638 .277.381 9,5134
762 442 .450.728 9,1338 812 535 . 387.328 9,3294 862 640 .503.928 9,5171
763 444 . 194.947 9,1378 813 537 . 367.797 9,3332 863 642 . 735.647 9,5207
764 445 .943.744 9,1418 814 539 . 353.144 9,3370 864 644 .972.544 9,5244
765 447 .697.125 9,1458 815 541 . 343.375 9,3408 865 647 .214.625 9,5281
766 449 .455.096 9,1498 816 543 .338.496 9,3447 866 649 .461.896 9,5317
767 451 .217.663 9,1537 817 545 . 338.513 9,3485 867 651 . 714.363 9,5354
768 452 .984.832 9,1577 818 547 . 343.432 9,3523 868 653 .972.032 9,5391
769 454 .756.600 9,1617 819 549 . 353.259 9,3561 869 656 .234.909 9,5427
770 456 .533.000 9,1657 820 551 . 368.000 9,3599 870 658 .503.000 9,5464
771 458 . 314.011 9,1696 821 553 . 387.661 9,3637 871 660 . 776.311 9,5501
772 460 .099.648 9,1736 822 555 .412.248 9,3675 872 663 .054.848 9,5537
773 461 .889.917 9,1775 823 557 .441.767 9,3713 873 665 . 338.617 9,5574
774 463 . 684.824 9,1815 824 559 .476.224 9,3751 874 667 . 627.624 9,5610
775 465 .484.375 9,1855 825 561 .515.625 9,3789 875 669 .921.875 9,5647
776 467 .288.576 9,1894 826 563 .559.976 9,3827 876 672 .221.376 9,5683
777 469 .097.433 9,1933 827 565 . 609.283 9,3865 877 674 .526.133 9,5719 i
778 470 .910.952 9,1973 828 567 . 663.552 9,3902 878 676 .836.152 9 ,5756 !
779 472 .729.139 9,2012 829 569 . 722.789 9,3940 879 679 . 151.439 9,5792
780 474 .552.000 9,2052 830 571 . 787.000 9,3978 880 681 .472.000 9,5828
781 476 . 379.541 9,2091 831 573 .856.191 9,4016 881 683 . 797.841 9,5865
782 478 .211.768 9,2130 832 575 .930.368 9,4053 882 686 .128.968 9,5901
783 480 .048.687 9,2170 833 578 . 009.537 9,4091 883 688 .465.387 9,5937
784 481 .890.304 9,2209 834 580 .093.704 9,4129 884 690 .807.104 9,5973
785 483 . 736.625 9,2248 835 582 .182.875 9,4166 885 693 .154.125 9,6010
786 485 .587.656 9,2287 836 584 .277.056 9,4204 886 695 .506.456 9,6046
787 487 .443.403 9,2326 837 586 . 376.253 9,4241 887 697 .864.103 9,6082
788 489 . 303.872 9,2365 838 588 .480.472 9,4279 888 700 .227.072 9,6118
789 491 .169.069 9,2404 839 590 .589.719 9,4316 889 702 .595.369 9,6154
790 493 . 039.000 9,2443 840 592 . 704.000 9,4354 890 704 .969.000 9,6190
791 494 .913.671 9,2482 841 594 .823.321 9,4391 891 707 . 347.971 9,6226
792 496 .793.088 9,2521 842 596 .947.688 9,4429 892 709 . 732.288 9,6262
793 498 . 677.257 9,2560 843 599 .077.107 9,4466 893 712 .121.957 9,6298 :
794 500 .566.184 9,2599 844 601 .211.584 9,4503 894 714 .516.984 9,6334
795 502 .459.875 9,2638 845 603 . 351.125 9,4541 895 716 .917.375 9,6370
796 504 . 358.336 9,2677 846 605 .495.736 9,4578 896 719. 323.136 9,6406
797 506 . 261.573 9,2716 847 607 . 645.423 9,4615 897 721 . 734.273 9,6442
798 508 .129.592 9,2754 848 609 .800.192 9,4652 898 724 .150.792 9,6477
799 510 .082.399 9,2793 849 611 .960.049 9,4690 899 726 .572.699 9,6513
800 512 .000.000 9,2832 850 | 614 .125.000 9,4727 900 729 . 000.000 9,6549
 C U N O §T IN T E B L E M E N T A R E § T II N fI F I C E 45

TABB LA II (urmare)

n n3 SVn 11 n3 i t n n3 In

001 731.432.701 9,6585 934 814.780.504 9,7750 967 904.231.063 9,8888

902 733.870.808 9,6620 935 817.400.375 9,7785 968 907.039.232 9,8922
903 736.314.327 9,6656 936 820.025.856 9,7819 969 909.853.209 9,8956
904 738.763.264 9,6692 937 822.656.953 9,7854 970 912.673.000 9,8990
905 741.217.625 9,6727 938 825.293.672 9,7889 971 915.498.611 9,9024
906 743.677.416 9,6763 939 827.936.019 9,7924 972 918.330.048 9,9058
907 746.142.643 9,6799 940 830.584.000 9,7959 973 921.167.317 9,9092
908 748.613.312 9,6834 941 833.237.621 9,7993 974 924.010.424 9,9126
909 751.089.429 9,6870 942 835.896.888 9,8028 975 926.859:375 9,9160
910 753.571.000 9,6095 943 835.561.807 9,8063 976 929.714.176 9,9194
911 756.058.031 9,6941 944 841.232.384 9,8097 977 932.574.833 9,9227
912 758.550.528 9,6976 945 843.908.625 9,8123 978 935.441.352 9,9261
913 761.048.497 9,7012 946 846.590.537 9,8167 979 938.313.739 9,9295
914 763.551.944 9,7047 947 849.278.123 9,8201 980 941.192.000 9,9329
915 766.060.875 9,7082 948 851.971.392 9,8236 981 944.076.141 9,9363
916 768.575.296 9,7118 949 854.670.359 9,8270 982 946.966.168 9,9396
917 771.095.213 9,7153 950 857.375.000 9,8305 983 949.862.087 9,9430
918 773.620.632 9,7188 951 860.085.351 9,8339 984 952.763.904 9,9464
919 776.151.559 9,7229 952 862.801.408 9,8374 985 955.671.625 9,9497
920 778.688.000 9,7259 953 865.523.177 9,8408 986 958.585.256 9,9531
921 781.229.961 9,7294 954 868.250.664 9,8443 987 961.504.803 9,9565
922 783.777.448 9,7329 1955 870.983.875 9,8477 988 964.430.272 9,9598
923 786.330.467 9,7364 i956 873.722.816 9,8511 989 967.361.669 9,9632
924 788.889,024 9,7400 957 876.467.493 9,8546 990 970.299.000 9,9666
925 791.453.125 9,7435 ,958 879.217.912 9,8580 991 973.242.271 9,9699
926 794.022.776 9,7470 ,959 881.974.070 9,8614 992 976.191.488 9,9733
927 796.597.983 9,7505 ,960 884.736.000 9,8648 993 979.146.657 9,9766
928 799.178.752 9,7540 961 887.503.681 9,8683 994 982.107.784 9,9800
929 801.765.089 9,7575 962 890.277.128 9,8717 995 985.074.875 9,9833
930 804.357.000 9,7610 963 893.056.347 9,8751 996 988.047.936 9,9866
931 806.954.491 9,7645 ,964 895.841.344 9,8785 997 991.026.973 9,9900
932 809.557.568 9,7680 965 898.632.125 9,8819 998 994.011.992 9,9933
933 812.166.237 9,7715 966 901.428.696 9,8854 999 997.002.999 9,9967
1 1000 1000000 .100 10,0000

SISTEMUL METRIC ZECIMAL

Masuri cle lungime
Unitatea de lungime este metrul, care este a zecea milioana parte a
distantei dela ecuator la unul din poli.
Mnltiplii si submultiplii sunt:
M iriametrul=10 kilometri=100 IIectometri=1.000 Decamctri=10.000 m
Kilometrul = 10 » = 100 » = 1.000 »
Hectometrul = 10 » = 100 »
Decametrul = 10 »
decimetrul = o zocime dintr’un nietru
1 centimetrul = o sutime » »
milimetrul = o miime » »
46 E N C IC L O P E D IA IN Y E N T IU N IL O R T E H N IC E

Mdsura de itinerariu
Mila geografica la 60°=1850 metri
Masuri de suprafaja
U nitatea este metrul p&trat.
Miriametrul patrat=100.000.000 metri patrati
Kilometrul » = 1.000.000 » »
Hectometrul » = 10.000 » »
Decametrul » = 100 » »
Metrul p atrat are latura de 1 metru
decimetrul p a tra t = 100 centimetri
centimetrul » = 1 0 0 milimetri
Masuri agricole
Hectarul =100 de arii =10.000 metri patrati
Aria =100 » centarii= 100 » »
Centaria = 1 » »
1 pogon = 57,546 arii
Volume
U nitatea este metrul cub
Milimetrul cub 0 , 0 0 0 . 000.001 m cubi
Centimetrul » =1.000 milimetri cubi 0 , 000.001 » »
Decimetrul » =1.000 centimetri » 0,001 » »
Metrul » =1.000 decimetri » 1 » »
Decametrul » = 1.000 metri » 1.000 » »
Hectometrul » =1.000 decametri » 1 .000.000 » »
Kilometrul » = 1.000 hectometri » 1 .000 .000.000 » »
Masuri de capacitate
U nitatea este litrul: corespunde capacita^ii unui dm cub
Hectolitrul = 10 decalitri=100 litri
Decalitrul = = 10 »
decilitrul = 1 0 0 cm cubi
centilitrul = 1 0 » »
La masurarea lemnelor m 3 ia denumirea de ster, m utipl= D ecaster= steri 10
1 stanjen= 1,8965 m.
Masuri de greutate
U nitatea este gramul; corespunde greutafii unui cm cub de ap& disti-
lata la tem peratura de grade.
Miriagramul =10.000 grame = 1 0 ldlograme
Kilogramul = 1.000 » = 1 0 hectograme
Hectogramul = 100 »
Decagramul = 10 »
gramul = 1 »
decigramul = 0,1
 C U N O §T IN T E E L E 1 IE N T A R E § T IIN T IF IC E 47

centigramul = 0,01 grame

miligramul = 0,001 »
Chintalul corespunde la 100 kgr ?i tona la 1.000 kgr.
Masuri vechi
Pogonul, imitate de mftsura agrara in Muntenia=5011 mp in Moldova
falcea= 14321 mp.
Masuri speciale
Caratul; diamantul pietrele pre|ioase ?i perlele se evalueaza cu caratul.
Un carat cantarejte:
In Franca = g r 0,200
In Anglia = » 0,2055
In Olanda = » 0,20589
In Brazilia = » 0,1922
Aurul de 23 carate, contine 23 par^i aur fin $i o parte aliaj.
GEOMETRIE
Cercul are 360 grade, un grad este egal cu 60 minute, iar minutul cu 60 sec.
Raport geometric
Catul intre doud cantitati care se cuprind exact una in alta
ex. 20 0 :5 = 4 0 , 280:7= 40.
Proportie geometrica
Numim proportie 4 cantitati ale caror 2 cantitati prime, sunt egale cu
cele 2 din urma.
ex. 200:5 §i 280:7, ambii extremi sunt egali pentrucd 200 :5 = 4 0 si
280: 7=40
In tr’o proportie putem gasi un termen necunoscut, cand cunoastem
pe ceilalji:
200 : 5::280: X
5 x 280
b
‘ ~ 200
b Planimetrie
M&sura suprafetelor:
P atratu l *S=
*S=suprafata Paralelogramul S= bx h
S= bxb= b-

„ AB+CD ,
Dreptunghiul S = b x li Trapezul S = ------------ X h
2
 ENCICLOPEDIA IN V EN T IU N IL O R t e iin ic e i

Poligonul regulat n = numarul laturilor. Sector circular

Cercul 0 . 1‘iZi A /
S = =0,785 D 2 Segment cir-
4 cular
Lung circ=2 k 7=6.20 x> tt 7t2 p

L - U 4 - - . M X *
Lg. diam =
i-rra1
o 31 82, arcu^u* POP
T ^- \

3.14

Poligonul neregul at
Priunghiul echilateral
 C U N O $T IN T E E L E M E N T A R E fjT IIN T IF IC E 49

Inelul

S= (R*— r*)
S = -k ( R —r) ( R — r)

Cubul Vo l u me Paralipipedul
V = volumul SL = 2 (ab+ae
./ j z y S L — supraf. + bc)
laterals.
V= a x b x c
SL = 6a 2
Diagonala=
V —a x b x l
sau d = y / a 2+ 4 2+ t 2
V = a3

Paralipipedul oblic Prisma dreapta

S L =sum a su-
prafetelor pa- S L —n X a X h
ralelogramelor
laterale V —b x h

V —a X b x h «= num arul
laturilor
bazei

Piramida Trunchiul de
p iramidd
SL = suma triung.
laterale= perime-
trul bazei x h si S L = G + g+ M
im partit cu 2
V = iL(G + g+ ][G f)
V = bazax —
3

4
50 E N C IC L O P E D IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

Cilindru circular si tdiat oblic

V = l* 7Z h= — h La cilindrul taiat oblic

4
SL = 2 7t h (R — r)
= 0,7854 = Ql . Q e
supraf. unei elipse V = k (-2 Ct+ b .
cu semiaxele : r ji 2 ’
M = tz r (a+b)
La cilindrul taiat oblic de
doua ori, V si M e acelas
S L = 2nz (r xh) ca mai sus. Punand
drept lungime mijlocie
P e n tr u c ilin d ru l h, va fi : V = 7t r2 h si
drept. M ~ 2 r r h M = 2 7t r h.
= d 71 h pentru ci- La cilindrul gol V= k k
lindrul oblic. ( R 2—r2) .
_M=perimetrulsect.
nor male x l

Prisma triunghiulara
n

(a-\-b+c) Q

Obeliscul Pana

Secliune oblicd iutr’un Trunchi de con

cilindru
SL = [R2—r*
+ s (R+r) ] tt

(7P + r 2 + 7tr)
 C U N O §T IN T E E L E M E N T A R E .‘j T IIN T IF IC E 51.

Butoiul Gdleatd
F = —(2D2+d‘)
i
pentru doage
f i T rr c ir c u la r e a-
proximativ. /'' ,b \ -p-_ 7Cll
---------- i _ .i — ►J --- f- -
i
_.i F = - l-(2D‘+Dcl [2 (a b-\-ci\b])
15 \ !h i
— j— -f s/ 4 d2) pentru \ .. ;""l / -{- ci b\ -\-Q\ b]
doage in forma \
de p a r a b o la
exacta.

F = J _ a (2 b + c)
6 V = — [a (2 b+ cl) + c
In practica se ia: « = 2 m; 6
6=2.50m ; c = lm ; 1=.050 (2 d + b) ]
astfel ca F = l m 3.

Bucsa de carbuni Claia de fan

V= C‘ x. 1 minus
25,12
4%—6°/0 (dupa for­ V— 1,571/-2X 1 sau
ma mai mult sau
mai putin ascutita F = 0,0388 x C 2XI
a boc$ei in partea C= lungimea. cere,
de sus) c f i i n d de baza.
lung, cercului.
52 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

Tor (Inel) Elipsoid cu trei axe

V = 2t? J?/-2= ! ^ ^ ! l - 9 . 7 3 9 RT-

4
= 2'467 D d ‘
0 = fiK2Rr=^n2D d=9"8696 Dd
= 39-4787? r 4 acre

4 aftrc
3 F
4 6 C7I

To/- eliptic cu secfiune Paraboloid de revolufie

circulat'd

= ju m atatea unui cilindru

format cu r si d
F = su p rafafa cercului ha$u-
ratx elip sa desenataculiuna
franta =0'7854d2.
9-6597 d = 7 ‘587d2

Teorema lui Guldin

Suprafata descrisa de o curbs care se roteste
in jurul unui ax = Lung-imea curbei x drumul
parcurs de centrul de greutate al ei =12 itz.
Volumul unui coip de revolutie = Suprefata
figurei plane rotite x drumul parcurs de
centra de greutate al ei = F = 2 i-k. Aceasta teo-
rema se poate aplica numai in cazul daca
suprafata plana rotita e perpendiculars pe
directia miscarii.
 C U N O S T IN T E E L E M E N T A R E § .T IIN fIF iC B 53

TABLA INMULTIRII

11 12 13 14 15 16 17 18 19 21 22 23 24 25

11 121 132 143 154 165 176 187 198 209 231 242 253 264 275

12 132 144 156 168 180 192 204 216 228 252 264 276 288 300
13 143 156 169 182 195 208 221 234 247 273 286 299 312 325

14 154 168 182 196 210 224 238 252 266 294 308 322 336 350
15 165 180 195 210 225 240 255 270 285 315 330 345 360 375

16 176 192 208 224 240 256 272 288 304 336 352 368 384 400

17 187 204 221 238 255 272 289 306 323 357 374 391 408 425
' 18 198 216 234 252 270 288 306 324 342 378 396 414 432 450
19 209 228 247 266 285 304 323 342 361 399 418 437 456 475
21 231 252 273 294 315 336 357 378 399 441 462 483 504 525
22 242 264 286 308 330 352 374 396 418 462 484 506 528 550
23 253 276 299 322 345 368 391 414 437 483 506 529 552 575
24 264 288 312 336 360 384 408 432 456 504 528 552 576 600
25 275 300 325 350 375 400 425 450 475 525 550 575 600 625
26 286 312 338 364 390 416 442 438 494 546 572 598 624 650
27 297 324 351 378 405 432 459 486 513 567 594 621 648 675
28 308 336 364 392 420 448 476 504 532 588 616 644 672 700
29 319 348 377 406 435 464 493 522 551 609 638 667 696 725
31 341 372 403 434 465 496 527 558 589 651 682 713 744 775
32 352 384 416 448 480 512 544 576 608 672 704 736 768 800
33 363 396 429 462 495 528 561 594 627 693 726 759 792 825
34 374 408 442 476 510 544 578 612 646 714 748 782 816 850
35 385 420 455 490 525 560 595 630 665 735 770 805 840 875
36 396 432 468 504 540 576 612 648 684 756 792 828 864 900
37 407 444 481 518 555 592 629 666 703 777 814 851 888 925
38 418 456 494 532 570 608 646 684 722 798 836 874 912 950
39 429 468 507 546 585 624 663 702 741 819 858 897 936 975
Exemplu de inmultire cu ajutorul tabelei: Avem de inm ultit 25x18,
cautam reznltatul la intretaerea celor 2 coloane a numerilor si gasim rezul-
tatu l= 4 5 0 .
54 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IQ E

IMPARTIREA CERCULUI IN PARTI EGALE

In prima coloana sunt numerile care reprezinta in cate parti

va fi impartit cercul; in a cloua coloana sunt numerele corespun-
zatoare (coeficientul) cu care trebue inmultita raza ca sa dea
deschiderea de compas potrivita.

Parti Coeficientul Parti Coeficientul Parti Coeficientul

3 1,732 19 0,342 35 0,179

4 1,414 20 0,313 36 0,174
5 1,175 21 0,296 37 0,169
6 1, 22 0,284 38 0,165
7 0,868 23 0,273 39 0,161
8 0,765 24 0,261 40 0,157
9 0,684 25 0,250 41 0,153
10 0,618 26 0,238 42 0,149
11 0,563 27 0,232 43 0,146
12 0,518 28 0,221 44 0,142
13 0,479 29 0,215 45 0,140
14 0,445 30 0,209 46 0,136
15 0,416 31 0,202 47 0,133
16 0,390 32 0,196 48 0,130
17 0,365 33 0,190 49 0,128
18 0,347 34 0,184 50 0,121

MODUL DE U TILIZA R E AL TAB EL E l DE MAI SUS

Avem o circonferinta cu o raza de 3 m si vrem sa o impartial

in 9 parti egale.
Cautam in tabela, in coloana Il-a, res­
pective numarului 9 si gasim coeficientul
0,684 pe care il inmultim cu raza cercului
nostru, ex.:
3,00 m x0,684=2,052 m
Deschidem compasul pe masura de 2
m si 52 mm si vom avea cele 9 distante
egale dorite.
 CUNO.yi’IN T E E L E M E N T A H E § T IIN T IF IC E 55

MODUL DE INTREBUINTARE AL TABELELOR DELA

PAGINA 29 Si 39

Daca voim sa ridicam un numar la patrat spre ex. 17, care

se scrie (172), cautam in coloana intai sub rubrica n numarul 17,
iar alaturi in dreapta in coloana a doua sub rubrica n2, gasim
numarul 289. Asa dar 172=289.
In caz cand avem un numar format din intregi si zecimale,
intrebuintam metoda lui Newton, pentruca in tabele se gasesc
numai intregi.
Ex.: 134,52.
In acest numar avem 134 intregi si 5 zecimi si fiindca aceste
zecimi se gasesc intre 135 intregi si 134 intregi, vom lua dela
dreapta patratul numarului 135, din care vom scadea patratul
numarului 134 si vom avea:
1352= '18225 —
1342= 17956
269

Acesti 269 fiind diferenta pentru un intreg, il inmultim cu 5

zecimi=269 X 0,5=134,5.
Acest produs il adaogam la patratul numarului 134 si atunci
vom avea:
1342= 17956 +
134,5
18090,5
Astfel ca patratul numarului 134,5 = 18090,5.

EN TRAGERI DE RADACINI PATRATE

E x.: Sa extragem radacina patrata a numarului 125 care se

scrie astfel: 2v"125.
Cautam numarul 125 sub rubrica n in coloana intaia, iar in
dreapta, in coloana a treia sub rubrica 2-\//7 vom gasi: 11,1803.
Prin urmare: 2-\/125 = l l ,1803. In modul acesta putem extrage
toate radacinile numerilor pana la 1000, deoarece sub rubrica ?i-
numerile nu tree peste 1000.
56 E N C IC L O P E D IA I N V E N f lU N I L O R T E H N IC E

Pentru numerile mai mari de o mie, vom proceda in modul

urmator: in loc de a cauta numarul sub coloana n si a citi rezul-
tatul in a treia sub 2v /« , vom cauta numarul in coloana sub ru-
brica ?i2, iar rezultatul il vom citi in coloana intaia sub rubrica n.
Ex.: Sa se extraga radacina patrata din 250 0 = 2-\/2500.
Vom cauta in coloana a doua sub rubrica ?i2 numarul 2500,
iar la stanga in coloana int&ia sub rubrica n vom gasi 50.
Prin urmare 2-\/2500=50.
Pentru a avea rezultatul cat mai exact posibil, inmultim intot-
deauna numarul ce trece de o mie cu 100 sau cu 10.000. Gu 100
inmultim numerile mai mari, iar cu 10.000 numerile mai mici.
Dupa ce am facut aceasta inmultire, cautam in rubrica a doua
sub 7i2 si rezultatul il vom gasi cum am spus mai sus, in coloana
intaia sub n.

AFLAREA PERIFER IEI

Sa se afle periferia sau inconjurul unui rezervor de 3 m 0 .

Cautam sub rubrica 0,1 d , coloana a patra, numarul 3, iar la
dreapta sa, sub rubrica n X d , coloana a cincea, gasim rezultatul
=9,425 m.

AFLAREA SUPRAFETEI UNEI GIRCONFERINTE

Care este suprafata fundului unui rezervor de 5 m 0 ? Cau­

tam la rubrica 0,1 d, numarul 5, pag. 29, iar la dreapta sub ru­

brica — in coloana a sasea gasim 19,635 m2.

RIDICAREA LA CUB

Daca voim sa ridicam un numar la cub, spre ex. 15, care se-
scrie astfel: 153, cautam in coloana intaia, tabela II, pagina 39,
sub rubrica n, numarul 15, iar alaturi la dreapta sub rubrica n3
gasim numarul 3375.
In caz ca avem intregi si zecimale, intrebuintam aceeasi rnetoda;
ca §i la ridicarea la patrat. Sa luam un exemplu: Sa se ridice la
cub 76,4=76,43. Numarul 76,43 are patru zecimi si fiindca aceste-
 C U N O §T IN T E E L E M E N T A R E § T II N rf IF I C E 57

zecimi se gasesc intre 77 intregi si 76 intregi, luam cubul numa-

rului 76 si-1 scadem din cubul numarului 77:
773=456533 —
763=438976
= 17557
Acesti 17557 sunt diferenta pentru un intreg. Inmultim acea-
sta diferenta cu 4 zecimi si vom avea 17557x0,4=7022,8. Acest
produs il adunam la cubul numarului 76 =
76=438976 +
7022,8 76,43= 50900,4
50900,4

EX TRAG ERI DE RADACINI CUBICE

Sa extragem radacina cubica a numarului 1 2 1 = 3-\/121, cau­

tam in tabela II in coloana intaia sub rubrica n numarul 121,
iar la dreapta sub rubrica 3V « ) gasim numarul 4,9461
astfel: 3-\/121 =4,9461

ARITMETICA

Numerele prime sunt acele numere cari n’ au alt divizor comun

decat pe 1. Ex.: 1, 3, 5, 7, 9, 11, 17, 19, etc.
Fractiune numim cei doi termeni ai unei impartiri, ex.:
2 a s
-ri -r Termenul de sus poarta numele de numarator, iar cel de
3 o 4
jos numitor.
Adunarea si scdderea. Pentru a aduna sau scadea doua fractii,
se reduc mai intai la acelasi numitor si apoi se face operatiunea.
Ex.: 2 , 5 3x2 4x5 ,0
4 + 3 3x4 + 4x3 +
8 4 2x8 4x4
4 2 — 2x4 4x2
Imnultirea. Pentru a inmulti fractiile, se inmultesc numara-
torii intre ei si numitorii intre ei. Ex.:
7 4 _ 7 x 4 ^28
5 X 2 ~ 5x2 ^ 10
 5,8 EN CYCLOPED IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

Impartireci. Pentru a imparti o fractiune cu un nUmar intreg,

se imp arte numaratorul prin acel numar, sau se inmulteste muni-
torul cu acel numar.
Ex.: 4 4
0 sau
2 2x2
Pentru a imparti un numar printr’o fractie, se inmulteste
numarul prin fractia inversata. E x .:
10
6

Pentru a imparti o fractiune prin alta fractie, se inmulteste

fractiunea de impartit, cu fractiunea impartitoare rasturnata.
E 6 .5 _ 6 2 _ 12
jX' ' 4 ' 2 ~ 4 X 5 ~ 20

ALGEBRA

Adunarea. Pentru a aduna mai multe numere algebrice de

acelasi semn, aclunam valorile lor algebrice si dam rezultatului
semnul comun.
Ex.: + 2 + 4 + 5 + 1 + 6 + 2 + 3 = +23
—1 —3 —4 —2 —6 —5 —4 = —25
Surna a doua numere egale in valoare absoluta, clar de semn
contrar, este nula. Ex.: + 4 —4 = 0 . Pentru a aduna doua numere
cu semne contrarii, scadem pe cel cu unitati mai putine din cel
cu unitati mai multe si dam rezultatului semnul celui cu unitati
mai multe.
Ex.: + 1 0 —5 = +5, 4 - 5 + 7 + 9 - 2 = + 2 0 - 7
Sodderea. Scaderea are de scop ca dandu-sc doua numere
algebrice, unul numit desczut si altul scazator, sa gasim al treilea
numar numit cliferenta, care adunat cu scazatorul, sa ne dea pe
descazut.
Ex.: din 5 sa se scada (+ 3 ). Vom avea 5 —3 = 2 , cliferenta
este 2, fiindca 2 adunat cu + 3 fac 5.
Scaderea unui numar algebric dintr’ altul se face schimband
semnul scazatorului si apoi il adunam cu descazutul, caci rezul-
tatul astfel obtinut, adunat cu scazatorul ne da pe descazut.
 C U N O $T IN 'fE E L E M E N T A R E § T IIN T IF IC E 59

E x.: Pentru a scadea pe —5 din + 3 avem:

( + 3 ) —( —5) = + 3 + 5 = + 8 caci + 8 adunat cu —5 ne d a + 3

Inmultirea. A inmulti doua numere, inseamna a face asupra

deinmultitului aceleasi operatiuni ce trebue facute asupra unitati
pozitive pentru a obtine pe inmultitor. Deinmultitul si inmulti-
torul sunt factorii produsului celor doua numere. Inmultirea a
doua numere algebrice se efectuiaza, Inmultind Intre ele valorile
absolute ca in aritmetica si punand inaintea rezultatului semnul
+ sau —, dupa cum numerile care se inmultesc, au aceleasi
semne, sau semne contrarii.
Tinand seama de regula semnelor vom avea:

(+ 5 ) (+ 2 ) = +10 deci + cu + da +
(+ 5 ) ( 2 )--1 0 » + ■ * - » -
(-5 ) (+ 2 ) = —10 » - ■ » + » -
(-5 ) (-2 )= + 1 0 » - » - » +

Daca numarul factorilor negativi este fara sot, produsul va

avea semnul —. Ex.: ( —2) ( —4) ( —3) ( —5) ( —2) = —240.
Impartirea. Impartirea a doua numere algebrice se face im-
partind valorile lor aritmetice, iar catului ii dam semnul + sau
— dupa cum cei doi factori sunt de acelasi semn sau de semne
contrarii. Regula semnelor este aceeasi ca si la inmultire, si
vom avea:
(+8): ( + 2 ) = + 4
(+8): (—2)-----4
( —8): ( + 2) = —4
( —&) '■( +2) = + 4

CALGULUL LITERAL

Monom se numeste o expresie care nu cuprinde niciun semn

de adunare sau de scadere.

E x .: 2+3abc2,-xz m
2 '
Coeficientnl unui monom este numarul algebric. care se scrie
la inceput.
60 ENCYCLOPED IA I N V E N flU N IL O R T E IIN IC E

Polinom este o expresie algebrica formats din mai multe mo-

noame legate prin semnul + sau —. Ex.: + 3 a y—3ab-\-3ax. Ter--
menii polinomului care au inaintea lor semnul + se numesc pozi-
tivi, iar cei cu semnul — se numesc negativi; cand un termem
n’ are niciun semn se considers pozitiv.
Cancl avem mai multi termeni asemenea, ii reducem, efec-
tuand suma algebrica a coeficientilor si scrim in urma ei partea
literals.
Ex.: ba2bc—2ab2—6a2bcJr 7a2bc—6ab2— -\-6a2bc—8ab2

Adunarea. Pentru a acluna mai multe expresii algebrice, scrienn

expresiile unele dupS altele fiecare cu semnul sau.
E x .: —3 a xJr2bxJr ‘2 ax—bx—y z — —ax+ bx —yz

Sodderea. Pentru a scadea un monom sau un polinom, schim-

bam semnele tuturor termenilor sai si apoi ii adunam la descazut.

E x .: 2a;5—3ax*— (2a2x 2—3a3x + a 4+ 6 c2+ 4 z)

—2x5—3axi —2a2x2+ 3 a 3a:—a4—6c2—4z

Din operatia de mai sus, observam ca scaderea in algebra este-

adunarea scazatorului cu semnul schimbat.
Inmul\irea. Pentru a inmulti doua monoame, inmultim coefi-
cientii intre ei, pastrand regula semnelor.

Ex.: 3a2b3c x b a ibd3= lb a Gbicd3

lnmul\irea mai multor monoame se face inmultind coeficientiii

intre ei §i partile literale intre ele. Ex.: ( —2ax3) (+3aa;) ( —2bx) =
+ 12 a2bx5. Pentru a inmulti doua polinoame intre ele, inmultimi
fiecare termen al polinomului pe rand cu toti termenii celuilalt.
polinom, Jinancl seama de regulele semnelor.
Ex.: (x3—2x2-{-x) (x —l)= a ;4—-2a;3
A-x2—x 3+ 2x2— x = x i —3x3+ 3x2—x

Produsul sumei a doua cantitati prin diferenta lor, este egalai

cu diferenta patratelor acelor cantitati.
Ex.: (a+b)2= a2+2ab+b2
{a—b)2= a2—2ab + 6 2
 C U N O $T IN T E E L E JIE N T A R E § T IIN T IF IC E 61

Patratul unui binom, este egal cu suma patratelor termenilor,

■•adunata cu indoitul produs al lor, tinand seama de regula semnelor.

E x .: (2x—3)2=(2x)2—2 .2x3 + 3 2=4a;2— 12.? +9,

,(-2 a + 5 6 )2= ( — 2a)2+2 ( - 2 a ) {ob)+ ^b)2= ia 2-20ab+ 25b2

'Cubul unui binom. Ridicam la cub suma a+b §i avem:

(a-\-b3) —[a+b2) (a+ b)=(a2+2ab+b2) (a+b) =
a3+2a2b +ab2-\-a2b +2ab2+&3 sau
(a +b)3= a3+ 3 a2b + 3 ab2-f i 3

Procedand In acelasi fel cu diferenta a —b, vom avea:

(a—b)3= a3—3a2b + 3 ab2—b3
Imparfirea a doua monoame. Catul. a doua monoame se obtine,
impartind intai coeficientul deimpartitului cu al imparptorului
.^i scadem din exponentii literilor dela deimpartit, exponentii
acelorasi litere dela impartitor.
E x.: -f-10axy: —2a2x2y

± 1 ^ = - 5 « Z-
—2a2 x2 y

Impartirea unui polinom cu un monom, se face impartind fie­

care termen al polinomului cu al monomului.
Ex.: (24a4&2- 1 2 a 363+ 3a2&2): (~ 3 a 2b2)= - 8 a 2+ 4 a & -l

Impartirea polinoamelor.
„ 6a3 + 6a2b 6a2 (a +6) 2a (a+l>) 2a
li, X• • ■ ’— * —
3a3b—3ab3 3ab(a2—b2) b {a + b )(a —b) b (a—b)

Fractii algebrice. 0 fractie algebrica este o fractie ordinara in

-care numaratorul si numitorul sunt expresii algebrice.

E x .: Sa se adune fractiile — + — + —, procedam ca si in artime-

d e f
*4ica, le aducem la acelasi numitor si apoi le adunam.

a b c aef bdf ^_cde_bdf +cde+aef

d ^e^f def def def def
 62 EN CY CLO PED IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

Ecuatii. 0 egalitate algebrica care nu este adevarata decat

pentru anumite valori date literilor, se numeste ecuatie. Ele pot
fi cu o singura sau mai multe necunoseute.
Ex.: 2 x —'L=3x-\-8 2 x —i y = x —l
Cu o singura necunoscuta cu doua necunoseute
. '■ i
0 ecuatie este intreaga sau fractionara, daca contine in primul
caz numai expresii intregi si in al doilea Caz, daca contine pe
langa intregi si expresii fractionare.
Gradul unei ecuatii rationala si intreaga, este suma exponen-
tilor necunoscutelor din termenul in care aceastd suma este cea
mai mare.
Ex.: x —3?/ = + 4 (ecuatie gradul I cu cIquS necunoseute)
ax+ by =m
Ecuatie cle gradul al doilea: X*-{-px+q= 0.
Ecuatii ecliivalente sunt acele ecuatii cari auaceleasi radacini.
Ex.: 2x— 6 = 2 si 3a;—6 = 6 , sunt ecliivalente pentruca admit
amandoua aceeasi solutie, pe a: =4.
Putem simplifica o ecuatie, cancl toti termenii ei se pot imparti
cu acelasi numar.
Ex.: 4a;=16, impartind cu 4 ambii membrii, avem: a; =4.
Daca adunam sau scadem la ambii membrii ai unei ecuatii
aceeasi cantitate, obtinem o ecuatie echivalenta.
Ex.: 3a;— 2=4a;— 6, care se verified numai pentru a;=4.
Daca adaogam in ambii membri pe 5a; avem ecuatia 3a;— 2 +
5a;=4a;— 6+5a; sau 8a;— 2=9a;— 6 care se verified pentru a;=4.
Daca inmultim sau impdrtim ambii membrii ai unei ecuatii
cu acelasi factor, diferit de zero si care nu cuprinde necunoseute,
obtinem o ecuatie echivalenta.
Ex.: 3a;— 2=4a;— 6, care se verified numai pentru a;=4, daca
inmultim ambii membrii cu 3, avem ecuatia:
3 (3x— 2) = 3 (4a;— 6)
9a;— 6 = 12a;— 18 care se verified numai pentru a;=4. .
Tot astfel daca impdrtim ambii membrii ai ecuatiei
3a;— 2 4a;— 6 3a; . 0 „
■
--------— --------- s a u ------- l= 2 a ;— 3, care se vermca tot numai
2 2 2
pentru a:=4.
 C U N O SJT IN fE E L E M E N T A R E fjT IIN T IF IC E 63

Rezolvirea ecuatiilor de gradul I cu o singura necunoscuta.

Ex.: 5a:= 4 , se rezolva impartind ambii membrii cu 5, care
este coeficientul necunoscutei.
4
Avem astfei: *==--
5
Rezolvirea ecuatiilor de gradul I cu 2 necunoseute.
Ex.: 2x — 3 y = l. Daca in locul uneia din cele 2 necunoseute
aie ecuatiei, punem o valoare cunoscuta oarecare, atunci ecuatia
devine o ecuatie cu o singura necunoscuta pe care stim sa o re-
zolvam. Astfei daca ii dam lui y o valoare = 1 , avem:
2x— 3 . 1=?=1
2 x = 3 = 1 de unde rezulta ca
2 x = 4 sau
x= 2
Ecuatii de gradul al 2-lea, se rezolva dupa formula generala:
x2-\-px-\-q= 0

x=P
_ JJpf
2 ir *
TRIGONOMETRIE

Trigonometria este stiinta rezolvarii triunghiurilor, care cu

ajutorul liniilor trigonometrice, simplifica aplicatiile practice ale
geometriei. Plecand dela Impartirea cercului in grade, minute,
secunde, terte si masurand lungimea lui, gasim un raport con­
stant n a circonferintei care, are valoarea urmatoare:
c 3.14159
TZ= ---
2R
Cu acest raport gasim lungimea oricarei circonferinte a carei
raza ne este cunoscuta, utiliz4nd formula fundamentala
c = 2 tz R sau u2
S’ a convenit la impartirea circonferintei in 360 grade, fiecare
grad in 60 minute si fiecare minut in 60 secunde si fiecare se-
cunda in 60 de terte etc. Pentru a avea lungimea arcelor coreSpun-
zatoare gradelor, s’ a luat o circonferinta cu o raza egala cu uni-
tatea, ad.ca 1 m. S’a gasit lungimea arcului corespunzator unui
64 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

grad formandu-se niste tabele cu care putem gasi lungimea ori-

carui arc printr’o simpla inmultire a lungimei arcului metric
corespunzator unui anumit unghi de unul sau mai multe grade
a circonferintei de raza 1, cu raza cunoscuta, gasind astfel lun-
gimea arcului corespunzator, prin egalitatea raporturilor stabi-
lite in geometrie intre lungimea arcelor si numarul gradelor ar­
cului. Astfel s’a stabilit valoarea numerica a arcelor corespun-
zatoare ungbiurilor dupa cum urmeaza:
arc A x By _ OAy _ R
arc A B " OA r
Aleg&nd arcul cu raza mica OA = r = l , adica ca unitate de ma-
sura §i masurandu-1, inmultim lungimea acestuia cu numarul de
metri voit, pentru a obtine lungimea oricarui arc de R = 2 ,3 ,4
de n metri.
Lungimea arcului de 1 grad la circonferinta cu raza de 1 m
iese din formula:
2nR 2tc
= 0,01745.
360° “ 360° 180°
Lungimea arcului de 1' este de 60 de ori mai mic:
0,01745: 60=0.0002908
Lungimea arcului de 1" este mai mic de 60 ori decat precedentul:
0,00029088: 60=0,00000484

L inii trigonometrice

In trigonometrie arcele se masoara prin liniile lor trigono-

metrice, astfel ca in rezolvarea de triunghiuri se vor lua relatiu-
nile dintre laturi si liniile trigonometrice, in loc de relatiunile
dintre laturi si unghiuri. Liniile trigonometrice se dau prin ra-
portul intre ele §i raza, adica daca tangenta unui arc este 2,5,
insemneaza ca raportul intre tangenta arcului considerat si raza
este de 2,5.
Liniile trigonometrice sunt in numar de §ase si anume: sinus
cosinus, tangenta, cotagenta, secanta si cosecanta.
Sinus este perpendiculara coborita dintr’ o extremitate a ar-
nului pe diametrul ce trece prin cealalta extremitate a lui. (A
ae vedea fig. 1). Sinusul arcului A B , va fi BD. Valoarea sinu-
 CU N O STIN TE E L E M E N T A R E § T IIN T IF IC E 65

sului variaza Intre + 1 si —1 si se masoara pe diametral vertical.

Variatiile sinusului sunt:
sin.O0 = 0 (zero)

sin.— = + 1
2
sin. tz = 0 (zero)
3n .
sin. — = — 1
2
sin.27t = 0 (zero).
Sinusul este o functiune circulara periodica a carei perioada
este circonferinta (2n), ceea ce se poate
exprima prin formula: sin (2<jm:+a;)=sin
x in care q va fi un numar intreg pozitiv
sau negativ. Cosinus se numeste, sinusul
arcului complimentar celui considerat.
Ex: Cosinusul arcului A F este FB . Valo-
rile cosinusului variaza intre + 1 ?i —1,
intocmai ca si la sinus, numai ca sinusul
se masoara pe diametral vertical, iar cosi­
nusul se masoara pe diametrul orizontal.
Cosinusul este o functiune circulara
periodica ca si sinusul, avand perioada,
circonferinta, exprimat prin formula: cos
(2qn+x) = cos x \ q va fi un numar
intreg pozitiv sau negativ.
Tangenta, este portiunea din tangenta geometrica, dusa la
una din extremitatile arcului si limitata de prelungirea diametrului
ce trece prin cealalta extremitate a lui. Tangenta trigonometrica
a arcului AF va fi AE. Variatiile tangentei sunt:
tg 0 °= 0
66 ENCY CLO PED IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

Valorile tangentei trigonometrice variaza intre + co si —oo si

poate avea orice valoare.
Tangenta este o functiune circulara periodica, a carei pe-
rioada este o semi-circonferinta, exprimata prin formula
tg (q + x )= ig x in care q va fi un numar intreg pozitiv sau ne-
gativ. Fig 2 arata grafic variatiunea tangentei, din care se poate
vedea, ca tangenta trece prin toate valorile ce poate lua in par-
cursul unei semi-circonferinte si anume in perioada n.
Cotangenta se numeste tangenta arcului complimentar celui
considerat.
E x: cotangenta arcului A B va fi AH. Variatiile cotangentei
sunt:
Cotg 0 °= + co

Gotg " -o
A
Cotg 7T=—OO
3^
Cotg 3^ = 0

Cot IT = + 00

Valorile cotangentei trigonometrice variaza intre + co si —oo,

putand sa ia toate valorile posibile. >
Cotangenta este o functiune circulara periodica, a carei pe­
rioada este o semi-circonferinta, exprimata prin formula:
Cotg (qnA-x)—Cotg x, in care q va fi un numar intreg pozitiv
sau negativ.
Secanta si cosecanta trigonometrica se masoara pe secanta si
cosecanta geometrica.

Formule fundamentale

Linii trigonometrice (pentru cercul cu raza =1)

Sin a —BD Cos a=OD
tg a= AE Cotg a= FC
sec a~O E Cosec ■a —OC
 C U N O §T IN T E E L E M E N T A R E § T IIN T IF IC E 67

Pentru cercuri cu raza oarecare

BD OD
Sin a= — Cos a —- ..
OB OB
BD JO D
tg a = ---- Cotg
OB OB
OB JO B
sec a —— Cosec
OD CL BD

Relatiile Intre liniile trigonometrice ale aceluias arc sau unghi.

Sin2 a -[-cos2 a = 1, adica: suma patratelor sinusului si cosinusului
unui arc, este egala cu unitatea. Din aceasta formula putem
deduce:

Sin2 a = l —cos2 a sau sin a= | / l —cos2.a; Cos2 a = l —sin2 a, sau

cos a = ] / l —sin2 a.

Tangenta unui arc este egala cu raportul sinusului catre cosinusul

acelui arc, sau
sec. a 1 1
—-— = ------ , de unde: cos a x sec a— l = s e c . a -------- , sau:
1 Cos a cos a
1
cos a = ------- ,
sec a

deci cosinusul si secanta unui arc, sunt inverse una alteia.

Cotg a 1 co s .a
---------- --------= C o t g a = ---------
cos. a sin. a sin. a

Cotangenta unui arc este egala cu raportul cosinusului catre

sinusul acestui arc, sau
cosec a _ 1
1 sin . a’
de unde

sin a xcosec a — 1, sin a — ----- ------ f

cosec a. si cosec a —------
sm. a

5*
 68 EN CYCLOPED IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

Formule trigonometries fundamentals

(1) Sin2 a + co s2 a —1

sm a
( 2) tg a =
cos a

cos a 1
(3)
sin a tg
1
(4) Sec a =
cos a

1
(5) cosec a —
sin a

Adunarea arcelor

Sin (a+& )=sin a cos b+cos a sin b\

Cos (a+b) = cos a cos b—sin a sin b;

tg a + tg b
tg (a+b)--
1 —tg a tg b

Sin (a—&)=sin a eos b=cos a sin b I ^ (a —b) = tg g - t g b

cos (a—b)=cos a cos &=sin a sin b \ 1 + tg a tg b

Inmultirea arcelor

Sin2 a = 2 sin a cos a 2tg a

c<2 tg2 a —
1 —tg2 a

Impartirsa arcelor

c. a ' 1 —cos a
bin — ±
. a 1 —cos a
tg — = ±
a 1 +cos a 2 1 +cos a
cos —
2
±

A
 CUNOJJTINTE E L E JIE N T A R E .^ T IIN flF IC E 69

Formule logaritmice

a+ b a —b
(1) Sin a+sin £>=2 sin cos
2 2
a +6 a—2
(2) siii a—sin b —2 cos sin
2 2
a+& a —b
(3) cos a+cos b = 2 cos cos
2 2
a+& a —b
(4) cos a—cos b —2 sin ‘sin
2 2
, ., , sm (a+b)
(5) tg a + tg b = ■
------ -------f
cos a cos b
. , , sin {a—b)
(6) tg a tg-6 =
cos a cos b

Fiinctiimile trigonoinetrice in rezolvirea triunghiurilor

In triunghiul drepthunghiu
C AB C Insemnam:
latura B C = a
AC= b »
» AB=c
unghiul C A B = A
» C B A —B
» BCA=C
B E = F B = 1 ca raze ce descrie ardul -EF.
Duceni GE si FD perpendiculare pe A B . Observand pe fi
gura avem: F D —sin A
B D = cos A
GE=tg A
BG= sec A
BE=BP=1
Din triunghiurile asemenea BAC si BD E vom avea:

2 -^ = facand inlocuirele avem:

DF BF
70 E N C IC L O P E D IA I N V E N f lU N I L O R T E H N IC E

------- - = ^ s a u b= a sin B , de unde: intru’n triunghiu dreptun-

sin B 1
gliiu o cateta este egala cu ipotenuza multiplicata cu sinusul un-
ghiului opus (1). Tot astfel in triunghiurile asemenea BAG si BD E
vom. avea:
BA BC i - i C a
■— - == — sau inlocuind. a v e m :------- = - sau cos B, de
BD BE Cos B 1

unde intr’un triunghi dreptunghi o latura a triunghiului este

egala cu ipotenuza multiplicata cu cosinusul unghiului ascutit
alaturat.
Luam triunghiurile: C AB si GEB si vom avea:

CA GE b tg B
sau inlocuind, avem: — = —— sau 6 = ctg B (3)
BA GE c 1

Astfel intr’un triunghi dreptunghi o latura este egala cu cea-

lalta latura, multiplicata cu tangenta unghiului opus. Din geo-
metrie stim ca suma unghiurilor dintr’un triunghi, este egala cu
2 unghiuri drepte. Adica 180 grade; deci:
5 + < 7 = 90 ° •
5= 90°—6’
C= 90°- B

iar tangenta si cotangenta fiind inverse una alteia, vom avea:

tg 5 = C o tg 'C , Cotg C =C otg 5 ,

Inlocuind cu form 3 avem:

c=b co'tg B

De unde: Intr’un triunghi dreptunghi, o latura este egala cu

cealalta latura, inmultita cu cotangenta unghiului ascutit alaturat.
Din formulele de mai sus, scoatem urmatoarele definitii ale
lunctiunilor trigonometrice in triunghiul dreptunghi.

Sin B = ^ — Sinusul unui unghi ascutit este raportul dintre

a
latura opusa unghiului catre ipotenuza.
 CUN0§TIISr'fE E L E M E N T A R B S T I I N flF I C E 71

Cos B — — Cosinusul uuui unghi ascutit, este raportul dintre

a
latura alaturata unghiului catre ipotenuza.
Tag B — — Tangenta unui unghi ascutit, este raportul dintre
c
latura opusa unghiului catre latura alaturata lui.
c
Cotg B — — Cotangenta unui unghi ascutit este raportul dintre
b
latura alaturata unghiului catre latura opusa lui.

Sec B — — Secanta unui unghi ascutit, este raportul dintre

c
ipotenuza, catre latura’’alaturata unghiului.

Cosec B= — Cosecanta unui unghi ascutit, este raportul

b
dintre ipotenuza catre latura opusa unghiului.
Daca se considers in acelasi triunghi dreptunghi unghiul c
.si se inverseaza figura, vom avea:
c—a sin C
b=a cos C
c—b tg C
b—ocotg C
Din geometrie stim ca: patratul ipotenuzei este egal cu suma
patratelor celorlalte doua laturi (formula lui Pytagora) adica:
a?=b2+ c2
Aceasta se poate dovedi si in trigonometrie daca ridicam la
p atrat si adunam egalitatile:
b=a sin B
c=a cos B
b2+c2—a2 (sin2 5 + c o s 2 B)
sin2 5 + c o s 2 B —1
b2+ c2= a 2
72 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

FORMULELB TRIUNG. DREPTUNGHI

Nr. Unghiul ascu(it B Unghiul ascutit C

b d
1 b— a sin B c—a sin C sin C— —
Sin B~ ~a c
c b
2 c— a cos B cos B - b—a cos C cos C— —
a
se111 Soiu
b
3 b—ct.g B tg 5 - -c c—b tg C tg c ~ -b
e b
4 c— b cot B cotg B— -b b—c cotg C cotg C— -

Din tabloul de mai sus se vede ca in tr’un triunghi dreptunghi:

sin B = cos C.
Sinusul unui unghi=cos complementul lui, sau
tg i?=C otg C,
iar tangenta unui unghi este egala cu cotangenta complemen-
tului lui.
Cotang B = tg C, iar cot unui unghi este egala cu tg comple-
mentului lui.
In tabloul de mai jos se rezuma relatiile intre functiunile
trigonometrice ale unghiurilor complementare.

sin B =Cos (90°—B)

cos 5 = sin (90° —B)
tg B —cotg (90° —B)
cotg 5 = tg (90° —B)

Rezolvirea triunghiurilor clreptiinghe

Un triunghi se poate rezolva cand se cunosc trei din elemen-
tele lui. Insemnam cu A unghiul drept al triunghiului dreptunghi,
cu B §i C unghiurile ascut.ite care sunt complimentare, cu a ipo-
tenuza §i unghiul C.
 C U N O §T IN T E E L E J1 E N T A R E § T IIN T IF IC E 73

Intre aceste elemente exista urmatoarele relatii:

b — a sin B = a cos C
c= a sin C=a cos B
b=c tg B = c cotg C
c=b tg C = b c o ig B
a2=b2+c2
B + C = 90°

Cand ni se dau doua din elemente, putem calcula cu aju-

torul relatiilor trigonometrice pe celelalte trei.
Cazul I. Se cunosc a si B.
C = 9 0 ° -B

b= a sin B, S = — a2 sin B cos B, c=a cos B.

2
Cazul II. Se cunosc b si B.
C = 90° - B

a = -— -— S = b2 cotg B, c=b cotg B

sin B 2

Cazul III. Se cunosc a si b.

b n b
sin B ; S = — V(a-\-b) [a—b) ; c = V a 2—b2 -
a 2

Cazul IV. Se cunosc b si c

. „ b 1 .
tg B = — ; s - — 6c.

cotg C =

a = V b 2+c2 sau a
sin B
74 ENCYCLOPEDIA IN V E N'J'I U N1L 0 R T E IIN IC E

Rezolvirea triunghiurilor oarecare

Insemnam cu A, B, C unghiurile triunghiului iji a, b, c laturile.

Intre aceste elemente exista urmatoarele relatiuni:
A + B +<7=180° a2= i 2+ c 2—2 be cos A
a b b2—a2+c 2—2 ac cos B
sin ^4 sin B sin C c2= a 2+&2—2 ab cos C
a=b cos C + c cos B
b=b cos C + c cos A
c=a cos B-\-b cos A
Daca ni se dau trei elemente de
mai sus, putem afla pe celelalte,
servindu-ne de formulele aratate B
pentru fiecare caz.
Cazul I. Se cunosc a, b si C
A + 5 = 1 8 0 ° —C
A —B _ a —b + C
tg. c o tg . —
2 a+b
a sin C
S = ab sin C.
sin A

Cazul II. Se cunosc a, B, C,

A = 1 8 0 °-(B + C )
a sin B a sin C a2 sin B sin C
b= s =
sin A sin A 2 sin (B -\-C)

Cazul III. Se cunosc a, b si A

bsinA
Sin B = -----------
a
a sin C
c=
sin A

C = 1 8 0 °-(5 + A )

S — — ab sin C.
2
 C U N O §T IN T E E L E M E N T A R E g T I I N f lF I C E 10

Cazul IV. Se cunosc a, b, c. Insemnam cu p perimetrul ( a + b + c )

avem:

r A P (p-a)
c » bt ~ be

P (P—c)
c° 4 = ab

C °s| =
p (p -b )
ac
S = V p (p - a ) ( p - b ) { p- c)

TABLOU
BE GREUTATEA SPECIFICA, CALDURA SPECIFICA, TEMPERATURA
DE TOPIRE, TEMPERATURA DE FIERBERE SI NUMARUL
ATOMIC AL UNOR SUBTANTE. Apa (la 4»)=1

Caldura CSldura Temper.

Nr. at.

SUBSTANTA Greutate specifics de topire de

specifics. grade grade fierbere

13 A lum iniu............................... 2,70 0,2530 675 2000

Apa d is tila ta ....................... 1,00 1,00 0 100
Alcool etilic ....................... 0,800 0,593 —130 78
51 A ntim oniul........................... 6,62 0,050 630 1440
47 A r g in tu l............................... 10,50 0,057 955 2000
79 A u r ...................................... 19,25 0,0311 1064 2500
A nilina.................................. 1,022 0,495 8 183
83 B ism u t.................................. 9,80 0,303 269 1430
56 B a r m .................................. 3,5
5 B o r u l .................................. 1,73 2500
B r o n z u l .............................. 8,5 0,086 950
35 Bromul ............................... 3,187
48 Cadmiu .............................. 8,65 320,9 776
20 C a lc iu .................................. 1,81 810
6 Carbon (d ia m a n t)............... 3,52
Carbune retorta ............... 1,88 0,200
58 Ceriu .................................. 7,04 640
Cloroform ........................... 1,526 0,234 —63 —64
50 C o sitorul.............................. 7,28 0,052 231,9 2270
27 C o b a lt.................................. 8,8 0,106 1478
24 Crom .................................. 6,92 1615 2200
76 ENCYCLOPED IA IN V E N flU N IL O R T E H N IC E

uvmare

-t-3 Caldura Caldura Temper.

05 Greutate
SUBSTANTA specified de topire de
u specified
£ grade grade fierbere

C r is ta l.................................. 3,33
29 C u p r u .................................. 8.93 0,0936 1064 2300
9 Fluor .................................. 1,14 solid, la —223
26 F i e r ...................................... 7,86 0,1130 1507 2450
Fier n i k e l .......................... 8,4
Fonta a l b a ........................... 7,5 0,107 1130
Fonta cenusie....................... 6,7 0,12 1200
F o s f o r .................................. 2,2 44 290
31 Galiu .................................. 5,9 29,75
32 Germaniu .......................... 5,469 958
G licerina.............................. 1,27 —20 290
4 G lic in iu .............................. 1,48 1278
49 Indiu .............................. 7,3 155
53 Iod.......................................... 4,948 0,17 113 183,3
77 Iridiu.............................. 22,59 0,19 2350
3 Li t h i n .................................. 0,534 186
. 12 Magneziu ........................... 1,74 650 1110
25 M a n g a n .......................... 7,40 1425
80 M ercu r.............................. 13,55 0,3190 357,2
—■38,5
87 M oldaviu..............................
42 M olibden.......................... 10,2 2500
28 Nikel .................................. 8,80 0,1060 1452,3
Naftalina .......................... 1,145 0,310 79 218
76 O s m iu .................................. 22,48 41 134
O t e l ...................................... 7,8 0,107 1400
46 Paladiu .............................. 11,5 1555
78 P la tin a .................................. 21,40 0,0334 1764
82 P lu m b u l.............................. 11,34 0,0316 327 1600
P o r te la n .......................... '2,4 0,26 1550
19 Potasiu .............................. 0,86 62,3 760
84 Poloniu ..............................
45 R o d i u .................................. 12,6 2000
37 R u b i d i u .............................. 1,52 38,5
34 Seleniu.................................. 4,8 180
14 S ilic iu .................................. 2,35 1420
11 S o d i u .................................. 0,97 97 880
16 S u l f u l .................................. 2 119 445,5
38 S t r o n t i u .......................... 2,6 810
Sticla o r d in a r d ................... 2,52 0,2
Sm oala.................................. 1,1 0,09
 C U N O $ T IN fE E L E M E N T A R E § T IIN T IF IC E 77

urmare

Caldura CSldura Temper.

a Greutate specified de topire de
SUBSTANTA
specifics. grade grade fierbere
&

73 T a n t a l u l.............................. 16,6 0,033 2900

81 T h a liu .................................. 11,8 303,5 1700
52 Telur .................................. 6,4 452 1400
22 Titan .................................. 5,1 1800
90 T o r i u .................................. 11,2 1840
92 U ra n ...................................... 18,68
23 V a n a d iu .............................. 5,9 1700
Var nestins ....................... 3,03 0,216
74 Wolfram (tungsten) . . . . 19,1 0,034 3000
30 Z i n c ...................................... 7,10 0,0961 419 930
40 Z ir c o n .................................. 6,4 1840
GAZE
Aer.......................................... 1,293 0,241
A m o n ia c .............................. 0,763 0,520 — 77 — 35,5
A z o t...................................... 1,258 0,249 —210 —195,7
Bioxid de c a r b o n ............... 1,978 — 57
Bioxid de s u l f ................... 2,880 0,154 — 72,7 — 10,1
H idrogen............................... 0,089 3,408 —259 —252,1
O xigen.................................. 1,429 0,218 —227 —227
Ocxid de a r b o n ................... 1,258 0,251 —190
Hidrogen s u lfu ra t............... 1,52 0,245 — 83 — 61,7
C l o r ...................................... 3,19 0,124 —102 — 33,7
Acid c lo rh id ric ................... 1,64 0,194 —112 — 83
F l o r ...................................... 1,14 se solidifies la —223

GAZE NOBILE
A r g o n .................................. 19,957 —185,8
H e i i u .................................. 0,122 —267 —267
Neon ..................................
Kripton..................................
X e n o n ..................................
78 ENCYCLOPED IA IN V E N 'flU N IL O R T E H N IC E

TABELA GREUTlTILOR ATOMICE

Simbol

Simbol
Substanta Greut. at. Substanta Greut. at.

Ag Argint 107,88 Mn
M an g an ............... 54,93
A1 Aluminiu . . . . 27,1 Mo
Molibden............... 96,0
Sb Antimoniu . . . . 110,2 Ilg
M ercur................. 200,0
Ar A rg o n u l............... 39,9 Nb
N i o b ................... 93,5
As A rs e n u l............... 75,0 Nd
N eodym ............... 114,3
An A u r ....................... 197,2 Ni
Nikel . . . . . . 58,68
N A z o t ................... 14,01 OO x igen ................. 16,00
B B o n d ................... 11,01 Os
Osmiu ............... 190,9
Ba Bariu . , . . . . 137,37 k P o ta s iu ............... 39,10
Be B e r i l i u ............... 9,1 p Fosfor ............... 31,0
Bi B i s m u t............... 208,0 Pb Plumb ............... 207,10
Br B r o m ................... 79,92 Pd P a la d in ............... 106,7
C C a r b o n ............... 12,00 Pr Praseodym . . . 140,6
Ca C alciu................... 40,09 P t P l a t i n a ............... 195,9
Cd C a d m iu ............... 112,40 Ra R a d iu ................... 226,4
Ce C e r i u ................... 140,25 Rb R u b id iu ............... 85,45
Cl Clor ................... 35,46 Rh R o d iu ................... 102,9
Co Cobalt ............... 58,95 Ru R u te n iu ............... 107,7
Cr G ro m ................... 52,1 S Sulful ............... 32,06
Cs C e s iu ................... 132,81 Na S o d iu ................... 44,1
Cu Cupru ................... 63,57 Se S e le n iu ............... 79,2
Dy Disprosiu . . . . 162,5 Si Siliciu................... 28,3
Er E r b i u ................... 167,4 Sm Sam ariu............... 150,4
Eu E u ro p iu ............... 152,0 Sn Staniu . . . . . 119,0
F Flor ................... 19,0 Sr Stroniu ............... 87,62
Fe Fier ................... 55,85 Ta T a n t a l ............... 181,0
Ga G alliu................... 69,9 Tb Terbiu ............... 159,2
Gd Gadoliniu . . . . 157,4 Te T e l u r ................... 127,2
Ge Germaniu . . . . 72,5 • Th T h o r ................... 232,42
H Hidrogen . . . . 1,008 Ti T i t a n ................... 41,1
1-Ie H e l i u ................... 4,0 T1 Thaliu ............... 204,0
In I n d i u ................... 114,8 Tu T u l i u ................... 168,5
Ir I r id iu ................... 193,1 U U r a n ................... 238,5
J I o d ....................... 126,92 V V anadiu ............... 51,2
Kr K rip to n ............... 81,8 W Wolfram . . . . 184,0
La L a n th a n ............... 139,0 X . Xenon! ............... 128,0
Li L ith iu ................... 7,00 Y Y t r i u m ............... 89,0
Lu L u t e t i u ............... 174,00 Yb Y terbiu 1 ............... 172,0
Mg Magneziu . . . . 24,32 Zn Z i n c ................... 65,37
Zr Zircon ............... 90,6
 C U N O $T IN T E E L E JIE N T A R E § T IIN T IF IC E 79

TABLOU DE GOEFIGIEN'fll DE DILATAflE LINIARA LA SOLIDE

(dupa Lavoisier-Laplace)

Denumirea substantei Coeficientul Denumirea substantei Coeficientul

(intre 0°-100°) (intre 0 °-100°)

P la tin a ....................... 0,000,008,565 Sticla a l b a ............... 0,000,008,338

Sticla franceza cu pi. . 0,000,008,719 A n tim o n iu ............... 0,000,010,833
Tub de sticla fara pi. . 0,000,008,757 Otel ne calit . . . . 0,000,011,500
Sticla de St. Cobain . 0,000 008 908 Otel calit, ............... 0,000,012,250
Otel calit la 65 . . . 0,000,013,394 B ism u t....................... 0,000,013,916
F i e r ........................... 0,000,012,583 Fier dulce forjat. . . 0,000,012,204
Arama rosie batuta . 0,000,017,000 Arama 8 parti staniu 0,000,018,166
Aur c u r a t ............... 0,000,014,660 Alamii topita . . . . 0,000,018,750
Argint cu titlu Paris 0,000,019,085 Fir de alafna . . . . 0,000,019,333
Argint cupelat. . . . 0,000,019,097 Staniu f i n ............... 0,000,022,833
P lu m b ....................... 0,000,028,483 Z i n c .......................... 0,000,029,416
P la tin a ....................... 0,000,009,918 Fier tras la filiera . . 0,000,014,401
A lum iniu................... 0,000,002,224 B r o n z ....................... 0,000,001,816
Caramida ordinara 0,000,000,550 Ciment ................... 0,000,001,435
» famotata . 0,000,000,439 G r a f i t ....................... 0,000,000,293
G r a n i t....................... 0,000,000,867 Lemn........................... 0,000,000,352
Sticla. . ................... 0,000,000,876 B ism u t....................... 0,000,001,392
80 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

La temperaturi mai mari, dilatarea este extraordinar de mare;

spre exemplu: la o temperatura de 300 grade Celsius, avem pentru
fier —0,004405; pentru cupru —0,005650.
Dilatarea in suprafata este dubla fata de dilatarea lineara,
iar dilatarea in volum este de 3 ori mai mare decat cea lineara.
TABLOU DE PUNCTUL DE FIERBERE AL CATORVA SUBSTANTE
LA PRESIUNEA ATMOSFERICA

Substanta Grade Substanta Grade

A p a .................................. 100 F o s f o r u l........................... 290

A lc o o lu l........................... 78 G licerina........................... 290
A nilina............................... 184 H idrogen........................... —253
A m o n ia c u l....................... — 32 H elium ............................... —268
Acidul carb o n ic............... — 78,5 M ercurul........................... 357
A c e tile n ........................... — 84 Naftalina ....................... 218
Argonul............................... —186 O xigenul........................... 183 —
A z o tu l............................... —196 Oxidul de carbon . . . . —190
B enzofenol....................... 306 P a r a f in a ........................... 300
B enzen............................... 80 S u l f u l ............................... 444,5
Bioxid de s u l f ............... — 10 Sulfura de carbon . . . . 46
Cloroformul....................... — 61 Solutie de clorura de calciu 180
Clorura de metil . . . . — 24 Solutie de sare saturata . 108
C l o r .................................. — 34 Ulei de terebentina . . . 160
E t e r u l ............................... 35 Uleiul de i n ................... 316
Etilenul............................... —104 Zincul .............................. 915

TABLOU DE PUNCTUL DE APRINDERE IN AER LIBER IN GRADE

DUPA PROF. HOHN

Substanta Grade . Substanta Grade

Amoniac ....................... 780 E t e r .............................. 406

AIcool............................... 510 H id ro g e n ....................... 470
A n tra c it........................... 440 H u ila .............................. 390
A ceto n a........................... 570 Gazul aerian ................... 600
Anilina . . . . . . . . 530 L ig n itu l........................... 250
A l d e h i d a ....................... 380 P arafina.......................... 310
Benzina 415 P e tro lu l........................... 380
B e n z o l ........................... 520 Ulei de u n s ................... 380
Carbune b r u n ............... 280 Ulei de compresor . . . 410
CelulozS ....................... 360 X y lo l.............................. 506
 C U N O §T IN T E E L E M E N T A R E § T IIN T IF IC E 81

DILATAREA CORPURILOR LICHIDE

La ridicarea temperaturei dela 0 la 100 de grade Celsius, dila­

tarea unui volum V, va fi:

Pentru: A p a ................ . . 0.018XF

» Acid Sulfuric . . . 0.060 x V
» B enzol............... . . 0.12 x F
Glicerina . . . . . . 0.050 x V
» Mercur . . . . . . 0.019x V
» Ulei de rapita . . . 0.080x F
» Terebentina . . . . 0.100x V

Apa nu se dilata numai cand trece peste 4 grade Celsius, ci

la o scadere sub 4 grade Celsius, dilatare prin care se explica
:spargerea vaselor in care este pusa apa la temperatura joasa.

Dilatarea corpurilor gazoase

Dilatarea corpurilor gazoase este aproape aceeasi la toate

gazele, inclusiv aerul si anume: 1/273 din volumul initial, pentru
fiecare grad al termometrului.
Spre ex.: se incalzeste un volum de aer Va, cu t grade, atunci
obtinem la t grade un volum de V t= (l +1/273) Va. In sens invers
se micsoreaza volumul unui gaz, daca se scade temperatura cu t
grade. In primul caz volumul va fi Vt={\. -R^/273) Va; in cazul
•al doilea volumul Am fi:
Vci
Ve~
1+ —
273

G
82 ENCY CLO PED IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

TABLOU DE CALDURA SPECIFICA A GAZELOR SUB VOLUM

81 PRESIUNE CONSTANTA

Numele gazului V olum Presiune Numele gazului Volum Presiune

Hidrogen . . . 2,415 3,405 Oxid de carbon 0,176 0,248

Es. terepentina . 0,468 0,506 Aerul atmosferic 0,169 0,238
Eter sulfuric . . 0,453 0,481 Oxigenul . . . 0,155 0,218
Alcool (vapori . 0,410 0,453 Acidul carbonic . 0,154 0,216
Amoniac gaz 0,390 0,508 Vapori de apa . 0,334 0,475
Benzina (vapori 0,350 0,375 Clorul . . . . 0,098 0,121
A z o tu l............. 0,173 0,244

TABLOU DE COEFICIENTII DE CONDUCTIBILITATE TERMICA

A CATORVA MET AT,E

Metalul Coeficient Metalul Coeficient

Aurul........................... 53,2 P lu m b u l................... 8,5

A r g in tu l................... 100 P la tin a ....................... 8,4
C u p ru l....................... 77,6 Z u n c il....................... 19
A la m a ....................... 23,4 O t e l u l ....................... 11,6
B ism u tu l................... 1,8 S tan iu l....................... 14,5
Gluciniul..................... 105 F i e r u l ....................... 11,9

TABLOU DE GREUTATEA IN ICGR A UNUI METRU CUB DIN

URMlTOARELE MATERIALE

Un metru cub cantareste Kgr Un HI cantareste Kgr

Lemn de stejar ne copt . 420 C a r b u n i .......................... 77

» » fag ne copt . . 400 Cocks.................................. 35
Nisip turnat in forma . . 1200 Carbuni de lemn . . . . 22
» batut cu maiul . . 1650 Sare m aru n ta ................... 101,50
Var ne s t i n s ................... 1000 Sare de mare ............... 78,50
Nisip cu pietri§ uscat . . 1300 S a lp e tr u .......................... 100
» ud de r&u . . . . 1770 Sare de amoniac . . . . 74,40
Pamant galben jilav . . . 1650 » » » grea . . 114,90
Mortar de var si nisip . . 1800 Sare de amoniac Leblanc . 132,40
C aram ida.......................... 2100
Piatra de var nearsa . . 2000
 CU N O ,?TIN TE E L E M E N T A R E § T IIN T IF IC E 83

TABLOU DE INCARCATURA UNUI VAGON DE 10.000 KGR

INTRA IN METRI CUBI, CIRCA:

Numele substantei m cubi Numele substantei m cubi

C o k s.................................. 30,30 Nisip u s c a t....................... 7,52

Coks pentru turnat . . . 22,00 Pamant galben jilav . . . 6,06
Brichete negre................... 9,00 Piatra de v a r ................... 5,60
Carbuni de lemn . . . . 65,00 Var ne s t i n s ................... 10,00
Carbuni de lemn tare . . 45,00 CaramidS............................ 4,76

TABLOU DE GREUTATEA UNUI METRU CUB, DENSITATEA SI

PUTEREA CALORIFIC! A DIFERITELOR SUB STANTE

Numele substantei Greutatea Puterea

Densitatea
Kgr calorica

Carbuni g r a s i.............................. 750 1,20 8,300

» s l a b i.............................. 775 1,30 8,100
» u s c a t i .......................... 800 1,35 8.000
A n t r a c i t ...................................... 900 1,35 8,000
Lignit f i b r o s .............................. 600 6,400
» pamantos ....................... 700 4,450
Turba uscata in aer ............... 300 0,5 3,600
Turba complet u s c a t a ............... 400 0,4 5,000
Lemnul uscat in aer ............... 350 0,8 2.900
» complet u s c a t............... 750 0,6 3,750

TABLOU DE EVALUAREA EM PIRIC! A TEMPERATUREI FIERULUI

Coloarea T emperatura Coloarea Temperatura

Ro$u nascand . . . . 525° Portocaliu aprins . . . 1 .100°

Ruos i n c h i s ............... 700° » luminos . . 1 .200°
Cireasa parguita . . . 900° A l b .............................. 1.300°
C i r e s i u ....................... 900° Alb s u d a n t ............... 1,400°
Cireipu luminos . . . 1 .000° Alb stralucitor . . . . 1.500°

Calcium specified a unui corp se numeste, cantitatea de caldura

necesara pentru a ridica temperatura unui kgr de corp dela 0
grade la 1 grad.

6*
84 EN CYCLOPED IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

TABLOU COMPARATIV INTRE TERMOMETRELE: CENTIGRAD,

REAUMUR, FAHRENHEIT

i Centigrad Reaumur Falirh. Centig. Reaum. Fahrli. Centigr. Reaum. Fahrli.

—17,77 —22,22 0 10 8 50 51 40,8 123,8

—17,22 —21,53 1 11 8,8 51,6 52 41,6 125,6
—16,66 —20,83 2 11 8,8 51,8 53 42,4 127,4
—16,11 —20,14 3 12 9,6 53,6 54 43,2 129,2
: —15,55 —19,44 4 13 10,4 55,4 55 44 131
—15 —18,75 5 14 11,2 57,2 56 44,8 132,4
—14,44 —18,05 6 15 12 59 57 45,6 134,6
—13,88 —17,35 7 16 12,8 60,8 58 46,4 136,4
! —13,33 —16,67 8 17 13,6 62,6 59 47,2 138,2
—12,77 —15,97 9 18 14,4 64,4 60 48 140
—12,22 —15,28 10 19 15,2 66,2 61 48,8 141,8
—11,66 —14,58 11 20 16,0 68 — — —
—11,11 —13,88 12 21 16,8 69,8 62 49,6 143,6
—10,55 —13,19 13 22 17,6 17,6 63 50,4 145,4
—10 —12,50 14 23 18,4 73,4 64 51,2 147,2
— 9,44 —11,80 15 24 19,2 75 65 52 149
— 8,88 —11,11 16 25 20 77 66 52,8 150,8
— 8,33 —10,41 17 26 208, 78,8 67 53,7 152,6
— 7,77 — 9,72 18 27 21,6 806, 68 54,4 157,4
— 7,22 — 9,03 19 28 22,4 82,4 69 55,2 158,2
.. 6,66 — 8,33 20 29 23,2 84,2 70 56 158
— 6,11 — 7,64 21 30 24 86 71 56,8 159,8
— 5,55 — 6,94 22 31 24,8 87,8 72 57,6 161,6
— 4,99 — 6,25 23 32 25,6 89,6 73 58,4 163,4
— 4,44 — 5,55 24 33 26,4 91,4 74 59,2 165,2
— 3,88 — 4,86 25 34 27,2 93,2 75 60 167
— 3,33 — 4,16 26 35 28 95 76 60,8 168,8
— 2,77 — 3,47 27 36 28,8 96,8 77 61,6 170,6
— 2,22 — 2,77 28 37 29,6 98,6 78 62,4 172,4
— 1,66 — 2,08 29 38 30,4 100,4 79 63,2 174,2
— 1,11 — 1,39 30 39 31,2 102,2 80 64 176
— 0,55 — 0,69 31 40 32 104 81 64,8 177,8
0 0 13 41 32,8 105,8 82 65,6 179,6
1 0,8 33,8 42 33,6 107,6 83 66,4 181,4
2 1,6 35,6 43 34,4 109,4 84 67,2 183,2
3 2,4 37,4 44 35,2 111,2 85 68 185
4 3,2 39,2 45 36 113 . 86 68,8 186,8
5 4 41 46 36,8 114,8 87 69,6 188,6
6 4,8 42,8 47 37,6 116,6 88 70,4 190,4
7 5,6 44,6 48 38,4 118,4 89 71,2 192,2
 C U N O fJT IN fE E L E M E N T A R E ? T IIN T IF IC E 85

Tablou Comparativ Intre Termometrele: Centigrad,

Reaumur, Fahrenheit ( urmare)

Centigrad Reaumur Fahrli. Centig' Reaum. Fahrli. Centigr. Reaum. Fahrli.

8 6,4 46,4 49 39,2 120,2 90 72 194

9 7,2 48,2 50 40 122 91 72,8 195,8
92 73,6 197,6 102 81,6 215,6 112 89,6 233,6
93 74,4 199,4 103 82,4 217,4 113 90,4 235,4
93 75,2 201,2 104 83,2 219,2 114 91,2 237,2
95 76 203 105 84 221 115 92 239
96 76,8 204,8 106 84,8 222,8 116 92,8 240,8
97 77,6 206,6 107 85,6 224,6 117 93,6 242,6
98 ' 78,4 208,4 108 86,4 226,4 118 94,4 247,4
99 79,2 210,2 109 87,2 228,2 119 95,2 246,2
100 80 212 110 88 230 120 96 248
101 80,8 213,8 111 88,8 231,8

AMESTECURI FRIGORIFERE

Parti Frigul produs

Amestecuri de substante in greutate dela la

Apa ..................................................... 1
—16°
Azotat de am oniu.................................. 1 | 10°

S a lp e tr u ................................................. 1 )
Sare de am oniac.................................. 1 1 8° —24°
Apa ..................................................... 1 1

Sulfat de s o d iu ...................................... 8 |
S alpetru................................................. 5 i 10° —15°
Sare de am oniac.................................. 5
Apa ..................................................... 16 i
Nitrat de a m o n iu .................................. 1 j
Carbonat de s o d i u .............................. 1 > 10° —14°
Apa ..................................................... 1

Acid azotic 2 5 » .................................. 2 — 50

I 15°
Sulfat de s o d i u .................................. 3
Sulfocianura de p o t a s i u ....................... 1
1
; i5° —23°
Apa .....................................................
86 E N C IC L O P E D IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

Amestecuvi frigorijere (urmare)

Amestecuri de substance P arti in Frigid

greu’t ate dela produs la

Clorura de amoniu . . 5
Apa ....................... 16
Azotat de potasiu . . 15° — 12
Sulfat de sodiu . . . . 8
Sulfat de sodiu . . . 3
Acid nitric stins . . . . 2 | 10° —19°
Sulfat de sodiu. . . 6
Sare de amoniac . . . 4 —23°
Salpetru............... 10°
2
Acid nitric stins . . 4
Zapada sau ghiata pisata . . . 1
Acid sulfuric diluat . 1 1 — 5° —41°
ZapadS sau ghiata pisata . . 1
Acid nitric stins . . . 1 ! — 14° —35°
Sulfat de sodiu . . . 8
Acid clorhidric . . 5 ! +15° —12°
Fosfat de sodiu . . 9
Acid azotic stins . 4 j 15° — 9°
Zapada sau ghiata pisata . . . 1
Clorura de sodiu . . . 2 j o° —17°
Zapada sau ghiafa pisata . . . 3
Clorura de calciu . 0°
CO
CO
o

4
1

Zapada sau ghiata pisata . . . 5

Clorura de amoniu . 1 0°
Clorura de sodiu . . 2 —18°
Zapada sau ghiata pisata . . . . 12
Clorura de sodiu . 5 0°
Azotat de amoniu . . 5 J —31°
Zapada sau ghiata pisata . . 2 1
Hidroclorat de calciu 0° —27°
3 )
Zapada sau ghiata pisata . . .
3 1
Hidrat de potasiu . . 0° — 37°
4 /
 C U N O §T IN T E E L E M E N T A R E § T IIN T IF IC E 87

REZISTENTA MATERIALELOR
Coeficienti de rezisztenfa
Coeficien- Sarcina de ru- Sarcina Coeficientul de
tulde elas- pere R limitei de rezistenta
Materiale ticitate elasticit.
medie E Tract. Comp. T Masini Constr.

Fierul lipit . . . . 20.000 30—36 28—30 16—20 9 8—10

'Fierul omogen. . . 20.000 35—45 28—30 18—24 9—12 8—10
Ofel dulce . . . . 22.000 40—60 80 25—35 12—15 13—20
Ofel cu nickel . . 22.000 50—110 80 30—50 20—25 18—24
Otel cu crom, siliciu — 90—180 — 60—120 15—30 —
Fir de fier . . . . 20.000 45—60 — 24—30 15—20 15—20
Fir de ofel . . . . 24.000 75—200 — 40—50 18—30 24—30
F o n t a ................... 10.000 10—15 60—80 7 5 3
A ra m a ................... 11.000 13—15 40 -- - — —
Arama in foi . . . 11.000 20—25 40—50 10 3— 5 —
Arama in fire . . 13.000 40—60 — 13 4— 6 —
Aluminiu in foi . . 7.000 10—12 — — — —
A la m a ................... 6.500 12—15 50 5 1,5 —
Alania in fire . . 10.000 35—80 — 12 4— 6 —
Alama in foi . . . 10.000 20—25 70—90 10 3— 5 —
Bronz ............... 7.000 15—25 50 6—10 2— 3 —
Bronz fosforos . . 9.800 30—40 — 13,5 7 —
P lu m b ................... 2.000 3,5 5 1 — 1
Zinc in foi . . . . 9.500 16 — 2,5 — —
Gositor ............... 4.000 3—4 11 0,5 — —
Piele ................... 10—20 3—5 — 1,5 0,25 —
Lemn tare . . . . 1.200 8—9 4—5 2 0,6 1
Lemn moale . . . 1.000 7—8 3—4 1,6 0,4 0,4
Goarda de canepa . 150 6—8 — 2 0,6 1
G r a n it................... — 0,4 3—5 — — 0,25
Piatra calcar . . . — 0,3 2—4 — — 0,25
M arm urS............... — 0,3 3—4 — — 0,25
G r e s ie ................... — 0,2 2—4 — — 0,2
Caramida ordinara — 0,1 1,5 — — 0,06
CSramida presata . — — 2,5 — — 0,6
figlS. de ciment — 0,2 1,7 — — 0,2
figla de pamant. . — 0,15 0,6 — — 0,1
Ciment ............... — 0,1 1—3 — — 0,2
B e t o n ................... 2.000 0,1 0,1 — — 0,1
Z id arie................... — -- - — — — 0,04
Sticla....................... 8.000 3 15 — — 2

Coeficienfii de mai sus se inteleg pe mm2 a secfiunei.

88 EN CICLOPEDIA IN V E N ^IU N IL O R TEIIN ICE

TABLOU DE VITEZA VANTULUI

Viteza in Presiunea
Denumire metii pe Viteza pe ora
in km pe m 2 in
secunda kgr

Vant abia sensibil....................... 1 3,6 0,14

» moderat .......................... 2 7,2 0,54
» care intinde velele . . . . 6 21,6 2,17
» convenabil pentru mori . . 7 25,2 6,87
» conv. pt. mers pe mare . 12 43,2 19,5
» puternic ........................... 15 54 30,5
» im p e tu o s ........................... 20 72 54
F u r t u n a ...................................... 27 97 —

Uragan ...................................... 36 129,5 122

» care darama edificii . . 45 162 277

PRESIUNEA ATMOSFERICA

0 suprafata de un cm patrat la nivelul marii, este apasata

cu 1 lcgr si 33 g. Corpul omului cu o talie de 1,75 m2 sufera o
presiune de 17.500 kgr.
Inaltimea coloanei de mercur la 100 m =750,5 mm,
» » » » » 200 » =741,1 »
» » » » » 300 » =731,9 »
» » » » » 400 » =722,9 »
» » » » » 1.000 » =670,6 »
» » » » » 5.000 » =406,5 »
» » » » » 10.000 » =217,4 »
» » » » » 20.000 » = 64,8 »
» » » » » 30.000 » = 17,8 »
» » » » » 60.000 » = 0,41 »

DIMENSIUNILE UNIVERSULUI

Diametrul Universului este de 300.000 ani lumina (o raza de

lumina parcurge intr’ o ora mai mult de 1 miliard km).
Distanta dela Soare la Neptun este a mia parte dintr’ un an
lumina.
Dupa ultimele cercetari, Universul are forma unui disc cii
marginile subtiri, al carui plan numit si planul galalictic, face
 C U N O $T IN T E E L E M E N T A R E $ T IIN T IF IC E 89

un unghiu cam de 60° cu equatorul si al carui inel central alca-

tueste calea laptelui. Raza discului este de 150.000 ani lumina.
Sistemul nostru solar este excentric, la o distanta de peste
65.000 ani lumina de centra.
Diametral intregului nostru sistem planetar este de abia 0,002
ani lumina.
Distanta dela Pamant la Luna este de 338.000 km, iar dia­
m etral Lunei este de 3.350 km.
Distanta dela Soare la Pam ant este de 149.000.000 km.
Diametral Soarelui este cam de 100 ori mai mare ca al Pa-
mantului (12.755) km, iar in el ar incapea cam 1.000.000 de pla-
nete egale cu pamantul nostra.
Lumina dela soare vine la pamant in 8'1".

CALCULE DIFIGILE LA INDEMANA LUCRATORULUI

Francezul Sauvageon, strungar in fier, a inventat un ingenios

calculator universal, aplicabil in geometrie si mecanica.
In rezumat, instrumentul este construit dintr’un subler obis-
nuit, la care se adaoga piesa T, construind astfel o rigla de calcul
si un raportor, dar nu un raportor care masoara numai unghiu-
rile, ci care permite si construirea lor. Pentru a simplifica expli-
catiile, vom vorbi numai de piesa care culiseaza, calculul fiind
absolut la fel pentru cotul profunzor.
Referindu-ne la fig. 2 si 3 din plansa 2-a, fig. 7, observam
urmatoarele: cele doua piese PP' ce culiseaza in C, sunt repre-
zentate pe ambele p arti; un surub V, strange piesa T, contra
piulitei fixe P, ce serveste de suport la cele doua rigle gemene
DD\ zavorite de piulita 1 sub un unghiu oarecare in raport cu
rigla C.
In lungul acestei tije poate culisa vernierul E, solidar piesei
mobile P' prevazut cu un cioc amovibil K, fixat de surubul J si
perpendicular pe rigla C. Acest cioc trece intre riglele DD' §i
culiseaza intre ele cand se deplaseaza teaca E , prin mijlocul tatei
N. Un surub G, zavoreste teaca in toate punctele dorite.
E foarte usor de vazut, ca ciocul K, da prin incrucisare cu
riglele DD' suplimente si complemente ale unghiurilor masurate
pe aceste rigle. O alta rigla mai mica F, gradata in mm pe o parte
90 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

fig. 2 si in grade pe cealalta parte fig. 3, culiseaza intr’o brida

L, putandu-se zavori la gradatia dorita.
Extrem itatea liniei F, care vine in contact cu linia i), este
taiata in tr’o panta de 30°, astfel ca F , permite masurarea un-
ghiului format de DD' si C si calcularea altor unghiuri prin sca-

P ig. 6
dere sau adunare; F, masoara pe o parte in milimetri sinusul
unghiurilor in chestiune §i pe de alta parte valoarea in grade a
acestui unghiu. In fine, C si F, permit sa se efectueze operatii
automate ca: scaderea si inmultirea numerilor intregi §i zecimale,
calcularea dimensiunilor asupra dreptelor si unghiurilor, al patra-
telor, exagoanelor si la toate celelalte poligoane. Se poate face
 C U N O § T IN fE E L E M E N T A R E § T IIN T IF IC E 91

gradarea unui con oarecare si prin urmare inclinatia ce trebue

data unei piese utile. Calcularea se efectuiaza exact pe cat este
posibil.
Pentru a explica felul de a utiliza instrumentul, luam doua
exemple: primul fig. 6, se dispune piciorul de culisat modificat
in maniera sa efectueze trei operatii.
Verificarea unui echer cu 6 pante (unghiu de 120°); un calibru
de filetaj (unghi de 60°) si 3, a unui mic util cu pas trunchiat
(unghi de 30°).
8

Pentru aceasta se pune 30 pe scara tangentelor (rigla F, pe

partea gradata, fig. 7), se culiseaza teaca vernierului E, in lungul
instrumentului in felul de a face sa coincida punctul zero al veri-
nierului cu gradatia la 100 mm a riglei C, apoi se scoboara ipo-
tenuza, adica liniile gemene DD' pe varful liniei F , formand astfel
un unghi de 60°, cuprins intre riglele DD’ si linia orizontala gra­
data C, a piciorului culisei. Acest unghi de 60° este im partit in
doua parti egale prin varful riglei F. Introducand extremitatea
calibrului n3, in deschizatura ramasa libei’a, obtinem masurarea
unghiului de 30°.
92 ENCYCLOPED IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

A1 doilea exemplu in plansa a doua vedem cum cu acest aparat,.

putem gasi numarul de grade care trebue raportat la baza gra-
data a unei piese de strungit, pentru a executa in strung un trunchi
de con, ale caror dimensiuni nu se cunosc, decat cele doua dia-
metre si inaltimea.
Fie de exemplu 45 mm si 21 mm diametrele trunchiului de
con si 76 mm lungimea sa. Este suficient de a intelege triunghiul
dreptunghi ABC (fig. 1, plansa 2). Acest triunghi se construeste-
cu instrumentul si se calculeaza in acelasi timp pe principiul
proportiilor——— = 1 2 mm, adica diferenta conului asupra
2
razei, producandu-se astfel:
Se introduce teaca vernierului pe lungimea conului de strun­
git, fie 76 mm, apoi se blocheaza surubul G ; se transporta dife­
renta obtinuta mai sus de 12 mm, asupra gradatiei riglei F, apoi
se blocheaza surubul M. Se scoboara in fine riglele duble DD'
asupra punctului din F, se zavoreste prin ajutorul piulitei 1 si
unghiul necunoscut este astfel format.
Aceste exemple clemonstreaza ca noul calculator de unghiuri,.
permite sa se construiasca si sa se calculeze prin operatii pur-
mecanice, calcularea oricarui unghi.
 PARTE A II

EXPLICAREA TERMENILOR §TIINTIFICI UZUALI

Aliaj. Topirea impreuna a doua sau mai multe metale.

Amalgam. Aliaj care contine mercur.
Amorcage. Regim variabil al anumitor fenomene care precedeaza regimul
permanent. Se aplica in mecanica §i electricitate, astfel fenomenul
ce se intampla la pompele centrifugale pana trage lichidul, poarta
numele de amorcage.
A n lumina. Unitate de lungime, egala cu drumul ce-1 parcurge o raza de
lumina in linie dreapta, in tr’un an de zile.
Antena de transmisie si de recepfie. Organ de legatura numit in primul caz,
radiator de energie si al doilea caz, colector de unde electromagnetics
Analiza spectrala. Analiza executata cu ajutorul luminei descompusa printr’o
prisma de quart sau de cristal.
Anod. Polul pozitiv al elementelor galvanice, al tuburilor Crookes, etc.
Anticalod. Placa motalica (de molibden) situata in partea opusa catodei in
tuburile Crookes.
Atom. Cea mai mica particica a materiei.
Bobina. Infasurarea unui fir de arama izolat, intr’un singur sens.
Calorie, mica §i mare. U nitate de m&sura a cantita(ii de caldura, egala cu
cantitatea de caldura necesarS. unui gram de apa, ca sa-i ridice tem-
peratura cu un grad (calorie mica). Cand se refera la masa unui kgr
de apa se numeste calorie mare. O calorie de 15 grade=4184 wati
secunda.
•Cal vapor (HP.). U nitate de putere la ma$ini=736 wati sau 75 lcgm’.
Conductibilitate electrica. Proprietatea ce o au unele corpuri, de a lasa sa
treaca electricitatea.
Conductibilitate caloricd. Proprietatea ce o au unele corpuri, de a transmite
caldura.
Coloid. Particole de materie de cateva milionimi de milimetru.
92 E N C IC L O P E D IA IN V E N flU N IL O R T E H N IC E

A1 doilea exemplu in plansa a doua vedem cum cu acest aparat,;

putem gasi numarul de grade care trebue raportat la baza gra-
data a unei piese de strungit, pentru a executa in strung un trunchi
de con, ale caror dimensiuni nu se cunosc, decat cele doua dia-
metre si inaltimea.
Fie de exemplu 45 mm si 21 mm diametrele trunchiului de
con si 76 mm lungimea sa. Este suficient de a intelege triunghiul
dreptunghi ABC (fig. 1, plansa 2). Acest triunghi se construeste:
cu instrumentul si se calculeaza in acelasi timp pe principiul
proportiilor —-- ^ =12 mm, adica diferenta conului asupra

razei, producandu-se astfel:

Se introduce teaca vernierului pe lungimea conului de strun­
git, fie 76 mm, apoi se blocheaza §urubul G; se transporta dife­
renta obtinuta mai sus de 12 mm, asupra gradatiei riglei F, apoi
se blocheaza surubul M. Se scoboara in fine riglele duble DD'
asupra punctului din F, se zavoreste prin ajutorul piulitei I si
unghiul necunoscut este astfel format.
Aceste exemple demonstreaza ca noul calculator de unghiuri,.
permite sa se construiasca si sa se calculeze prin operatii pur-
mecanice, calcularea oricarui unghi.
 PARTEA II

EXPLICAREA TERMENILOR (JTIINTIFICI UZUALI

Aliaj. Topirea impreuna a doua sau mai multe metale.

Amalgam. Aliaj care confine mercur.
Amorcage. Regim variabil al anumitor fenomene care precedeaza regimul
permanent. Se aplicS. in mecanica §i electricitate, astfel fenomenul
ce se intam pla la pompele centrifugale pana trage lichidul, poarta
numele de amorcage.
A n lumina. Unitate de lungime, egala cu drumul ce-1 parcurge o raza de
lumina in linie dreapta, intr’un an de zile.
Antena de transmisie si de recepfie. Organ de legaturfi numit in primul caz,
radiator de energie §i al doilea caz, colector de unde electromagnetic^.
Analiza spectrala. Analiza executata cu ajutorul luminei descompusa printr’o
prisma de quart sau de cristal.
Anod. Polul pozitiv al elementelor galvanice, al tuburilor Crookes, etc.
Anticatod. Plac& metalica (de molibden) situata in partea opusa catodei in
tuburile Crookes.
Atom. Cea mai mica particica a materiei.
Bobina. Infa?urarea unui fir de arama izolat, in tr’un singur sens.
Calorie, mica si mare. U nitate de masura a can lit alii de caldura, egala cu
cantitatea de c&ldur& necesara unui gram de apfi, ca sa-i ridice tem-
peratura cu un grad (calorie mica). Cand se refera la masa unui kgr
de apa se numeste calorie mare. O calorie de 15 grade=4184 wati
secunda.
•Cal vapor (HP.). Unitate de putere la masini=736 wati sau 75 kgm’.
Conductibilitate electrica. Proprietatea ce o au unele corpuri, de a lasa sa
treaca electricitatea.
Conductibilitate calorica. Proprietatea ce o au unele corpuri, de a transmite
caldura.
Coloid. Particole de materie de cateva milionimi de milimetru.
94 E N C IC L O P E D IA IN V E N f’IU N IL O R T E H N IC E

Catalizaior, es te un corp strain pe care-1 adaugam la o reactie chimica de corpuri

lene^e, fara a intra el insu^i In combinatie, pentru a inlesni reac^iunea.
Catod. Polul negativ al unei pile electrice, al tuburilor Crookes, etc.
Densitate. Raportul intre greutatea unui corp P, cu greutatea unui volum
egal de apa P \ la presiune iji tem peratura egalfi. Se exprimS. prin
formula: d = P IP ’
Demaraj. Momentul de pornire al motoarelor, corespunde cu o forfa de frecare.
Disoeiere. Separarea elementelor asociate.
Ecran. Panza intinsa pe care se fac proiec|iunile la cinematograf.
Electrolizd. Descompunerea s&rurilor prin electricitate.
Electromagnet. 0 bobina din sarma izolatft cu o bucata de fier moale la mijloc.
Electron. Particola cea mai micS. de electricitate negative.
Emisie. Energ’ie radiata in spafiu prin trimiterea In afara a electronilor sau
a razelor.
Energie. Facultatea ce poseda un corp de a efectua un lucru.
Energie potenpald. Energia unui corp in repauz.
Energie cineticd. Energia ce desvolta un corp in miscare.
Energie intra-atomicd. Energia din interiorul atomului.
Ergul. Unitate de masura a travaliului.
Evolufie cosmica. Transformarile succesive suferite de corpurile ceresti.
'Fluorescen\d. Proprietatea ce o au unele corpuri de a emite lumina,cand
sunt expuse razelor solare.
Fosforescenla. Insusirea ce o au unele corpuri de a emite lumina, dupa ince-
tarea razelor ce 1-au excitat.
Fluid. Corp licliid sau gazos, ale caror particole poseda o foarte mare mo-
bilitate.
Fotoliza. Descompunerea sarurilor prin lumina.
Flux. Curent de particole.
Genezd. Nasterea unui element nou.
Greutate. Rezultatul actiunii gravita^ii, asupra masei unui corp.
Greutate specified. Masa unitatii de volum.
Hublot, ochian perl'eclionat pentru privit.
Incandenscent. Un corp inc&lzit la alb.
lonizare. Procesul ce-1 sufera atomul prin pierderea electronilor.
Luminiscen{a. Lumina difuzata la rece (lumina licuriciului).
Masd. Cantitatea de materie a unui corp.
Nucleu. Sambure.
Orbitd. Curba ce descrie o planeta in jurul soarelui.
Polygenie. Cautarea arborelui genealogic.
Perpetuum mobile. O masinS. care ar func^iona la infinit ffira combustibil.
Proton. Particola infinitezimala inc5rcat& cu electricitate pozitiva.
Reactiv chimic. Un corp de care ne servim pentru a recunoa^te prezenta
unei substante in stare de libertate sau amestecate.
Sarcind electricd. Cantitatea de electricitate continuta intr’un conductor
electric.
 E X P L IC A R E A T E R M E N IL O R $ T IIN 'fIF IC I TJZUALI 95

Spectru. Imaginea ob^inutS. pe ecran a luminei, desocmpusa printr’o prisma

de cristal.
Taxonomie. fjtiinta legilor clasificarii.
Tuburi Crookes. Tuburi din quart, ' n care se produc razele X.
Transjormatori. Aparate electrice pentru transformat curentul cu tensiune
inalta in tensiune joasa i-si viceversa.
Televiziune. Transmiterea vederei la distant^ prin dispozitive electrice cu
fir, sau unde electromagnetice.
Telemecanica. Transmiterea energiei mecanice la distanta prin dispozitive
electrice, cu sau fara fir.
Transmutare. Transformarea unui element in altul.
Troglobii. Vietuitoare cari traiesc numai in pesteri.
Vacum sau vid. Spatiu lipsit de materie.
 NOJIUNI FUNDAMENTALS

ATOMUL

Dupa ultimele cercetari, atomul este o particula infinitezimala

a materiei, comuna tuturor corpurilor, considerat dintr’un nucleu
central, constituit si el din mai multe
particule de electricitate negativa nu-
mite electroni, cari se invartesc in
jurul nucleului atomic. Electronii sunt
evaluati dupa Millikan, la a zecea mia
parte, mai mici decat atomul si de
1.800 de ori mai usori decat atomul
de hidrogen. Ei sunt a^eza^i in jurul
nucleului atomic in cercuri concen-
trice, alcatuind doua feluri; unii numitj
nucleari si altii inelari. Masa lor este
asa de infima, incat ar trebui sa
reunim un milion de miliarde de
electroni, ca sa obtinem a miliarda
parte dintr’un miligram.
rt. A. Millikan, fizician Atomii difera intre ei prin numarul
contemporan american, de protoni si de electroni, de sarcina lor
cercetator in domeniul electrica, precum si de a§ezarea electro-
teoriei atomului si autorul
sintezelor spectrale
nilor pe diferite orbite. Viteza'lor este
egala cu a luminei. Atomul de hidro­
gen este format dintr’un singur electron care se invarteste in jurul
unui proton. Atomul de heliu este format dintr’un nucleu cou­
 NO'i’IU N I F U N D A JIE N T A L E — E L E C T R O N U L 97

stituit din patru protoni si 2 electroni, iar in jurul nucleului se

invartesc doi electroni.
Greutatea atomului depinde de numarul electronilor ce-1 con-
tine nucleul atomic in structura lui chimica. Atomii celorlalte
elemente, au o structura mult mai complexa, asa de exemplu,
oxigenul are 16 electroni, neonul are 22, iar uraniul corpul cel
mai greu are 92 de electroni planetari.
Electronii planetari descriu orbite circulare sau eliptice. Dato-
rita valentei corpurilor, electronii periferici pot fi atacati; astfel
sub influenta undelor luminoase sau
altor radiatiuni, electronii pot trece de
pe o orbita pe alta, absorbind energie
sau liberand energie. Pe calea aceasta
se incearca sa se faca unele transm utari
de corpuri. Astfel, in fiecare atom de
aur se gasesc dupa Rutherford, 79 de
•electroni in afara nucleului, iar in
fiecare atom de mercur sunt 80; daca
am putea scoate un atom de mercur,
am obtine imediat un atom de aur.
Stabilitatea atomului este legate
de constitutia nucleului si ea este mult
mai mare, decat partea planetara a
atomului. Cauza de diferentiere a
niateriei e datorita numai nucleului Ernest Rutherford, 1871,
atomic, iar modul de grupare a ele- savant englez, fizician
mentelor pozitfve si negative din cercetator in domeniul
desintegrarii atomului
nucleu, influenteaza proprietatile ra­
dioactive si stabilitatea elementelor.
Nucleul atomic nu poate fi modificat, sau transformat, dec&t
prin desintegrarea radioactiva, iar aceasta transformare este inso-
tita de o enonna degajare de caldura si energie. Energia intra-
atomica este extraordinar de mare, si aceasta energie daca am
libera-o, ar fi capabila sa produca efecte uria§e. Dr. Gustav Le
Bonne da un exemplu in lucrarea sa « l’Evolution de la matiere »
pentru a intelegc cat de mare e cantitatea de energie continuta
intr’un atom ; « o piesa de arama de un ban ce cantareste un
gram, o presupunem ca este in stare sa-si elibereze intr’o secunda

7
 98 E N C IC L O P E D IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

toata energia intraatomica ce o contine. Aceasta energie ar fi 501

miliarde de kilogrametri, sau 6 miliarde 800 milioane cai vapori.
Daca am repartiza aceasta energie, am putea actiona un tren de
marfa pe un drum orizontal, a carui lungime ar fi de 4 ori si un
sfert circonferinta pamantului. Presupunand ca am actiona cu
carbuni acest tren, ne-ar trebui 2.830.000 kgr si socotind pe 24
de franci tona, ar face 68.000 franci (aproixmativ 680.000 lei in
valuta noastra actuala) suma ce ar reprezenta energia intraato­
mica continuta in tr’o moneda de un ban ».
+ Valenta fiecarui individ chimic
e data de numarul electronilor dupa
orbita exterioara a atomului.

ELEGTRONUL

Electronul este elementul ultim al

Gosmos-ului, incarcat cu electricitate
negativa. El nu este materie, ci con­
stituent al materiei. Electronii sunt,
asezati in inele concentrice in jurul
nucleului atomic formand doua feluri
de inele, inele aproape de nucleu,
numite nucleare si inelare cele dela
J. J. Thomson 1858, periferie, sau planetare.
savant englez, promo- ’ Electronul este mai mic decat ato-
torul teoriei electronice mul de 10.000 de ori. Masa lui este
infinitezimala, incat daca am reuni la
un loc un milion de miliarde de electroni, abia am obtine a
miliarda parte dintr’un miligram. .
Electronul este mai usor decat atomul de hidrogen de 1.800
de ori. Viteza de miscare a electronilor la metale atinge 1.000 km
pe secunda. Au proprietatea de a face metalele bune conducatoare
de electricitate, iar miscarile lor vibratorii dau nastere in ether la
fenomene luminoase. Electronii sunt expulzati de radiu alcatuind
razele y miscandu-se cu iuteala foarte mare, cam 300.000 km pe
secunda, si au o mare putere de patrundere (Razele X). Cateodata
parasesc corpurile din care fac parte §i cu care ocazie poate avea
viteze diferite, depinde de atractia care se exercita asupra lor.
 NO’f l U N I F U N D A M E N T A L S — L U M IN A 99

In vid pot atinge 300.000 km pe secunda (razele catodioe).

Incarcatura electrica a unui corp se datoreste fie lipsei de elec-
troni, cand corpul este electrizat pozitiv, fie unui exces de elec­
trons, cand corpul este electrizat negativ. Astfel: curentul elec­
tric nu este decat deplasarea electronilor in tr’o anumita directie,
deci pentru a avea un curent electric, trebue sa avem electroni
liberi ca sa treaca dela un atom la atom si aceasta conditie este
indeplinita numai de unele corpuri, corpurile bune conducatoare
de electricitate. Corpurile rele conducatoare de electricitate, n’au
electroni liberi, electronii liberi sunt intr’o continua agitare, chiar
cand nu se stabileste curentul electric. Sensul curentului electric
se face prin deplasarea electronilor dela polul negativ, unde sunt
in exces, catre cel pozitiv unde lipsesc, sau sunt prea putini.
De catva timp investigative facute asupra nucleului atomic,
au descoperit un alt constituent al atomului numit «neutron »,
iar decurand s’a admis existenta unui al patrulea constituent,
electronul pozitiv, descoperit de fizicianul american Anderson si
confirmat mai tarziu de Blackett, Chadwick, Occhialini si sotii
Joliot-Curie si electronul greu (mesotron).

LUMINA

Lurnina este o vibratie a eterului si se propaga in toate direc­

tive, datorita undelor.
Sunt mai multe feluri de lurnina si difera una de alta prin
lungimea de unda, adica au pasul unele mai mare, altele mai
mic. Mediul prin care se face propagarea miscarii vibratoare la
lurnina, este eterul cosmic, un corp imaterial admis ipotetic.
Undele luminoase sunt unde electromagnetice si au diferite lun-
girni de unda, astfel: lurnina rosie are o lungime de unda de 750
milionimi de milimetru si efectuiaza 447.000 de miliarde vibratii
pe secunda. Colorile luminii nu sunt decat senzatii asupra ochiului
nostru, produse de diversele lungimi de unda. Din toate colorile,
rosul cuprinde vibratiile cele mai incete, portocaliul, galbenul,
provin din vibratii mai repezi, iar violetul vibreaza de 2 ori mai
repede ca rosul, asa ca cele 7 colori care formeaza curcubeul:
violet, indigo, albastru, verde, galben, portocaliu si ro§u, for­
meaza un fel de gama luminoasa, cu termenii extremi in octava.

7*
 100 EN CYCLOPED IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

Lumina formeaza si ea numeroase game intoomai ca si su-

netul, insa ochiul nostru nu poate veclea clecat octava dintre
rosu si violet, dupa cum se poate vedea In abaca de mai jos.
Dupa rosu urmeaza 8 game de vibratiuni de calclura, ele alca-
tuesc infrarosul, apoi urmeaza o regiune necunoscuta de vreo 5
game si apoi vin razele oscilatoare electrice pe care se bazeaza
telegrafia si telefonia fara fir. La stanga violetului avem raze cu
vibratiuni din ce in ce mai repezi cu lungimi de unda din ce in
ce mai mici, cam intre 300—375 milionimi de mm. Cunoscute
sunt numai doua game si ele alcatuesc ultravioletul. Apoi urmeaza
o regiune necunoscuta si apoi avem cunoscutele raze X cu vibratii
foarte repezi. Gele mai mici unde electromagnetice sunt undele
Nichols si Tear de 2 zecimi de m. milicron.

Fig. 8

Fig. 9
Numarul de vibratiuni pe secunda

Razele X si razele gama emise de elemente radioactive vin

la urma, ele cuprind 8 octave, iar lungimea lor de unda se esalo-
neaza intre o sutime de milicron §i doi milimilicroni (un milicron
este o milionime de milimetru). Astazi se cunosc vreo 60 de oc­
tave a energiei radiante dupa descoperirile lui Holweck si Nichols.
Yiteza luminii este de 300.000 km pe secunda, iar aceasta
viteza este riguroasa in vid pentru toate felurile de lumina.
Daca trecem o raza de lumina printr’o prisma de spat de
Islanda taiata transversal si lipita cu balsam de Canada, vibratiile
 N O T IU N I F U N D A M E N T A L S — LU M IN A 101

sunt aduse in tr’un plan si lumina se zice ca e polarizata. O

placa de sticla n’are nicio actiune asupra liuninei polarizate.
Daca trecem o raza de lumina printr’o prisma de cristal, lu­
mina se descompune in cele 7 colori de care am vorbit mai sus.
Sinteza luminii albe a fost realizata de Newton, ea se poate efectua
fie printr’o a doua prisma, fie printr’o lentila convergenta biconvexa.
Fenomenul care se produce atunci ceind o raza de lumina
loveste suprafata de separatie a doua medii se numeste reflectie.
Daca o raza de lumina trece dintr’un mediu in altul, feno­
menul care se petrece poarta numele de refractie.
Cea mai mare sursa de lu­
mina este Soarele, el ne trimite iluzie optica
lumina si caldura, fara de care
vieata de pe pam ant ar inceta.
Iluminatul prezinta, doua so-
lutiuni, una directa si alta
indirecta. Prima, cand se tran ­
sforma o energie de natura
diferita in lumina, procedeu
ce se numeste luminiscenta §i
secunda, cand se utilizeaza
energia unui combustibil sau
a curentului electric si corpul
incalzit radiaza cea mai mare
parte din energie sub forma de
radiatiuni invizibile si numai
o mica parte sub forma de Fig. 10. — Spirala falje
lumina vizibila. S’a dovedit
ca aproape la toate lampile cu incadescenta, 99% din energie e
radiata sub forma de caldura si numai 1 % e redata sub forma
de lumina vizibila.
S’a constatat in luminiscenta ca lumina emisa de un corp,
atunci cand atomii acelui corp sunt ionizati, difera de lumina
radiata a corpurilor calde. Neglijand consideratiunile accesorii,
putem spune in cazul unui corp cald ca emisiunea luminoasa
depinde numai de temperatura si nu de natura corpului,
caci daca se ridica aceasta temperatura, creste cantitatea
de lumina.
 102 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

In iluminatul cu luminiscenta, caracteristicele luminei care

emana din atomii ionizati, depinde exclusiv de natura atomilor,
iar spectral luminii analizata la spectroscop, nu se prezinta sub
aspectul unei bande continua, reproducand in ordine gamele
luminei emanate de corpurile calde.
Progresul ar fi, sa ne indreptam studiul asupra razelor cato-
dice, pentru a ne procura un iluminat prin luminiscenta, fiind
cel mai economic.
Lumina cea mai eftina o produce licuriciul si oamenii de sti-
inta, trebue sa-i afle secretul lui.

Fig. 11 §i 12. — Fenomen de iradiatiune. Careul alb pare mai mare decat cel
negru $i silueta din fata pare mai mare decat celelalte doua

lumina foarte ieftina, totusi costa foarte scump. Luam cateva

miligrame de radiu si le asezam langa willemita (substanta fos-
forescenta, ortosilicat de zinc) pe care o transforma intr’o lampa
perpetua. Dar radiul costa scump §i pentru a avea excitarea nece-
sara, sa produca fosforoscenta willemitei, ca sa lumineze cu o
putere de o lumanare, ne trebue cateva miligrame de radiu, care
costa astazi vreo 20.000 lei si cu acesti bani abia am avea lumina
 N O T IU N I F U N D AME NT A L E — LU M IN A 103

pe care o da o lumanare, astfel ca sursa luminoasa care pare cea

mai ieftina, este cea mai scumpa.
Proprietatile chimice ale luminei. Este cunoscuta actiunea lu­
minei asupra sarurilor de argint, inca din 1777 earn! Scheele a
dovedit ca razele albastre sunt mai puternice, iar R itter si Wol­
laston in 1801 au demonstrat ca puterea de inegrire a sarurilor
de argint se prelunge^te dincolo de spectrul vizibil in regiunea

Fig. 13. — Efect de lumina. Cum se reprezinta in teatru aparitia fantomelor

Actorul reprezentand fantom ase afla sub scena, imaginea sa foarte luminoasa
•este proectata pe sccna prin geamul inclinat, in asa fel incat da iluzia ca o
persoana poate fi spintecata cu sabia si totu?i nu suferd nimic

nltravioletului. In aceasta regiune, actiunea razelor ultraviolete

•este mai puternica, pentru care fapt au fost numite si raze chi-
mice. Ele descompun compusii cei mai variati si produc la rece
arderi pe care caldura le-ar produce la temperaturi foarte inalte.
Descompunerea sarurilor prin lumina se numeste fotoliza, iar prin
nlectricitate a fost numita electroliza.
104 EN CY CLO PED IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

Actiunea razelor chimice pot avea efecte creatoare in combi-

narea diverselor elemente la rece, spre exemplu in tesuturile vii
ale plantelor, realiz&nd combinatii ce n’ar fi posibile decat la
temperaturi foarte inalte, fenomenul primind numele de foto-
sinteza. Dupa cum am vazut mai sus, razele chimice lucreaza
in doua sensuri contrare, unele creiaza in fotosinteza si altele
distrug in fotolyza. Clorofila care este aproape sangele plantei
este creatoarea sintezelor diversilor corpuri organici, prin aju-
torul razelor solare.
Fotografia se bazeaza pe proprietatea ce o are lumina de a
descompune sarurile de argint, reducandu-le in argint metalic.
Razele ultraviolete, ocupa cam 2 game si dupa cum se poate
vedea in fig. 8 si 9 spectrul ultroviolet il putem imparti in trei
parti: Prima cuprinzand ultravioletul cu lungimi de unda intre
375—300 milionimi de milimetru, prelungind spectrul vizibil.
Aceste radiatiuni sunt folosite in medicina.
Secunda, cuprinde razele cu lungimi de unda intre 300—180
milionimi de milimetru, care constitue ultravioletul industrial,
fiindca se pot produce cu lampa lui Cooper Heuitt.
Terta cuprinde ultravioletul extrem cu lungimi de unda intre
180 —100 milionimi de milimetru, foarte putin cunoscute.
Razele ultraviolete sunt foarte primejdioase pentru vietui-
toare si daca n ’ar fi atmosfera care sa ne apere de aceste emana-
tiuni ale soarelui, vieata n’ar fi posibila. Atmosfera lucreaza ca o
sita,- oprind pe cele vatamatoare gratie ozonului din aer, fabricat
din oxigenul regiunilor inalte ale atmosferii, prin actiunea razelor
ultraviolete, jucand rolul si de regulator sau pavaza, precum si
datorita refractiei si reflectiei totale.
Sticla incolora este transparenta pentru toate luminile vizi-
bile, insa nu este transparenta pentru ultraviolet, astfel ca tubul
lampei lui Cooper Heuitt a trebuit facut din quart.
Razele ultroviolete mai au proprietatea de a produce fenomenul
de fluorescenta prin excitarea platino cianurei de bariu. Daca asu-
pra unui cub de sticla de uraniu indreptam un manuchi de raze
ultraviolete, obtinem la intuneric o lumina verde, iar asupra
solutiei de fluoresceina galbena, capatam o splendida fluorescenta
Verde. Eozina de coloare roz pal, da o splendida fluorescenta por-
tocalie, iar solutia de chinina, da o lumina albastra.
 N O T IU N I FU N D A M E N T A L S — LU M IN A 105

Razele ultraviolete au diferite intrebuintari. V. Henri le-a

folosit pentru sterilizarea apei, Berthelot a efectuat un mare
numar de fotosinteze, a sintetizat compusi ternari (substante ce
contin carbon, oxigen si hidrogen) §i quaternari (care contin si
azot). Plecand dela oxidul de carbon si amoniac, a preparat sub-
stanta numita formamida, punctul de plecare pentru toate albu-
minoidele care formeaza protoplasma, baza materiei vii. Tot prin
raze ultraviolete s’a preparat apa oxigenata si in prezent se expe-
rimenteaza pentru combaterea manei la vii.
Razele infra rosii. Dupa razele rosii de pe banda spectrosco-
pului urmeaza razele infra rosii, invizibile pentru ochiul nostru,
din cauza ca lungimea lor de unda, e mai mare dec&t acelea pentru
care nervii ochiului sunt sensibili. Ele au proprietatea de a in-
calzi obiectele pe care le ating, din care cauza li se mai zic si raze
calorice. Lungimea lor de unda variaza Intre 813—1140 milio­
nimi de milimetru. Sticla opreste o parte din caldura razelor,
quartul la fel, iar spatul de Islanda le suprima aproape complet.
Cea mai transparenta substan^a pentru razele infra rosii este
sarea gema, intrebuintandu-se pentru spectrul lor prisme de sare,
Razele infra ro§ii impresioneaza placile fotografice si permit foto-
grafierea la intuneric si pe vreme de negura, fiind mtrebuintate
pentru acest rnotiv in navigatie, ca mijloc de orientare si aparare
impotriva unor eventuale accidente. Ele impresioneaza celula
fotoelectrica, realizand aparate automate de alarma impotriva
hotilor.
Prezenta razelor infra rosii o mai putem afla fie prin radio-
metru, fie prin pila termoelectrica.
Razele X sau Rontgen, dupa numele descoperitorului, se ga-
sesc in spectru dupa radiatiunile ultraviolete. Ele se produc in
tuburile Crookes si mai poarta numele de raze catodice. Nu sunt
deviate de prisme, nici influentate de lentile si se propaga in
linie dreapta. Au o mare putere de patrundere, putand strabate
corpuri ca hartia, muschii, lemnul, diamantul, cari sunt opace
pentru lumina ordinara, dar nu pot strabate metale. Razele X
impresioneaza placa fotografica constituind radiografia, pot pro-
voca §i fenomene de fluorescenta. Lungimea lor de unda e foarte
mica, din care cauza, n’au putut fi reflectate sau refractata multa
vreme.
 106 ENCYCLOPEDIA IN V E N T IU N IL O R TEIINICE

Razele cosmice, sunt unde electromagnetice ale eterului, au

proprietatea de a avea cea mai mare putere de patrundere §i au
cea mai mica lungime de unda. Ele au fost clescoperite de Millikan
si de fizicianul german Kohlhorster in 1927. Prin experience s’a
dovedit ca aceste radiatiuni sunt cu atat mai intense cu cat ne
ridicam mai sus.
Explorarile stratosferice facute de Piccard si Gosyns au do­
vedit ca atmosfera terestra slabeste aceste radiatiuni. Se banueste
ca ele provin din nebuloasele din Calea Laptelui, sau din spatiul
interstelar, si o mica parte cam 5% provin din soare. Se crede
ca razele cosmice joaca un rol fundamental in mecanismul vietii
si in procesul transformarei materiei.
Razele umane. Unele persoane si in special acele nervoase, au
proprietatea de a emite radiatiuni asemanatoare cu undele elec-
trice folosite in TFF. Astfel unele persoane pot, sa mumifice anu-
mite lesaturi organice, prin efluviile misterioase emanate din
varful degetelor lor, reusind chiar sa mentina in stare nealte-
rata animale mici. Aceleasi radiatiuni umane, pot exercita efecte
mecanice la distanta, ceea ce explica fenomenul levitatiunii, atri-
buit de unii, factorilor oculti ai spiritismului.
Unii cercetatori socotesc radiatiunile umane asemanatoare cu
razele invizibile ultraviolete, altii cred ca ar fi radiatiuni analoage
cu razele cosmice; sigur insa este, ca aceste raze sunt in-
rudite cu razele hertiene, dar au o lungime de unda mult mai
mica.
Profesorul Cazzamali dela Universitatea din Milano a studiat
pe cale experimentala fenomenul radiatiunilor umane, folosindu-se
de un dispozitiv ingenios. A instalat in tr’o cabina captusita cu
pereti metalici, un medium hipnotic prevazut cu facultatea de
a radia unde umane. Cabina fiind o adevarata colivie Faraday,
nu permitea intrarea undelor electrice din exterior.
Instaland in cabina un receptor de radio ultra sensibil, a p u tu t
receptiona niste semnale asemanatoare parazitilor radiofonici,
care in niciun caz nu puteau proveni din afara. Este de notat
ca semnalele au durat numai atat timp cat mediumul s’a aflat
in stare de transa si au disparut complet, cand acesta s’a desteptat.
Rezulta deci ca sursa radiatiunilor nu putea fi decat persoana
in transa din cabina.
 NO TIUNI FUNDAJIENTALE — LUM INA 107

Se crede ca sediul acestor emanatiuni ar fi in materia cenusie

a creerului.
Oscilatiile electrice, sunt radiatiuni invizibile, insa asemana­
toare cu celd luminoase, caci pot fi reflectate si refractate intoc-
mai ca si razele luminoase. Ele mai poarta si numele de unde
hertiene, fiind descoperite de Hertz in 1888, iar lungimea lor de
unda incepe dela 5 cm —la cateva mii de metri si sunt intrebuin-
tate in telegrafie fara fir, telefonie fara fir §i televiziune.
Radioactivitatea este stiinta care se refera la constitutia ato-
mului si la caracteristicele lui intime. Prin descoperirea lui Nipce
1867 ca sarurile de uraniu inchise intr’o cutie de tinichea dan
nastere la raze cari impresioneaza placile fotografice la intuneric
si mai ales prin razele X descoperite de Rontgen in 1895 cari au
puterea de a patrunde in corpurile opace, au facut pe cercetatori
sa caute sa produca substante cari sa emita raze asemanatoare.
Astfel Becquerel constata ca sarea de uraniu tinuta la intuneric
impresioneaza placa fotografica, iar 2 ani mai tarziu sotii Curie,
•cercetand rezultatele lui Becquerel, descopera ca si toriu si sa­
rurile sale prezinta acelea§i fenomene, pe cari le-au numit, ra­
dioactive.
Principalele efecte ale radioactivitatii sunt in numar de patrur
1. Substan^ele radioactive (cele cari produc raze) impresio­
neaza placile fotografice ca si lumina.
2 . provoaca fosforescenta si fluorescenta substantelor fluores-
•cente din apropriere.
3. dau nastere la caldura si
4. fac aerul §i gazele bune conducatoare de electricitate, des-
carcand chiar corpurile electrizate din vecinatatea lor, la fel ca
si razele X, fenomen care se poate constata experimental prin
electroscop. Sunt trei feluri de raze: alfa, gama si beta.
Radia^iunile a, poseda cea mai mare energie, emisiunea lor
•au o mare iuteala, intre 15—23.000 km pe secunda si sunt incar­
nate cu electricitate pozitiva. Corpurile cari produc raze (a) produc
lieliu, gaz descoperit de Ramsay degajat de clevetita (mineral
de uraniu) si descoperit in analiza spectrala de Norman Lockyer.
Savantul englez Rutherford a aratat prin experiente remarcabile
•ca particulele (a.) ale radivdui nu sunt decat atomi de heliu. Ile-
.liu este un produs al dezintegrarii atomilor substantelor radio­
108 EN CYCLOPED IA IN V E N 'J'IU N IL O R T E H N IC E

active, astfel, un miligram de bromura de radiu expulzeaza in fie-

care secunda peste 150 milioane particule (a). Ele au proprie-
tatea de a face fosforescent un ecran acoperit cu platino-cianura
de barm sau sulfura de zinc, din cauza particulelor (a.) ce lovesc
ecranul. Un miligram de radiu emite in tr’o secunda mai m ult
de 136 milioane atomi de heliu si pe baza aceasta, savantii au
p u tu t afla numarul particulelor (a). Din reculul atomilor radio-
activi, prin plecarea particulelor (a) iau nastere razele (v.), raze
cari au o iuteala si energie de 50 de ori mai mica clecat a par­
ticulelor (a.).
Radiatiunile. (3 sunt emanatiuni incarcate cu electricitate ne­
gative, nurnite si electroni. Aceste racliatiuni sunt asemanatoare
razelor catodice, fiind deviate ca si dansele de liniile de forta
ale magnetului. Ele sunt acelea care fac metalele bune conduca-
toare de caldura si electricitate, trecand de pe o molecula pe alta
si tot ele formeaza fenomenele luminoase prin miscarile vibratorii
ale lor in eter. Razele p nu sunt decat electroni expulzati de ra­
diu, iar viteza lor este asemnanatoare cu a luminei de 300.000
km pe secunda.
Radiatiunile y sunt emise de substante radioactive si sunt in-
sotite totdeauna de razele p. Ele sunt analoage razelor X produse
de bombardamentul intens pe care-1 sufera atomii radioactivi dela
propriile lor raze, in momentul emisiunii acestora. Razele y sunt
m ult mai patrunzatoare clecat razele X si dupa Rutherford ele
pot sa treaca printr’o placa de plumb groasa de 22 cm.
Corpurile radioactive trebuesc privite ca o continua dezinte-
grare a materiei, ca izvoare ele proectile, cari sunt aruncate in
urma unui cataclism intern, avancl ca efect distrugerea atomilor.
Radiatiunile corpusculare ale substantelor radioactive, rezulta
din fracmentarea atomilor, fapt care serveste ca baza la teoria
dezintegrarii atomice. In fenomenele radioactive energia provine
din insasi materia radioactiva a atomilor, cari pot fi privite ca
rezervoare enorme de energie, iar energia cheltuita este impru-
m utata dela un mediu exterior.
Radiu. Putin dupa descoperirea poloniului de catre Curie
din pechblenda (minereu ce contine bism ut; uraniu, poloniu,
bariu si plumb) sotii Curie izoleaza elementul ce insoteste bariu
si-1 numesc radiu.
 N O T IU N I F U N D A M E N T A L S — L U M IN A 109

Radiu este o substanta extrasa din pechblenda (oxid de ura-

niu) ce se gaseste in niinele din Joachimstal (Boemia), in Por-
tugalia, in Madagascar, in Statele Unite la Colorado si Utah
sub forma de zacaminte de carnotite si in minele din Katanga
§i Chinkolobwe (Africa), foarte bogate in silicat de aluminat
de uraniu.
Cand aceasta substanta este inchisa in tr’un tub de plumb,

Fig. 14. — Electrometrul, care masoara diversele faze de concentrare

a radioactivitatii radiului

razele pe cari le emana sunt absorbite de peretii tubului si trans­

formate in caldura. Un gram de radiu degajeaza 133 calorii pe
ora si aceasta degajare o continua la infinit. El provoaca fosfo-
rescenta si flourescenta substantelor din apropiere, face aerul si
gazele bune conducatoare de electricitate si degaje heliu. El mai
provoaca fenomenul de radioactivitate induita, adica imprumuta
din proprietatile lui, corpului cu care a fost inchis la un loc, fa-
candu-1 radioactiv pentru catva timp.
Daca se dizolva o mica cantitate de bromura de radiu in apa,
observam ca se ridica un gaz cu proprietati radioactive asemana-
 110 EN CYCLOPED IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

toare heliului, iar substanta pierde o buna parte din radioacti-

vitate pana in momentul completei evaporari cand substanta
devine iar un corp solid. Disparitia unei parti din radioactivitate
se datoreste faptului, ca atunci cand se formeaza gazul, ia cu el
o parte din radioactivitatea substantei prin fenomenul emanatiunii.
Cand particula a este expulzata dintr’un atom de emana-
tiune, restul atomului formeaza un nou element, radiu A astfel
ca emanafhunea s’a transformat in heliu
si radiu A. Acesta fiind solid se depune
pe corpurile expuse emanatiunii for-
mand depozitul activ, iar radiu A, da
si el nastere la heliu si radiu B, care
produce la randul lui radiu C etc. Dela
radiu D corpurile sunt mai putin active,
insa mai stabile, iar radiu F este identic
cu poloniul, insa din punct de vedere
chimic se aseamana cu bismutul. Ra­
dioactivitatea polonului in privinta
razelor a intrece pe aceia a radiului.

SUNETUL

Sunetul este un complex de vibratii

Pierre Curie 1859—1906, succesive, cari impresioneaza timpanul
Descoperitorul radiului. si mecanismul sau anatomic.
A stabilit cu fratele sau
Cand atingem un corp, producem
Jacques
legile piezoelectricitafii un sunet. Aerul care inconjoara acel
corp participa la vibratiile lui si for­
meaza in jurul lui unde, cari merg in toate directiile cu o viteza
de 340,9 m pe secunda. Sunetele cari produc senzatii placute
se numesc sunete muzicale, iar cele cari produc senzatii neplacute
se chiama zgomote. Cele dintai sunt produse de corpuri vibrante,
ale caror vibratiuni sunt cuprinse intre 30 si 3800 vibratii pe
secunda.
Un sgomot ca sa fie perceput de urechea noastra, trebue sa
aiba cel mai putin 35 de vibratiuni pe secunda. Aerul este me-
diul de transm iterea sunetelor la urechia noastra, lichidele pot fi
si ele mediu de transmitere a sunetelor si au o viteza mult mai
 NO'l’lU N I FU N D A M E N T A LE — E L E C T R IC IT A T E 111

mare de 1435 m pe secunda, iar solidele de 10 ori mai mare decat

in aer, in general ori ce corp poate sa fie un mediu de transmi-
tere. Cand undele sonore intalnesc un obstacol in drumul lor,
se inapoiaza fie pe acelasi drum, fie pe altul, fenomenul poarta
numele de reflectie. In reflectia sunetului, unghiul de reflectie
este egal cu unghiul de incidents. Puterea cu care sunt transmise
sunetele se chiama intensitate. Inaltimea sunetului o formeaza
numarul de vibratiuni pe secunda. Timbru este calitatea sune­
tului si dupa el se cunoaste, din ce anume instrum ent este dat
sunetul. Frecventa numim, numarul de vibratii complete facute
intr’o secunda. Perioada se
numeste, timpul in care vi-
bratia face o oscilatie com-
pleta, astfel perioada va fi
1/435.
Ecoul este repetarea unui
sunet produs din cauza re-
flexiunii lui, pe un obstacol
asezat la o distanta de cel
putin 17 metri. Rezonanta
se deosebeste de ecou, numai
in privinta revenirei sune­ Fig. 15
tului la locul lui de origina.

ELECTRICITATE

Electricitatea este una din formele variate sub care se pre-

zinta energia. Ea se presupune a fi o miscare a electronilor prin
spatiile interatomice ale materiei, intr’o anumita directie. Se
cunoaste sub 3 forme si anume: Statica, dinamica si oscilatorie.
Cea statica cuprinde fenomenele datorite electricitatii prin fre-
care sau statatoare.
Electricitatea dinamica cuprinde fenomenele electricitatii in
miscare si sub aceasta categorie intra mai toate masinile industriale
si electricitatea oscilatorie, aceia care se refera la propagarea
undelor liertiene.
Numim curentul electric, miscarea electronilor in metale dela
polul negativ la pozitiv, cu o viteza de 300.000 km pe secunda.
112 E N C IC L O P E D IA IN V E N flU N IL O R T E H N IC E

Pila electricd. Turnam intr’un vas de sticla acid sulfuric di-

luat si daca in acest vas (fig. 16) introducem doua placi, una de
arama si alta de zinc prevazute fiecare cu cate un fir metalic si
daca apropiem cape-
tele firelor astfel ca
sa se atinga, observam
in momentul atingerii
ca se produce o scan-
teie electrica, iar daca
tinem mai mult lipite,
capetele firului, obser­
vam ca firul se in-
calzeste. Aceasta dove-
deste ca in vas s’a
produs o transformare
si anume: solutia din
vas a atacat zincul descompunandu-1. Prin descompunere acti-
unea chimica s’a transformat in energie electrica, curentul urmand
drumul dela zinc la cupru in inte­
rior si dela cupru la zinc in firul
metalic, formand astfel un circuit
inchis de curent. Sunt mai multe
feluri de pile electrice, astfel avem
pilele cu licliide si uscate. Dintre
pilele cu lichide avem pila cu elec-
trolit de clorhidrat de amoniac
(tipirig cu apa) cea mai cunoscuta
este pila Leclanche (fig. 16 A) in
care un pol este constituit dintr’un
vas poros in care se afla un carbune
cu bioxid de mangan si alt pol
dintr’un baston de zinc. Pila Wylef
(fig. 16 B) cu electrolit de soda 25%
dizolvata in apa distilata, in care
polul pozitiv este constituit din oxid,
de cupru, iar celalalt pol negativ
din una sau doua vergele de zinc izolate de oxidul de cupru
printr’un suport de ebonita. Solutia alcalina nu are nici o actiune
 N O T IU N I F U N D A M E N T A L S — E L E C T R IC IT A T E A 113

asupra electrozilor cand circuitul este deschis, atunci cand

pila se aflS in repauz. Cand inclridem circuitul, se produce
electroliza; oxigenul se degajeazS pe zinc, care se oxideazS propor­
tional cu travaliul electric produs. Hidrogenul polarizant se in-
■dreaptS cStre electrodul pozitiv de oxid de cupru si se comb'nS
imediat cu oxigenul din acest oxid formand apa, iar cuprul este
pus in libertate si se intoarce in stare metalicS spongioasS, apt
de a fixa o nouS cantitate
de oxigen, pentru a re-
constitui oxidul precedent
distrus in sarcina electrica
urmStoare.
Un alt gen de pila o
constitue pila cu depolari
zatieprin aer Dubois t'ig. 17.
Originalitatea acestei pile
consists in creatia (electro-

Fig. 17 p ig- 17 A
PilS Termoelectrica

;generatorului) electrodul pozitiv furnizeaza un debit de curent

neintrerupt, fara sa se depolarizeze.
Pila este consituita dintr’o cutie de celuloid de forma circu­
lars situatS in partea de sus a unui vas Leclanche in care contine
electrodul pozitiv, compus din celule de argint (fig. 17 B) acoperite
•de un depozit catalizator activ. Aceste celule nu sunt scSldate
de electrolit si sunt asezate la o micS distantS de e l; o substantS
-ce prezintS avantagiul vaselor capilare scaldS electrolitul §i atinge

8
114 ENCICLOPEDXA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

toata suprafata electrodului pozitiv. Aceasta dispozitie asigura

o libera trecere a aerului §i depolarizarea se efectuiaza astfel:
for|.a electromotrice este Constanta si ramane invariabila pana la
completa epuizare a electrolitului.
Electrolitul intrebuintat este apa 850 cm cubi, acid sulfuric
66,150 cm. cubi. Aceasta pila este mult mai economica decat pila
cu sare de amoniac si numai are dezavantajul cristalizarii, pila
ramanand to t timpul xntr’o stare de curatenie perfects.
Electrodul negativ este constituit dintr’o placa de zinc amal-
gamat asezat pe un suport special de ebonita in care se toarna
o cantitate de circa 20 gr. mercur, pentru a mentine zincul amal-
gamat asigurand un contact cu lama
de cupru.
Circuit electric, numim miscarea
electricitatii intr’un circuit inchis, el
poate fi intern atunci cand drumul
curentului se face in interiorul gene-
ratorilor de electricitate (dinamuri sau
pile) §i extern, cand drumul curentului
se face la exterior pe conducte, aparate
etc.
Curentul este de doua feluri, curent
continuu si alternativ Cel produs de
Fig. 17 B dinamuri si pile electrice poarta numele
de curent continuu si se numeste
astfel, pentru ca scurgerea lui se face numai intr’un sens; iar
cel produs de alternatori, se numeste alternativ, pentru ca produc
curent cand in tr’un sens, cand In altul, in perioade si timp egal.
Pentru masurarea curentului intrebuintam aparate do m asura;
astfel pentru masurarea tensiunii curentului, sau diferenta de
potential, utilizam voltmetrul.
Unitatea de tensiune q constitue voltul, iar fluxul electric
nascut din diferenta de presiune electrica, se numeste diferenta
depetential. El da nastere la circulatia curentului electric intocmai
ca presiunea apei in vasele comunicante, care cauta sa ajunga la
acelasi nivel. Un volt este egal cu puterea electromotrice ce trece
printr’un conduct, cu o rezistenta de un ohm si o intensitate
de un am per.
 NO'flX JN I F U N D A M E N T A L E — E L E C T R IC IT A T E A 115

Intensitatea este cantitatea de electricitate transportata pe un

conduct intr’o secunda. Ea se masoara In amperi.
Amperul este, unitatea de intensitate sau de cantitate elec­
trica debitata; amperora este o unitate de sarcina electrica, mai
mare decat culombul de 3600 ori, cu care se masoara intensitatea
curentului.
Culombul este cantitatea de electricitate care depune 1118
miligrame de argint prin electroliza indiferent de timpul necesar.
Joule, este o unitate de lucru egala cu 0,102 kilogrametri,
sau energia cheltuita intr’o secunda intr’un conduct de un ohm
rezistenta, cu o intensitate de un amper.
Ohmul, este o unitate de rezistenta electrica, egala cu rezistenta
care lasa sa treaca un curent de un amper, cand diferenta de ten-
siune e un volt, sau rezistenta ce o opune un fir de cupru cu sec-
tiunea de un milimetru patrat lung de 50 de metri.
Watul, este o unitate de putere, sau putinta care face un lu­
cru de un joule pe secunda. 1 w a t= l v o lt x l amper.
Relatiile intre unitdtile electrice si cele mecanice. Unitatea de
putere ordinara adaptata in mecanica este calul vapor=736
wati.
Magnetism numim, proprietatea ce o au unele corpuri in spe­
cial otelul §i compusii lui de a atrage bucati si pilitura de fier
nichel, crom §i cobalt din apropiere.
Camp magnetic, este spatiul din jurul polilor magnetului in
care se intinde actiunea susceptibila de a atrage corpurile.

Ac\iunea curentilor asupra magnetilor

Daca infasuram un fir izolat de arama in jurul unei bucati
de fier moale si lasam sa treaca prin fir un curent electric, fierul
se magnetizeaza si isi pastreaza aceasta proprietate in to t timpul
cat circula curentul. Fierul astfel infasurat, constitue un electro­
magnet, iar liniile de forta ale electromagnetului sunt mult mai
mari ca ale unui magnet ordinal'. Puterea unui electromegnet
depinde de intensitatea curentului care circula in firul infasurat
si de numarul spirelor cat si de natura metalului si masa sa. Astfel
un electromagnet, facut din fier moale se magnetizeaza mai pu-
ternic decat unui facut din fonta. Fig. 18 reprezinta un electro-

8*
116 ENCYCLOPED IA IN V E N flD N IL O R T E H N IC E

magnet mare care serveste Spitalului Firmin Desloge St. Louis

Statele Unite, pentru extragerea corpurilor metalice introduse
accidental in ochi.
Industria electromagnetics,. In fenomenele electromagnetice
■este o transformare a energiei, care trebue sa produca miscarea
motorului, sau deplasamentul piesei mobile, atrasa de electro­
magnet. Experienta ne arata ca la transformarea inversa, adica
prin deplasarea unui conductor intr’un camp magnetic, se con-
stata existenta unui curent electric. Astfel in fig. 19 conductorul
AB face parte din tr’un circuit inchis pe care-1 deplasam in sensul

Fig. 18

sagetilor campului magnetic SN si observam ca amperemetrul

prevazut in circuit ne releva existenta unui curent induit in circuit.
Acest curent ia nastere in timpul miscarii conductorului AB
si dispare indata ce miscare inceteaza. Fenomenul poarta numele
de fenomen de inductie electromagnetica, iar forta electromo-
trice astfel creiata in conductor este o for^a motrice induita.
Dinamul, este o masina care transforma direct energia meca-
nica in energie electrica. Producerea curentului se bazeaza pe
inductiunea nascuta din influenta unui magnet fix, asupra unui
circuit electric, sau prin influenta unui circuit miscator, asupra
unuia sau mai multi electromagneti. In primul caz, avem masina
 N O f lU N I FU N D A M E N T A L S — E L E C T R IC IT A T E A 117

magneto-electrica si in al doilea caz, avem masina dinamo-elec-

tricS, numita pe scurt dinamo. In dinamo circuitul inchis se miscS
in campul unui electromagnet cu un foarte slab flux magnetic
permanent, care serveste la excitatia curentului. Excitatia se
poate face in patru feluri diferite, creind patru tipuri de masini
cu caractere si calitSti proprii. Astfel avem excitatia in series

creind tipul dinamo-serie; excitatia in shunt creind dinamo-

shunt; apoi excitatia compound, creind dinamo-compound si
ultimul cu excitatia independents, creind dinamul cu excitatie
independents.

Dinamul cu excitatia in serie (fig. 20), este un sistem in care

inductorii /, sunt parcursi de totalitatea curentului produs de
ma§in5. El se excitS prin influenta magnetismului aflat in sam-
burele inductorului si orice crestere de rezistentS a circuitului
exterior, are ca rezultat o slabire a intensitStii curentului
 118 EN CYCLOPED IA IN V E N 'flU N IL O R T E IIN IC E

general, din doua cauze: 1. prin sporirea rezistentii circuitului si

2. prin slabirea campuiui magnetic.
Dinamul cu atdtarea independenta (fig. 20 A), este o masina
in care daca curentul de excitatie este constant, campul magnetic
va fi §i el constant, iar la o iuteala uniforma, puterea produsa
a electromotorului va fi constants, oricare va fi rezistenta cir­
cuitului exterior.
Dinamul cu excitatia in derivable sau shunt (fig. 20 B), este
o masina in care inductorii au o rezistenta destul de mare si sunt
parcurip de un curent derivat dela maturicile masinei. In aceasta
masina avem doua fire, unul gros isi altul subtire. Firul gros sau
firul serie, merge direct dela maturice la bornele masinei. Dela
borna + pleaca un fir subtire zis shunt
sau derivatie, care merge imprejurul in-
ductorilor I, pentru a ajunge la borna —.
Poseda un numar foarte mare de spire
din care pricina pierderea de curent pen­
tru atatare e foarte mica. Daca in circu-
itul exterior avem o crestere a rezisten­
tii, in circuitul derivat avem o sporire
de intensitate.
Fig. 20 C Dinamul compound (fig. 20 C), are
doua bobinaje egale, unul dintr’un fir
gros si celalalt dintr’un fir subtire. Firul gros se numeste
serie, el este destinat excitarii masinei, cel subtire numit fir
shunt, regleaza atatarea. Daca trece mai mult curent prin firul
shunt, rezistenta circuitului restabileste scaderea excitatiei ce
provine din firul serie. Iar daca rezistenta pe firul exterior
scade, o mare parte de curent paraseste firul shunt si exci­
tatia se face numai prin firul serie. Rezulta ca ori care ar fi
rezistenta pe circuitul exterior, curentul produs de acest tip de
dinamo, este to t timpul foarte regulat, astfel ca fara a create
viteza masinei, voltajul ramane constant.
Mcn\inerea Constanta a tensiunei la un dinamo cu viteza varia-
hila. In special pentru masinile dinamo-electrice actionate de mo-
torii de vant, care prin aceasta au o viteza foarte variabila, Schulz
a indicat urmatoarea metoda simpla pentru mentinerea Constanta
a tensiunii dinamurilor. Acest mod de regulare cere a avea o ba-
 N O T IU N I FU N D A M EN TA L!? — E L E C T R IC IT A T E A 119 .

terie de acumulatori si un dinamo direct acuplat cu o excitatrice,

dinamul posedand, la circuit deschis, o caracteristica pe cat mai
dreapta. Dispozitivul este aratat in fig. 21, dinamul D este pre-
vazut de 2 anrulmente inductoare l t si / 2 a caror efecte magne-
tizatoare se opun, primul anrulment inductor /, mai puternic,
este luat direct dela bateria de acumulatori B, al doilea anrulment
inductor / 2 este alimentat direct de excitatricea E acuplata cu
dinamul. Excitatia excitatricei E se face dela bateria B, ten-

pH!|l|ll*----- ®----- Ul^~

Fig. 21 Fig. 21 A

siunea la bornele excitatricei variaza proportional cu viteza di-

namului si prin urmare tot asa variaza si amperi-invartiturile
anrulmentului inductor / 2.

Dacft Z v este numarul amperi-invartiturilor inductori a dinamului D

cari servesc pentru a produce tensiune normala la vitesa minima ?i Z2 acela.'ji
numar corespunzator vitezei, duble, avem relatiunea Z 2= 2Z2. Prin ajutorul
celor 2 anrulmente inductoare ale dinamului se poate reduce numarul am-
peri-invftrtiturilor dinamului la cresterea vitezei: dac5 X este numdrul amperi-
tnv&rtiturilor anrulmentului / 2 corespunzator vitesei celei mai mici, se poate
usor deduce: 2Z 2= X — Y
Z 2= X — 2 Y
din care se deduce: Y —Z si X = 3 Z
In aceste conditiuni pentru a se ajunge la regularea tensiunii trebue ca
anrulmentul I 2 sa aiba, la vitesa minima, acelasi numar de amperi-invarti-
turi rezultate la vitesa maxima, iar primul anrulment I 2 sa aibS. un numar
de amperi-invartituri egal cu de trei ori acelasi numar la vitesa maxima.
In scop de a se reduce locul ocupat de anrulmentele inductoare ale di­
namului se poate intrebuinta dispozitivul din fig. 21 A in care induitul ex­
citatricei este in serie cu bateria de acumulatori.

l.
120 EN CYCLOPED IA IN V EN 'J’IU N IL O R T E 1IN IC E

Masinile cari produc curent sunt de doua feluri: cele care-

procluc curent de acelasi sens, am vazut ca se numesc dinamuri,.
iar cele ce produc curent cand Intr’un sens cand in tr’altul la
timp si perioade egale, se numesc alternatori.
Prin curent alternativ, intelegem curentul electric care i§i
schimba sensul in mod periodic si regulat, la intervale foarte
scurte. Curentii alternativi prezinta o serie de particularitati pe
cari le vom reda mai jos:
In primul rand, curentul alternativ trece prin condensatori,
contrar curentului con­
tinuu care-1 intrerupe si
formeaza un obstacol de
neinvins.
0 alta deosebire im-
portanta intre curentul
continuu si alternativ,
Fig. 22. — Curent continu este rezistenta ce 0 pre­
zinta inductantele fata
de curentii alternativi. Pe cand curentul continuu intampina numai
rezistenta ohmica, curentii alternativi mai intampina pe langa re­
zistenta ohmica si o rezistenta selfica. Aceasta rezistenta este cu
ata t mai mare, cu cat frecventa si inductanta sunt mai mark
Reprezentarea grafica
a curentului alternativ
se face printr’o curba
ondulata zisa si sinusoida 'f \ A A
(fig. 22 A).
Linia orizontala X— Y
x \J \J \ j \ j M
reprezinta clurata timpu- p;g 22 A
lui, iar inaltimea curbei,
valoarea ce are intensitatea curentului in diferite momente. 0
perioada este formata dintr’o ondulatie pozitiva si una negativa.
Se numefte frecventa, numarul perioadelor pe care curentul
alternativ le face intr’o secunda. Frecventa curentilor alternativi
intrebuintati in industrie si iluminat variaza intre 18—80 pe­
rioade pe secunda, adica se schimba de 32 —160 ori intr’o secunda,
fiindca 0 perioada are 2 alternanfe, una pozitiva §i alta nega­
tiva. Frecventa cea mai intrebuintata in industrie este de 50
 N O f lU N I F U N D A M E N T A L S — E L E C T R IC IT A T E A 121

perioade, iar in telefonie variaza clela 400 la 1570 perioade. In tele-

grafia fara fir si radiotelefonie se intrebuinteaza frecvente foarte
mari, incep cam pe la 20.000 si merg pana la sute de milioane.
Masinile generatoare de curent alternativ au ca si dinamurile
mai multi de doi poli inductori, insa numarul polilor sunt tot-
deauna cu sot. Tabloul de mai jos arata constructia alternatorilor
curenti, cu numarul polilor si turatiile masinelor.
Numarul polilor si turatiei pentru alternatori.
Poli . . 2 4 6 8 10 12 16 20 24
turatie . 3000 1500 1000 750 600 500 375 300 250
Poli . . 28 32 36 40 48 56 64 72 80
turatie . 214 188 167 150 125 107 94 83 75

La alternatori, faza intensitatii curentului este in intarziere

fata de faza fortei electromotrice, adica intensitatea nu ajunge
valoarea sa maxima in acelasi moment in care forta electromotrice
este maxima (fig. 22 B). Aceasta intarziere sau defazare intre
intensitatea curentului si forta electromotrice se datoreste self-
inductiei masinilor legate
in circuit si constitue un
fel de puterO de inertie
a curentului. Din cauza
self-inductiei toate ma­
sinile si aparatele pre- Fig. 22 B
zinta o rezistenta apa-
renta sau impiedicatoare numita impedenta, care are ca efect
defazarea curentului, (fig. 22 B) ne indica grafic defazarea cu­
rentului alternativ.
Curenti polifazati, se zic unui sistem de doi sau mai multi
curenti alternativi, egali in voltaj si frecventa, cari parcurg fire
diferite si defazati cu o fractiune de perioada. Sistema polifazica
cea mai uzitata este cea trifazica formata din trei curenti alter­
nativi distantati unul de altul cu 1/3 de perioada. Acest curent
il putem reprezenta in mod grafic in felul din fig. 22 C.
La generatorii de curent alternativ, miezul electromagnetilor
este facut din lame de fier moale, pentru a evita curentii induiti
numiti Foucault, care intarziaza magnetismul placilor indui-
122 E N C IC L O P E D IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

tului. Un alternator este compns din 2 parti esentiale; dintr’un

stator si un rotor. In fig. 23 se poate vedea ca rotorul sau induc-
torul este partea din interior care se invarteste, iar statorul este
induitul generatorului care sta pe loc.
Un alternator poseda inele pentru priza curentului, avand
cate unu de fiecare faza.
A tat dinamurile cat si
alternatorii sunt reversi-
bili, adica se transforma
Fig. 22. C in electromotori, cand le
trimitem energie elec-
trica. In fig. 24 avem o schema de montaj asincronic trifazic cu
inele pentru demaraj. Aci infasurarea trifazica a b c, a rotorului
este montata in triunghi si se intrebuinteaza astfel, chiar daca
statorul este difazic, insa cu conditia ca bobinajul sa aiba tot
acelasi numar de poli ca si statorul. Tot
secretul tehnic ale electricianului consta
^ o u It
in calculul precis al selfului sau auto-
inductiei bobinajului. In toate masinile
trifazice avem numai trei infasurari
interne, cari sunt legate in doua moduri:
in stea, sau in triunghi. La unirea in stea,
trei capete ale celor trei circuite, sunt
unite intre ele, fie direct, fie prin mij-
locul unui conductor comun, formand
curentul neutru (fig. 25), iar capele libere
sunt legate fiecare de cate o lama a circu- Fig. 23
itului exterior.
Fig. 24 ne arata o unire in triunghi, cele trei infasurari sunt
unite intre ele in serie, spre a forma un circuit, inchis, iar cele
trei legaturi ce unesc circuitul unei faze cu cealalta, sunt in co-
municatie cu lamele circuitului exterior.
Excitatia alternatorilor se face cu dinamuri mai mici asezati
pe acelasi arbore.
Legarea in paralel a alternatorilor. Pentru ca doi alternatori
sa poata fi legati in paralel, trebue sa indeplineasca urmatoarele
doua conditiuni:
1. Frecventa si tensiunea lor sa fie perfect egale.
 N O T IU N I FU N D A M E N T A L S — E L E C T R IC IT A T E 123

2. Fazele intensitatii ambilor alternatori sa fie In exacta con-

cordanta, aclica sa avem un sincrionsm perfect pentru maximele
pozitive ale tensiunii ambilor alternatori. Daca fazele nu coineid
la ambele masini, se formeaza un curent transversal care cauta
a misca masina inapoi, ca motor.
Avantajele aplicarii curentilor polifazici sunt urmatoarele:
1. Pot utiliza o sectiune mult
mai mica de fir pentru transmite-
rea curentului de o energie egala,
avand o pierdere egala, fata
de distributia monofazica, sau
a curentului continuu.
2. Poate alimenta motoare fara
colector pe principiul Prof, ita-
lian Galileo Ferarris, care a desco
perit, ca daca avem un inel de
fier moale pe care am Infasurat
trei spire asezate simetric pe un
inel si parcursedecurenti trifazici,
se formeaza un camp magnetic
rotativ cu o viteza uniforma de
rotatie pentru fiecare perioada, si daca introducem in inel,un cilindru
de fier moale, curentii indusi il vor invarti ca pe un rotor fara colector.
3. P o t folosi t o a t e p ro p rie ta tile c u re n tu lu i alternatiA r.
Sunt doua feluri de alternatori:
Alternatori cu induitul rotativ, intre-
buintat pentru motoare mici de joasa
tensiune, care se aseamana cu dinamurile
de curent continuu, cu singura deosebire
ca in loc de colector cu perii, au inele
si alternatori cu induitul fix, intrebuin-
tati pentru voltaje superioare.
Transformatorii dectrici. Transformatorul este un aparat care
schimba forma curentului, el poate da un curent oarecare sub
diferite forme.
1. Poate transforma un curent continuu in alternativ.
2. Un curent continuu in curent continuu.
3. Un curent alternativ in curent alternativ.
124 ENCY CLO PED IA IN V E N T IU N IL O R . T E IIN IC E

4. Un curent alternativ in curent continuu.

5. Un curent monofazat in curent polifazat.
6. Un curent polifazat in monofazat.
Un transformator se compune din doua infasurari de sarma
de arama izolata, una formata din sarma mult mai groasa consti-
tuind primarul si alta din sarma subtire constituind secunclarul.
vVmbele bobine sunt infasurate pe,.
un nucleu de miez de fier moale
format din placi subtiri, izolate
intre ele cu lac izolator.
Pentru a nu se incalzi, bobi-
nele se afunda in tr’o bae de ulei
anhidru. Transformatorii sunt
in general intrebuintati atunci
Fig. 26 cand curentul electric este produs
in tr’un loc indepartat de locul
unde dorim sa-i intrebuintam. Pentru a avea o economie de insta-
latie si o pierdere cat mai mica de tensiune, curentul este trimis
sub tensiune inalta, legandu-se la destinatie cu transformatorii,.
care transforma curentul de inalta tensiune in joasa tensiune, dupa
necesitate, fiind apoi difuzat pe retele in toate directiunile.
Cum putem dubla si tripla
frecvenfa transformatorilor. Pentru
dublarea frecventei, consideram
doi transformatori iclentici (fig.
26), avand fiecare cate trei infa­
surari A, B si C. Bobina A cons-
titue circuitul primar, sunt reunite
in serie si alimentate direct in
retea, bobina B si C sunt bobi- Fig. 27
nate in serie ca sa fie in opo-
zitie cu fortele electromotrice ale frecventei primare. Bobina B,
constitue circuitul secundar, bobina C, este parcursa de un curent
continuu auxiliar si o bobina de selfinductie face ca sa fie negli-
jabil curentul alternativ ce se introduce in aceasta infasurare. In
aceste conditiuni, se constata in circuitul secundar fortele elec­
tromotrice de ordin multiplu pereche in practica de armonica 2
si foarte mica parte de armonica 4.
 N O 'flU N I F U N D A M E N T A L S — E L E C T R IC IT A T E A 125

Triplarea frecventei. Infasurarile primare AA', a 2 transforma-

tori (fig. 27), sunt legate in serie, iar infasurarile BB' sunt dis-
puse in serie in asa fel, ca fortele electromotrice induse a frec­
ventei primare, sa fie egale si in opozitie. Pe cand unul din cele
doua circuite magnetice este adus de catre circuitul primar la o
inductie suficienta, pentru a se putea cunoaste saturatia, celalalt
circuit trebue sa functioneze cu o permeabilitate constants, a
caror variatii sa fie contrarii variatiunilor permeabilitatii primului
circuit. In aceste condi-
Curent alternativ
tiuni in circuitul secundar
al transformatorului, iau
nastere forte electromo­
trice de ordin multiplu
nepereche §i in special
in armonica 3. Princi-
piul acestor transforma-
tori de frecvente, consta
in crearea unei disimetrii
magnetice in cei 2 trans-
formatori, fie prin intre-
buintarea unui curent
continuu, fie prin o dife-
renta de permeabilitate
in cele doua circuite mag­
netice.
Randamentul unui bun
transformator este de 95%.
Transformatorii cari schimba natura curentului se mai numesc
si convertizori sau redresori, astfel pentru radiofonie avem nevoie
de acumulatori si pentru a-i incarca dela reteaua de lumina, care
de cele mai multe ori poate fi de curent alternativ, avem nevoie
de acesti convertizori. Un exemplu de redresor foarte usor de
•construit, se poate vedea in fig. 28, care reprezinta o schema
■sistem Ing. Alfred Soulier. El a solutionat foarte elegant pro-
blema lamei vibrante. Acest aparat este constituit dintr’o lama
vibranta de otel AB , a carei perioada de oscilatie indeparteaza
pe cat e posibil curentii alternativi. Lama poarta la mijloc un
contact inoxidabil C, care atinge un contact fix de aceeasi natura.
 126 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N U L O R T E IIN IC E

Presiunea exercitata de lama asupra contactului se regleaza prin

ajutorul unui surub V.
In fata lamei vibrante la o mica distanta se gaseste un elec­
tromagnet YZ, excitat de bateria de incarcare, care are la un
cap o mica bobina suplimentara E, parcursa de curentul alternativ.
Montajul se face foarte simplu unincl acumulatorii pentru in­
carcare cu capetele secundarului unui transformator, intercaland
lama vibranta si contactul fix.
Lama vibranta joaca aci rolul unei adevarate supape, ea in­
clude circuited acumulatorului cancl sensul curentului este con-
venabil incarcarii, to t ea rupe atunci cand curentul tinde sa se
inverseze.
Redresarea curentilor se mai face prin masini comutatoare de
curent, compuse clintr’un dinam de curent continuu, in care sunt

Ronds! £ isolanlc)
Separator
Bly.f l.t»t a tn im i

'Rondels d scu p ru
Of -.ditc lie c f'abi

Fig. 29

legate convenabil anumite puncte, spre exemplu 3, alese in inte-

riorul induitului, legate la trei inele bine izolate si asezate pe
axul masinei, formand astfel o singura masina.
Alt sistem, este grupul convertizor, format dintr’un motor
electric si un dinamo, motorul este clestinat sa invarteasca di-
namul, iar dinamul sa furnizeze curentul dorit. A tat motorul cat
si dinamul sunt cuplati pe acelasi arbore, avand ambii aceiasi
viteza de rotatie.
Un mijloc de redresare a curentului il constitue redresorul cu
oxicl de cupru (fig. 29) utilizat pentru alimentare in TFF. sau
pentru incarcarea acumulatorilor.
Partea activa a acestui redresor este constituita dintr’un disc
do cupru oxidat pe una din fete. Aceasta oxidatie este obtinuta
printr’o incalzire la 1000 de grade. Se obtine oxidul cupric si
cupros, saruri stabile la temperaturi inalte, stratul superficial de
 N O f lU N I FU N D A M E N T A L S — E L E C T R IC IT A T E A 127

oxid cupric este inlaturat pe cale mecanica. Un element redresor

contine un anumit numar de discuri insirate pe o tije cu ghivent
cu rondele terminale si stranse de o piulita. Rondelele sunt de
plumb si interpuse pe partea fetei oxidate in felul de a asigura
o buna conductibilitate electrica.
Acesti redresori sunt in intregime statici, foarte solizi si gratie
calitatii lor perfectionate sunt foarte constants Fig. 30 repre-
zinta un element oximetalic, pentru redresarea a doua alternante.
Un alt sistem, mai este redresorul cu vapori de mercur (fig. 31)
care da rezultate excelente si redresorul cu supape electrolitice

(fig. 32 si 32 A) format din electrozi de aluminiu si plumb cu eiec-

trolit de fosfat de amoniac. In principiu redresorii nu transforma
niciodata curentul alternativ in curent riguros continuu.
Pentru a realiza incarcarea acumulatorilor e nevoie de a suprima
faza negative a curentului alternativ, conservand astfel numai
faza pozitiva. Din fig. 33 ne putem da seama cum se face supri-
marea fazei negative si vedem totdeodata ca curentul redresat,
nu este perfect la fel cu acela din fig. 22 al curentului continuu.
Cea mai ideala incarcare se face to t pe curent continuu. Pentru
incarcarea acumulatorilor dela curent continuu avem insa nevoie
sa cunoastem polii. Cautarea polaritatii se face in felul urmator:
Se introduce intr’un pahar cu apa capetele celor doua fire dela
reteaua electrica si observam ca se produce imediat o degajare
128 E N C IC L O P E D IA IN V E N ^ 'IL 'N IL O R T E H N IC E

gazoasa provenita din descompunerea apei, cauzata de curentul

ce trece prin apa.
Polul negativ este acela in jurul caruia se formeaza cea mai
mare degajare de gaze (fig. 34). Daca intrebuintam aceiasi me-
toda la reteaua de curent
alternativ, observam ca
nu se produce nicio dega­
jare de gaze, lucru prin­
cipal de stiut, cand nu
cunoastem felul curentu-
lui.
Lam-pa cu 2 electrozi,
numita si dioda, a fost
clescoperita de Edison
in 1883 si intrebuintata
pentru prima data de Sir
Fleming in 1900, la detec-
tia semnalelor radio-elec-
ti’ice, iar mai tarziu a fost
intrebuintata la redresa-
rea curentilor alternativi
industriali, pentru incar-
carea acumulatorilor.
Ea se compune, din-
t r ’un filament de tungsten
si o placa de metal,
inchisi intr’un balon de
sticla din care am scos
aerul (fig. 35). Filamentul
se poate incalzi incandes­
cent printr’un curent electric. Cand filamentul devine incandescent,
emite electroni cari sunt expulzati catre placa rece si canalizati
apoi pe fire.
Sunt doua feluri de diode, cu vid isi cu gaze. Cand electrozii
sunt in vid lampa se numeste kenetron, dela grecescul Keneos,
care insemneaza vid. Cele cu gaze inerte sunt cele mai intrebu-
intate, fiindca au un randament mai mare. Gazul cel mai intre-
buintat este argonul.
 N O T IU N I FU N D A M E N T A L S — E L E C T R IC IT A T E A 129

Lampa cu 3 electrozi sau trioda, a fost inventata de Dr. Lee

de Forest in 1907. Ea lucreaza ca amplificator de energie si actio­
neaza prin liberarea energiei unei surse locale, bateria de placa.
JVIai putem spune ca ea lucreaza ca un releu electronic care am ­
plified curentii foarte slabi.

0 6\IJGUR(V. CLUOUR
"REC-Ti FiCftTOARC 3 -C E L ULE REDRESOARE

Fig. 32

Lampa cu trei electrozi se deosebeste de dioda, fiindca po-

seda in plus un gretar sau o sita intercalat intre filament si placa.
Gretarul joaca rolul unei supape, care permite reglarea debitului
de amplificare a lampii. El actioneaza astfel: cand este pozitiv
fata de filament, atrage electronii si mareste curentul de placa,
cand este negativ, el respinge electronii slabind sau chiar supri-
mand curentul placii. Gretarul actioneaza direct asupra incarea-

9
130 ENCY CLO PED IA IN V E N p iU N IL O R T E H N IC E

turii spatiului, pe care-1 mareste sau il micsoreaza sau inchizand!

calea electronilor spre placa.
Lampa cu 3 electrozi constitue una din cele mai importante
inventiuni ale secolului XX in domeniul electricitatii, fiindca fara

ea nu ar fi fost posibila marea desvoltare in domeniul radiofonien

Fig. 37 reprezinta o lampa cu 3 electrozi.
Lampa cu electrod flotant. De curand sainventat
o noua lampa metalica (fig. 36). Ea are avantajul
ca evita deformatiile oscilatiilor cunoscute in
vechea lampa trioda.
Se stie ca daca in timpul alternantelor pozitive
aplicate asupra tensiunii gretarului, acesta devine
mai pozitiv clecat catoda lampii, electronii scapa
din catoda si sunt atrasi de gretar, stabilind un Fig. 35
curent intre catoda si gretar. In aceste conditiuni
tensiunea pozitiva a gretarului nu mai poate atinge valoarea sa ma­
xima, fiindca gretarul este descarcat dinainte de electronii negativi.
 IN V E N T IU N I IN ULTIM A L O R E V O L U T IE 131

Aceasta noua lampa permite gretarului sa lucreze in regiunea

curentilor pozitivi, fara sa introduca o amortizare oarecare in cir-
cuitul de atac. Ea constitue in reali-
tate o asociatiune de 2 lampi triode
montate in serie.

INVENTIUNI IN ULTIMA LOR

EVOLUTIE

Telejonia si telegrafia fara fir, se

bazeaza pe transmiterea undelor her-
tiene la distanta, emanate de o statiune
transmitatoare. Mediul prin care se face
transmiterea este aerul.
Undele electrice iau nastere prin
inductia electromagnetics a campului
electric a unor bobine, ce formeaza
niste generatori cari produc curent de
inalta frecventa si transmis apoi in
atmosfera prin antena, cu o iuteala
de 300.000 km pe secunda.
In telefonie, un pol al generatorului este legat cu pamantul,
iar celalalt este legat cu antena, dupa ce 1-am intercalat mai ina-
inte cu un microfon, iar
G retar in telegrafie legam trans-
m itatorul Morse in locul
microfonului. Postul de
receptie este legat cu un
fir de antena si cu un
ament alt fir de pamant.
Cand la postul de
transmitere se vorbeste
P/a c sau se transm it semnale
Morse, trece in antena
Fig. 37 un curent alternativ din
generator, care modified
campul magnetic al antenei, luand nastere in jurul ei oscilatii

9*
132 EN CYCLOPED IA IN V E N flU N IL O R , T E H N IC E

electrice, cari strabat spatiul pana atinge postul receptor. Antena

postului cle emisie, formeaza cu antena postului de receptie, pri-
marul si secundarul unui transformator.
Undele transmise de antena postului transmi^ator, sunt trans-
rnise intocmai ca si lumina in toate directiile spatiului si pierd
o parte din puterea lor, pe masura ce se departeaza de antena;
astfel pentru a le putea trimite cat mai departe, este nevoie sa
marim puterea postului si a antenei.
Puterea de emisie se mareste,
marind puterea generatorilor si In
special frecventa lor, fiindca s’acon-
statat ca procentul de energie ra­
diata in spatiu, creste cancl sensul
curentului se schimba mai repede,
si anume: create cu patratul alter-
nantelor. Cu alte cuvinte, daca cu-
rentul isi schimba de 2 ori frec­
venta, energia radiata sub forma
de unde electromagnetice, va fi de
4 ori mai mare; claca schimbarea
de sens este de 3 ori mai rapicla,
energia radiata va fi de 9 ori mai
mare, etc. Astfel daca facern o
comparatie intre curentul indus­
Sir. A. Fleming, savant trial, care isi schimba sensul de
englez, inventatorul lampei 50 de ori pe secunda, cu un curent
cu doi electrozi radioelectric care alimenteaza o
antena de emisiune ce isi schimba
sensul de un milion ori pe secunda, considerand forma circuitului
si intensitatea curentului acelasi in ambele cazuri, vedem ca
energia radiata de curentul radioelectric este de 400.000.000
ori mai mare, decat energia radiata de curentul industrial.
Puterea postului de emisiune se masoara in kilovati antena.
Azi avem posturi cu sute kilovati, cari pot fi receptionati din
cele mai indepartate parti ale globului.
Pentru a evita pierderea de energie imprastiata in spatiu,
constructorii sau gandit sa incerce dirijarea energiei transmisa
prin antena emitatoare. Ei an plecat dela premiza ca oscilatiile
 IN V E N T IU N I IN U LTIM A L O R E V O L U T IE 133

electrice fiind de aceeasi natura ca si oscilatiile luminoase, trebue

sa fie posibila rezolvarea problemei, utilizand fenomenele cunos-
cute in fizica, de interferenta si de reflexie, comune tuturor osci-
latiilor. Astfel utilizand fenomenul de
reflectie s’a putut dirija toata energia
continuta in tr’un fascicol restrans,
receptionand-o aproape integral la
postul de receptie. Trebue sa specifi-
cam ca aceasta dirijare, este posibila
numai in cazul undelor extrem de
scurte.
Un emitator de unde ultra scurte,
este format dintr’o lampa cu 3 elec-
trozi, ce actioneaza asupra circuitelor
exterioare, compuse din selfinductie si
capacitati. Aceste capacitati sunt cu
atat mai slabe cu cat oscilatiile create
sunt mai rapide, sau mai bine zis, cu
Guglielmo Marconi,
cat undele emise sunt mai scurte. Fig. 1874 — 1937, savantitalian,
38 arata schema teoretica a unei emi­ inventatorul telegrafiei
tator, unde putem distinge ca cele 2 fara fir
capacitati C si C' an gretarul si
filamentul legat in paralel. Aceasta capacitate neglijabila fata de
C in cazul undelor lungi, devine preponderenta pentru undele
ultra scurte, gratie unei lampi speciale
numita si «micro-radion» care permite
sa creieze oscilatii fara niciun circuit
oscilant, afara de acela format prin
capacitatile interioare ale lampii si ale
gretarului si selfurilor sale.
0 mica antena dubla de 2,5 cm legata
direct cu gretarul acestei lampi, radiaza
oscilatii ultra rapide cu o lungime de 18 cm.
Posedand un emitator care lucreaza
regulat asupra undelor scurte, procedeul
poate deveni posibil, examinand schema
reflectiunii de care am vorbit mai sus. In adevar, oscilatiile rapide
de 18 cm. se comporta sensibil ca si lumina si pot fi reflectate cu
V.
134 EN CYCLOPED IA IN V E N 'flU N IL O R T E H N IC E

ajutorul unui reflector cu suprafata metalica reglata in raport cu

lungimea undei. Asezand lampa «micro-radion » sau mai exact,
mica sa antena, in mijlocul unui focar parabolic (fig. 39 si 40) cu
un diametru de 3 metri se obtine dupa reflectie, un fascicol cilin-
dric de 3 metri in diametru, putand fi dirijat ca o simpla raza
solara printr’o oglinda ordinara.
La sfarsitul recuperarii integrale, toata energia radiata de mica
antena, o utilizeaza un al doilea reflector sferic metalic C, asezat
in fata oglindei parabolice si avand antena A in centra. Aceasta

oglinda trimite asupra oglindei parabolice energia radiata de pe

partea opusa a acesteia din urnla. Este de notat ca razele sferice,
■trebue sa fie astfel alese, ca oscilatiile venite din antena dupa
reflectie sa fie in faza cu acele emise in acel moment.
Pentru a masura la fiecare moment energia radiata, se lasa
In central reflectorului celui mare un orificiu care lasa sa pa-
trunda o parte din oscilatii. Orificiul este mai mic decat reflec-
torul sferic. In fata deschiderii la partea din spate a reflectorului
:se gaseste asezat un undametru special, compus dintr’o mica
antena in central careia se gaseste un termocuplu legat cu un
.galvometru sensibil.
 IN V E N T IU N I IN U LTIM A L O R E V O L U flE 135

Nu de mult, ing. american Edwin Armstrong, a preconizat

o metoda cu totul noua in radiofonie, utilizand in locul modu-
latiei de amplitudine, modulatia de frecventa. Acest nou sistem
permite o auditie incomparabil supe-
rioara, reducand aproape in total
parazitii si marind totdeodata bataia.
Problema este destul de dificila si
complexa, astfel ca nu poate avea locul
•aci, totusi voiu schita pe scurt in ce
-consta.
Stim ca in radiofonia de azi, mo­
dulatia telefonica intrebuintata, este
modulatia de amplitudine, fiindca mi-
'Crofonul actioneaza asupra amplitudinei
undei purtatoare, frecventa ramanand
■constanta.
In modulatia de frecventa, ampli-
tudinea ramane constanta, iar frecven­
Eduard Branly. Savant
ta variaza. Receptorul se acorda in contomporan francez, unui
mod permanent pe aceasta frecventa din descoperitorii telegrafiei
medie, traducand orice variatie de frec­ fara fir
venta si orice desacord, printr’o slabire
■a. semnalului, astfel ca la urma, variatia frecventei, produce o
E M ITATOR RECEPTOR

•Micro 5 1 te n
nr ' H r e 5UR56 H J
£>i t e n j r u n e a
de Inca l i l t ' s de In cjlj/re

Fig. 40

variatie de amplitudine, adica ceea ce noi cautam. Dar pentru

realizarea aceasta, ne trebue alt post de emisiune si alte aparate
136 EN CY CLO PED IA IN V E N 'flU N IL O R T E H N IC E

cu totul diferite de cele existente. Astfel, in 1935 Armstrong a

instalat un post numai de 2 Kw. modulat prin variatie de
frecventa si a dovedit prin comparatie cu un alt post de 50 Kw.
modulat prin amplitudine, ca postul lui cladea auditii mult mai
bune, cu toata clisproportia de putere dintre ele.
Celula fotoelectrica, este un dispozitiv care permite transfor-
marea energiei luminoase in energie electrica, prin eliberarea elec-
tronilor sub actiunea luminii. Existam ai
multe feluri de celule fotoelectrice. In
primul caz avem celule fotoelectrice emi-
tatoare (fig. 41) constituite dintr’un balon
de sticla, avand jum atatea suprafetei
interioare acoperita cu un strat de metal
alcalin (sodiu, potasiu, rubidiu, cessiu,
litiu), care au proprietatea de a emite.
electroni sub influenta luminii vizibile,
iar in interior se afla o spirala de metal
sau gretar, care serveste pentru adunarea
electronilor emisi de suprafata de metal.
Gretarul indeplineste functiunea de anod,.
iar suprafata de metal, catoda emitatoare.
Razele de lumina cari ating stratul de metal, dau nasterea
unui curent, care strabate celula si trece in circuitul ei. Gurentul
electronic se poate mari prin in-
troducerea in balon a unui gaz
inert, deobiceiuse intrebuinteaza 1^
B =:
argonul §i se explica prin ioni-
zarea ce rezulta din bombarda-
mentul electronic. Schema cea
mai simpla pentru amplificarea
curentilor fotoelectrici este ara-
ta ta in fig. 42. Fig. 42
Catoda celulei este legata cu
gretarul lampii triode, iar anocla celulei cu placa lampii.
Daca indreptam razele luminoase spre celula, curentul elec­
tronic va da gretarului un potential pozitiv, marind curentul de-
placa al lampii. Pentru a controla variatiile curentului de placa,,
intrebuintam un galvanometru A foarte sensibil.
 IN V E N T IU N I IN U LTIM A L O R E V O L U T IE 137

Celulele emitatoare dau in general curenti foarte slabi, astfel

ca n’au putut fi intrebuintate practic, decat dupa aparitia lampii
cu 3 electrozi. Cele dintai celule au fost construite cu seleniu,
depus intre doua placi metalice sau chiar doua sarnie. Rezistenta
seleniului variaza dupa intensitatea luminei si anume: lumina ii
reduce rezistenta pana la 1/100 din valoarea initiala.

Fig. 43

Celula cu seleniu ar fi cel mai sensibil dispozitiv, daca n’ar

, avea marele inconvenient, in ertia; are o inertie apreciabila, astfel
ca nu a putut fi intrebuintata in televiziune si nici rnacar pentru
reproducerea sunetelor, totusi in ultimul tirnp, sau construit celule
cu seleniu fara inertie, incat este posibil sa-i se gaseasca noui
intrebuintari.
Celula cu seleniu, reac^ioneaza la toate lungimile de unda,
dela razele infrarosii pana la razele X.
 138 E N C IC L O P E D IA IN V E N l'IU N IL O Il T E H N IC E

Celulele electrolitice, sunt formate din 2 electrozi diferiti, in-

trodusi in tr’un electrolit anumit. Sub actiunea luminei, aceste
celule desvolta o forta electromotrice.
Celula cu sulfura de taliu, este formata dintr’un depozit de
sulfura de taliu depus pe o lentila de quart, prinsa intre doua
lame elastice de metal si introduse intr’un glob de sticla din care
s’a scos aerul. Ea a fost construita pentru razele infrarosii.

Fig. 44

Celule cu contact redresor, sunt cele mai noui celule, construite

dintr’o placa de cupru acoperite cu oxid de cupru. Oxidul de cu-
pru separa suportul dela placa doua. Aceasta este formata fie
dintr’un depozit metalic atat de subtire meat sa poata fi stra-
batut de lumina, fie dintr’o retea metalica, sau chiar dintr’un
simplu inel metalic, aplicat pe suprafata oxidului de cupru.
La lumina unui bee de 75 wati, dau un curent de 0,1 miliamper,
destul de mult in comparatie cu celelalte celule.
Aplicatiile celulei fotoelectrice sunt numeroase, atat in stiinta
cat §i in tehnica. S’au creiat diverse dispozitive de semnalizare
si avertizare automate, bazate pe principiul transformarii impul-
siunilor luminoase in impulsiuni electrice, gratie celulei fotoelec-
 IN V E N T IU N I IN U LTIM A L O R E V O L U T IE 139

trice, a carei mare calitate este fidelitatea si totala lipsa de inertie

cu care urmeaza variatiile cele mai rapide.
Cele mai cunoscute aplicatiuni ale ei sunt la filmul sonor si
in televiziune, in masurile fotometrice in analiza colorilor, in semna-
lizare si inumararea produselor fabricate etc., etc.
0 noua intrebuintare a celulei este in domeniul iluminatului elec­
tric, permitand sa aprinda
§i sa stinga autom at fe-
linarele. Fig. 43 arata un
felinar prevazut cu o ce-
lula de seleniu, zis si
•ochiul electric, situat pe
una din strazile Parisului.
Pentruca mecanica
ceasornicariei nu a putut
atinge perfectiunea, sa-
vantii au trebuit sa-si
corijezesinguri pendulele
lor astronomice, creind
dispozitive ca acela din
fig. 44. Pendulele si echi-
pamentul lor fotoelectric
ocupa partea stanga a
figurei: cele doua lampi
din dreapta, sunt lampi
amplificatoare; lampa bi-
grila constitue primul
etaj, iar a doua lampa
face parte dintr’un grup
-amplificator compus din
trei lampi. Se remarca mai ales ca inregistratorul batailor pen-
dulare este pus in serie pe circuitul electric al pendulelor. Cand
intrerupatorul /, intrerupe, razele reflectate in timpul intoarcerii
pendulului liber; ii trim ite curentul unei pile locale destul de
puternice prin intermediul releului Baudot.
Aplicarea celulei ip, fotometrie. Celula inlocue§te f'oarte avantajos
•ochiul uman. Operatia esentialti a fotometriei consista din a com-
para egalitatea a doua fluxuri luminoase. Aceasta egalitate fund
140 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

prin definitie apreciata de ochi, se numeste fotometrie vizuala.

Masurile vizuale fiind obositoare si subiective, este evident, ca
oamenii de i-stiinta au fost ten tati de a le inlocui prin masuri cu
totul obiective a curentilor fotoelectrici, substituind-ochiul printr’o
celula. De exemplu, presupunem ca ochiul are de comparat doua
fluxuri si le-a comparat egale, unul verde galbui si altul verde
albastrui. Gum maximul de sensibilitate al ochiului este in verde
galbui de 560 milimilicroni, rezulta
ca energia transportata prin fasci-
colele de lumina verde albastrue este
mai mare. Celula avand din contra
maximul sau de sensibilitate in
albastru violet, va furniza un curent
care va fi mult mai mare pentru
fascicola de lumina verde albastruie,
decat pentru fascicola de lumina
verde galbue. Avantajul aplicatiei
celulei fotoelectrice in fotometrie
este apreciabil, voi cita numai
comparatia lampilor de acelas tip,
foarte putin diferite si studiul re-
partitiei intensitatii unei aceleasi
lampi urmand diferite directiuni.
Dr. Lee de Forest, savant Un alt avantaj este ca celula fotoe-
contemporan american. Inven- lectrica permite de a masura opa-
tatorul lampei cu 3 electrozi
.p a cinematografului vorbitor
citatea unui strat absorbant de
lumina si colorile extrem de apro-
piate.
0 foarte interesanta aplicare a celulei fotoelectrice o avem
la microscopul petrografic inventat de Orcel, bazat pe principiul
puterii de reflectie a mineralelor. Acestea au o structura com-
plexa si se poate vedea, examinand. la microscop un complex de
straturi constituite din substante diferite, cari prezint puteri
reflectatoare diverse. Masureind puterea reflectatoare a acestor
straturi microscopice, putern caracteriza speciile mineralelor, din
minereu. Fig. 45 ne a ra ta microscopul petrografic la care este
adaptat o celula fotoelectrica. Lumina reflectata de minereu
strabate in celula prin tubul microscopului.
 IN V E N T IU N I IN U L TIM A L O R E V O L U T IE 141

Cinematograful sonor, este fondat pe celula fotoelectrica si

comporta doua operatii: inregistrarea filmelor si reproducerea lor.
Inregistrarea consta din fotografierea sunetelor, utilizandu-se
filme vizuale pe marginea carora este rezervata o banta de 3 mm
latime, pentru inregistrarea sonora. Pe aceasta margine inregi­
strarea sonora poate fi facuta prin 2 procedee, unul prin densitate
variabila si altul prin densitate Constanta. Fig. 46 reprezinta 2
e^antioane de filme sonore, cel din stanga are inregistrata vocea
femenina a unei persoane, iar cel din dreapta, sgomotul unui
motor de avion. Acelasi aparat de luat imagini este prevazut
cu o mica lampa ce contine un gaz rar ce poate fi iluminata de
o mica tensiune. Electrozii
acestei lampi sunt legati
la ie^irea amplificatorului
microfonului in asa ma-
niera, ca vibratiunile sonore
produse de fluctuatiunile
luminiscentei gazului din
lampa, perioada §i intensi-
tatea acestor fluctuatiuni,
■sa corespunda in mod fidel,
perioadei si intensitatii vi-
bratiunilor sonore, cu armo-
nicele lor. Lumina provenita
din lampa, traverseaza o
mica ferestruie printr’un
isistem optic pana ce atinge filmul. Inregistrarea sunetelor se
traduce pe film printr’un mare numar de liniute, departate
neregulat si cu o opacitate variabila.
Undele sonore emise in fata microfonului, lovesc discul sau
placa vibranta a microfonului astfel ca fiecare vibratie modiiica
•curentul electric de inalta tensiune, in circuitul caruia este cu-
prins discul. Acest curent traverseaza lampa cu gaz, variind
intensitatea lampii dupa modulatiile impuse de microfon,
reproducand exact variatiile undelor acustice. Aceste fluctuatii
de lumina sunt reproduse pe pelicula fotografica sub forma
unor succesiuni de liniute orizontale mai mult sau mai putin
obscure.
142 E N C IC L O P E D IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

Pentru reproducerea sunetelor, aparatul de proectie cuprinde

o mica lampa cu fir incandescent, a carei lumina este concentrata
printr’o mica fereastra asupra imaginei reduse de pe marginea
filmului, unde au fost inregistrate sunetele. Dupa ce au fost mai
mult sau mai putin slabite in proportia opacitatii regiunilor tra-
versate, fascicolul luminos cade asupra celulei fotoelectrice, al
carui curent amplificat, poate alimenta un difuzor. Inventatorul
cinematografului sonor este Dr. Lee de Forest.
Fototelegrafia, este transmiterea fotografiilor, desenelor textelor
scrise de mana sau de tipar, la distanta, prin telegrafie cu sau
fara fir. In fototelegrafie, la postul de emisie se intrebuinteaza
fotografii sau desenuri, iar la postul de receptie se obtin tot foto-
grafii sau desenuri. Transmiterea fotografiilor prin unde electro-
magnetice este deasemenea pusa la punct in Europa, de francezii
Belin si Fulton, in Germania de Siemens-Karolus-Telefunken si
Freund si de Alexanderson, Ing. Howland Ranger, Owen Young-
in America etc. Pentru transmiterea imaginei, oricare ar fi
compozitia sa, desen sau fotografie, este nevoie de a se proceda
la o exploratie pe toata suprafata sa. Acest procedeu este posibil
in diverse maniere; cea mai moderna metoda, utilizeaza razele
luminoase reduse la un punct cu care exploreaza imaginea. Infa-
surand pe cilindru hartia si facand sa se invarteasca progresiv
cilindrul (prin ajutorul unei piulite ghiventata pe un surub lung-
cu pas foarte fin, Sub fascicolul de lumina redus la un punct fix)
imaginea va prezenta succesiv luminei toate punctele din care
este constituita.
Practic aceasta operatie este obtinuta in 7 —8 minute. Partea
dificila a inventiei, consta in sincronismul miscarii cilindrelor
sau tamburelor. Presupunem ca imagine, un desen trasat in negru
pe o foaie de hartie alba. Atunci cand razele vor cadea pe hdrtia
alba, vor da nastere la un manuchi de raze reflectate cu o inten-
sitate maxima, iar cand Amr intalni semne de cerneala neagra,
toata reflectia va fi suprimata.
Daca imaginea este o imprimare fotografica, razele vor intalni
egal albul si negrul pur, dar va intalni si semitonuri cari permit,
producerea de raze reflectate de intensitati variabile. Rezultatul
exploratiei se Am traduce printr’o emisiune de raze luminoase-
reflectate, ale caror intensitati proprii, depind de tonurile
 IN V E N T IU N I IN U LTIM A L O R E V O L U T IE 143

imaginei. Principiul acesta de exploratie progresiva este adaptat

aproape de to{i inventa.torii, insa prin procedee variate.
Fig. 47, arata schema aparatului de transmisie si de receptie
Alexanderson. Aci lumina emisa de sursa luminoasa, este reflec-
ta ta pe imaginea care acopera tamburul. Aceasta imagine se
reconstitue in intregime in fata ferestrei camerei care confine
celula fotoelectrica.
Spre a realiza exploratiunea prin puncte, se interpune in fa^a
luminei emanate, un disc perforat in forma de spirala. Fiecare
punct atinge celula fotoelectrica si provoaca o trimitere de curent
in antena transmitatoare, dupa ce mai intai a fost amplificat.

Partea de jos a schemei, reprezinta postul receptor. La re­

ceptie curentii sunt primiti de un receptor ordinar, fiind detec-
ta ti si amplificati inainte de a atinge lampa Moore, a carei lumina
asculta de intensitatile curentilor primiti, impresionand hartia
sensibila care reproduce imaginea.
Recepiia. Undele emise de postul transm itator sunt suscep-
tibile de a fi captate de toate posturile receptoare situate in raza
postului transmitator. Postul receptor poate fi reprezentat din-
tr ’un simplu aparat de radio, legat cu receptorul de imagini.
Amatorul poate receptiona in difuzor toate transmisiunile ver-
bale sau muzicale si in momentul favorabil, pe acele cari se
144 EN CYCLOPED IA IN V E N flU N IL O R T E H N IC E

refera la receptia grafica. Aparatul functioneaza in modul urmator:

organul esential este un cilindru purtator cle hartie receptoare.
Cand sistemul se aplica numai la desene si fotografii, hartia chi-
mica care acopera cilindrul, se descompune sub actiunea curen-
tului. Viteza de rotatie a cilindrului receptor, trebue se fie per­
fect sincronica cu a cilindrului emitator, astfel ca emisia sa fie
inregistrata in acelasi loc pe care il ocupa transm itatorul in mo-
mentul acela.
Conditiile de timp fiind indeplinite, imaginea primita va fi
reprodusa fidel, la fel cu aceia ce a servit la transmisie. Anumite
sisteme, deja vechi, inlocuiesc punctele prin raze luminoase
emanate de o sursa elec-
trica si reflectate printr’o
oglinda ce apartin ■ unui
oscilograf.
In acest caz hartia
chimica este inlocuita cu
o hartie fotografica ordi-
nara, fixata pe cilindru,
situat si el intr’o mica
camera neagra. Aceasta
este prevazuta cu o mica
fereastra prin care lasa
sa treaca razele lumi­
Fig. 48. — Fultograful noase provocate de tre-
cerea curentului in osci-
lograf. Prin developare se ob^ine copia fotografica, asema-
natoare cu cea utilizata la aparatul de transmisie. In cele mai
moderne sisteme de emisie prin TFF. receptia fotografiilor se
face prin ajutorul unui stilou conductor de circuit, sub care se
deplaseaza o hartie chimica (nu fotografica) care inregistreaza
variatiile curentului, furnizand semitonurile fotografiei transmi-
tatoare. Fultograful si Belinograful, sunt in felul acesta si repro-
duc fotografiile cu o fidelitate perfecta (fig. 48). Sistemul Karolus-
Telefunken, utilizeaza razele polarizate prin efectul celulei Kerr.
Aparatul descris de mai jos, poate servi pentru amatorii
incercati, cari posed un aparat de emisie radiofonica, putand
singuri a-si construi un aparat pentru transmiterea si receptia
 IN V E N 'flU N I IN ULTIM A L O R EVOLU'{TE 145

Imaginilor. Aparatul se compune din trei elemente esentiale:

•emitatorul, receptorul si sistemul de sincronizare al celor 2 posturi.
Emitatorul. Partea principals a emitatorului este compusa
d in tr’un vechiu fonograf tip rulou. Pentru a construi un post
complet, va trebui sa ne procuram 2 aparate identice. Se stie
ca ele sunt confectionate, dintr’un motor cu resort care antre-
neaza intr’o parte un cilindru de metal conic si de alta parte un
■surub conducator cu un pas micrometric ce antreneaza o piulita
pe o glisiera paralela cu axul cilindrului. Compozitia miscarii de
notatie a cilindrului si a miscarii de translatie a piulitei, permite
•sa se exploreze in elice, toata suprafata cilindrului, printr’un
punct trasant. Pentruca
tamburul este conic si
nu poate servi astfel,
deoarece avem nevoie
pentru explorare de o
isuprafata absolut cilin-
•drica, ne vom procure
un tub de alama dublu
•de lung, pasuit la strung
in interior pe tamburul
fonografului, iar la exte-
:rior strunjit perfect cilin- Fig. 49
•drio (fig. 49). Apoi 11 taiem
in 2 jum atati identice ca sa avem cate un sul pentru fiecare aparat.
Putem remarca In fig. 49 dispozitivul de deplasare al stiloului
explorator S, solidar piulitei mobile. In piulita G, este introdus
fest un mic cilindru izolator E, de ebonita, care sustine o lama
supla de alama S, ce apasa normal pe suprafata cilindrului si
formeaza stiloul explorator. Un fir suplu izolat este sudat de acest
stilou, o borna M, este fixata de rnasa aparatului. In aceste con-
ditiuni, daca se unesc firele liniei L, la o sursa electrica de ca^iva
volti, curentul trece prin extremitatea stiloului S, in contact cu
cilindrul C.
Desenul de transmis va fi trimis prin intreruperile acestui
curent, obtinut de fiecare data ce stiloul va trece pe o linie a de-
senului. Pentru aceasta, este Indeajuns sa scrim sau sa desenam
direct pe cilindrul metalic cu o solutie izolanta. In practica se

10
146 ENCICLOPEDIA IN V E N flU N IL O R TEHNICE

va intrebuinta o disolutie de celuloid Intr’un amestec de ace: ona

si acetat de amil si se va scrie cu o penita facuta din pana de
gasca. Acest lac care se usuca aproape instantaneu, va realiza
intreruperile curentului necesar. Lacul se ia usor, daca spalam
cilindrul cu o solutie de acetona.
Receptorul este facut absolut la fel cu emitatorul din punct
de vedere mecanic, ca si el, are o piulita ce sustine un stilou ex-
plorator de alama. Presupunem acum ca ne propunem de a inscrie
o linie colorata pe cilindrul receptor de fiecare data ce emitatorul
trimite un curent. Sunt mai multe procedee; noi vom descrie
pe cel mai practic si anume: procedeul electrodinamic, el consista

din a descompune prin curent sub punctul stiloului, un corp

incolor, care formeaza prin descompunere o sare colorata. Pentru
aceasta luam o hartie sugatoare subtire si neteda pe cat este po-
sibil (recomandam foile din copierele de scrisori) si o inmuem
intr’una din solutiile urmatoare:
1. Clei de scrobeala amestecat cu 5% iodura de potasiu, ca sa
avern coloarea albastra.
2. Solutie de ferocianura de potasiu (otravitoare) ca sa avem
coloarea albastra.
3. Solutie de azotat de magneziu, ca sa avem coloarea neagra.
4. Solutie usoara alcoolica de fenolftaleina, ca sa avem co­
loarea rosie.
Aceasta hartie se va fixa umeda pe cilindru in momentul
intrebuintarii. Se va obtine astfel to t desenul prin linii succe-
 I N V E N f l U N I I N ULTIMA L O R E V O L U p i E 147

sive ce aproape se unesc. Vom remarca insa ca semnele intre-

rupte la trecerea liniilor desenului de sub stiloul emitator, se
obtin negative pe cilindrul receptor, adica un desen alb sub fond
colorat. Pentru a obtine un pozitiv asemanator cu desenul emis,
trebue sa uzam la receptie de un inversator, (fig. 50), a monta-
jului total, arata clar in R /, dispozitivul acesta intermediar.
El poseda intre altele, avantajul de a permite de a nu trimite in
linia L decat un curent
slab, curentul mai intens
necesar inscriptiei, pro­
vine din sursa locala K
compus din 2 pana la 3
elemente de acumulatori.
S incronizarea. Pentru
a obtine un desen corect
se cere o sincronizare
perfects, adica cele 2 ci-
lindre sa se invarteasca
cu aceeasi viteza. Pentru
a se obtine aceasta, se
poate utiliza un semnal
special si necesita inde­
pendent de emisia pro-
priu zisa, o a doua linie,
sau in radio, 2 unde
purtatoare cu lungimi de
unda diferite. In cazul
nostru de fata problema
este rezolvata fara aceasta
complicatie si de o ma-
niera in intreg'ime auto­
mata. Viteza cilindrelor,
trebue sa fie de o rotatie pe secunda, pentru a putea explora
un desen de 10 cm lungime, in mai putin de 10 minute. Ea se
va putea regia comparand numarul turelor cu numarul batailor
unui pendul constituit dintr’un fir de 99 cm lungime.
Cele 2 aparate trebue sa fie in faza; pentru aceasta se lipeste-
pe lungimea cilindrului generator al emitatorului, o banta de
148 ENCYCL OP ED IA I N V E N f l U N I L O R T E H N I C E

hartie de 5 milimetri latime II. Aceasta banta trecand sub S E,

va constitui o intrerupere fixa de fiecare tur al cilindrului. Pe
de alta parte pe extremitatea exterioara a cilindrului receptor
R, se va lipi un disc izolant din carton 0, si pe acest disc sunt dis-
puse piesele AB, din metal asa cum sunt reprezentate in figura.
Pe acest dispozitiv se sprijina 3 prize de atac F. Fxt \ , acest an-
samblu constitue un distributor, efectuand conexiunile, asa dupa
cum indica desenul, se poate trimite curentul de linie In stiloul
inscriptor in to t timpul unui tur si numai un timp foarte -scurf
in electromagnetul RS, a carei lama P, poarta un pinten D. Pe
de alta parte, cilindrul poarta in C un al cloilea pinten D, care
va lovi contra la fiecare rotatie, in momentul precis, cancl distri-
butoarele F, Fu F 2 vor stabili comunicatia cu RS, avand pozitia
stiloului SI, riguros diametral opusa fata de C. Pentru ca dispo-
zitivul de sincronizare sa fie eficace, trebue ca miscarea de ro­
tatie a cilindrului emitator sa fie o ideie mai inceata decat a celui
receptor. Desenul nu sufera nimic din aceasta usoara diferenta
de viteza si va fi cu atat mai corect, cu cat miscarea va fi mai
inceata.
Sunt diferite sisteme de sincronizare la aparate pentru transmi-
terea imaginilor la distanta. Fig. 51 ne arata un sincronizator
declansator cu pendul; A , reprezinta coroana cu contacte; B
discul; C, cronometrul; D, electrodeclansator; E , electromagnet
deizolare; II Ii, comutator; L, contact; L1L 2, linii, M, manipu­
lator; P P', primarii; R, releu Baudot; SL secundar; T, telefon;
bx b2, contactele coroanei A ; p1 p3, jA, pile.
Telecinematograful este o inventiune recenta, care utilizeaza
transm iterea unui film cinematografic prin procedee de tele-
viziune. Imaginile filmului sunt transmise in spatiu prin unde
electromagnetice, sau prin cablui’i electrice, astfel ca cu un film
rulat la postul de emisiune, poate fi vazut in acelasi timp pe tot
globul prin aparate speciale de receptie. Figura 52 reprezinta un
post de emisie telecinematografica. Operatorul din stanga cine-
matografiaza o lupta de box ale caror imagini succesive, lovesc
o placa ce contine un mare numar de celule fotoelectrice, langa
el se afla un operator de TFF. care transmite imaginile primite
pe aparatul sau, la un receptor situat intr’un oras oarecare al
globului. Deoarece jucatorii se deplaseaza din locurile lor, sunt
A
 I N V E N T I U N I I N ULTIMA L O R E Y O L U f l E 149

dispuse in jurul arenei aparate de lnat vederi, cari functioneaza

toate in acelas timp. Prin procedeul acesta jucatorii se vor gasi
totdeauna in carnpul unui aparat care va prinde faza determi­
nants a luptei in curs. Cu timpul vom avea cinematografe la do-
miciliu, putand beneficia de spectacolele tinute pe intreg
pamantul.
Televiziunea, este transmiterea imag'inilor la distanta, prin
telegrafie cu sau fara fir. Ea consta din totalitatea procedeelor
pentru transmiterea electrica a imaginilor la distanta. Putem
spune ca televiziunea este o perfectionare a fototelegrafiei, fiindca
se procedeaza aproape analog.

Fig. 52

Deosebirea consta in faptul ca in fototelegrafie la postul emi-

tator se intrebuinteaza desene si fotografii si se primesc la postul
de receptie tot desene si fotografii, pe cand in televiziune se
transm it imagini si se primesc to t imagini, insa pe ecran, din care
nu mai ramane nimic la sfarsitul recep^iei. Pentru a realiza o
transmitere a unei imagini, trebue sa gasim un dispozitiv care
sa poata imparti imaginea in puncte, de o intensitate luminoasa
variata, iar schimbarile de intensitate ale luminii sa fie transfor­
mate in pulsatiuni de curent. Sa vedem cum se poate transmite
150 ENCYCL OP ED IA I N V E N ' f l U N I L O R T E H N I C E

o imagine; stim ca imaginea nu este decat un complex de im-

presii simultate, spre deosebire de sunet, care este un complex
de impresii succesive.
Imaginea este formats dintr’un foarte mare numar de puncte,
mai mult sau mai putin luminoase si de diferite colori, cari im-
presioneaza simultan peste 100 de milioane de elemente sensibile
ale retinei ochiului nostru. Iar sunetul este format dintr’un com­
plex de impulsiuni succesive, cari impresioneaza timpanul ure-
chei noastre. Din expunerea de mai sus reiese deosebirea funda­
mentals intre transmiterea sunetelor si transmiterea imaginelor.
Fenomenele succesive se transm it foarte usor, insa fenomenele
simultane prezinta o mare dificultate, pentruca trebuesc trans-
mise in tr’o fractiune de secunda, zeci sau sute de mii de puncte

luminoase, ale caror intensitati difera foarte putin si din care

se restabile^te imaginea perceputa.
Emisia consta in analizarea imaginei punct cu punct, trans-
formand lumina in curent electric, proportional cu punctul lu-
minos al imaginei, transmis celulei. Aceasta analizare se face prin
ajutorul discului Niplcow (fig. 53) pe care distingem o serie de
orificii dispuse in spirala. Discul se invarte§te in fata imaginei,
iar largimea acestuia corespunde pasului spirelor in asa maniera,
ca la fiecare invartitura (efectuata in tr’o 16 zecime dintr’o se­
cunda), toate gaurile defileaza pe imagine, descoperind punct
cu punct.
Explorarea scenelor se face prin ajutorul unui fascicol de lu­
mina foarte puternic, care traverseaza orificiile discului Nipkow,
 I N V E N T I U N I I N ULTIMA L O R E V O L U f l E 151

asa incat fiecare punct al imaginei, primeste succesiv toata lumina

•care e concentrata in fascicolul explorator. Mai multe celule foto-
electrice primesc lumina reflectata de diferitele puncte ce con-
stitue scena, punctele negre absorb lumina, iar cele luminoase o
reflects, asa ca celulele fotoelectrice produc curenti de intensitati
diferite, transmitand astfel analiza imaginei.
Spre a obtine impresia unei imagini vii, trebue sa transmitem
cel mai putin 16 imagini pe secunda, analog cu sistemul utilizat
in cinematograf. Dispozitivul din fig. 54 arata traectul complet
al unui fascicol de lumina ce pleaca dela arcul electric, pana la
ecran prin sistemul polarizator la celnla Kerr-Karolus si discul
Nipkow.

In televiziune sunt 2 sisteme pentru analizare imaginei; pri-

mul, cu dispozitiv de exploratie mecanica, al carui principiu 1-am
descris mai sus prin exploratia cu discul lui Nipkow, si intre-
buintat de Baird, Francis Jenkins, Belin-Holweck, Campbell
Swinton, Weiller, Alexanderson, etc. Al 2-lea sistem, cu anali-
zator fara nicio piesa mobila, bazat pe principiul explorarii ima­
ginei, facut printr’un fascicol de electroni deviati prin ajutorul
unor campuri magnetice efectuate in niste tuburi asemanatoare
tuburilor catodice. Cei mai cunoscuti inventatori al acestui sistem
sunt: Farnswoth, Sabbah, Bronck si Zvorykin al carui sistem il
vom descrie mai departe.
Partea dificila in televiziune, consta in sincronizarea celor 2
discuri, dela postul de emisie si postul receptor. Sistemul descris
152 ENCYCLOP ED IA I N V E N 'j 'IU N IL O R T E H N I C E

mai jos este cel mai simplu, el a fost realizat de Baird de o ma~
niera foarte ingenioasa in felul urmator:
Discul receptor este actionat de un motor electric universal,
a carei viteza este reglata printr’un reostat. Acest reglaj, permit©
discului sa atinga miscarea vitezei exacta in mod automat, gratie
rotii top a sincronismului. Orificiile de pe disc cari exploreaza

Fig. 55.■— Receptor de televiziune conpnand un disc

cu lentile si o lampa crater, model Chauvrierre

obiectul televizat, au marimea putin mai mica decat spatiul dintre

2 orificii consecutive. Urmeaza ca la sf&rgitul cursei fiecarui ori-
ficiu §i inaintea inceputului cursei a orificiului urmator, sa exist©
un moment de inchidere completa si o extindere a luminei ce cade
pe celula. Aceasta intrerupere se repeta de 3 0 x 1 2 % —375 ori pe
secunda, neperceptibila ochiului nostru. Aceste intreruperi se
 I N V E N f l U N I I N UL TIM A L O R E V O L U f l E 153

gasesc evident in curentul furnizat de receptor, care traverseaza

lampa. In serie cu lampa sunt plasati 2 electrom agnet SS' (fig.
56), situati de fiecare parte a unei roti dintate, solidare discului
explorator al receptorului. Aceasta roata din fier moale, poseda
un numar de dinti, egal cu numarul gaurilor de pe disc. Fiecare
dinte este despartit de celalalt printr’un spatiu. Presupunem vite-
zele unui moment dat, identice si ca de fiecare data a unei intre-
ruperi a curentului, un dinte se gaseste exact in fata piesei polare.
In timpul trecerii spatiului intre dinti, piesa polara devine din
nou magnetizata. Ea va frana us or roata la inceputul trecerii si
p

o va accelera in aceeasi cantitate catre sfarsitul trecerii. Actiunea

totala a electromagnetilor pe roata va fi deci nula. Daca discul
accelereaza miscarea sa, dintele va trece in fata piesei polare,
atunci cand acesta va fi inca magnetizat, de unde franajul. Acest
franaj de 750 ori pe minut, va restatornici repede roata si prin
urmare discul la viteza normala. Din contra, daca discul nu se
invarteste destul de repede, piesele polare vor deveni magnetice
inainte de trecerea dintilor si vor atrage, marind astfel viteza
de rotatie a discului. Acest sistem atat de simplu, permite dupa
cum vedem sa stabileasca viteza a doua discuri in tr’un mod riguros.
154 EN CICLOPEDIA IN V E N flU N IL O R TEIIN IC E

Receptia este inversul transmisiei, curentul este transformat

in lumina si fiecare punct este a§ezat la locul cuvenit, prin ajutorul
discului Nipkow, care este identic cu al postului emitator.
Un dispozitiv special dirijeaza lumina astfel modulata pe un
ecran, pe care-1 lumineaza punct cu punct, in sincronism perfect
cu miscarea exploratoare a celulelor postului emitator. Inainte
de a parcurge ecranul, razele luminoase vor comunica la toate
punctele o iluminare exact proportionala cu iluminarea punctelor
corespunzatoare imaginei. Daca exploratia este repetata in o ca-
denta suficient de rapida, se vede imaginea reconstituindu-se pe
ecran, gratie persistence! impresiunilor luminoase de pe retina.
Claritatea viziunii este cu atat mai mare, cu cat numarul liniilor
de exploratii este mai ridicat. Pentru a obtine o reproducere accep-

- A m p lif ic a t a r i B o b in a g e n e r a t o a ire d e
' c u re n ^ i d e s y n c h r o n is m
0<)\in<ia

-D iap a so n la 8 0 0
Bobina general aarc de.
curfnii-dr.synchronism jggp. □ e c t r o - c K e — " n tre tjh e v e G riJ a
CHULA
CHUL & EOTp.
fO Tc>.Ev.ti7fjiCf»
Ev.tt7»!iC p Plavo
Filam ent x

E c r a n o p ac. Amp|[r,c'a |a r M c „ rer,,

ORIFlClU CtFir<i2AHD P uH C TU L SE LE C T 10M AT ‘ P o t o - e le c t r ic
ftL1MAGIM11 B o b m S d e c o n c e n ir a /ie

Fig. 57.— Schema transmisiei receppei in aparatul Dauvillier

tabila a imaginilor, este nevoie ca exploratia sa aiba loc cu o efec-

tuare de cel putin 180 de linii paralele si o cadenta de 24 explo­
ratii complete a imaginei pe secunda.
In televiziune se intrebuinteaza emitatori cu unde foarte scurte
si cu frecvente ridicate. Intrebuintarea luminei polarizate, modu­
lata prin celula Kerr, sau de tuburi catodice, permite actual-
mente de a varia intensitatea luminii fara nicio inertie. In aceste
sisteme, modulatia este obtinuta gratie fenomenelor pur electro-
nice, nepunand in joc nicio piesa mecanica. Dar daca modula^ia
luminii si cliiar reproducerea imaginei sunt complet liberate de
sistemele mecanice, n’a fost acelasi lucru pentru sistemele de ex-
ploratie. Pentru a obliga celula fotoelectrica sa exploreze ima­
ginea de transmitere punct cu punct, inventatorii au recurs la
dispozitive mecanice aproape totdeauna foarte complexe.
 I N V E N 'i 'IU N I I N UL TIM A L O R EVOLU 'jT E 155

Ori, mecanica de iluminare a celulei este defectul principal

al sistemelor mecanice si aci este origina insucceselor, cand trans-
misiunile scenelor mari sunt cu numar mare de detalii la trans-
mitere. Se intelege usor marele interes
ce-1 prezinta aparitia unui nou anali-
zator, permitand a traduce imaginea
In o serie de impulsiuni electrice, de
10 mii de ori mai intense decat cu
sistemul ordinar §i obtinut fara nicio
interventie a pieselor mecanice In
miscare. Acest analizator se chiama
iconoscop, inventat de ing. rus Zvo­
rykin. Iconoscopul are aproximativ
forma unui tub catodic, dar In locul
ecranului fluorescent, el are o placa
metalica acoperita de un mare numar
de celule fotoelectrice in miniatura,
dispuse in mozaic si joaca acelasi rol
pe care il are retina ochiului nostru.
Sub influenta imaginei proiectate pe John Baird, unui din
placa, celulele microscopice, acumu- inventatorii televiziunii
leaza sarcini pozitive proporl^ionale cu
intensitatea si durata luminei. Fascicolul electronic explorand
unele dupa altele toate elementele placii, transforma aceste sarcini
in impulsiuni electrice co-
/A respunzatoare. Pentru a in-
N
\N
telege mai bine principiul
,c t iconoscopului, vom examina
schema simplificata (fig. 58)
redusa la o singura celula.
Presupunem ca ilumi-
catre
amptificatar nam placa sensibila a ce­
lulei P, sub influenta lu­
minei, electronii negativi
rig . 58 vor parasi placa, dirijan-
du-se catre electrodul po-
zitiv sau anod ce se gase^te la o anumita distanta de ea. Separata
de restul circuitului printr’un condensator C, placa nu va putea
 156 ENCYCLOPED IA I N V E N f l U N I L O R T E H N I C E

sa compenseze pierderea electronilor negativi si se va incarca

pozitiv. Sarcina pozitiva acumulata prin placa, va fi cu atat.
mai puternica, cu cat lumina va fi mai vie si iluminatul mai
prelungit. Armatura .S,J a condensatorului C, reunit cu placa,.
va avea evident acelasi potential pozitiv pe care-1 va avea placa..
Aceasta sarcina pozitiva va atrage celeilalte armaturi a conden­
satorului S 2, o sarcina negativa corespunzatoare si va fi introdusa
putin cate putin prin rezistenta R, pe masura ce sarcina pozitiva
a placii va cleveni sensibila.
I

Fig. 59. — Televizor

Daca la un moment dat, un fascicol de electroni va atinge-

placa celulei, electronii negativi adusi de fascicolul de lumina,
vor neutraliza instantaneu sarcina pozitiva a placii celulei si ar­
m atura S1, a condensatorului C, cu care este solidar. Armatura
opusa S 2, ne mai gasind in fata ei o sarcina pozitiva, va neutra­
liza instantaneu sarcina sa negativa, care se va scurge in lungul
rezistentei R.
Neputand sa se scurga instantaneu curentul de descarcare v a
creia o cadere de tensiune in lungul rezistentei R, transmitand
extremitatii superioare a lui R, un potential negativ in raport
cu masa. Acest potential va fi cu atat mai ridicat, cu cat sarcina
 I N V E N f l U N I I N U L T IM A L O R EVOLU'JTE 157

•acumulata inainte de clescarcare pe armaturile condensatorului,

va fi fost mai ridicatS. Sarcina celulei fiind produsS de lumina
si fiind proportionals cu intensitatea iluminSrii, se va concepe
usor ca potentialul instantaneu din lungul lui R , va fi propor­
tional iluminarii. De aci se vede ca fascicolul catodic, atingand
placa celulei, traduce intensitatea iluminarii printr’o diferentS de
potential instantaneu In lungul lui R. Aceasta diferenta de po­
tential, este culeasS in mod normal de un amplificator.
Dar in realitate iconoscopul, nu utilizeazS o singura celulS,
ci un mare numar de celule asemSnStoare, asezate una langS
alta pe o foaie de mica argintata pe dos si suportata de o placa
metalicS, formand un
udevarat mozaic de
celule sensibile. Fie-
care celula se compune
dintr’o foarte mica
placa metalica, care
adera intr’o parte cu
mica si de alta parte
■cu pelicula sensibila.
Mica si stratul metalic
■comun tuturora, joaca Fig. 60. — Kinescopul, aparatul receptor
pentru fiecare celula
rolul condensatorului C din fig. 58.
Anodul este comun pentru toate celulele si este format din-
tr’un strat de argint depus pe peretii interiori ai tubului. Imagi-
nea este proiectata pe mozaic §i celulele se incarc proportional
■cu intensitatea luminii. Fascicolul electronic exploreaza mozaicul
prin linii paralele si descarca celulele unele dupa altele. La fiecare
clescarcare, o impulsie electrica corespunde intensitatii iluminarii
si se gasesc inregistrate de amplificator. Fig. 62 reprezinta schema
generala a iconoscopului. Interiorul tubului este complet lipsit
de aer si contine un ecran pe care se afla mozaicul de celule
sensibile.
Un obiectiv plasat in afara tubului, proiecteazS pe ecran ima-
.ginea de transmis. Placa metalicS comunS, joacS rolul unei a doua
-armatura a condensatorului si este legatS prin o bornS exterioara
cu rezistenta R, apoi cu amplificatorul.
158 ENCYCLOPED IA I N V E N p i U N I L O R T E H N I C E

Anodul comun tuturor celulelor este format dintr’un depozit

metalic A, in interiorul tubului. 0 baterie de inalta tensiune
furnizeaza potentialul necesar, pentru functionarea celulelor. Fas-
cicolul electronic este trimis catre placa, printr’un dispozitir
numit «tun electronic », asezat la extremitatea tubului, care este
destul de lung si inclinat 30° in raport cu placa.
Tunul electronic se compune dintr’un catod C, incalzit indi­
rect si inconjurat de un gretar G. Acest gretar este inchis din toate
partile si poseda o cleschidere circulara cu privirea spre axul ca-
todei. Astfel electronii sunt fortati sa urmeze axul tubului si sa-i
M O ia iu sensitiil

Fig. 61. — Schema de ansamblu a iconoscopului Zvorj'kin

dirijeze catre mozaic. Parasind gretarul, fascicolul strabate in

campul electric format de primul anod, constituit dintr’un tub
cu clespartituri multiple. Acest anod accelereaza miscarea elec-
tronilor, da fascicolului de lumina forma sa definitiva si-1 con-
centreaza sub forma unui manunchi ingust pe placa sensibila. In
fine, suprafata argintata a peretilor interiori ai tubului utilizat
ca anod al celulelor, joaca egal rolul de anod auxiliar al tubului
electronic. Gei 2 anozi si gretarul lucreaza asupra fascicolului
electronic absolut in acelasi fel ca si lentilele optice, asupra razelor
luminoase ordinare.
In mod normal fascicolul electronic, urmeaza axul tubului si
cade in coltul stang superior al placii ce contine mozaicul de celule.
 I N V E N T I U N I I N UL TIM A L O R E V O L U p i E 159

Kinescopul, este tubul receptor intrebuintat pentru reprodu-

cerea imaginei. Este un tub catodic clasic, prevazut cu un ecran
fluorescent transparent, al carui fascicol electronic, se deplaseaza
in sincronism perfect cu al iconoscopului. (Fig. 60).
El poseda ca si iconoscopul un tun electronic la fel de sensibil
si aceleasi bobine de deflecsiune, verticale si orizontale H , (cari
au scopul sa devieze fascicolul de lumina explorator). Ansamblul
aparatelor de transmisiune si de receptie este reprezentat in fig. 62.

Fig. 62

La emisiune se vede aparatul de luat vederi, continand ico­

noscopul, generatorul de curenti de deflexiune, amplificatorul si
aparatul emi(.ator. La receptie se distinge, radio-receptorul, kine­
scopul si dispozitivul generator al curentilor.
Emisia se face proiectand imaginea pe catoda celulelor foto-
electrice din iconoscop, care gratie unui camp electromagnetic,
canalizeaza electronii spre suprafata metalului. Dupa ce electronii
au pornit dealungul tubului, intra sub actiunea unor bobine care
ii deviaza in mod periodic in diferite directii. Deviatia se face
in asa mod, incat electronii ernisi de fiecare punct al imaginei
160 EN CICLO PEBIA IN V E N flU N IL O R TEH N IC E

sa se perinde pe rand in fata orificiilor ce se afla in dreptul anodei.

Punctele cele mai luminoase dau electronii cei mai multi, reali-
zand un curent anodic destul de intens, iar punctele mai intune-
cate, un curent mai slab. In modul acesta se exploreaza imaginea
emisiunii.
La receptie avem filtre speciale cari izoleaza cele trei compo-
nente, dirijand emisia principals catre kinoscop si semnalele sin-
cronismului fiecare catre generatorul corespunzator. Luminozi-
tatea imaginei este suficienta pentru a permite receptia in aceiasi
piesa moderat lum inata.
Reglajul se face de diversi butoni cari comanda intr’o parte
televizorul si in alta organele postului receptor independent, desti-
nat de a reproduce vorbele, acompaniind televiziunea.

Fig. 63. — Montajul care asigura sincronismul discului receptor in aparatul

Berthelemy

Telemecanica, este transmiterea energiei mecanice la distanta,

prin dispozitive electrice cu sau fara fir. Principiul ei a fost cu-
noscut odata cu descoperirea electromagnetului, care are proprie-
tatea de a atrage o armatura de fier moale sub actiunea curen-
tului electric. Telegrafia a fost prin urmare prima manifestare
de comanda la distanta cu efecte mecanice. Azi prin telemecanica
aspectul uzinelor electrice este cu totul transformat, uzinele sunt
comandate dela distanta prin releuri si selectoare, iar masinile
lucreaza singure fara mecanici, executand servicii analoage oa-
menilor.
Unele din acestea sunt superioare omului, fiindca poseda in
plus, facultatea de a nu se obosi si au avantajul de a executa
 I N V E N f l U N I I N UL TIM A L O R EYOLU'J'IE 161

ordinele mult mai repede si precis. Astfel celula fotoelectrica inlo-

cueste ochiul nostru, ea poate semnala In timpul noptii sosirea
unui avion si sa comande in acelasi timp aprinsul farurilor pe
aerodrom, poate de asemenea opri un tren din mers, cand sem-
nalul de intrare in statie este inchis. Fig. 65 si 66 reprezinta un
semnal de comanda pentru oprirea automata a trenului prin dis-

Fig. 64. — Post de televiziune §i un televizor

pozitive telemecanice. Dispozitivul de comanda consta dintr’o

serie de celule fotoelectrice plasate inaintea locomotivei, iar un
bee electric fixat in interior, dirijeaza fascicolul de lumina catre
cer. In momentul cand locomotiva trece pe langa un semnal
inchis, fascicolul de lumina este reflectat de o oglinda fixata pe
semnal, catre celulele fotoelectrice. Acestea provoaca niste im-
pulsiuni electrice, care amplificate pot provoca inchiderea auto­
m ata a franelor prin ajutorul uno,r releuri selectoarc.

n
 162 EN CICLOPEDIA IN V E N flU N IL O R TEH N IC E

Celula este intre altele sensibila razelor invizibile (razelor ultra-

violete si idtrarosii), creindu-se aparate pentru inumararea obiec-
telor, supraveghiatul caselor de bani, stinsul incendiilor, etc.
Noctovizorul inventat de Baird, este un aparat bazat tocmai
pe aceasta proprietate a razelor invizibile de a permite sa se vada
prin ceata, fiindca gra-
dul de penetratie a ra­
zelor infrarosii este su­
perior razelor vizibile.
Masinile sunt capabile-
de a asculta mai bine-
decat urechia omului prin
rezonatorii H elm holtz,,
aparate care servesc as-
tazi la avizarea aeropla-
nelor in timp derazboiu.
Microfonul inlocueste-
de asemenea urecbia omu­
lui si prin ajutorul lui se-
poate comanda executia
anumitor operatiuni, ur-
mand fraza pronuntata
inaintea lui.
0 astfel de marina
ascultatoare a vocei omu­
lui se numeste televox,.
sau omul masina. E a
consta dintr’o combinatie.
de releuri si selectori..
Fig. 67 reprezinta un
Fig. 65 televox inventat de ing..
american Wensley, care:
este capabil de a executa diferite ordine, dupa un cod stabilit dina-
inte. Astfel este capabil sa raspunda la un apel telefonic, de a executa
punctual miscarile precise intocmai dupa ordinele primite, si de a.
ne avertiza ca ordinele au fost executate. la ta cum functioneaza:
Emitator.ul cuprinde trei diapazoane, avand fiecare cate un
buton de comanda C1 C2 C3 (fig. 68).
 I N V E N f l U N I I N ULTIMA L O R E V O L U T IE 163

Diapazonul Dx este acordat pe 600 perioade, D2 pe 900 pe-

rioade si D3 pe 1400 perioade. Aparatul poseda un amplificator
de ioasa frecventa, ce con tine 2 lampi si la iesire un mic difu-
zor HP.
Diapazoanele si lampile sunt intretinute printr’o baterie B ,
iar inchiderea §i deschiderea circuitelor este asigurata printr’un
contact general K, care asigura punerea aparatelor in stare de
functiune.
Daca privim schema 68, vedem ca este suficient dupa ce am
inchis contactul K, de alimentatie, de a inchide unul din contac-

U i r c u i t cip 13 locomof-ivp |2 1. volt )

P R i n c i P i u up in F W )n f\n t /luTomrA coM/iNonn

0E PQZITIA SEnnflLELOR

F ig . G6

tele Cu C2, sau Cs, pentru a face sa i se restitue difuzorului nota

muzicala corespunzatoare cu acordul diapazonului atacat.
Receptorul este sufletul aparatului, fiindca el primeste ordi­
nele de executare si previne emitatorul ca ele au fost corect inter-
pretate. Fig. 69 reprezinta schema aparatului receptor, din care
putem intelege usor mecanismul aparatului. S, reprezinta soneria
de apel a retelei telefonice, aceasta sonerie comanda releul Ru
care pune in actiune selenoidul K, al carui miez de fier rnoale
este mobil si ridica furca contactului receptor al telefonului, pre-
vazut cu microfonul M si ascultatorul T. Amplificatorul de in-
trare este A ; la iesire undele electrice modulate sub 600, 900 si
1400 perioade, sunt selectionate prin filtrele Fu F2, F a. Fiecare

u*
164 ENCICLOPEDIA IN V E N p iU N IL O R T EH N IC E

filtru este urm at de un amplificator corespunzator. La apelul unui

abonat transmis prin linia L, soneria suna si comanda releul R1:

Fig. 67. —• Televox Wensley

care trimite un curent in selenoidul K, ce functioneaza ca un

electromagnet cu miez afundator. Prin urmare, nucleul ridica sus-
tinatorul solidar furcii,
ce asigura contactul pos-
tului telefonic al retelei
si pune aparatul gata de
a primi ordinele, averti-
zand totdeodata emita-
torul prin sunetul buze-
rului de control B, al
carui ritm este emis ina-
intea microfonului retelei.
Prin inehiderea con-
tactului Cx la emisie,
se trimite un semnal
sonor de 600 perioade, ce sunt primite de telefonul T, care actio-
neaza asupra microfonului M, al receptorului si care este precedat
 I N V E N T I U N I I N U L T IM A L O R E V O L U p i E 165

de amplifioatorul cu 2 lampi A. La iesirea din amplificator, undele

modulate tree prin 3 filtre Fu I'\ Fs, punand insa numai pe Fu
in rezistenta la freeventa de 600 perioade si lasand trecerea un-
delor emise.
Aceste unde, sunt amplificate a doua oara, printr’un ampli­
ficator A±, ce pune in actiune releul R2 zis si releu selector. Acest
releu comanda bratul mobil al distribuitorului D, iar fiecare sem-
nal scurt, provoaca dela distanta deplasamentul lui D, intre 2
ploturi ale contactelor a, b, c, d, etc.
Televoxul, gata sa actioneze, este avertizat printr’un semnal
al buzerului, care daca este scurt, inseamna ca contactul liniei
este deschis si daca este prelungit, inseamna ca contactul este

inchis. Pentru a modifica starea contactului bx este suficient de

a include contactul C2, atunci unda modulata la 900 perioade
este emisa, apoi selectionata prin filtrul F 2. Ea actioneaza asupra
releului R s zis si releul contactelor, care inchide sau deschide
circuitul de 110 void, ce pune aparatul in functiune, iar buzerul
avertizeaza atunci ca televoxul si-a indeplinit functiunea.
Pentru a emite unde modulate la freeventa de 1400, este
suficient numai de a inchide contactul C3, aceste unde fiind se-
lectionate prin F3, pune in functiune releul R, care introduce
organele mobile la punctul lor de plecare taind circuitul K, care
intrerupe comunicatia de asa natura ca aparatul este gata de a
primi noui ordine.
166 ENCYCLOPEDIA I N V E N T I U N I L O R T E H N I C E

Organele cele mai importante sunt filtrele selectoare, a caror

schema este reprezentata In fig. 71 si in care L, reprezinta bobi-
nele de self; C, capacitati; if, releuri de comanda, urinate de
amplificatoare. Fig. 70 repre­
zinta de asemenea un televox
metalic, expus nu de mult la
Expozitia de TFF. din Londra,
care vorbeste, canta, scrie §i
executa diverse ordine.
0 alta aplicatie de tele-
mecanica o avem reprezentata
in fig. 72 unde un selector
oscilant deschide usa unui
garaj sub influenta semnalelor
ritmice emise de un claxon^
Un alt exemplu de tele-
mecanica il avem la telefonul
nostru automat cu ajutorul
caruia un abonat poate sa
puna linia sa in legatura cu
aceea a altui abonat prin
Fig. 70 niste manevre efectuate dela
aparatul sau. Legatura se face
in cateva secunde cu ajutorul unor aparate speciale numite selec­
toare (fig. 74 si 77, asezate in centrala in niste rame speciale.
Numarul si varietatea sistemelor actuale in serviciu este destul

de mare, iar in principiu ele se impart in doua categorii: sisteme

zise cu baza zecimala (sistem Strowger) §i cele cu baza nezeci-
rnala, adicii sistemele Rotary, Ericson, etc. In Romania sistemul
 I N V E N T I U N I I N U L T IM A L O R E V O L U T IE 167

adoptat este sistemul Rotary a lui Bell Telephone Go., selectorii

avand campul de exploatare cu 200 linii.
Functionarea telefonului automat consta in cateva cmdnte din
urmatoarele: Cererea abonatului este transmisa Centralei cu aju­

torul discului cu care este echipat fiecare aparat (fig. 73). Acest
disc are 10 gauri numerotate 1, 2, 3 , .......... 9, 0; pentru a trans­
mite un numar, abonatul, dupa ce a ridicat microtelefonul de pe

Fig. 73

furca si a asteptat tonul de apel, pune degetul in gaura cores-

punzatoare primei cifre a numarului dorit si invarteste discul in
sensul acelor unui ceasornic, pana cand atinge opritorul. Aban-
doneaza apoi discul care reArine in pozitia initiala sub actiunea
168 ENCYCLOPED IA I N V E N f l U N I L O H T E I I N I C E

unui resort; la fel se procedeaza pentru a doua si cifrele urma-

toare. In momentul intoarcerii cliscului, circuitul liniei este des-
chis de atatea ori cate unitati a avut cifra transmisa. Desclii-
derea aceasta a liniei se face de o carna, care e antrenata de o
roata dintata si care la fiecare jum atate de invartitura deschide
doua resorturi numite resorturi de impulsie. Impulsiile acestea,
transmise de disc, se inregistreaza in centrala automata si for-
meaza astfel numarul dorit de abonatul chemator.

Fig. 74. — Selector final

In centrala se gasesc patru feluri de masini si anume: cau-

tatori, selectori, combinori si relee. Un alt organ indispensabil
sistemului, este inregistratorul, format dintr’un ansamblu de relee
si combinori si care e creerul unei centrale automate. Miscarea
partilor mobile ale cautatorilor selectorilor si combinorilor se
obtine printr’un abreiaj mecanic cu arborii motori in rotatie per-
manenta. Diferitele circuite electrice ce se formeaza succesiv
in cursul unei operatiuni de chemare sunt formate din combi-
natii de contacte de relee si de combinori, cari in timpul rotatiei
inchid sau deschid un anumit numar de circuite.
Linia fiecarui abonat comporta in centrala trei derivatii: prim a
mergand dela un grup de doua relee, unul numit de apel si altul
 I N V E N f l U N I I N UL TIM A L O R EVOLU'jTE 169

de ruptura, a doua, mergand la un multiplaj pe contactele cau-

tatorilor primari si a treia la un multiplaj pe contactele selectorilor.
Cand abonatul chemator deschide aparatul, releul sau de
apel se atrage si face ca un numar de cautatori primari, deservind
sute de abonati din care face parte, sa porneasca. In acelasi timp
releul de linie da un potential pe contactul unuia din firele liniei
sale. Cautatorii se pun deci in miscare si primul care a gasit po­
te n tia ls de apel se opreste si opreste si pe ceilalti cautatori, cari

aveau tendinta sa mearga inainte. Cautatorul primar oprit pe

contactul chematorului, pune in miscare in acelasi mod un nu­
mar oarecare de cautatori secundari, servind grupa din care face
parte. Linia chematorului este astfel legata la un circuit de cordon
liber. Prin circuit de cordon intelegem un cautator secundar si
primul selector numit selector primar.
Fiecare circuit de cordon, despre care s’a vorbit mai sus,
este legat la un cautator de registru, care se pune in miscare si
leaga pe abonat la un inregistrator liber. In acest moment abonatul
primeste tonul in receptorul aparatului sau, indicandu-i astfel
ca poate sa inceapa manevrarea discului.
 170 ENCYCLOPED IA I N V E N p i U N I L O R T E H N I C E

Impulsiunile corespunzatoare diferitelor cifre sunt primite

in organele numerice ale inregistratorului. Imediat ce primele
doua cifre sunt inregistrate, selectorul primar se pune in miscare
si arborele sau cu came se invarteste pana cand atinge pozitia
corespunzatoare primei cifre. Dupa aceia carul purtator de perii
al selectorului se invarteste si el si cauta o linie libera in nivelul
corespunzator. Cand a fost gasit in acest mod un selector secundar
liber, el se pune in miscare in acelasi mod ca si selectorul primar
si operatia se repeta ca mai sus, pana la selectorul final. Acest
selector va face aceleasi miscari ca si celelalte selectoare si va
culege astfel ultimele cifre ale numarului dorit, adica zecile si
unitatile.

Fig. 76. — Combinor

Imediat dupa aceasta operatie inregistratorul este liberat si

poate servi pentru o alta comunicatie.
In acest moment periile selectorului final, sunt orpite pe con-
tactele liniei abonatului chemat. Daca acesta este ocupat, cir-
cuitul de conversatie nu se inchicle si abonatul chemator primeste
tonul de ocupat. Daca cel chemat e liber, el este sunat in mod
automat si circuital de conversatie este inchis intre cei doi abonati.
Daca abonatul chemator inchide aparatul, atunci toate or­
ganele revin in repaus, afara de selectorul final, care revine si el
in repaus, numai cand si abonatul chemat a inchis aparatul.
Organele centralei puse in functiune in Bucuresti, prezinta o
serie de perfectionari mecanice si electrice, cari fac ca sistemul
sa prezinte atat economie de curent cat si usurinta de intretinere.
 I N V E N T I U N I I N U L T IM A L O R E V O L U f l E 171

Verificarea tuturor masinilor precum si localizarea deranja-

mentelor se face In mod automat cu ajutorul unor circuite spe-
ciale, numite circuite de verificari periodice, cu care este echi-
pata centrala automata.
Deasemenea un sistem complet de alarma da posibilitatea de
a se semnala imediat orice pana, fie la curentul de alimentare
a centralei, fie la circuitul de apel, oprirea axelor, etc.
Randamentul unei centrale automate este foarte bun, masi-
nile fiind in permanenta functionare, deservind zi si noapte pe

Fig. 77. — Selector

abonatii ce sunt conectati la ea. Pentru a ne face o ideie, e sufi-

cient sa spunem ca centrala din Bucuresti deserveste circa 500
mii apeluri in 24 de ore, lucru care pentru a fi facut manual era
necesar de un numar de 2 mii de telefoniste.
Personalul de intretinere al unei centrale automate este destul
de redus, un singur mecanic fiind suficient pentru intretinerea
echipamentului a 2000 abonati.
Procentul de deranjamente si erori date de o centrala auto­
mata, este extrem de redus, el neatingand nici 1% ceea ce do-
vedeste preciziunea cu care masinile centralei servesc pe abonati.
172 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R TEI-IN ICE

Schema 75 ne arata cum este realizata legatura intre doua

posturi prin intermediul cautatorilor si selectorilor, iar fig. 78
arata o ram a combinata cu selectori, relee si combinori.
Alte exemple de telemecanica avem numeroase, dam aci
numai cateva. Astfel simtul stabilitatii este reprezentat in tele­
mecanica prin gii’oscop. Barometrul, termometrul, elementul ter-
moelectric, higrometrul, ba-
lanta, pot permite ca ma-
sinile sa lucreze tinand
seama de presiune, caldura,
umiditate si greutate. Sunt
spre exemplu balante cari
cantaresc automat moriezi,
frigorifere comandate auto­
m at de termostate, torpile
automobile, avioane fara
pilot, etc.
Azi aplicarea pilei ter-
moelectrice este foarte frec-
venta §i se utilizeaza cu
succes la banci, pentru pa-
zirea caselor de bani contra
hotilor.
Aparatul este construit
In felul urmator: In focarul
unei oglinzi parabolice (fig.
79), este plasata o pila
termoelectrica legata cu un
galvanometru Arsonval (a-
parat foarte sensibil care sub
Fig. 78 influenta unui curent infi-
nitezimal, sufera o deviate
transmitand o raza luminoasa pe o scara gradata). La tempera-
tura mediului Inconj urator, razele luminoase raman in repaus.
Daca un om trece in fata oglinzii parabolice, aceasta concen-
treaza asupra pilei slabele radiatiuni termice emise de corpul
uman, dand nastere unui curent electric, care parcurgand bobi-
nele galvanometrului, obliga cadrul mobil sa se deplaseze. Oglinda
 I N V E N T I O N ! I N U L T I JI A L O R E V O L U 'fl E 173

fiind pe cadru se deplaseaza si ea, proiectand razele unui dispo-

zitiv avertizor, sau chiar cadrul poate fi prevazut cu un dispo-
zitiv anuntator, prin deplasare.
De curand s’au construit aparate mult mai perfectionate, in-
locuindu-se pilele fotoelectrice prin celule fotoelectrice sub ac-
tiunea radiatiunilor infrarosii. Un alt aparat similar este apa-
ratul din fig. 80 bazat pe proprietatea corpului uman de a mo­
di fica capacitatea in aproprierea unui condensator. Toti ama-
torii de radio cunosc acest lucru din experience personale. Apa-
ratul este analog unui mic post receptor de radio cu doua lamp!,
iar circuitul gratarului este legat la pamant. Un cadru cu fire 0,
■este asezat in apropierea casei de bani. Circuitul placii trece prin

Fig. 79

infasurarea celor doua releuri R R, al carui contact e legat cu

o sonerie sau un claxon. Circuitul placii si al gretarului sunt cu-
plate in serie si legate in vecinatatea rezonantei electrice, prin
mijlocul unui condensator variabil C, si a unui variometru V.
Prezenta unui om chiar la 5 metri distanta, modifica capaci­
tatea condensatorului, constituit prin pam ant si cadrul 0. Se
produce atunci o variatie importanta de curent in circuitul placii
§i o punere in actiune a releurilor R R, si a semnalelor averti-
zoare sonore.
0 alta intrebuintare a celulei fotoelectrice, este folosita pentru
inumararea obiectelor in mod rapid, putandu-se astfel inumara
pana la 1200 obiecte pe minut. Dupa cum se poate vedea din
fig. 81 si 81 A , piesele de inum arat provoaca o intrerupere mo-
m entana a trecerii fascicolului luminos catre celula fotoelectrica.
174 ENCICLO PED IA IN V E N flU N IL O R TEIiN IC E

Prin ajutorul unei triode amplificatoare, variatiile foarte slab©

de curent, cari tree prin celula fotoelectrica, sunt transformate
in impulsiuni suficient de puternice pentru a asigura functionarea

unui contor automat. Energia minima necesara alimentatiei

acestui dispozitiv este luata din reteaua de lumina prin ajutorul
unui transformator si
a unui redresor cu Pie se ele C elul^ - Foto- T H-
mu n frat ' e le c t n q a > T n o d a
doua anode. ramps
Utilizandu-se raze
Compton
infrarosii impercepti­
b le vederii, acest dis-
pozitiv a lost intre-
buintat la Expozitia
din Paris 1937 pentru
a inumara automat
persoanele ce intrau Fig. 81
in expozitie.
Telemeccuiica aeriana. In telemecanica aeriana primeaza sta-
bilitatea automata, a carei problema este complexa, fiindca un
avion tinde sa capete trei miscari de rotatie imprejurul a trei
 JN VEN '4'IU NI I N UL TIM A L O R E V O L U T IE 175

axe dreptunghiulare si 3 miscari de tran slate urmand aceste

trei axe. Se stie ca un avion centrat in o anumita maniera, tinde
ca un vapor sa-si revie in pozitia sa de echilibru, daea n’a depasit
un prea mare unghiu. Pentru navigatie, trebue a se instala pe
bordul avionului un anumit numar de stabilizatori, cari sa
raspunda in principiu, urmatoarelor conditiuni:
De a decupla fortele capabile restatornicirei avionului, cand
este parasit de pozitia sa de echilibru.'

Celtila foioeiedrica

mi. .

Fig. 81 A. — Ansamblul instalapei de inumarare automata

De a face sa cedeze acti inilor sale, inainte ca avionul sa fi

venit in pozitia sa de echilibru. Practic s’a reusit prin trei feluri
de stabilizatori automati, constituiti fiecare din 6 organe dupa
cum urmeaza:
1. Un reper ingust solidar avionului;
2. Un reper solidar planului conducator invariabil;
3. Un grup de servomotori cari actioneaza pe diferite organe
de manevra ale avionului, echilibratori ai incovoirii varfurilor
aripilor si a carmei de directie.
176 ENCYCLOPED IA I N V E N f l U N I L O R T E H N I C E

4. Un compensator de inertie, care sa evite reactiunile repe-

rului fix si a carei pozitie trebue sa stea invariabila.
5. Un dispozitiv de avertisment, legancl reperul fix cu reperul

mobil, asa fel ca actiunea de chemare sa inceteze complet inaintea

intoarcerii avionului in pozitia sa de echilibru.
6. Un dispozitiv de imo-
bilizare a comenzilor cand
aparatul este in pozitia sa de
echilibru, pentru a evita reac-
tiunea aerului asupra apara-
telor de manevra.
Tipul stabilizatorului este
sistemul giroscopic Sperry, cu
oarecari modificari aduse de
ing. francez Percheron, care a
creat avionul fara motor.
Giroscopul este un disc cu
o usoara greutate, care se in-
varteste cu o mare viteza
(15.000 pana la 18.000 ture
pem inut), dobandind o inertie
considerabila si printre alte
proprieta^i, tinde sa ramana totdeauna in planul sau de rotatie.
Mai are insa o proprietate defavorabila, are tendinta, de a lua
 INVEN 'J'I U N I I N ULTIMA L O R E V O L U f l E 177

miscari perpendiculare pe planul sau de rotatie. Acest neajuns

este anulat printr’un al doilea giroscop, care se inv&rteste in sens
contrar si joaca rolul celui al patrulea organ anuntat (cornpen-
satorul inertiei).
Se intelege ca aceste 2 giroscoape sunt solidare prin ajutorul
unor angrenaje puse in actiune de un motor de preciziune, care
intra in actiune sa restatorniceasca paralelismul celor 2 axe ale
giroscoapelor.
Avionul poseda in functiune 2 giroscoape dispuse in mod
identic unul pentru profunzime si altul pentru echilibrul lateral
Acestea sunt constituite dintr’un disc D, pus in miscare prin
/
o
®
Md Mp MF Dd Dm
® ® © © ©
Df VDd VDm VDf VGd
© © © © ©
VGm VGf SDd 5DF SGd'
© © © © ©
SGf Oa Aa
© © © ©
i, __
Fig. S3

inductia curentului ce trece prin bobinele B. Cele doua gi­

roscoape se invartesc in sens invers si preciziunea unuia este cori-
ja ta prin rezistenta celuilalt cu care este legat prin angrenajul
E. La partea superioara a figurii se vede cadranul conductor C,
cu aratatorul A, reprezentat, sprijinandu-se pe partea izolanta.
Un al treilea giroscop, serveste pentru directie.
Aceste giroscoape sunt fiecare solidare cu un mic sector fix
in spatiu, in care se deplaseaza o maturica solidara avionului.
De fiecare data ce acesta se va indeparta dela pozitia sa de echi­
libru, maturica va merge la dreapta sau la stanga pe sectori,
deschizand sau incbizand circuitele electrice prin efectul simplei
ale deplasari.

12
178 ENCYCLOPED IA I N V E N f l U N I L O R T E H N I C E

In acel moment intra in joc servomotoarele cari restatornicesc

dupa vointa tamburele. Aceste aparate (fig. 82 A) aupeeleinfa-
surate cablul de comanda al profunzimii, directiei si incovoierii.
Cand tamburul s’a intors intr’un anumit unghiu, un ruptor
taie circuitul, oprind mersul, dar organul comandat echilibrator
din varful aripei comenzii de directie, ramane pe loc. Aparatele
de executie intra atunci in joc pentru a readuce aceste organe
la 0 , inainte ca maturica frecatoare sa fi revenit izolat la zero,
adica pe piscul sectorului fiecarui giroscop. Daca dorim sa ridicam
aparatul, suspendam actiunea stabilizatorului, care tinde de a-1
readuce la orizontalitate, pana ce aparatul ajunge in pozitie de

urcare. Tot astfel se procedeaza pentru coborire si viraj, numai

ca in momentul acela va trebui stability actiunea stabilizatorilor,
luand un nou plan de urmat.
Butoanele de comanda intra atunci in actiune, ele sunt ase-
zate pe un tablou (fig. 83) analog celui de ascensiune si actioneaza
asupra releurilor Beaudot. Putem remarca pe fig. 83 butonii de
urcare §i de coborire, incet, mijlociu sau forte; contactul de co­
borire si de aterisaj; de virare la dreapta sau la stanga.
La dreapta figurii avem reprezentat releul Beaudot, consti-
tu it dintr’o bara de fier dulce AB, mentinuta magnetizata de
magnetul U, ce se sprijina pe un electromagnet A si inchide prin
intermediul unei parghii L, circuitul ce trece prin surubul V.
Modul de functiune este urmatorul: cancl se trimite curent In
electromagnetul B, parghia L, taie circuitul in V si stabileste
un altul in V', iar un resort de apel R, slabeste inertia miscarilor.
 I N V E N T I U N I I N ULTIMA L O R E V O L U f l E 179

Servomotoarele se pun in actiune, iar motoarele mici opereazii

decalajul maturicelor. Avionul ia atunci o pozitie, spre exemplu
de inclinare, pentru a efectua un viraj, pozitie care tinde sa se
conserve to t timpul cat butonul va stabili contactul pus, putand
astfel executa fara oprire, un numar infinit de cercuri, dupa vointa
aceluia ce comanda aparatul.
Cum se face receptia?
Energia foarte slab patrunsa prin antena postului receptor,
este amplificata prin mai multi amplificatori in cascada. Distri-
buitorul este constituit din-
t r ’un cilindru in ebonita
analog cu acela dela contro-
lul tramvaelor, prevazut cu
crestaturi puse in relatii cu
diferite comenzi.
La fiecare rotatie un
contact, al acestui cilindru,
intra in contact cu alte
contacte de suire, de coborire
sau de virare si inchide
circuitul. In realitate acest
circuit nu este inchis instan-
taneu, el se face prin acti­
unea unui releu de intarziere i w . V i '' ' - A

care intrerupe mai inainte Fig. 85. — D istributor electrorpasion

pozitiile intermediare, pana
ce comenzile corespunzatoare au timpul necesar sa execute
acele pozitii.
Pentru a evolua un avion la distanta, este suficient de a-i
trimite un semnal de o frecventa pe secunda, iar principiul rezo-
nantei poate fi intrebuintat foarte avantajos in acest scop. In
acest caz, emisia prin TFF. este modulata la o frecventa m ult
mai joasa, decat aceea a undei care o transporta, iar curentul
detectat prin receptor, reproduce aceasta modulatie si poate
actiona un sistem oscilant pe frecventa modulatiei.
In acest timp, aceasta rezonanta sau o serie de rezonante
in cascada, aduc o zavorire mai conpleta, dau o intarziere care
poate merge dela o zecime la 19 zecimi pe secunda, ceea ce va fi

12:
180 E N C I C L O P E D I A I N V E N f l U N I L O R TEIINXCE

inadmisibil in TFF. de indeplinit, dar putand sa fie posibil cand

nu este v orba decat sa comande miscari.

Fig. 85/1—Avion fara pilot

Aceasta suprapozitie a selectiei acustice este operata printr’un

mic instrum ent denmnit tikker, care taie emisia undelor printr’o
frecventa muzicala data.
 IN V E N 'flU N I IN U LTIM A L O R EV O LU 'JTE 181

Daca receptorul este impresionat, fie prin unde continue, fie

prin unde cuplate la o alta frecventa decat a tikerului, diapa-
zonul ramane absolut imobil si circuitul ramane deschis.
Daca din contra, el primeste unde cu o frecventa prevazuta,
diapazonul intra in vibratie. Intarzierea de care vom vorbi, de-
pinde de timpul vibratiilor pana sa ia o anumita amplitudine,
conditie necesara pentru ca lama vibranta a tikerului sa fie atrasa
de un electromagnet.
Curentul fiind selectat este distribuit la o serie de organe
corespunzatoare unor manevre bine definite. Dupa amplificare,
energia primita produce un efect mecanic, inchizand un releu
Beaudot. Se poate stabili prin mijlocul acestor contacte, un cu-
rent mult mai intens care actioneaza releul si obtine energia do-
rita pentru a manevra diferitele organe de comanda ale avionului.
Se poate utiliza energia, facand sa treaca un curent in bobina
primara a unui transformator, secundarul debitand un curent
de inductie, a carei energie va fi proportionala, variatiei de energie
a curentului primar.
Rezulta de aci, ca bobina nu functioneaza decat cand amplifi-
catorul furnizeaza un curent discotinu j. Pentru plecare, aparatele
necesita comenzi speciale, astfel un inversor m ontat pe sistemul
giroscopic, actioneaza odata pe palonier si varful aripei, pentru
a asigura directia si alta data pe profunzor, pentru a asigura ma-
nevrele corecte ale masinei.
Pentru ca avionul sa nu sboara cu o pierdere de viteza, se
utilizeaza dispozitive anemometrice extrem de ingenioase, cari
nu permit comenzii de a lucra, decat cand viteza este suficienta.
Pentru aterizaj, dispozitivul intrebuintat esteun loch ce intre-
rupe motorul si trimite comenzile la zero.

UN EXEMPLU DE TELEMECANICA ROMANEASCA

In cadrul expozitiei targ a industriei romanesti tinuta in

Parcul Carol I in toamna anului 1935, vizitatorii au putut vedea
un vaporas pe lacul parcului, condus de pe mal, prin ajutorul
undelor electromagnetice. In realizarea acestei demonstratii, in-
ventatorul ing. Mihail Konteschweller, a aplicat solutii cu totul
18 2 EN CYCLOPED IA IN V E N flU N IL O R T E IIN IC E

originale, cu mijloace modeste si intr’un timp scurt, dupa cum

se va vedea mai departe.
Vaporasul poate primi 6 comenzi: inainte, inapoi, la dreapta,
(si inainte) la stanga (si inainte) sirena si oprire.

Aceste comenzi sunt suficiente spre a conduce vaporasul in

orice punct de pe suprafata lacului.
Principled functionarii intregului sistem este urmatorul:
In tr’o cabina pe mal se afla un emitator de unde intretinute

Circuital anoiU-c

J
7
Fig. 86 A

modulate (de putere circa trei wati, cu lungimea de unda 92 m),

care poate emite, la trimiterea a unei comenzi, unul pana la 5
impulsiuni, distantate intre ele in timp la circa % sec-
Antena postului de emisiune, in r, are o inaltime de aproxi-
m ativ 10 m, lungimea firului orizontal fiind de 15 m.
 IN V E N T IU N I IN U LTIM A L O R E V O L U f l E 183

Pe vaporas (fig. 87) se afla: un receptor cu trei lampi, pre-

vazut cu o mica antena in T, sistemul de distribuirea comen­
zi lor si grupul motor, care e format dintr’o baterie de acumula-
tori de 6 volti si un motoras electric. Receptorul actioneaza un
releu prin variatia de curent produs In circuitul anodic al ultimei
lampi, provocand rotirea unui sistem de distribute ce stabileste
contactele necesare comenzei respective. Carma vaporului are
o prelungire care poate fi atrasa de unul din cei doi electrom agnet
prevazuti de o parte si de alta a ei.
Sa vedem acum in detaliu fiecare element: emitatorul a carei
schema se vede In fig. 87, e un montaj Harlley, cu doua lampi

\ \x

Fig. 87

D 404 in paralel. Antena e cuplata magnetic si acordata cu aju-

torul condensatorului C 3.
In circuitul anodic se afla un vibrator care moduleaza emi-
siunea de unde intretinute. Aceasta solutie originala intrebuin-
ta ta de inventator spre a modula emisiunea, prezinta fata de alte
metode (intrerupt, rotativ sau oscilant separat), avantajul ca e
foarte simpla si aproape nu consuma energie. Modulatia la re-
ceptia prin montaj autodina, n’a dat rezultate bune, in special
din cauza dificultatii de reglaj.
Emisiunea nu are loc, decat at Pit timp cat contactul K, este
stabilit prin apasarea produsa de una din cele 6 iesituri de pe
roata R, in timpul rotirei acesteia. Roata R este angrenata (fig.
 184 ENCY CLO PED IA IN V E N T IU N IL O K T T E H N IC E

88) prin 2 rotite ()\ r2) cu axul a, ce este actionat de un mecanism

de antrenare cu greutate si frana de aer.
Axul este solidar cu
o parghie p, care in
repaus se reazema de
una din opritorile t, ale
discului D.
Panoul de comanda
are 6 butoane b (fig. 88)
cate unul pentru fiecare
comanda. Fiecarui buton
ii corespuncle cate un
opritor t, pe discul D.
Cand apasam pe unul din
butoane spre a trece dela
o comanda la alta,prelun-
girea butonului apasa pe
opritorul p, corespunza-
tor si impinge discul D
inapoi.
In fig. 88 discul este
reprezentat impins inapoi
in timpul apasarii pe un
buton de comanda. Darea
inapoi a discului libe-
reaza parghia p, care se
roteste pana ajunge sa
se rezeme ca in fig. 88
pe prelungirea butonu­
lui apasat. Daca liberam
acum butonul, discul va
reveni in pozitia de re­
paus (punctata si par-
ghia p ramane reze-
m ata de opritorul t). In
timpul rotirii parghiei
Pi I’oata 1?, s’a rotit
in acelasi unghi si a

CUi_____ L _
 IN V E N ’f l U N I IN . U LTIM A L O R E V O L C flE 185

provocat stabilirea contactului K, ceea ce a fScut sS se emits

un impuls.
Prin urmare, cand trecem dela o comanda la cea imediat
urmStoare (in sensul de rotatie al parghiei p) se emite un singur
impuls, cSci In timpul acesta roata R, prin rotire produce stabi­
lirea contactului K, o singura data.
Cand comanda nouS nu urmeazS pe panou imediat pe cea
veche, parghia p, Inainte de a se opri va trece prin dreptul comen-
zilor intermediare si pentru fiecare din ele se mai emite cateun
impuls. Se vede cS numSrul de impulsuri emise nu este fix, pentru
o anumita comanda, ci depinde de pozitia comenzii noi fata de
cea precedents.

F ig. 89

Receptorul are un etaj de detectie cu reactie si 2 etaje ampli-

ficatoare de joasa frecventa, schema fiind cea din fig. 89.
Se stie ca un amplificator de joasa frecventa obisnuit, daca e
bine reglat, nu prezinta nicio variatie de curent anodic la sosirea
semnalelor. Ori In telemecanica avem nevoie tocmai de o va­
riatie de curent si aceasta era in general obtinut prin plasarea
punctului de functionare al ultimului etaj in cotul curbei caracte-
. risticei (fig. 89), a lampii.
In felul acesta o variatie de voltaj a grilei produce o variatie
asimetrica de curent de placa si valoarea medie a acestuia se
modifica (in cazul figurii, curentul anodic create). AceastS variatie
de curent, desi micS, este totusi capabilS sS provoace actionarea
unui releu foarte sensibil.
 186 E N C IC L O P E D IA IN V E N flU N IL O R T E H N IC E

Inginerul Konteschweller nu a avut la indemana un astfel de

releu si nici nu avea timp sa-1 astepte din strainatate, iar releul
construit in tara nu era destul de sensibil. Inventatorul a cautat
atunci sa gaseasca un mijloc spre a avea o variatie cat mai mare
de curent anodic la sosirea semnalelor si a adoptat o solutie cu
totul originala, anume de a intrerupe circuitul de grila al am-
belor lampi de joasa frecventa. In felul acesta, cand receptorul
e in repaus, avern un curent anodic oarecare (de exemplu cativa
miliamperi) la cele 2 lampi de joasa frecventa si la sosirea sem­
nalelor oscilatiile de voltaj imprimate grilelor, fac ca aceasta sa

acumuleze o cantitate apreciabila de electroni, cari neavand pe

unde se scurge cu usurinta la filament, negativeaza grila asa de
mult, incat produce caderea la zero a curentului anodic. Dupa
incetarea semnalului, electronii se scurg prin rezistentele de izo-
latie si curentul anodic creste iar la valoarea lui de repaus. Se
observa ca fenomenul prezinta analogie cu ceea ce se intampla
la detectie prin grila. Tinand seama ca in repaus avem curent
prin releu si la sosirea semnalelor curentul se anuleaza, rezulta
ca paleta e atrasa tot timpul si se libereaza, stabilind si un con­
tact, numai la sosirea unui semnal.
Contactul stabilit la liberarea paletei releului, inchide circuitul
unui electromagnet pe bateria de 6 volti, fig. 90, ceea ce face sa
 IN V E N f lU N I IN U LTIM A L O R E V O L U T IE 187

libereze pe timp scurt declicul C, care scapa si se roteste cu un

dinte, datorita antrenarii axului sau de catre un mecanism de
ceasornicarie. Pe acelasi ax se afla distribuitorul. Acesta este un
cilindru de lemn care are montate pe suprafata lui o serie de iesi-
tu ri ce inchid sau deschid contactele celor 6 perechi de lame fixate
In apropierea sa.
Prin combinatiile de contact in sase pozitii diferite ale axului,
se obtin circuitele necesare pentru realizarea celor 6 comenzi.
Devierea carmei vaporasului este obtinuta prin doi electro­
magnet! asezati de o parte si alta a parghiei ce prelungeste carma.
Contactele de pe distributor sunt aranjate asa fel, incat sta-
bilesc comenzile in ordinea in care se gasesc pe panoul de co­
manda (corespunzator unui sens de rotatie). De aceea e suficient
ca sa asezam odata pentru totdeauna pozitia distribuitorului spre
a fi potrivita comenzii de pe tablou (sau invers), si ele vor cores-
punde apoi to t timpul, caci trecerea dela o comanda la cea ve-
cina, provoaca un impuls, care produce pe sistemul receptor roti-
rea distribuitorului in pozitia urmatoare. Se observa ca spre a
trece de exemplu dela comanda stop, la cea de stanga, se trece
si prin comenzile inainte si dreapta, pentru o fractiune de secunda.
Aceasta nu are niciun inconvenient datorita timpului scurt si
inertiei vaporului.
Pentru comanda sirena, pentru ca aceasta sa nu functioneze
decat cand se apasa butonul sau, s’a intercalat un releu de intar-
ziere, care stabile^te contacted dupa un timp mai mare decat cel
in care distribuitorul ar ramane pe pozitia sirena, in trecere dela
o comanda la alta.
Tot pentru pozitia sirena a fost nevoie sa se gaseasca o solutie
pentru ca dupa ce butonul nu mai este apasat, in mod automat
sirena sa inceteze si vaporul sa continue a executa una din comenzi
{a fost aleasa comanda inainte). Sistemul mecanic adaptat este
ingenios si se compune in esenta dintr’un sistern de declansare,
care libereaza discul D, din pozitia ce o avusese sub presiunea
butonului sirena, putin inainte ca pargliia sa ajunga in dreptul
opritorului comenzii inainte.
Pentru celelalte 5 comenzi, butonul se tine apasat numai pe
un timp scurt, pana ce, parghia p, s’a oprit. Vaporasul ramane
pe aceasta comanda pana ce vom apasa din nou pe alt buton.
 J 88 ENCYCLOPED IA IN V E N flU N IL O R T E H N IC E

Siguranta de functiune §i preciziunea raspunderii la comenzi

ale vaporasului sunt remarcabile. Releul din circuitul final al
receptorului, constitue singura piesa de reglaj mai dificila, reglaj
care s’a putut face totusi in foarte bune conditiuni.
Receptorul inventat de ing. Konteschweller pentru aceasta
demonstratie telemecanica, a permis cum am vazut mai sus sa
se realizeze o mare variatie de curent, capabil sa actioneze si
un releu mai putin sensibil. Chestiunea aceasta a releului e de o

Fig. 91

im portanta deosebita, caci de func^ionarea lui ireprosabila de-

pinde in cea mai mare parte siguranta functionarii. Releul adaptat
la vaporas este improvizat de inventator din 2 bobine de receptor
telefonic, montate pe un miez de fier cu capetele apropiate, spre
a micsora reductanta circuitului magnetic (fig. 86 A).
Pentru a asigura un reglaj mai fin al tensiunii paletei, s’a
aplicat acestuia un resort de ceasornic.
Vaporasul a putut fi condus pe toata suprafata lacului, care
se intinde pana la 2 —300 de metri, de postul de emisiune.
 IN V E N T IU N I IN U LTIM A L O R EVOLL”JTE 189

Tinancl seama de puterea mica a postului de emisiune (circa

3 wati) si mai ales de micimea antenei de receptie (inalta de 50
cm) care culege energie de cateva sute de ori mai putin ca o an-
tena obi§nuita, randamentul fiind proportional cu patratul inal-
timii efective, la aceasta distanta, este un foarte bun rezultat.

!>en\ru. com an da
miscare i loir*rate a [enb'lclo/ Moneta comanclan d
t in d r u lu i

UtlTiLE COriV£iui£tlTt

-... . -
Cilindru .jurtand.
iacjineSdt transmit)

Fig. 92

La montarea aparateior s’au luat precautiuni speciale, pen­

tru ca acordul intre receptie §i emitator sa fie pastrat neschimbat
prin cuplarea indirecta a antenei si blindarea aparateior.
Telejurnalul. Buletinele de informatii ale presei, sunt trans-
mise de cativa ani prin TFF., direct de pe jurnalele tiparite si
retiparite in interval de cateva ore la statia receptoare.
Problema a constat din gasirea unui sistem, care sa permita
transmiterea prin unde radioelectrice, o pagina intreaga de jurnal,
ca o singura imagine de ansamblu si nu sub forma de mii de cu-
vinte separate.
190 B N C IC L O P E D IA IN V E N ^ lU N IL O R T E H X IC E

Meritul solutionarii acestei probleme il are laboratoarele Ge­

neral Electric Co. Schenectady din America, care au reusit sa.
transm its o pagina intreagS de ziar intre San-Francisco —Sche­
nectady pe o distanta de 4000 km, in timp de 3 ore.
Fig. 91 reprezinta o portiune din prima pagina de jurnal trans-
misa acum 9 ani intre San-Francisco si Schenectady.

Fig. 93

Principiul utilizat este urmatorul: o razS luminoasS concen-

trata prin dispozitive optice adecuate, exploreaza metodic ima-
ginea de transmisie, printr’un punct. Procedeul este similar cu
al fototelegrafiei, cu deosebirea ca aci inregistrarea fotografica este
inlocuita prin inregistrare mecanica.
Aparatul emitator este reprezentat in fig. 92, imaginea fixata
pe cilindru ce se invarteste, este metodic explorata printr’o mica
pata luminoasS, trecutS prin lentile convergente. Lumina difuzata
de pe jurnal, love§te o celulS fotoelectricS, care lasS sa treacS
in tr’un circuit convenahil aranjat, un circuit electric variabil,
 IN V E N T IU N I IN U L TIM A L O R E V O L U T IE 191

proportional cu intensitatea luminii difuzate. Curentul este apoi

amplificat printr’un amplificator cu lampi, servind ca unde mo-
dulatoare emitatorului.
Azi Inregistrarea fotografica este inlocuita de metoda ameri-
cana Frank Morehous, prin inscriptia cu aer cald de circa 80°.
Principiul consta dintr’un curent de aer cald foarte puternic,
dirijat fin pe o hartie speciala sensibila la caldura si dispusa in
locul placii fotografice.
Cand semnalele radioelectrice primite, corespund punctelor sau
liniilor, curentul de aer cald, va lovi in hartie, pe cand pentru
alb va fi intrerupt.
Semnele lasate pe hartie de curentul de aer cald, depinde
evident de natura hartiei si a caldurii. Mai inainte de a fi intre-
buintata, hartia este preparata cu o solutie dintr’o substanta
minerals incolora, care se inegreste sub actiunea caldurii. Fig. 93
reprezinta aparatul receptor servind la primirea documentelor
transmise prin TFF.
Pentru ca imaginea sa fie vizibila se proiecteaza un curent
de vapori de cerneala deasupra hartiei receptorului, care da re-
zultate excelente.
Sistemele cele mai intrebuintate sunt doua: primul, al ing.
american Ranger, intrebuintat mai mult la receptiile de fotografii,
imagini si documente si al doilea, procedeul Charles Owen Young,
utilizat pentru transmiterea buletinelor de presa.
Aparatul este construit sa primeasca documente pe o supra-
fata de un sfert de jurnal, nimic insa nu-1 impiedica de a-i da
dimensiuni de doua ori mai mari, si de a transmite astfel intr’o
singura operatie o pagina intreaga de jurnal.
Metoda cea mai recenta a lui Young, se bazeaza pe principiul
urmator: se fixeaza o coala de hartie alba sub o coala de hartie
cu plombagina pe un cilindru care se invarteste continuu. Sub
impulsia provocata de semnalele radiolectrice primite, o bara
metalica loveste hartia, iar carbunele imprima pe hartia alba
un semn.
Masina de scris teletip, permite sa scrim la distanta dela domi-
ciliul nostru, telegrafiand chiar fara sa mai treaca prin birourile
postei. Receptia se imprima pe o foaie de hartie format comer-
cial, gratie unui mecanism asemanator masinei de scris.
 192 E N C IC L O P E D IA IN V E N 'flU N IL O R T E H N IC E

Principiul de functionare se bazeaza pe un dispozitiv dese­

nator si nu imprimant, avand avantajul ca este foarte putin sen-
sibil parazitilor atmosferici.
Functionarea se face in felul urmator: fiecare post de abonat
contine un receptor teletip, un emitator si un dispozitiv de apel
analog discurilor perforate dela telefonul automat, cu mai mult
de 2 butoane.

Pentru a chema un corespondent, se incepe prin a apasa pe

unul din aceste butoane, care stabileste legatura cu centrala,
unde o parte a unei impulsiuni electrice pune aparatul in stare
de functiune. Prin mijlocul discului perforat, se formeaza atunci
numarul corespondent.
Pentru a transmite un mesaj, telefonistul nu este nevoie sa
fie un specialist dactilograf.
Mesajul este transmis in felul urmator: la fiecare litera a alfa-
betului sau semnelor de punctuatie, corespunde o combinatie de
curenti electrici, urmand un cod fix stabilit de mai inainte, analog
 IN V E N T IU N I IN U L T IM A L O R E V O L U T L E 193

cu acela adoptat de Baudot In sistemul de telegrafie rapida. Fie­

care unitate de timp corespunde unei litere sau semn si a carei
lungime totala depinde de viteza de transmitere. Impresiunea
receptiei se efectuiaza automat, fie pe o banta de hartie gumata
pe care o putem lipi dupa fiecare rand, fie direct pe o foaie de
hartie format comercial. Daca corespondentul este absent, tele-
grafierea se inscrie la fel. Gratie acestor pretioase calitati, s’au
pus in serviciu In Germania,
o intreaga retea telegrafica
speciala intre Berlin si Ham­
burg, pe care diversi abonati
ai firmelor comerciale, ale
bancilor si agentii de presa, o
utilizeaza comunicand intre
ei prin intermediulmasinelor
de scris teletip.
Un alt sistem de trans-
misie mai nou, este sistemul
radioelectric de care ne vom
ocupa mai jos si al carui
sistem de telegrafiere este
aplicat pe cale de transm i­
tere radioelectrica, la fel ca
la transmisia fotoelpctrica.
In principiu fiecare litera
este reprezentata printr’o Fig. 95
combinatie de curenti ur­
mand un cod special cu 5 intervale. Decompozitia literilor este
facuta odata pentru toate dupa procedeul fig. 94. Cilindrul de
emisie poarta crestaturi corespunzatoare decompozitiei caracte-
relor, urmand aceasta metoda coloana cu coloana. Aceste crestaturi
provoaca Inchiderea contactelor a locurilor dorite, urmand forma
literelor. Astfel pentru litera E, cand se apasa pe clapa marcata E a
claviaturii masinei de scris,se Inchide al doilea contact b, care ramane
zavorit o rotatie completa de cilindru si in acest timp impulsiunile
de curent corespund literei E, parvenite dela emitator.
Ele sunt primite printr’un detector (fig. 95) §i un amplificatop
ordinar, care ridica o armatura prin ajutorul unui electromagnet.

13
194 ENCYCLOPED IA IN V E N T IU N IL O K T E H N IC E

Acesta preseaza o banta de hartie mobila pe o elice metalica ani-

mata ea insa§i de o miscare de rotatie continua. Elicea face un
tur complet cand hartia inainteaza in latimea unui element din
decompozitia imaginei. Gratie unei foi de hartie carbonata inter-
pusa, elicea lasa un semn pe hartie cand este excitat electromag-
netul, in acest mod litera E, se va desena. Fiecare litera este de-
senata de doua ori, caci elicea face doua spirale si gratie acestui
dispozitiv, nu este necesar de a asigura un sincronism perfect

Fig. 96

intre emitator si receptor, mai ales pentru micile diferente de

viteza ale rotatiilor posturilor.
In acest sistem perturbatiile atmosferice nu pot avea efect,
decat sa actioneze electromagnetul in contra timp, adica sa im-
prime punctele sau liniutele suplimentare, fara a modifica cu
nimic forma literilor.
Transmiterea manuala direct de pe claviatura, se poate efectua
cu 2 si y2 semne pe secunda, pana la 5 semne.
Fig. 96 arata aspectul unui aparat emitator teletip.
 IN V E N T IU N I IN U LTIM A L O R E V O L U 'flE 195

Dispozitiv electric pentru schimbarea automata a acelor la tram-

vaie. Necesitatea de a asigura o siguranta persoanelor transpor-
tate cu tramvaie in mod rapid, a facut ca inginerii sa construiasca
un dispozitiv telemecanic simplu, economic si sigur. Acest dis-
pozitiv functioneaza si la noi in Bucuresti in mai multe puncte
ale Capitalei si pot fi vazute, unui pe strada G-ral Lahovari in
fata ciriematografului Aro, altul in Piata Yictoriei langa Muzeul
Zoologic precum si in alte parti.
In cea mai mare parte a dispozitivelor automate cunoscute,
schimbarea acelor este realizata electric, de tramvaiul in mers,

Fig. 97

care provoaca el insusi schimbarea macazului, prin ajutorul unui

mecanism, instalat in vecinatatea liniei.
Vom descrie dispozitivul cel mai simplu, construit de atelierele
franceze Oerlikon, care prezinta o siguranta in functionare si are
numeroase aplicatiuni practice. El permite watmanului prin
simpla manevra a unei parghii de pe tabloul sau, sa manevreze
acele in pozitia voita, fara sa'opreasca tramvaiul.
Schemele A, B, C, D, fig. 97, indica dispozitia si functionarea
lor. Din figura vedern ca o mica parte a firului aerian, care se
gaseste inaintea acului, este izolat prin doi intrerupatori de restul

13*
196 E N C IC L O P E D IA IN V EN 'i'U JN IL O R . T E H N IC E

liniei. Aceasta sectiune complet izolata, este legata cu linia prin

o canalizare speciala, care este pusa In serie cu bobina unui elec­
tromagnet ce comanda acele.
Daca watmanul vrea sa treaca o linie fara sa cleplaseze acele,
adica se gaseste pe pozitia dorita, el va trebui sa taie curentul
in momentul cand el va
F,g 1
trece sub partea izolata a
firului aerian.
Cu ajutorul unui dispo-
zitiv apropiat, se poate
semnala prin diverse lampi
colorate, pozitia exacta a
acelor in raport cu linia.
Cum tractiuneaefectuata
de electromagnet, trebue sa
serveasca deplasarea acelor
in mod corect, fie in tr’un
sens cat si in altul, a trebuit
sa i se adaoge sistemului un
mecanism relativ simplu si
foarte robust care sa pennita
intoarcerea discului, coman-
dand tij a acului in cele
doua sensuri, arcul neser-
vind decat sa restatorni-
ceasca nucleul electromag-
netului in pozitia sa initiala,
fara a schimba cu nimic
pozitia acelor.
Cele 4 scheme A, B,
C, D, fig. 97, permit sa
Fin 4 intelegem usor manevra dis-
Fig. 98 pozitivului electric, pentru
schimbarea autom ata a
acelor. Prima si ultima (A §i Z>), arata aparatul in pozitia sa ini­
tiala, inaintea inceperii miscarii la dreapta sau la stanga discului
A si a axei de comanda E , adica cand bobina A, nu este exci-
ta ta si nucleul C este retras in pozitia sa de repaus.
 IN V E N T IU N I IN U LTIM A L O R E V O L U T IE 197

Schema B, arata pozitia dupa miscarea la dreapta, cand miezul

este atras; in fine schema C, reprezinta pozitia intermediary in
timpul intoarcerii nucleului, pentru a trece in pozitia B si D.
Biela este fixata prin ajutorul unei articulatii, la una din
extremitatile sale, cu fusul C si poarta la extremitatea cealalta
o suprafata de contact B , care se aplica alternativ pe fusurile
D si Du ale discului F, fixate pe axa E. Acest disc poarta o culisa
G—H. Fusurile D si Du comunica prin doua biele K si Ku cu
fusurile L si Lu ale bielei b (fig. 98).
Cand se include circuitul, nucleul C, este atras in sus din po­
zitia indicata l, tragand cu el biela j3; bielele K §i Kx culiseaza
in Nu iar butonul M al bielei B, alunecand in locul bielei K, face
sa apese suprafata de contact Bt
contra fusului D, care va lua
pozitia indicata in schema 2, unde
butonul / limiteaza cursa sa.
Daca curentul este intrerupt,
nucleul C, si biela B, revin la
pozitia lor. Pozitia din piezis a
bielei B , este atinsa prin actiunea
fusului L, schema 3, care da in
acest timp, momentul de intoar-
cere nucleului C, contra partii
inferioare a culisei Nj din stanga 1
si da in fine un moment de rota-
tie bielei B in jural punctului 0,
pana ce butonul M, loveste partea bielei KL. Biela B, se gaseste
atunci in pozitie verticals pentru momentul din stanga discului
F, in apropierea impulsiei electromagnetului.
Electromagnetul §i mecanismul de comanda, sunt asezate
intr’o cutie de fonta inchisa, astfel ca organele din interior sa fie
la adapostul intemperiilor.
Intrebuintarea curentului direct al tractiunii pentru comanda
miscarilor, permite o constructiune solida, superioara comenzilor
prin releuri.
Daca acul se gaseste pe o rampa, nepennitand intreruperea
curentului, functionarea automata a acelor se realizeaza printr’un
contact special, m ontat pe find aerian si actionat prin trecerea
 198 EN CYCLOPED IA IN V E N p iU N IL O R T E H N IC E

troleului. Pentru linia ambrasamentului va fi necesar un fir do

contact special, acul ramanancl totdeauna in pozitie normala,
pentru parcursul principal si nu este deplasat decat pentru tre-
cerea vagonului catre ambrasament, bobina electromagnetului fiind
m ontata in clerivatie pe cablul de curent conductor al tractiunii.
Prin adaosul unei rezistente in serie pentru fiecare caz in
parte si prin punerea in paralel a
unei rezistente-neinductive, bobina
electro-magnetului este protejata con­
tra tuturor efectelor de stricaciune.
Inchiderea intrerupatorului este
provocata prin marginile rotii tro­
leului si ruperea curentului n’are loc
intre acestea, ci intre coarnele intre­
Fig. 100 rupatorului, cari se pot schimba la
nevoie.
Un al doilea intrerupator provoaca intoarcerea acului in
pozitia sa initiala.
Acest dispozitiv care suprima toate releurile si toate conta-
ctele, care nu poseda decat un electromagnet, poate fi adaptat
la orice sistem.
Cu toate aceste mari perfectionari aduse mecanismului exis­
tent, tramvaiul actual este pe punctul de a disparea din cauza
marelui desavantaj, ca nu poate parasi linia, devenind astfel
incomod in marile orase cu un foarte mare trafic de oameni si
yehicole. Astfel in Franca, nu de mult s’au facut incercari foarte
rausite si acum se proecteaza de a inlocui vechiul sistem de
tramvae cu sine, printr’un nou gen de vehicole, la fel cu auto-
mobilele, insa cu o priza de curent de sus de pe fir sau de pe
plasa. In felul acesta node yehicole se pot misca in voe, putand
ocoli obstacole sau vehicole si consumand energia electrica de pe fir.
Orientarea prin radiogoniometrie. Radiogoniometria se bazeaza
pe proprietatile directive ale cadrelor, cari receptioneaza
cu intensitate maxima, cancl semnalele electromagnetice sunt
transmise in planul sau si scacle la zero intensitatea, cancl cadrul
se afla perpendicular pe directia postului de emisiune.
Pe aceasta proprietate pretioasa, fizicianul francez William
Loth, a reusit sa traseze drumuri electrice pentru navigatia pe
 IN V E N T IU N I IN U L T IM A L O R EVOLU'I’IE 199

mare pe orice vreme si ghidarea la aterizarea avioanelor pe timp

de ceata si in timpul noptii. Astfel putem determina cu preci-
ziune pozitia unei navi pierdute in mare, receptionand emisiunile
a. doua statiuni radiogoniometrice. Aceste statiuni traseaza pe
harta directia din care sosesc undele si gasesc pozitia postului
cautat la intersectia celor doua linii (fig. 100). Daca nava nu
poseda un post de emisiune, sau in apropiere nu sunt posturi
radiogoniometrice, determinarea pozitiei se poate face chiar din
nava in felul urmator:
Se recep|.ioneaza doua
■emisiuni cunoscute si se
determina directive lor can
se traseaza pe harta, ga-
sindu-se locul cautat la in-
tretaierea celor doua drepte.
Statiunile radiogoniome­
trice fixe intrebuinteaza
•cadre mobile si fixe cu dis-
pozitivul Bellini-Tosi. Sta-
tiunea se compune din doua
•cadre mari (fig. 103) per-
pendiculare ce sunt in le-
.gatura cu alte doua cadre
mici fixe, in interiorul ca-
rora se poate misca o bobina
mobila, cu care se deter­
mina directiunea postului
de emisiune ca si cand re-
ceptia s’ar efectua direct pe
Fig. 101.— -Mecanismul interior al
aceasta bobina. Dispozitivul
compasului
Bellini-Tosi, prezinta avan-
tajul ca putem intrebuinta cadre mari, fara sa le mai deplasam.
Principiul de calauzire prin cabin, realizat in 1920 de William
Loth, a fost experimentat cu succes pe bordul cuirasatului Gloire.
Pilotul a fost inchis intr’o cabina fara sa poata vedea afara si a
condus nava numai prin semnalele telefonice primite in tr’o casca.
la ta cum a procedat la aceasta realizare: a asezat un cablu izolat
in fundul marii, parcurs de un curent alternativ cu o frecventa
 200 E N C IC L O P E D IA IN V E N 'p iU N IL O R T E H N IC E

muzicala furnizata de o statiune terestra specials. Cablul racliaza

un camp electromagnetic alternativ emitand continuu un semnal
cu o frecventa muzicala, astfel ca atunci cancl o nava vine din
larg, §tie in ce parte a cablului se afla (fig. 102). Pentru a naviga
de-a-lungul cablului, vasul se orienteaza dupa caclrul sau radio-
goniometric, care receptioneaza semnalele emise de cablu si in-

dica pozitia acestuia, astfel ca aci cablul indeplineste rolul unei

antene de emisiune.
Vasele mici receptioneaza pe cadre mobile de dimensiuni re­
cluse (fig. 103), iar vasele mari intrebuinteaza cadre fixe, asezate
la oarecare inaltime cleasupra vasului, spre a nu fi influentate
de vas.
Calauzirea avioanelor, se face prin alt sistem decat cel mentionat
mai sus, deoarece avioanele nu sosesc la aerodrom dintr’o singura
 IN V E N T IU N I IN ULTIM A L O R E V O L U T IE 201

directie ci din toate directiunile. Loth a realizat un dispozitiv

non, inconjurand aerodromul la o distanta de chteva sute de
metri (fig. 104) cu un cadru lung, inalt de 4 m si indoit ca un
cere. Gadrul e alimentat de o sursa de curent alternativ. Semna-
lele emise pot fi receptionate intr’o raza de cativa km. Fig. 105
reprezinta schema unui receptor.
Indata ce avionul percepe semnalele, pozitia aerodromului
este determinate prin ajutorul cadrului radiogoniometric. Gand
avionul trece pe deasupra incercuirei electrice, aude in cased o
schimbare de semnal, iar la coborirea sub 4 metri de nivelul ca­

drului, aude un nou semnal, astfel ca aterizarea se poate face

atat pe ceata cat §i in timpul noptii.
De curand s’au inventat dispozitive foarte ingenioase pentru
siguran^a conducerii avioanelor prin sondajul acustic. E inutil
sa mai insistam asupra pericolului pe care-1 prezinta ceata avioa­
nelor, atunci cand nu se cunoaste drumul pe care-1 parcurge si
nici distanta pana la pamant. Altimetrul barometric, da o solutie
incomplete astfel ce necesitatea a fecut se se creeze metode de
sondaje, analoage acelor ce se practice in navigatie pe mare.
Un inventator francez Florisson, a preconizat o solutie foarte
interesante a problemei sub numele de sondaj acustic Florisson-
Scam, bazat pe principiul sondajului prin ecou. Se stie cd dacd
202 E N C IC L O P E D IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

emitem un sunet §i masuram timpul pana auzim ecoul, putem

340 X f'
avea imediat distanta prin relatia dm = ---------- sec, cZ=distanta
’ 9 ’
dela avion la pamant.
Viteza reala a sunetului in aer, variaza in jurul cifrei medii
de 340 m pe se-
cuncla, dupa tem-
peratura, presiune
si graclul higrome-
tric. Greaua difi-
cultate este ca nu
se poate auzi ecoul
in mijlocul unui sgo-
mot violent facut
de motorul avio-
nului.
lata cum a re-
zolvat Florisson aceasta problems: a utilizat un sunet cu o
frecventa ridicata cu ajutorul unui pavilion conic, putand obtine

Fig. 106

o emisiune suficient clirijata si cu precautiuni acustice inspirate

din sondajul utilizat la submarine.
 IN V E N T IU N I IN U L TIM A L O R E V O L U T IE 203

Aparatul contine un pavilion acustic emitator si un pavilion

receptor, asezat cat mai departe posibil de motor (fig. 106). In
interiorul pavilionului emitator, este dispusa o sirena alimentata
de un compresor cu o presiune de aer de 6 —8 kg, actionat de
o elice aeriana. Avionul mai este prevazut de un cronograf (fig.
107) constituit dintr’un mecanism de ceasornicarie prevazut cu
doua ace aratatoare.

Fig. 107

Functionarea sondei este foarte simpla: operatorul prevazut

cu o casca specials. cu ascultatoare aviofonice, pune in functiune
cronograful. Pentru o distanta de ordinul 50 m sau mai putin,
ecoul este auzit foarte tare si cum emisia se face totdeauna auto­
m at, la fiecare trecere a acului prin fata lui zero, aviatorul n’are
sa caute inainte decat punctul gradatiei cand trece acul in mo-
mentul auzirei ecoului.
Pentru a usura aceasta cautare, cronograful poarta un al
doilea ac de reper. comandat printr’o mica manivela, operatorul
204 E N C IC L O P E D IA IN V EN 'J’IU N IL O R T E H N IC E

fScand sa coincide momentul sosirei ecoului si gratie repetitiei

automate a emisiunilor, el poate u§or controla singur masurile
sale. In sondajele prin ultra sunete sistem Langtvin-Flcrisson se
intrebuinteaza un oscilograf care da o deviatie la plecarea sem--
nalului si alta la sosirea ecoului.

Utilizarea practica a electricitatii atmosferice

PSmantul ca si celelalte astre, poseda o electricitate proprie
negativS in interior, iar aerul care-l inconjoara este pozitiv. Po-
tentialul sau tensiunea electrica a aerului se mSreste pe m&sura
ce ne ridicam in inSltime, astfel ca putem spune ca intensitatea
electrica este proportionals cu inaltimea (dupa lucrarile remar-
cabile ale lui Franklin, Quetelet, Lord Kelvin, Mascart, Joubert
si a altor mari savanti fizicieni).
Observatiile facute recent, au arStat ca aerul regiunilor inalte
dela 6000—7000 m este foarte incSrcat cu electricitate pozitivS,
a carei explicate se datoreste frecarii fotosferei sau atmosferei
terestre, prin invartirea pamantului in jurul soarelui cu mai mult
de o suta de mii de km pe ora. Aceasta frecare directa in fluidul
eteric ambiant, face ca aerul sa se incarce cu electricitate pozi­
tiva prin influenta, iar pSmantul sS se incarce negativ.
Intre cele doua medii, fluidic (aerul) si (pSmantul) materie,
stiinta ne spune, cS in partea de jos a atmosferei, pe timp frumos
un centimetru cub de aer ionizat, confine circa 800 particule
cu ioni pozitivi si 680 ioni negativi (electroni).
PSmantul se comports ca un enorm conductor incSrcat negativ,
respingand electroni si atrSgand ionii pozitivi. AceastS atractie
a ionilor pozitivi determinS un curent electric, zis si curent de
conventiune. E un fel de bombardament invizibil supus variatiunilor
zilei si a sezoanelor, putandu-1 evalua aproximativ la o densitate
mijlocie remarcabilS, dela 3 x iO16 sau a 30 quatrilionime de am-
per pe cm cub, ceea ce dS pentru intreagS suprafatS a pSman-
tului un curent formidabil, de 1500 de amperi.
Se pune intrebarea cum un astfel de curent poate sS-si intretie
mereu acelasi sens? Aceasta este enigma pe care ne-o punem,
studiind curentii naturali ai atmosferei noastre, presupunem ca
poate sS fie o legSturS a actiunii emanatiunilor radioactive. Aceste
 IN V E N T IU N I IN ULTIM A L O R E V O L U p iE 205

emanatiuni fund din gaze radioactive grele, se gasesc de obiceiu

in mare abundenta aproape de pam ant ceea ce ne explica marea
ionizare observata in general in grote si caverne.
Ionizarea atmosferica poate de asemenea fi produsa in parte,
de actiunea razelor X, foarte patrunzatoare si de diferite sub-
stante radioactive inchise in subsolul pamantului. De asemenea
poate sa mai fie, tinand seama de actiunea « Calei Lactee » si de
ionizarea luminei solare, foarte bogata in radiatiuni ultraviolete

Fig. 108

precum si a electronilor emisi direct din radierea caldurii solare

de circa 6000 de grade.
Captarea electricitatii atmosferice a fost utilizata in Franta
prin cabluri aeriene montate pe Mont Blank, iar in Germania
prin cabluri sustinute de baloane captive.
Sunt mai multe sisteme, vom da pe scurt pe cel mai ingenios
procedeu, inventat de ing. Jules Guillot, bazat pe sifonul electric.
Procedeul consista de a pompa direct din atmosfera, electricitate
 206 E N C Y C L O P E D IA IN V E N flU N IL O R T E H N IC E

prin ajutorul unui aparat de captare, format din 2 antene aeriene

si o serie de bobine dupa cum se vede in fig. 108. Una din antene
este verticals in forma de evantaiu dirijata cu varfurile catre.
zenit, pentru a capta electricitatea negativa din atmosfera; cea
care este orizontala, este dirijata catre Sud, pentru a capta electri-
citate pozitiva.
Electricitatea in aer pare sa fie cu
rJr-1/tMT
t dubla polaritate, dupa cum se vede la
2 nori electrizati, cari deplasSndu-se
in sens contrar, dau nastere unei scantei
f t 7 ...
(fulger) cand distanta respective poate
fjfejfcf sa fie strabatuta de puternica lor di-
I ferenta de potential. Straturile de aer
i— ____ de clensitati diferite, nu sunt toate
i antrenate de aceeasi viteza prin ro-
tatia pamantului, ele se electrizeaza
deci prin frecarea decalajului lor res-
,5--- snmrr3 pectiv.
Aceste sunt consideratiunile ce 1-au
r— CBJU Ji" ■ 0»
V ------ J JU JJ L -)
ft facut pe inventator sa aseze in a t­
mosfera doi poli complet distincti si
I--- ---- <&-— perfect izolati, al carui pol pozitiv S
(fig. 109) poate fi dirijat in directiunea
Cn Sudului, si a celuilalt negativ P, in
+1 directiunea zenitului. Fig. 109 arata
«
t— schema montajului si a conexiunilor
^ $ 3 9 ijurfAwy compuse dupa cum urmeaza: 1. dintr’o
--------' antena dubla aeriana, m ontata pe
Fig. 109 stalpi de 15—20 m inaltime. Aceasta
parte care se mai numeste .si aparat.
de captat, este format dinJ, varfurile P, dispuse in evantai in
varful unei tije de otel dirijate catre zenit, pentru a capta
eurentii negativi ai atmosferei si dintr’o alta antena orizontala
a carei sageata este indreptata catre sud S, aclica catre equator,
pentru a recepta eurentii pozitivi. Aceste doua parti dispuse
in unghiu de 90°, formeaza cei doi poli al curentului aerian,
a carei diferenta de potential este suficienta pentru a permite
utilizarea electricitatii atmosferice.
 IN Y E N 'flU N I IN U LTIM A L O R E V O L U ’I’I E 207

2. D in tru n tablou de parafulgeri (pl p2p3) servind a prezerva

instalatia de prea mari descarcari atmosferice, de . exemplu in
caz de furtuni violente cand tensiunile electrice devin formidabile.
3. Din grupuri de regulatori de diferite specii ca: regulatori
de tensiune ( R ).
4. Din rezistente apropiate naturei curentiior, cari absorb,
neutralizeaza §i elimina anumiti curenti si paraziti pentru a
nu jena pe ceilalti curenti utilizabili (C n).
5. Din aspiratori (sifoni electrici) a carei constitute si rol sunt
de a furniza un camp magnetic bun conducator si antrenator al
fluidului, adica de a provoca aspiratia straturilor electrice in suspen­
s e in atmosfera ionizata (E1 si E2 sunt regulatori).
6. D intr’o sursa auxiliara oarecare de curent continuu ce trece
in infasurarea specials a unei bobine, care serve§te de excitatie,
pentru punerea in serviciu a instalatiei in perioada demarajului
si care se suprima indata ce fluidul electric se produce la postul
de captare.
Aceste aparate prinzatoare se preteaza foarte bine la incal-
zire si iluminat, cu lampi electrice ordinare din comert, dand un
iluminat intens si perfect. Dispozitivul ing. Guillot, ocupa numai
un spatiu de aproape 3 m patrati, ceea ce-1 face foarte pretios.
Pentru forta motrice, curentul brut asa cum este pompat
din atmosfera, nu se intrebuinteaza direct la electromotoarele
industriale, pentruca actiunea curentului natural in rotor nu da
rezultate magnetice bune, ca acele obtinute prin curenti industriali.
Astfel inventatorul utilizeaza in acest sens motoare fara bobinaje
si unde partile mobile sunt constituite din simple « cupluri me­
talice ».
Ing. Guillot pentru a nu aduce o prea mare perturbatie in
industria electrica, a construit un transformator special, permi-
tand sa stabileasca toata gama curentiior, necesari aparatelor
intrebuintate.

0 ma§ina electrostatica de 10 milioane de volti

In America marele fizician Dr. Robert J. van de Graaff, dela
Institutul technologic Massachustts din Cambridge, a construit
cea mai puterniea masina electrostatica din lume, destinata sa
208 E N C IC L O P E D IA IN V E N 'J'IU N IL O R T E H N IC E

deschida noui posibilitati In cercetarile structurei atomice §i in

aplicatiile terapeutice de electricitate.
Energia electrica furnizata de aceasta masina se prezinta
sub forma unui curent continuu. S’au construit pentru aceasta
masina tuburi de descarcare speciale, cari permit decompozitia

Fig. 110

atomilor, iar descarcarile produse pot fi aplicate pentru terapeu-

tica, fiind mult mai eficace decat cele mai puternice si penetrante
raze X.
Enormele sfere ce se vad in fig. 110 sunt din aluminiu si consti-
tue electrozii acestei masini. Ele au un diametru de 4,5 rnetri,
 IN V E N f lU N I IN U LTIM A L O R E V O L U T IE 209

cantaresc 1500 kg fiecare si sunt sustinute de cate o coloanS

gSuritS din textolit, de 1,2 m in diametru si o inaltime de 7,5
metri.
Coloanele sunt fixate la randul lor pe niste vagonete, pentru
a se putea regia distanta intre sfere. Sferele posedS deschideri
circulare mari pentru permiterea impreun&rii tuburilor de
descarcare.
In sfera din stangS se vede un experimentator care priveste
prin deschizStura circulars de intrare.
Spatiul din interiorul sferei serveste ca laborator perfect in-
zestrat, unde experimentatorii in virtutea legii fizice bine cu-
noscute, sunt la adapostul descSrcarilor in timpul functionSrii
masinei.
Cautarea petrolului prin aplicarea metodei hartii de rezistivitate
a solului si a carotajului electric.
Astazi cautarea petrolului se face urmand procedeele geofizice,
recurgand fie la metoda gravimetricS al cSrui instrument de
masura este balanta de torsiune imaginata de Eotvos, fie la me­
toda zisa a rezistivitatii electrice.
Vom reda aci pe cea mai noua metoda, a rezistivitatii electrice,
inventata de doi ingineri francezi Schlumberger. Ea consists
in a mSsura rezistenta pSmantului in diferite puncte si a deduce
rezistentele gSsite ale constitutiei geologice a solului. Gu alte cu-
vinte, harta de rezistivitate a solului, aratS in fiecare punct, mS­
sura valoarei rezistentii electrice specifics rocei sub care se gS-
gSseste si ea constitue un document analog unei harti geologice
obisnuite.
Fenomenul electric de rezistivitate este unul din parametrii
fizici, care permite cel mai bine azi, de a caracteriza o formatie
geologica. El variazS in proportii considerabile dela o formatie
la alta si pe aceastS proprietate se poate usor masura distantele.
AfarS de minereurile metalice bune conducStoare de electri-
•citate, rocile nu conduc curentul electric, decat gratie apei de
imbibatiune pe care o confine. Aceasta apS de imbibatiune, con-
tine totdeauna sare dizolvatS si constitue electrolitul indispen-
sabil trecerii curentului. Astfel, o roca este cu atat mai buna
conducStoare de electricitate, cu cat are mai mult electrolit si
mai bogatS in sSrnri dizolvate.

14
210 EN CYCLOPED IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

Detectia straturilor poroase (nisip, gresie, calcar, fisuri) joaca

un rol fundamental in exploatarea terenurilor petrolifere, deoarece
titeiul si gazele se acumuleaza totdeauna in aceste orizonturi.
A ltadata studiul porozitatii unei roci traversate de un sondaj
se facea numai prin carotajul mecanic. Este locul de a preciza

ca printre rocile necompacte, permeabile si impermeabile, este

o diferenta electrica destul de mare.
In argile, marne, sisturi argiloase, roci impermeabile, apele
de imbibatiune, fixate in roca, au o compozitie chimica foarte
uniforma si rezistenta electrica constitue atunci un param etru
fidel rocei.
 IN V E N T IU N I IN U LTIM A L O R E V O L U T IE 211

Daca din contra, in nisipuri, formatiuni poroase, unde apa,

poate circula rapid si nu poate avea in toate partile o compozitie
identica, rezistenta electrica se ridica, daca apa este dulce si sla-
beste daca apa este sarata.
Cateodata fluidul de imbibatiune este un lichicl izolant din
formatiuni poroase saturate in titei sau gaze naturale, foarte rele
conducatoare de electricitate.
Rezistenta electrica scade aproape la jum atate la o crestere
de 50° de temperatura, iar presiunea pare a nu interveni in masura
rezistentii, ceea ce usureaza cautarile straturilor prin metoda
electrica.
In practica masurarea se face prin exploratia orizontala a unei
portiuni de pam ant de o grosime regulata. Masuratorile sunt ra-
portate la o harta topografica iar curbele de egala rezistenta sunt
trasate prin linii interpolare. Este foarte usor de a realiza profile
de rezistente masurate in lungul alinierii si cari se interpreteaza
ca o taietura de teren.
In general se stabilesc doua harti de rezistenta cu doua ca-
bluri de cercetari diferite: unul mic facand sa reiasa actiunea
terenurilor superficiale; altul mai mare pentru a explora subsolul
cel mai adanc. H arta este completata prin studii de detaliu, facut
intr’un anumit numar de puncte particulare (sondaje electrice
verticale).
Calculul adancimii la care se gasesc diferite roci in sondajul
electric vertical, nu este riguros, decat in cazul straturilor orizon-
tale si omogene si se aplica in numeroase cazuri.
Pana acum am vazut ca gratie masurilor dela suprafata, se
pot ^ibtine obsei’Amtii asupra rezistentii electrice ale rocilor situate
la diverse adancim i; acum sa vedeni cum se face un carotaj electric.
Tehnica este analoaga masurilor dela suprafata descrise mai
sus. A ltadata studiul porozitatii unei roci traversate de un son-
daj, se facea numai pirn carotajul mecanic, astazi se face prin
metoda electrica a rezistentei si prin analogie aceasta metoda
a primit nurnele si de carotaj electric, desi in acest nou procedeu
nu se detaseaza carote.
Principiul consists prin a suspenda in interiorul unui sondaj
in partea sa netubata, 3 cabluri electrice izolate 1, 2, 3, term i­
nate prin 3 electrozi (fig. I l l ) introdusi in apa sondajului. Acesti

14*
212 E N C IC L O P E D IA IN V E N 'flU N IL O R T E H N IC E

electrozi sunt constituiti dintr’un tub de cupru inchis intr’un

vas poros, continand o solutie concentrata de sulfat de cupru,
pentru a-1 face impolarizabil.
Distantele AM =?■, AN=r', sunt presupuse mari in raport
cu diametral H al sondajului. Electrodul A serveste sa transm its
in pam ant curentul furnizat do sursa E, iar celalalt pol E , este
pus in comunicatie cu pamantul printr’o priza in punctul B. Cele-
lalte doua cabluri situate la o distanta determinata unul de altul,
sunt legate cu un potentiometru, care permite sa se masoare di-
ferenta de potential dintre electrozii M si N.
Pentru a trasa o linie echipotentiala, se mentine unul din
electrozi intr’un punct fix §i se tatoneaza pamantul in diferite
puncte cu celalalt electrod, observand aparatul de masura. Cand
acesta nu mai da nicio indicatiune, inseamna ca punctul atins
este la acelasi potential cu primul si face parte din curba cautata.
In felul acesta se poate identifica un strat de carbuni (rezisti-
vitate mare, porozitate mica) unul de titei sau gaze (rezistivitate
si porozitate mare) sau unu de apa (rezistivitate mica si poro­
zitate mare).
Se ajunge astfel sa se masoare printr’o exploratie rationala
rezistivitatea electrica a rocilor pe toata inaltimea sondajului.
0 alta metoda auxiliara carotajului descris mai sus este aceea
pentru fixarea adancimei apelor sarate numita Water-wich,
aproape necunoscuta la noi in tara. Cu ajutorul ei se masoara
rezistivitatea lichidului din gaura.
Datorita salinitatii, aparatul indica o rezistivitate minima
in dreptul stratului de apa sarata, la oricare adancime s’ar gasi.

Aflarea ~zacamintelor metalice prin ajutorul TEE

Aplicatiunile TFF. se inmultesc fara incetare; dupa telegrafia
si telefonia fara fir, a urm at transmisia la distanta a imaginilor
si acum s’a deschis un nou camp de actiune prin televiziune. In
domeniul minelor, TFF. a gasit o utilizare remarcabila cu pri-
vire la prospectiunea zacamintelor metalice.
P rintr’un dispozitiv foarte simplu, compus dintr’un post emi-
tato r si un post receptor, se poate afla astazi fara foraje costi-
sitoare, mase metalice importante.
 IN V E N T IU N I IN ULTIM A L O R E V O L U flE 213

Ambele posturi utilizeaza cate un cadru, cel de emitere are

un cadru ce emite pe o unda cunoscuta, celalalt post primeste
aceasta unda pe cadrul sau colector de unde.
Cadrul emitator, este legat cu postul de emisie portativ, acor-
dat pe circa 6000 m. Energia necesara pentru functionarea postului,
este furnizata de un mic
generator transportabil,
actionat cu mana prin
ajutorul unui om.
Cadrul receptor, este
unit cu postul de receptie
portativ si este si el
acordat pe emisia ca-
drului emitator, prevazut
cu o baterie de pile,
necesare functionary apa-
ratului receptor.
Emitatorul se aseaza
in centrul terenului de explorat, iar receptorul este asezat in
diferite puncte ale terenului, cu cadrul dirijat in a§a fel, ca sa
se obtina maximul de auditie. Daca terenul este omogen si compus
din materii foarte putin
conducatoare, maximul
de auditie se produce
atunci, cand cadrul re­
ceptor va fi dirijat catre
emitator (fig. 112).
Daca terenul contine
in interior materii condu­
catoare diferite directia
maxima a cadrului nu
va mai fi aceea catre
emitator. Explicatia este
Fig. 112 A usoara: se stie ca atunci
cand un camp electro­
magnetic variabil produs de un aparat emitator se propaga dea-
supra unui conductor, el creeaza in cel din urma un curent in-
duit, care produce la randul sau in jurul lui un camp electro-
214 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

magnetic numit camp secundar. Carnpul secundar se suprapune

campului primar creat de emitator, il intareste intr’o parte si-1
slabeste in alta si la urma il deformeaza.
Cadrul receptor va releva cele doua maxime, pe cel adevarat
si un secundar si chiar probabil pe al treilea maxim, rezultanta
celor doua. Deci in cazul prezentei unui zacamant sau unei vine
de metal, operatorul va releva prezenta sa prin constatarea unui
unghiu ce exista intre directia emitatorului si directia cadrului
receptor la maximul de auditie (fig. 112 A).
In practica cautarile se fac astfel: se traseaza la suprafata
terenului, linii paralele mai mult sau mai putin apropiate si se
aseaza la fiecare cap al liniei, emitatorul, dirijand cadrul in lungul
liniei pe un pivot prevazut cu un
dispozitiv ce-i permite sa se invarteasca
in jurul unui ax vertical si a unui ax
orizontal. Odata instalat, se orienteaza
in jurul axului vertical pana se obtine
maximul de receptie.
Cadrul este insa actionat de doua
campuri, primarul (care emana cadrului
emitator vertical aflat in planul
vertical) si secundarul (emanand dela
zacamintele metalice ce se gasesc in
pamant). Gampul secundar este evident
ca nu va mai fi vertical, ci inclinat. Pentru a gasi campul, sau
mai bine zis directia zacamantului, se inclina cadrul in jurul axei
sale orizontale. Fig. 113 arata diversele inclinatii ale cadrului
receptor in ABODE cari dan directia zacamantului.
Pe urma se deplaseaza emitatorul pe a doua linie paralela si
se procedeaza la fel, notandu-se inclinatia verticals si orizontala.
La fel se procedeaza cu celelalte linii §i odata terenul explorat,
se traseaza unghiurile gasite pe plan cu anumite corectiuni dictate
de teorie. Nu intram aci in detalii mai amanuntite, insa putem
observa ca desenul din fig. 112 A, ne da un rezultat al explo-
ratiei in planul orizontal. Intersectia liniilor permite sa reperam
exact pozitia zacamantului.
Caracterul deviatiei si caracterul geologic al terenului, permit
de asemenea sa determinant caracterul zacamantului.
 IN V E N T IU N I IN ULTIM A L O R E V O L U p iE 215

Gra^ie acestei noui descoperiri, s’au format societati de radio-

prospeclpune cari trim it echipe de exploratori in colonii si tinu-
turile neexplorate, unde imense terenuri ce contin bogatii pre-
$ioase si necunoscute de nimeni, sunt explorate de intreprinderi
miniere.

Cum se mdsoara cdldura radiata de stele?

Unui din instrumentele cele mai minunate ale spiritului ome-
nesc, este interferometrul imaginat si inventat de savantul ame-

Fig. 114

rican Michelson, care masoara diametrul unei stele situata la o

asa distanta de p am ant, incat ii trebue luminii 200 de ani ca sa
ajunga la pamant. Tot asa de uimitor este si termocuplul inventat
de alt savant american Dr. Coblentz, care poate masura caldura
radiata dela stele.
Cu interferometrul se poate masura diametrul celei mai mici
monete dela o distanta de 80 km cu termocuplul se poate masura
caldura emisa de o singura lumanare situata la aceeasi distanta.
216 E N C IC L O P E D IA IN V E N flU N IL O R T E H N IC E

Se stie ca un termocuplu, este constituit dintr’o sudura de 2

metale diferite; este suficient de a incalzi punctul sudurii, pentru
a da nastere la un curent electric intr’un circuit legat cu cele doua
metale.
Termocuplul intrebuintat de Dr. Coblentz, nu este mai mare
decat un ac de gamalie. El este format din sudura unui punct
de bismut pe extremitatea plata a unui fir de platina, legat de
fiecare metal diferit,printr’un fir de platina aproape invizibil.
Ansamblul este asezat intr’un tub fara
aer prevazut cu o fereastra de florita
(fig. 114).
Functionarea aparatului se face in
felul urmator: se expune aparatul
catre razele astrei dorite; cele cloua
metale ale termocuplului se incalzesc
diferit, producand un curent electric,,
proportional cu calclura primita.
Pentru a mentine un vicl perfect,
inventatorul a construit un tub cu vicl
din quartz in care a introdus calciu;
cand acest calciu este incalzit, el
absoarbe aerul si gazele ce eventual ar
mai exista in tub. S’a intrebuintat
A. A. Michelson, savant florita ca substanta pentru fereastra,
american cercetator in do- fiindca este transparenta pentru toato
meniul relativitatii §i al razele vizibile si invizibile, pentruca
luminii. Inventatorul
stim ca stick este opaca pentru
inerferometrului
(1852—1931) anumite raze.
Cu ajutorul termocuplului, Dr..
Coblentz a m asurat energia radiata de o nebuloza si a mai
multor stele. El a constatat numai temperatura clela suprafata
stelelor, pe care a gasit-o ca nu depase§te 10.000 grade centigrade
si niciuna din ele nu atinge o temperatura inferioara de 3000 grade.
Telefonia multipla. Desvoltarea rapida a telefoniei si urcarea
costului retelei proportional cu extinderea necesara a acesteia,
cereau o intrebuintare mai economica a ei. Incarcarea unui cir­
cuit are insa o limita peste care nu se poate trece. Prin combina-
rea potrivita a liniilor §i folosirea unui dispozitiv special se puteau
 I N V E N f lU N I IN ULTIM A L O R E V O L U T IE 217

totusi obtine noi drumuri de curent care, fara ca circuit ele sa fie
deranjate, se puteau utiliza pentru convorbiri. In acest fel se
puteau face in acelasi limp, trei convorbiri pe doua circuite.
Ing. Maior a aratat cel dintai in mod teoretic si experimental,
ca pe un circuit se pot face simultan mai multe convorbiri cu aju-
torul curentilor de inalta frecventa, daca se face uz de fenomenul
rezonantei eiectrice.
Dispozitivul imaginat §i realizat de Ing. Maior in cazul simplu
al unei telefonii duble este cel indicat in fig. 114 A. In acest caz
este suficienta o singura sursa de curent de inalta frecventa, cea-
lalta fiind insusi curen-
tul telefonic.
Fie Eu E 2, sursele
de curent introduse in
circuit sau direct sau
cu ajutorul unui trans-
formator. Statiunii B,
ii corespunde lacelalalt
capat al linieistatiunea
Bu iar selfinductile si
capacitatile lui B si
Bx, se aranjeaza in Fig. 114 A '
asa fel ca sa fie in
rezonanta cu sursa E 2■ Mentionam ca inductantele dela cele doua
capete ale liniei permit nu numai trecerea curentului telefonic
simplu prin aparatele statiunilor B si Bu ci si sosirea la statiunile
respective A si A1. Utilizand curentii alternativi de inalta frecventa,
Ing. A. Maior i-a succes sa tran sm its simultan 5 convorbiri pe un
circuit inca din anul 1906.
Mai tarziu colonelul Squier a repetat aceste experience si a
aflat ca pentru telefonie dubla de fapt aranjamentul din fig. 114 A
este cel mai bun.
In revista « Electrotechnische Zeitschrift» din 1909, Weinberg
a propus aceasta metoda a telefoniei multiple cu curenti alterna­
tivi a ing. A. Maior, pentru solutionarea problemei telefoniei
transatlantice. De alta parte intrebuintarea curentilor alternativi
de inalta frecventa, permite ca alteratiile fine produse de sunete
sa dea o cantitate de energie mai mare decat e posibil in telefonia
218 EN CYCLOPED IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

obisnuita si aceasta poate fi afectata printr’o actiune directa,

sau indirecta de selfinductie si capacitate pana ce ajunge in rezo-
nanta cu curentul de inalta frecventa.
Actiunea microfonului asupra selfinductiei si a capacitatii cir-
cuitului poate fi electrica, potrivind convenabil microfonul fata

Fig. 114 B

de selfinductie, sau mecanica aranjand microfonul in asa fel, ca

undele sonore ale acestuia, sa influenteze distanta placilor con-
densatorului, sau sa altereze dimensiunile bobinei de selfinductie.
Principiul indicat se poate apiica si la telegrafia multipla.
v,

0 alta metoda de telefonie multipla imaginata si realizata de

ing. Maior, se bazeaza pe proprietatea redresoarelor electrice (in-
trebuintate in celulele electrolitice si in lampa cu mercur), de a
lasa sa treaca numai o jum atate de unda din curentul alternativ
 IN V E N T IU N I IN U L TIM A L O R E V O L U T IE 219

intr’o directie si a-1 opri In cealalta (fig. 114 B). Dupa cum se
vede in fig. 114 C, redresoarele Vx vx si V 2 e2, sunt in asa fel aran-
jate fata de sursa de curent de inalta frecventa. E ca de ex. semi-
unda pozitiva sa parcurga drumul notat Tx Fx Mx si linia vx tx mu
iar semiunda negativa sa parcurga drumul T 2 V 2 M2 si linia
v2t2 ni2. Aici T1 T2, t2 sunt telefoane, M1 M2, mx m2, micro-
foane; V1 V2, Vi_v2, redresoare electrice; cu ajutorul acestui dis-
pozitiv semiunda curentului alternativ se separa la ambele capete
A si B ale liniei si astfel mesajul trimis in ramura at, se aude in
ramura \ si cel trimis in ramura a2 se aude in b2 si invers.
Curentul alternativ trebue numai sa aiba o frecventa asa de
mare ca variatiile lui sa nu produca niciun sunet in telefoane.
La statiunile A si B avem ramurile ab si ccl ca in telefonia .obis­

nuita. Aranjamentul trebue sa fie de asa fel, ca nici curentul de

inalta frecventa sa nu treaca prin ramurile ab si cd, nici curentul
de joasa frecventa sa nu ajunga in ramurile ca si dg, ale curen­
tului de inalta frecventa.
Avantajul acestor metode de telefonie si telegrafie multipla,
este ca permit sa profitam in cel mai mare grad de lungile cir-
cuite telefonice si telegrafice deja existente.
0 alta chestiune im portanta lamurita de ing. Maior, este aceea
a transmisiunii energiei electrice. El a aratat ca problema trans-
misiunii energiei electrice va avea o solutie mai usoara si mai
economica, daca vom intrebuinta curentii intensi de inalta frec­
venta. Dispozitivul experimental recomandat de inventator, se
vede in fig. 114 D, unde c este o capacitate iar L R §i L' R'
220 ENCYCLOPED IA IN V E N T E D N IL O R T E H N IC E

reprezinta selfinductia si rezistenta bobinelor cle selfinductie din

circuitul principal respectiv secundar. Alegand In mod potrivit.
capacitatea si selfurile, se obtine un transport foarte economic
de energie.
In prezent profesorul ing. A. Maior se ocupa cu probleme dc
gravitatie, statistics si de termodinamica radiatiunilor.

MEGANIGA

Studiul mecanicei se imaprte in general in trei parti:

1. Studiul fortelor in ecbilibru, adica studiul fortelor fara a
ne ocupa de miscare (statica).
2. Studiul miscarilor in sine
(cinematica).
3. Studiul miscarilor in legatura
cu fortele ce le-au produs (dina-
mica).
In m ecanica deosebim tr e i
feluri de corpuri: a) solide; b}
lichide; c) gazoase.
Solidele sunt: metalele, pietrele,.
lemnele, etc.
Lichidele sunt: apa, alcoolul,.
acizii, petrolul, etc.
Gazele s u n t: aerul, oxigenul,
hidrogenul, vaporii de apa, fumuL
Prof. Ing. Augustin Maior 1882, Orice corp lasat liber in aer,
savant fizician roman, autorul cade spre parnant urmand o ver-
teleloniei multiple, cercetator in cicala; puterea aceasta de atractie
domeniul fizicei „ A , i • G
a pamantului asupra corpunlor
dela suprafata, se chiama gravitate.
Mcisa corpului este cantitatea de materie a unui corp.
Greutate numim rezultatul actiunii gravitatii asupra masei
unui corp. Greutatea unui corp se obtine, multiplicand masa lui,
prin valoarea gravitatii g=9,81 (rezultatul obtinut de orice corp
in cadere in timp de o secuncla).
Presupunem ca masa M, a unui corp este egala cu 5, greu­
tatea sa P, va fi: P = 5 x 9 ,8 1 =49,05 kg.
 IN V E N T IU N I IN U LTIM A L O R E V O L U 'flE 221

Pentru a gasi masa unui corp, impartial greutatea sa cu 9,81

.astfel:
49,05
M=
9,81
Caracterul for^etor §i reprezentarea lor. Starea de repaus sau de
miscare a unui corp poate fi schimbata printr’o forta. Forta este
reactiunea produsa de reazem. 0 forta se poate determine prin
marime, directie si punctul ei de aplicatie.
Rezistenta este puterea contrarie fortei, ce produce miscarea,
■cu tendinta de a opri sau intarzia miscarea.
Gorpul pus in miscare se numeste mobil.
Mai multe forte ce lucreaza asupra unui corp primesc numelo
de componente. Rezultanta mai multor puteri, care lucreaza
asupra aceluiasi corp pe aceeasi linie si in acelasi sens, este egala
■cu suma lor. Astfel, efortul total a doi oameni §i a unui copil
care trage o sarcina in acelasi sens cu puteri diferite este egal:
unui A —35 kg, altul B = 30 kg si copilul C = 5 kg, rezultanta
va fi egala cu suma lor. Sau: A + 5 + C '= /? = 35 + 30 + 5 = 70 kg.
Spat in se numeste drumul parcurs de un mobil intr’un timp
■oarecare.
Vitezd este spatiul parcurs intr’o secunda, exprimata in metri,
drumul parcurs l
sau: viteza = --------------1----------- ; v -------
timpul parcurgerii t
Miscare, un corp se zice ca este in miscare, cand isi schimba
continuu pozitia sa in spatiu in raport cu alte corpuri fixe. Mis­
carea poate sa fie in linie dreapta sau circulara, continua sau
•alternativa, uniforma, intarziata, accelerata, etc.
Mi§carea uniformd. Un corp se zice ca are o miscare uniforma,
c&nd parcurge spatii egale in timpuri egale. Pentru a afla spatiul
ce un corp il face intr’un timp ( T) determinat cu o viteza ( V)
ce o cunoa§tem, inmultim viteza cu timpul. = E —V X T, iar viteza
E
pe secunda o avem prin formula V = — care ne arata ca iuteala

V pe secunda este egala cu spatiul im partit prin timp. Tot din

formula E —V x T , putem deduce valoarea timpului T, daca im-
E
partim ambii membri ai egalitatii cu V—T ——-, spre exemplu:
 222 ENCYCLOPED IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

in cat timp spatiul E de 800 m este parcurs de un corp cu o iu­

teala de 40 m pe secunda?

40
Miscare variata, cand un corp parcurge in timpuri egale, spatii
cari se maresc sau se micsoreaza, totdeauna in aceeasi cantitate,
miscarea se numeste uniform variata. Cand corpul parcurge in
timpuri egale, spatii cari se maresc, miscarea se numeste accele-
rata. In miscarea accelerata, viteza este egala cu viteza primi­
tive, plus produsul timpului in secuncle prin cresterea vitezei pe
secunda. Ex.: Viteza prim itiva=2 m, ea creste cu 2 m pe sec.;
ce viteza avem dupa 4 secunde? F = F 1+ ( F x 4) = 2 + (4 x 2 )= 1 0 .
In miscarea intarziata, viteza este egala cu viteza primitive,
micsorata cu produsul timpului in secunde prin viteza micsorata
pe secunda. E x .: Viteza primitiva 62 m pe secunda scade cu 2
m pe secunda. Ge viteza avem dupa 20 secunde ? —V—V1—(F 2X T)
= 6 2 —(2x20) = 12 m.
Miscare de rotatie, sau iuteala unghiulara, se numeste, iuteala
unui punct situat la un metru de raza unui corp ce se invarteste
in jurul unui ax, masurata din central de rotatie.
Daca n, reprezinta numeral de invartituri pe minut, 2tc va
reprezenta drumul parcurs pentru o rotatie, iar iuteala unghiu­
lara pe secunda va fi:
2Tzn izn 3.14 n
W“ '6 0 " “ ^30~' 30
Compunereasi descompunerea fortelor ce se intdlnesc intr'un punct.
Presupunem ca asupra unui punct A (fig. 115) actioneaza doua
forte AB si AC indreptate in doua direc^iuni oarecare. Experienta
arata ca punctul /I va avea tendinta sa se miste pe linia AD,
care este diagonala in A, a paralelogramului ABDC construit
prin laturile AB si AC, adica fortele AB §i AC, se compun dintr’o
singura rezultanta, care este egala in marimea diagonalei.
Dovedirea practica a celor expuse mai sus o putem face expe­
rimental in felul urmator:
Luam 2 scripeti A si B si le introducem 2 sfori, dupa ce am
legat la cate unui din capetele sforilor c&te o greutate C si D (fig.
 IN V B N T IU N I IN U L TIM A L O R E V O L U T IE 223

115), iar capetele celelalte le legam de cate un dinamometru

a, a'. Legam apoi alte 2 sfori de aceste dinamometre, pe care le
unim in E cu o alta sfoara, prevazuta la celalalt cap cu greutatea
F. Dinamometrele a a', ne vor masura fortele cu care sunt trase
slorile AE si EB , iar greutatea din F , va masura forta care trage
sfoara EF, care forta, atunci cand punctul E este in echilibru,
constitue reactiunea fortelor AE si EB, cu alte cuvinte ea este
egala, are aceeasi directie si de sens opus cu greutatea acestor
forte, sau invers, rezultanta fortelor AE si EB este egala cu greu­
tatea F, are directie verticals si este indreptata de jos in sus.
Descompunerea unci puteri in doua puteri concurente cu direc-
tiuni cunoscute. Consideram puterea P, aratata prin linia AB
(fig. 115) aplicat in punctul
A, pe care voim sa o descom- B n
punem in 2 componente in
directiunile cunoscute C si
D. Ducem din punctul B,
dreptele BD paralela cu
directiunea AC si BC para- ct
lela cu directiunea AD.
Punctele de intersectie D
si C ale paralelogramului, Fig. 115
limiteaza laturile puterilor
paralelogramului astfel ca laturile AD si AC inlocuesc ca compo­
nente puterea P , situata pe diagonala AB a acestui paralelogram.
Travaliul sau munca mecanica numim produsul a doi factori
indispensabili ai puterii sau presiunii exercitate si al drumului
parcurs, sau viteza. Ca imitate de lucru mecanic este luat lcilo-
grametrul. Pentru masini, unitatea de masura este calul vapor.
Forta unui cal vapor este egala cu 75 kgrm pe sec., astfel puterea
unui motor de 300 kgrm transformata in cai putere este egal

300
= 4 HP.
75

Inertia, este puterea care se opune la scliimbarea starii unui

corp, pana cand o alta cauza intervine si ii schimba starea de
repaus sau de miscare in care se afla.
224 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

Munca sau lucru. Pentru a invinge inertia, munoa creste cu

jum atatea patratului iutelii imprimata sarcinei. Formula intre-
buintata pentru a invinge inertia unui corp este urmatoarea:
2
ry i V ' n T)

I — -------, fiindca m —— si ^ =8,91, formula devine I —

2 g '
Pxv
2 x 9 .8 1
Exem plu: Un vagon incarcat cu 4000 kgr si miscat cu o viteza
de 3 m pe sec., ce rezistenta va trebui sa opunem vagonului, pen­
tru a-1 opri in virtutea inertiei?

1= P x v 2 4000x9
= 1732,98 kilogrametri.
2x9,81 2x9,81
Puterea sau forta vie, este egala cu produsul masei corpului
PxV2
prin patratul iutelei ce ii este imprimata. M X V s a u -------- -
g
P uteri centrale. Cand un corp se invar teste in jurul unui ax,
este supus la doua puteri centrale; una numita centrifuga, care
tinde sa departeze corpul de centra si alta care tinde sa traga
corpul catre centra.
Sfortarea centrifuga ce sufera un corp in miscarea sa de ro-
P xV 2
tatie, este exprimata prin formula urmatoare: F = ---------, iJ=greu-
gxR
tatea corpului; F = v iteza corpului in metri pe secnnda; R —raza
sau distanta dela central corpului, iar £=9,81.
Ex.: La capatul unei raze de 2 m se aseaza o ghiulea cu o
greutate avand o miscare de rotatie de 8 m pe secunda. Se cere
puterea centrifugala care sa desfaca ghiuleaua de raza. Folosind
formula de mai sus, avem:
6x8
F= =19,58 kgr
9,81x2
Centra de gravitate, este punctul care sustine un corp in echi-
libru.
Moment, numim produsul unei forte prin spatiul ce-1 par-
curge punctul sau de aplicatie; momentele rezistentei si ale pu-
terei, sunt egale cancl masina este in echilibrU.
 IN V E N T IU N I IN U LTIM A L O R E V O L U T IE 225

Masini simple. Parghia este cea mai simpla masina, ea se

compune dintr’un drug rigid care se poate misca in jurul unui
punct fix, numit punct de reazim. 0 parghie este de genul I,
cand punctul de reazim este intre putere si rezistenta si se zice
ca este de al doilea gen, cand punctul de reazim este la o extre-
mitate, puterea la alta si rezistenta intre punctul de reazim si
putere. Parghia de al treilea gen, are punctul
de reazim la un cap, rezistenta la celalalt cap,
iar puterea intre rezistenta si punctul de reazim.
Un exemplu de parghie de primul gen il
avem la cantar.
Scripetii sunt de 2 feluri, fixi si mobili. Cei
f'ixi se invartesc imprejurul axului lor, fara a-si
schimba locul; ei servesc numai a schimba
directiunea puterii miscatoare prin mijlocirea
funiilor fara a da niciun folos mecanic. Scripetii
mobili sporesc puterea1 lucrand intocmai ca
parghii de gradul al doilea.
Macarale pentru lanturi .si franghii (fig. 116).

PxAC=GxBC
de unde:
„ Gx BC PxAC
iar G =
AC BC
PxAC
si B C -
P ’ G
Scripeti pentru lanturi si franghii
(fig. 117).’
P: G = 1: 2 de unde:
Fig. 117
P — G =2 P.
2
Scripete muflu, este un sistem de scripeti asezati pe aceeasi
bratara (fig. 118), formand un muflu. Avantajul mecanic castigat
printr’un muflu mobil, este egal cu de doua ori numarul scripe-
tilor ce-1 poarta un muflu mobil, fara sa socotim numarul scri-
petilor muflului fix, folosit numai pentru schimbarea directiei
coardelor. Rezulta deci ca spatiul parcurs de putere in tr’un timp

15
226 E N C IC L O P E D IA IN Y E N T IU N IL O R T E H N IC E

determinat, este egal cu suma scurtarii coardelor infasurate pe

scripetii mobili, rezistenta ne parcurgand decat catul acestui
spatiu si im partit la numarul coardelor.

De aci scoatem doua formule: 1. P = —

2n
2. Q=Px2n
Luam un exemplu: 1. Care este puterea necesara pentru a
cumpani o greutate Q de 256 kg cu o pereclie de mufli cu 4 scri-
peti mobili
256
= 32.
2x4

Fig. 118 Fig. 120

2. Care va fi greutatea Q cumpanita de puterea 52 kg aplicata

la o pereche de scripeti mufli cu 4 scripeti mobili.
<2=52 k g x 2 x 4 = 4 1 6
0 macara puternica pentru greutati mari o avem in fig. 119
n care n reprezinta numarul rotilor ajutatoare.

P = ^ d e unde G=2nxP
2n
S —cu puterea ce transmitem
<2=greutatea de ridicat1

1 = — In fig. P = - de unde G=8 P iar<9= —

2n 2x4 v 8
 IN V E N T IU N I IN U L T IM A L O R E V O L U T IE 227

Sa se caute puterea P, capabila de a cumpani o rezistenta Q de

S00 kg cu un numar de 4 scripeti.
800
F= 50
2x2x2x2
Un alt sistem de scripete il avem la macaralele diferentiale
(fig. 120). Pentru a
afla puterea necesara
de a tine in cumpana
o greutate de 19,500
kg ne servim de for­
mula urmatoare:

R -r
P=Qx
2R
in care avem:
P = p u terea pe care o cautam
<2=sarcina de ridicat=19.500 kg
R = raza scripetului mare de 0,15 m
r= ra z a scripetului mic de 0,05 m
inlocuind valorile avem:
n 1 p) — n
P = 19,500 k g rx ^ =6500 lcgr.
2x0,15
Surubul este un element de
masina din cele mai simple intre-
buintat ca sa transformam o
EEEEZH miscare circulara intr’o alta mis-
care in linie dreapta.
Elicea cilindrica este linia
urm ata de diagonala unui drept-
unghiu, care se infasura pe un
cilindru si a carei baza este egala
cu lungimea circonferintei cilin-
drului pe care se infasoara, avand
Fig. 122 inaltimea pasul p, al surubului
(fig. 122). Inclina|,ia elicei sau a
p
planului inclinat, este data prin formula— . Lungimea unei spire
/ -------------- tcD
se afla prin formula (= ] /(dXiz)2-\-p2

15*
 228 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R T E IIN IC E

Relatiunea dintre puterea P intrebuintata la capul manivelei

M §i rezistenta Q de ridicat sau de apasat, este data prin urma-
P i)
toarea lorm ula; pentru o invartitura a pasului p: — = ——
Q 2izR
in care avem :
if= ra z a manivelei= 1 m
7^=puterea aplicata la m anivela=25 kgr
<2=rezistenta de invins
p = p asu l visei surub ului=0,04 m
2n=2 X 3,1419=6,2838
Qarubul fard sfarsit, sau perpetum (fig. 122). Daca facem o
comparatie intre surubul simplu si surubul fara sfarsit, vedem
ca in cazul surubului fara
sfarsit, forta sporita prin surub
t , 2nR
in raportul —— se mai spo-

reste in raportul — , prin ur-

R
mare, surubul fara sfarsit este
mai puternic decat un surub
simplu. Ex.: Avem un vartej
cu un surub fara sfar§it in care
Fig. 123 vrem sa aflam sarcina Q, avand
dimensiunile si datele urma-
toare: P = 1 6 (2 oameni); n—1; iY=50 dinti; L = 450; a= 100
raza tamburului pe care sa infasoara coarda) si avem:
50x450x16
=1800 kgr
1x100x2
Frecarea este rezistenta care se opune la mi^carea sau alune-
carea a doua corpuri in contact. Frecarile sunt de cloua feluri:
frecarile prin alunecare provenind din doua suprafete aluneca-
toare a cloua corpuri unul peste altul si frecarea de rostogolire,
rezultand din miscarea rotativa a un corp peste altul.
Forta de frecare are doua feluri de valori, una in timpul mer-
sului si alta la pornire numita §i demaraj. Arnbele forte de frecare
sunt proportionale cu forta P, care apasa corpul si pot prin urmare
sa fie exprimate prin formula F —f x P
 IN V E N T IU N I IN U LTIM A L O R E V O L U flE 229

Coeficientul /, cu care trebue sa inmultim forta de apasare

pentru a gasi pe cea de frecare, se numeste coeficient de frecare..
Coeficientul de frecare depinde de natura corpurilor cu care se
afla in contact §i este cu atat mai mare, cu cat corpurile ce se
afla in contact, sunt mai aspre si viceversa, cu c&t sunt mai lu-
cioase, coeficientul de frecare este mai mic.
Coeficientul de frecare este in general independent, atat de
iuteala cu care se misca corpurile, cat si de marimea suprafetii
de reazim.
Angrenajele, servesc sa transm its miscarea dela un arbore la
altul. Sunt mai multe feluri de angrenaje. Daca arborii se intretaie,
atunci se reunesc in doua conuri, carora le corespund roti conice,
sau angrenaje conice. in general rotile conice au axele perpen-
diculare.

F i g . 124

Ex.: Cunoscandu-se numarul de revolutiuni ai dintilor rotei

conducatoare si numarul dintilor rotei conduse, se cere sa cu-
noastem numarul invartiturilor rotei conduse.
n'= 7 5 = numarul turelor rotei conducatoare
iY'=80
iV=60 si se cere sa cunoastem valoare lui n
(rotei conduse) deci avem: 75X 8 0 = 6 0 Xn
n= =100 revolutiuni.
60
Consideram un arbore A care da miscare unui altul D, prin
mijlocul unor angrenaje si arbori intermediari B si C. Cunoscand
numarul dintilor diverselor roti si numarul turelor rotei A, se cere
sa aflam pe aceia lui D (fig. 124). Regula ne spune ca: produsul
230 EN CYCLOPED IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

numarului total al dintilor roatei conducatoare, inmultita prin

numarul rotatiilor primei conducatoare, este egal cu produsul
totalului dintilor rotei conduse, multiplicat prin numarul rota­
tiilor al ultimei roti conduse.
Astfel: daca insemnam cu T, T', T" numarul dintilor rotei
conducatoare, cu <, it', <" numarul dintilor rotei conduse, cu N
numarul revolutiunilor primei roti conducatoare A si N' cu nu­
marul rotatiilor ultimei conduse D, si vom avea T x T X T" x N =
=< X <' X <" X N' din care: N' = T x T xT_. jy
tx t'x t"
Ex.: In cazul figurei 124, presupunem: Ar=15 ture, r = 8 0
dinti; T = 2 5 ; 7 '"= 4 0 ; t= 20; <'=20; <"=30. Se cere sa aflam
numarul revolutiunilor N' facuta de ultima roata D.
Din relatiunea (a) daca substituim literile cu valorile numerice
80 X 25 X 40 n
vom avea: JN =■------------------ X 15=100 revolutium.
20 X 20 X 30
Alegerea potrivita a diametrului unei saibe prin calcul.
Daca notam: D1=cliametrul saibei mici
D2= » » mari
«!=turatia saibei mici
)i 2= » » mari
formula de mai jos ne indica raportul dintre valorile mai sus
n o tate:
de unde: Di = n a.
I) 2 Ul

In formula de mai sus, avand indicate 3 valori, putem gasi

usor marimea valorii a patra.
E x .: Un motor cu saiba de 220 mm diametru si o turatie de
950/minut, actioneaza o transmisie cu 250 ture pe minut, este
intrebarea ce diametru trebue sa aiba saiba transmisiunei ?
Putem obtine diametrul prin calcul, inlocuind valorile din
formula de mai sus, cu valorile numerice si in acest caz vom avea:

D1=D 2~ = 220 — = 835 mm.

nl 950
 IN V E N T IU N I IN U L TIM A L O R E V O L U flE 231

Transformarea unci miscari circulare intr'una tot circulara.

Aceasta transformare se face prin ajutorul transmisiunilor cu
roti dintate sau prin curele.
Presupunem o roata cu raza R, care se invarteste impreuna
cu axul ei (fig. 125); si alta mai mica r cu axul 2. Rotile se imbuca
Intre ele prin ajutorul dintilor, avand axele 1 si 2 paralele.
Daca dam o miscare de rotatie uneia din roti, vedem ca sensul
miscarilor Intre ele este in sens opus.
Daca insemnam cu numarul de rotatii pe imitate de timp
a rotei 1, viteza unui punct la periferia ei va fi: 2txRl nl.
Daca insemnam cu n2 numarul de revolufluni pe unitatea de
timp a ro$ei 2, viteza unui punct situat la marginea ei va fi:
2izrn2. Punctele situate pe marginea ambelor roti au aceiasi vi-
teza, pentruca altfel imbucarea dintilor n’ar mai fi cu putinta,

fiindca dintii uneia ar lua-o inaintea celeilalte roti. Asa dar vom
IX V
■avea: 2kRx nL= 2nrn2 de unde: — = — si facand inlocuirele cu
n2 R ’
raportul intre numarul dintilor fiecaruia vom avea — = —- adica:
1 ’ R Nj.
raportul intre numarul de invartituri a doua roti dintate ce se
imbuca intre ele, este inversul raportului numarului dintilor
fiecaruia.
E x .: Avem doua roti dintate care se imbuca intre ele, una are
60 de dinti, cealalta are 30; prima roata face 200 rotatii pe minut,
■se cere sa aflam cate rotatii va avea roata a doua? Yom avea:
■^ -2- = — de unde 7Y2= 2 0 0 — = 400 rotatii pe minut, insa in
200 30 “ 30
sens contrar.
Daca vrem sa pastram sensul miscarii, atunci intercalam o
interm ediara ca in fig. 126.
 232 EN CYCLOPED IA IN V E N f lL N IL O R T E H N IC E

Trebue sa stim ce rmmar de rotatii are roata a treia, atunci

cand cunoastem numarul rotatiilor n, al rotei 1. Dupa formula
avem:

~ = — sau N 2—Nt — mai departe

Nj na n2
N» n» , 7 , 7 n,
— = — sau N 2—N 3— prm egalare vom avea
N 3 n2 n2

doua valori ale lui N 2, de unde: ~ — N 3~ sau N1nl = N 3n3

n2 n2
sau mai departe — = — ; adica raportul intre numarul de revo-
n 3 Nj,
lutiuni al rotei extreme, este invers cu raportul intre numarul

dintilor lor, fara ca numarul dintilor rotei intermediare sa aiba

vreo influenta.
Daca luam doua roti si le legam printr’o curea de transmi-
siune, rezultatul va fi ca ambele se vor invarti in acelasi sens,
iar vitezele ambelor roti vor fi egale la periferie din cauza curelei
care este solidara pe ambele roti. Daca vrem sa avem si aci o
miscare inversa incrucisem cureaua la fel ca in fig. 127. Prin ur-
IX V
mare, putem aplica formula: — = •— cu alte cuvinte, numarul
«2 R
rotatiilor a doua roti legate printr’o coarda sau o curea de transmisie
sta in raport invers cu razele celor doua roti.
Daca axele sunt perpediculare intre ele cum sunt cele din fig.
123, atunci se intrebuinteaza transmisiuni prin roti conice din-
|,ate sau curele rasucite.
Transformarea unei miscdri circulare, in miscare lineard alter-
nativa si invers. Aceasta miscare o gasim deobiceiu la motoare
cu pistoane, unde pistonul cu tija lui executa obisnuit o miscare
 IN V E N T IU N I IN U L TIM A L O R EV O LU 'i’IE 233

alternative de dus si intors in linie dreapta, pe care o transmite

prin biela si manivela unei roti, dandu-i o miscare de rotatie.
Daca urmarim fig. 128, vedem ca punctele A, B si 0 ; raman
intotdeauna pe aceia§i dreapta.

Elicea de propulsiime
Diametral unei elice se intelege, diametral cercului descris
de extremitatea paletelor cand elicea se invarteste.
Suprafata cercului descris de elice c&nd se invarteste, pri-
meste nurnele de aria discului elicei.
Prin pasul elicei se intelege, distanta care parcurge elicea intr’o
rotatie.
Fractiune de pas de elice se intelege, raportul intre suprafata
paletei cu aria discului.
Suprafata palatei trebue sa fie calculate in proectiune si nu
desfasurata. Daca se imparte suprafata unei palete prin aria
discului, catul va fi o fractiune partiala a pasului; daca se imparte
suma suprafetelor tuturor paletelor prin aria discului, catul va
fi o fractiune a pasului total.
Prin iuteala a unei elice, se intelege, spatiul parcurs de ea
intr’o unitate de timp oarecare. Daca de exemplu, elicea se In­
varteste in apa, nava va avansa cu o viteza raportata la aceiasi
unitate de timp cu viteza elicei mai mici; o astfel de diferenta
de viteza va. fi in regresul elicei.
Daca insemnam:
v=■viteza navei
V = viteza elicei
Regresul va fi reprezentat de F —v, si expresia in fractiune va

Multiplicand regresul elicei, exprimat in fractiune prin 100,

sau prin 1000, vom avea regresul insusi prin 100 sau prin 1000.
Regresul unei elice se micsoreaza marind aria paletelor, adica
marind fractiunea pasului.
Pentru a desena o elice, se procedeaza in felul urmator: se
imparte fata proeminenta a paletelor intr’un anumit numar de
 234 E N C IC L O P E D IA IN V E N flU N IL O R T E IIN IC E

sectiuni, cari trebue sa fie intai trase in planul de asezare al elicei

si se masoara apoi dimensiunile colturilor extreme, ale sectiunii
planului de asezare.
Sectiunile se deseneaza in doua moduri: sau pe coarda sau pe
desfasurarea arcului; pe coarda se pot mai usor desena §i executa
modelul, iar prin desfasurarea arcului se obtine o mai mare exactitate.
Fig. 129 reprezinta o elice ridicata dupa model la scara 1/10,
cu sectiuni facute pe coarda arcului.

Coardele ih, gf, etc. ale vederei orizontale, corespund coar-

delor g' h', f etc, ale vederei verticale §i masurata inaltimea
hq', care este egala cu distanta punctului h al planului de asezare
§i apoi inaltimea i' p, egala cu distanta punctului i al planului
de asezare etc., obtinandu-se punctele c', e', g', i', a' , A', /', cl', b\
generatori ai profilului paletelor.
Trecem apoi la desenarea sectiunilor:
Sectiunea 1. Se face: TN = ih ; TM =proiectiunea orizontala
a coardei i\ h'.
 IN V E N T IO N ! IN U L TIM A L O R E V O L U T IE 235

BC, DE, FG , / / / = sectiuni trase pe planul de asezare.

be, de, fg, ih = » » » » elicei
Sectiunea 2. Se face: SP=fg; iS7=proiectiunea orizontala a
•coardei f g', etc. Dreptele MN, LP , etc., ipotenuza triunghiurilor
dreptunghiulare MNT, LSP, etc, reprezint adevaratele lungimi
•ale coardelor hi, gf, etc.
Toate dreptunghiurile aratate in pozitiile lor exacte, relev
marimea diverselor puncte a fiecarei sectiuni, retinand ca linie
de baza, ipotenuza triunghiului dreptunghi si avertizez ca astfel
de dimensiuni trebuesc sa fie luate vertical cu ipotenuzele, operatie
•de foarte mare importanta.
Daca vrem sa cunoastem pasul elicei, sau pasul fiecarei sec-
tiuni, pentru ca in general pasul nu numai difera in diferite sec­
tiuni, dar difera chiar in aceiasi sectiune, diferind in general pasul
de intrare de acela de ie§ire,
stabilindu-se astfel urmatoa-
rele proportiuni:
Sectiunea 1, —TN: TM ::
(OUX 2x3,1416); x
Sectiunea 2 . — S P : SL ::
(0 7 x 2 x 3 ,1 4 1 6 ); x
Sectiunea 3. —RQ: R K ::
(O Xx 2x3,1416): x, etc. ne
tinand contul pasului de intrare
si al pasului de esire.
Media aritmetica a tuturor pasurilor pe toate aripele elicei,
se retine ca pas mediu al elicei.
Fig. 130, reprezinta o sectiune facuta pe paleta unei elice, al
carui triunghiu dreptunghi ABC face parte din pasul de intrare
si triunghiul DBA face parte din pasul de iesire, care trebue
sa fie totdeauna mai mare decat pasul de intrare.
Constructiunea unei elice (fig. 131). Fixand diametral si pasul
se face fractiunea pasului =0,35.
Relatiunea Intre diametral §i pasul unei elice este urmatoarea:
D =diam etrul, P = p asu l si
7V=numarul paletelor
— XlV=dela 0,30 la 0,40 x P
2
 236 ENCYCLOPED IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

Partea cea mai groasa a paletelor catre butuc, presupunand

paletele prelungite pana la centru, se obtine prin urmatoarea for­
mula a prof. Rankine:
r4 x d3
N xL
G=cea mai mare grosime a paletei, presup unand-o prelungita
pana la centru in polici englezi.

d= diam etral axei in polici.

jV=num arul paletelor.
L=lungim ea paletei in polici, masurata dela radacina in sen-
•sul axei.
Paleta se intelege din bronz.
Diametral butucului se face in general dela 1/4 la 1/5 in dia­
metral elicei.
Dupa ce am stabilit forma aripelor si suprafata proectiunii
fetei de difuzare se procedeaza prin formula:
0 D2X 0,7854
iJ -- •
N X 0,35
 I N V E N f lU N I I N U LTIM A L O R E V O L U T IE 237

S = supraf ata proiectiunii fetei difuzate.

D = diametral elicei.
iV=numarul paletelor.
Se deseneaza profilul A, E, I, M, H, D, B al paletei si apoi sec-
tiunea la centra. Se imparte paleta in tr’un liumar oarecare de
sectiuni, spre ex. in cinci: masurate distantele 0 1 ,0 2 ,03,04,05,
OM si luate ca raze, vom
Zt.
gasi corespondentele circon-
ferintei. Astfel num ind:
circonferinta descrisa a
sectiunii l —a
P 2 circonferinta descrisa a
sectiunii 2 —a
P 3 circonferinta descrisa a
sectiunii -3 —a
P 4 circonferinta descrisa a
sectiunii 4 —a
P 3 circonferinta descrisa a
sectiunii 5 —a
P6 circonferinta
» descrisa de
punctul M
Se va afla unghiurile secti-
unilor paletei (fig. 132) in
modul urmator:

pasul pasul
qv^ n xp* q z_ QN*I»
pasul pasul
qT_ QNx P3 q u _ QN x P* Fig. 132
pasul pasul
Rezistenta liniei drepte QN este arbitrara, numai sa fie per­
pendiculars pe OZ.
Prin pas se intelege pasul mediu al elicei. Stabilindu-se un­
ghiurile, se determina latimea sectiunilor; ducand doua drepte rt,
paralele la QN si a carei distanta tu, perpendiculars pe paralele
si sa fie egala cu proiectiunea AB (fig. 131) a sectiunii 1 —a; aceeasi
pentru toate celelalte.
238 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

Trasand profilele v, o, m, r, z, p, n, s, distantele rs, mn, op, vor

reprezenta sectiunile facute pe desfa^urarea paletei (fig. 131),
adica: A' B' , C', D', etc., a carei grosime la centra se trage din
sectiunea facuta pe fata difuzata. La sfarsit se deseneaza pro-
iectiunea a, e, i, M, l, /, b, extragand-o din fig. 157.
Aria totald a paletelor, care trebue sa aiba o elice, este data
de formula urmatoare:

R
^4=aria totala a paletelor.
i?= fo rta in cai indicati ai masinei.
C = num arul revolu^iunilor pe 1'.
K =coeficicnt care variaza dupa numarul bratelor elicei, adica r
15 pentru o elice cu 4 brate, 13 pentru o elice cu 3 brate, si 10'
pentru o elice cu 2 brate.
Diametral si pasul elicei. Se intrebuinteaza urmatoarea for­
mula:
Pentru marina de razboiu:

Pentru marina comerciala:

Pentru barci si Arapoare:

D si P = diametral si pasul elicei in metri.

7?=numarul de revolutiuni pe 1'.
L’= fo rta indicate in cai.
Pasul elicei, se afla prin urmatoarea formula:
6080 (S+s)
60 R
 IN V E N T IU N I I N U LTIM A L O R E V O L U flE 239

5 = v ite z a navei in noduri; (nodul=1852 m).

s=regresul navei in noduri pe ora.
P = pasul.
i?=num arul revolutiunilor pe 1'.
Raportul intre diametru si pasul unei elice. Pasul unei elice
variaza in general dela 0,9 la 1,5 in diametru.
Raportul intre sectiunea principald a unei nave si aria discului.
Aria discului se face in mod comun, egal cu partea afundata a
sectiunii principale, multiplicata prin 0,33. Pentru aceasta:
D= j / p 2 S
Z)=diam etrul elicei in metri.
<S=suprafata in m2 a partii afundate a sectiunii principale.
Metoda cea mai apropiata pentru navele mici, este aceea a lui
Kirk:
5F3
11“ 1957,50
F —forta indicata in cai.
<S'=suprafata scaldata in m2.
F = iu teala in noduri pe ora.
Rezistenta ndvilor. Rezistenta navilor referita la sectiunea prin-
cipala se afla:
R=KSv 2
i?=rezistenta in kgr.
6'=suprafata in m2 a sectiunii principale afundata.
p=vitesa navei pe 1" in metri.
A=coeficientul care variaza dela 5 la 10 pentru marele si
micile navi.
Route cu palete pentru vapoare fluviale si de lacuri. Trebue sa
cunoastem partea scaldata a sectiunii principale a navei in m2,
viteza in mile marine pe ora si sa fie stabilita in proiect pozitia
arborelui motor pe care sunt fixate cele doua roti.
Suprafata totala a partii afundate a paletelor fiecarei roti,
trebue sa corespunda la 0,30 Xcu sectiunea scaldata a navilor si
apoi se stabileste diametral exterior al rotilor, facandu-se astfel
ca unghiul paletelor cu apa in momentul de afundare (adica cand
paletele ating apa) sa faca un unghi de circa 40°.
Lungimea paletelor se face in jum atatea latimii maxime a navei.
Regresul (mersul inapoi) al acestor roti este de 25%.
242 ENCYCLOPED IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

Mecanisme

Compas cu cadran gradat pent™

masurat dimensiuni
Takaaeacja. -
URfCHE R oata cu bandaj de cauciuc;
- P LU M m C U W A T pentru sine de c. ferata

Frana de picior
' S U P B f f * rf> 0 £ * c 4 r a f t
pentru deal
z o V o M U l t SOU I* i n c o n i f i f r

Cuplaj autom at pentru vagoane la

c. ferata
o r

16 *
244 ENCYCLOPED IA IN V E N T IU N IL O R T E IIN IC E

Mecanismo
M ECANISM E 245

M ecan ism e
 246 ENCICLOPEDIA IN V E N flU N IL O R TEH N IC E

Mecanismc

1
M ECANISM E 247

Mecanisme
JIE C A N IS M E 249

Mecanisme
M E C A N IS M E 251

Mecanisme

ii

il
252 e n c ic l o p e d ia in v e n ^ iu n il o r t e h n ic e

Mecanisme

Roata elastica de cauciuc Roata elastica cu arcuri

Trannoy

* iei'astrau de precizie pentru

PompS de auto cu pedala
atelier
 PARTE A III

APLICATII TEHNICE

SONECITATEA

Sonecitatea este o noua §tiinta creiata de marele nostru savant

lng. Gogu Constantinescu, bazata pe transmiterea energiei meca-
nice prin vibratiuni.
Pentru a ne face o idee mai concreta de aceasta noua stiinta,
dam mai jos in extenso conferinta autorului tinuta la Academia
Romana, in §edinta dela 14 Noemvrie 1919.
« Sunetele sunt o forma de energie si transmiterea lor este
un caz particular al transmisiunii de energie. Aceasta transmi-
siune, aci se face prin unde sonore inchise si concentrate in tuburi
pe cari le putem conduce la distan^a.
Exemplul cel mai simplu de unde conduse la distanta, il avem
la transmisiunea vorbei printr’un tu b ; daca vorbim la un cap
al tubului vocea se transm ite pana la capatul celalalt si toti stim
ca foarte putin din voce se pierde. Se poate intampla ca vorbele
sa nu se inteleaga intotdeauna bine, dar energia se transm ite cu
foarte putine pierderi, asa incat un tub acustic, reprezinta o linie
prin care putem transmite energie, fare, ca aerul sa circule dela
un cap la altul.
Vibratiile sonore pe care le transmitem printr’un tub, au o
frecventa destul de inalta §i de aceea se aud. Am putea concepe
foarte bine si vibratiuni care nu se aud. Dupa cum in lumina
sunt raze care nu se vad, to t astfel pot fi sunete cari nu se aud.
Sub o anumita limita, 32 vibrafii pe secunda, sunetul nu se
aude, iar peste o anum ita limita peste 20.000 de vibratiuni pe
secunda, iara§i nu se aude. Asa incat- ceea ce se numeste sunet,
 252 ENCYCLOPEDIA IN V EN 'J’IU N IL O R T E H N IC E

: Roata elastica de cauciuc RoatS elastic^ cu arcuri

Trannoy

Pompa de auto cu pedala

 PARTE A III

APLICATH TEHNICE

SONEGITATEA

Sonecitatea este o noua stiinta creiata de marele nostru saAmnt

Ing. Gogu Constantinescu, bazata pe transmiterea energiei meca-
nice prin vibratiuni.
Pentru a ne face o idee mai concreta de aceasta noua stiinta,
dam mai jos in extenso conferinta autorului tinuta la Academia
Romana, in sedinta dela 14 Noemvrie 1919.
« Sunetele sunt o forma de energie si transmiterea lor este
un caz particular al transmisiunii de energie. Aceasta transmi-
siune, aci se face prin unde sonore inchise §i concentrate in tuburi
pe cari le putem conduce la distanta.
Exemplul cel mai simplu de unde conduse la distanta, il aArem
la transmisiunea vorbei printr’un tu b ; daca vorbim la un cap
al tubului vocea se transm ite pana la capatul celalalt §i toti stim
ca foarte putin din Amce se pierde. Se poate intampla ca vorbele
sa nu se inteleaga intotdeauna bine, dar energia se transm ite cu
foarte putine pierderi, asa incat un tub acustic, reprezinta o linie
prin care putem transm ite energie, fara ca aerul sa circule dela
un cap la altul.
Vibratiile sonore pe care le transmitem printr’un tub, au o
frecventa destid de inalta si de aceea se aud. Am putea concepe
foarte bine si vibratiuni care nu se aud. Dupa cum in lumina
sunt raze care nu se Arad, to t astfel pot fi sunete cari nu se aud.
Sub o anumita limita, 32 vibratii pe secunda, sunetul nu se
aude, iar peste o anum ita limita peste 20.000 de vibratiuni pe
secunda, iara§i nu se aude. Asa incat ceea ce se nume^te sunet,
254 E N C IC L O P E D IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

sunt transmisiunile vibratoare ce sunt percepute de simturile

noastre.
Astfel fiind, intensitatea unui sunet nu este In general o ma-
sura a cantitatii de energie ce se transm ite in tub.
Problema de a dirija undele prin tuburi, nu prezinta nici o
dificultate; singura dificultate este de a concentra o cantitate
importanta de energie.
Problema transmisiei energiei prin tuburi este pusa in modul
urmator: la capatul unei conducte se produc vibratiuni, repre-
zentand o energie considerabila, conducta serveste ca mediu de
transm itere; la capatul celalalt se transforma vibratiunile iarasi
in energie mecanica.
Problema este destul de grea din mai multe puncte de vedere:
undele ce se transm it prin aer sunt necesarmente foarte slabe
din cauza marei elasticitati a aerului. Atunci am cercetat si posi-
bilitatea transmisiunii prin alte medii $i am studiat in special,
transmisiunea prin tuburi pline cu a p a ; constatand in mod teo-
retic, ca-s’ar putea in special transmite cantitati considerabile de
energie vibratorie prin lichide. Intrebuintand o frecventa destul
de joasa ca sa nu se auda, aceste unde s’au gasit in prezenta unui
fel de curent de energie pe care-1 putern transmite prin tub si
care are o foarte mare analogie cu curentul electric, dupa cum
vom vedea mai departe. Aci nu intram in detalii prea amanuntite
asupra teoriei undelor, insa trebue sa dau cateva explicatiuni
asupra elementelor, cari fac ca o transmisie prin unde sa fie posi-
bila. Aceste elemente sunt: elasticitatea, greutatea, frecarea si
pierderile.
Incepand sa ne ocupam cu transmisiunea undelor prin apa,
primul lucru ce mi s’a impus a fost necesitatea de a admite com-
presibilitatea apei. Odata acest element admis, se poate demon-
stra ca se pot transmite unde prin apa si aceste unde se pot cal-
cula cu formule matematice, intocmai cum se face in acustica,
teoria vibratiunilor aeriene, prin urmare din punct de vedere teo-
retic, este posibil de a transmite energia prin unde dirijate intr’un
tub plin cu apa.
Elementul care a fost foarte mult contestat in practica, a fost-
compresibilitatea apei. Existenta vibratiunilor in apa este ea
insa^i o proba ca apa este compresibila. De altfel s’au facut expe-
 A PL IC A T II T E H N IC E — SO N E C ITA T EA 255

riente foarte riguroase cari demonstrau compresibilitatea apei; cu

toate acestea, printr’o traditiune, lumea a fost adusa sa creada
ca apa este incompresibila. Cel mult se admite ca apa daca este
compresibila, este intr’un grad a§a de mic, incat aceasta compre-
sibilitate poate fi neglijata. Totusi aceasta compresibilitate a apei
nu este neglijabila. Sa va dau un exemplu: daca luam o conducta
de 10 metri lungime si presupunem ca la capatul acestei con-
ducte punem un piston, pe care-1 miscam alternativ cu o mani-
vela, conducta fiind plina cu apa, manivela avand o lungime

Fig. 132/1. — Mitraliera sincronizat& pentru a trage printre bratele elicelor

realizata in timpul razboiului 1916—1918

numai de trei centimetri si invartind-o de 1000 ori pe minut,

producem prin invartirea manivelei pulsatiuni in aceasta con­
ducta de apa.
La capatul celalalt al conductei, punem un rezervor, care sa
mentina conducta plina de apa. Daca am calcula ce trebue sa
se intample in conducta, actionand pistonul si am neglija com­
presibilitatea apei, calculandu-1 n’ar duce la rezultatul ca pre-
siunea trebue sa atinga 30.000 de atmosfere. Aceasta este o ab-
surditate, pentruca daca facem experienla, practica ne da numai
256 ENCYCLOPED IA IN V E N flU N IL O R T E H N IC E

40 de atmosfere. lata prin urmare ca nu putem sa neglijSm com-

presibilitatea apei.
In fond, ce se produce in aceastS conducts ? Pistonul miscan-
clu-se trimite o serie de unde, aceste unde circula pe o conducts
cu viteza sunetului; energia pistonului se transforms in energie
vibratoare care merge cu viteza sunetului in apa (cam unul si
jum atate km pe secundS) si care se transmite cStre capStul celS-
lalt al conductei.
In hidraulicS, mai toate tratatele incep expunerea studiului,
afirmand ca apa este incompresibilS sau asa de putin compre-
sibilS cS putem neglija compresibilitatea ei. Gu toate acestea, una
din aplicatiile hidraulice, care s’a intrebuintat de aproape 100 de
ani a fost pomparea apei din mine. Prima idee care a venit in
mintea unor oameni, cari nu §tiau carte multa, a fost sS intre-
bui'nteze o pompS in fundul minei, actionatS de 2 coloane lichide,
care sS fie miscate prin 2 tuburi. Plecand dela teoria cS apa este
incompresibilS, tinancl seama in calcul numai de inertia datorita
greutStii apei, s’a ajuns la a se construi un fel de masini de pom-
pare in care, in mod natural, numSrul de pulsatiuni pe minut
era extrem de redus: 10—20 pe minut. Aceste masini exists si
in ziua de astazi si maximul numarului de pulsatiuni care s’au
putut obtine este de 30 pe minut. Ori am reusit sa fac masini,
care sS producS la capStul unei conducte foarte lungi peste 3000
pulsatiuni pe minut, numai pentrucS n’am neglijat compresibili­
tatea apei in calculele mele si am pornit astfel dela premize mai
rationale.
DacS calculSm. lichidele, trebue sS admitem cS ele poseda
greutate si elasticitate: elasticitatea si greutatea sunt douS pro-
prietSti ale materiei, cari sunt absolute si nu se pot neglija nici
in calcul, nici in practicS. A fost de fapt traditiunea unei erori
in hidraulicS, care a prevenit gSsirea stiintei sonice 'mai devreme.
Nu-mi fac dar un mare merit de a fi arStat pentru prima oara
cS energia mecanicS se poate transmite prin unde vibratoare. De
altfel este si o chestiune de psihologie in permutarea unei erori:
a fost destul sa se afirme dela catedrS, ca lichidele sunt putin
compresibile, ca toatS lumea sS fie de acord cS intr’adevSr sunt
putin compresibile. Gu toate acestea, am facut experiente rigu-
roase si am dat coeficienti exacti asupra compresibilitStii apei,
 A P L IC A T II T E H N IC E — SO N E C ITA T EA 257

uleiului si altor multe lichide. Dar ce este curios, este ca nimenea

m’a dat im portanta practica cuvenita acestor experience si lumea
•a persistat inainte in a considera lichidele ca incompresibile din
punct de vedere practic.
Toata lumea e de acord ca otelul este elastic: ori a admite
■ca otelul este elastic, este a admite ca este compresibil: toti ingi-
nerii admit elasticitatea otelului si construirea resorturilor este
bazata tocmai pe compresibilitatea si elasticitatea lui. Totusi

Fig. 133. — Schema montajului a unui sistem de 3 generatori sonici

Ing. Gogu Constantinescu

foarte multi ingineri considera apa ca incompresibila: in construi­

rea pompelor hidraulice, foarte des se tine seama de elasticitatea
•otelului, dar se neglijeaza elasticitatea apei. Ori proportiunea
Intre aceste doua elasticitati este urmatoarea: otelul are un coefi-
•cient de elasticitate de 2 milioane kgr pe cm patrat, pe cand apa
numai 20.000, a§a incat apa este de 100 ori mai compresibila
-decat otelul. Daca luam un tub de un metru lungime si-1 umplem
258 E N C IC L O P E D IA I N Y E N flU N IL O R T E H N IC E

cu apa si am exercita asupra apei o presiune de 1000 kgr pe cen-

tim etru patrat, am vedea ca aceasta coloana de apa s’ar scurta
de 100 de ori mai mult, decat o tije de fier de aceeasi lungime
si care ar fi comprimata sau intinsa tot cu 1000 kgr pe centime-
tru patrat.
O alta cauza pentru care cred ca nu s’a ajuns mai de vreme-
la transmiterea energiei prin vibratiuni, este un fel de conven-
tiune in lumea stiintifica prin care se afirma ca energia degene-
reaza, cand se transforma in vibratiuni. Este usor a transforma
combustibilul in caldura de exemplu, dar e foarte greu sa obtii
din caldura combustibil. Tot astfel se putea crede ca daca energia.
se transm ite usor in vibratiuni, reciproca n’ar fi posibila. Nu era
de altfel nicio proba stiintifica a acestei pareri in care de altfel
eu n’am crezut si atunci mi-am pus problema inversa: sa trans­
form vibratiunile in energie.
Sunt mai multe feluri de energie ce se transforma dintr’una
in tr’alta; unele sunt reversibile, iar altele ireversibile. De altfel
nu era a§a de usor a presupune ca vibratiunile ar fi o forma de
energie reversibila in energie mecanica cu eficienta inalta. De
altfel nu se cam stia daca un singur exemplu de energie vibra­
to are reversibila in energie mecanica si aceasta este energia curen-
tului electric alternativ. Pe cand faceam teoria vibratiunilor am
gasit in formule cateva relatiuni care semanau foarte mult cu
cele cunoscute in electricitate. In loc de a face teoria vibratiu­
nilor pe baze urinate de pilda de Lagrange si Lord Ralleigh, am
luat-o pe o cale mai practica si in loc de a pleca dela ecuatiunile
generale spre a ajunge la particular, am plecat dela particular
spre a ajunge la general.
In electricitate se incepe prin a se da cateva definitiuni foarte
simple, pe urma se explica cateva experience si se aplica rezul-
tatul acestor experiente in formule matematice. Astfel se obtin
rezultate cari se pot verifica si ele prin experiente, dupa cum
si bazele pe cari s’au intemeiat aceste transformari au fost veri-
ficate prin experienta. Ori, experientele asupra elasticitatii sunt
foarte simple; experientele asupra greutatii sunt iara§i simple.
Astfel legile cari leaga intre ele proprietatile elastice si de greu-
tate ale materiei sunt legi foarte simple si se apropie foarte mult,
de legile din electricitate, cari se ocupa cu capacitatea electrica
 APLICA'I’I I T E IIN IC E — SO N ECITA TEA 259

si cu inductiunea electrica. Din aceasta simpla analogie am cautat

sa trag avantaje, si atunci, in loc de a porni dela teorii generale,
am definit capacitatea sonica, inertia sonica, frictiunea §i pier-
derea, dupa cum se face si in electricitate. Cu aceste 4 definitiuni
am reusit sa fac teoria vibratiunilor, care nu difera de teoria elec-
tricitatii decat printr’un fel de permutare de cuvinte.
A fost o intamplare ca legile de frictiune sonica s’au potrivit
cu legile rezistentei in electricitate. Formulele elementare fiind

astfel identice in ambele stiinte, mi-a fost foarte usor sa copiez

din electricitate ca dintr’un dictionar: am luat o proprietate elec­
trica si am tradus-o in noua stiinta. Asa am facut cu motoarele,
cu rezonatoarele si cu toate proprietatile demonstrate in electri­
citate, pe care am reu§it sa le traduc in elemente sonice. Am reusit
sa traduc astfel toate motoarele electrice in motoare sonice. Unui
rezonator electric spre exemplu, care descarca scantei, ii cores-
punde in sonecitate un ciocan sonic, care descarca lovituri asupra
nicovalei.

17*

T il ...................
260 E N C IC L O P E D IA IN V EN 'J’IU N IL O R T E H N IC E

Analogiile sunt asa de m an din punct de vedere teoretic,

incat unui inginer, care ar citi o carte de sonecitate, i s’ar parea
ca cite§te o carte de electricitate.
Prin urmare, ma gaseam in posesiunea unei formule de tra-
ductiune si am inceput sa vad, care sunt diferitele aplicatiuni
practice ale nouei stiin|.e.
In primul rand, aplicatiunile compresibilitatii lichidelor sunt
destul de importante in ele insile: dupa cum, in electricitate, pot;

Fig. 135.-—-Tun sonic si pompa de presiune

incarca un condensator si-1 pot descarca la nevoie, to t astfel putem

incarca o butelie de otel in care avem un lichid, comprimand
lichidul la o presiune foarte mare. Daca se comprima ulei de exem-
plu intr’o butelie, la 2500 atmosfere, reducerea volumului e aproape
de 10% adica din 10 litri face 9 litri. Ori aceasta diminutiune de
volum este considerabila. Gand lasam lichidul sa revina la vo-
lumul primitiv, energia e redata cu de-a-intregul.
S’ar putea zice: bine, dar §i cu aer se poate face aceasta expe-
rienta: daca comprimam aer intr’o butelie, cheltuim energia me-
canica, si daca facem expansiunea aerului, castigam energia inapoi.
 A P L IC A T II T E H N IC E — SO N E C ITA T EA 261

Nu e tocmai asa, pentrucS aerul dacS-1 comprimam cu pre­

siune mare se si incalzeste, asa incat energia depusS in compri-
mare se transforma in energie potentials de compresiune si energie
calorifica, cSldura insS se rSspandeste si nu se poate deci recu-
pera toata energia ce am cheltuit in comprimare. DacS compri-
mSm insa un lichid, ridicarea temperaturii este foarte mica, daca
o fi o fractiune de un grad centigrad pentru de 1000 atmosfere,
asa incat mai toatS energia se transforms in energie potentials,
adicS pe care o putem conserva si utiliza cand vrem.
Ca sa ilustrez avantajele ce putem trage din compresibilitatea
lichidelor am luat un obuz de tun, in care am pus ulei. In obuz
era un cilindru si un piston in contact cu lichidul, construit astfel
ca sS nu fie nicio scSpare de lichid. Impingand pistonul panS in
fund si punand o greutate asupra pistonului, dupa ce am legat
pistonul cu o sarrnS, am comprimat lichidul din obuz la 1000
atmosfere.
La aceasta presiune, sarma care tinea pistonul se rupea si
energia potentials din obuz, inmagazionatS sub forma de energie
elasticS, arunca pistonul afarS impreuna cu greutatea. Astfel, cu
un obuz mic care continea un litru de ulei, am reusit sS arunc
o granatS la 150 m. Energia pusS in acest obuz era numai de
vreo 5 curse de pompS date de un bSietas. DacS acel bSietas ar
fi voit sS arunce granata cu mana, n’ar fi putut sa o arunce la
acea distantS, fiindca n’ar fi putut obtine concentrarea de energie
cSpStata in felul descris.
Se vede clar cS expansibilitatea lichidelor este un factor im­
portant, din care putem trage foloase practice. Am mers mai
departe, si in loc sa ma limitez a arunca o granatS, am luat un
tub de o1,,el in care incSpea trei litri de ulei; comprimand uleiul
la 2000 atmosfere, am reusit sa arunc un obuz de 8 kgr la 500
m, asa incat deja mS apropiam de efecte balistice importante.
Presiunea de 2000 atmosfere este de aceeasi mSrime cu pre-
siunea ce se produce in tunurile obisnuite prin explosibile. IatS
deci cS lichidele, comprimate la presiuni foarte mari, sunt ime-
diat indicate ca sS producS energie momentanS, sub presiuni
considerable intocmai ca praful de pusca.
Perfectionand acest aparat, am reusit sa fac un tun cu care
am aruncat o bombs de 100 kgr la 1500 m farS foe si fSrS sgomot.
262 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

Acest rezultat este destul de interesant; insS aceastS din

urmS experientS a fost fScutS cu mult prea tarziu, neputand-o
aplica in timpul rSzboiului.
Neglijarea in trecut a compresibilitStii lichidelor, a fScut ca
multe aplicatiuni practice, care astSzi sunt dovedite, nu s’au
putut descoperi mai inainte.
Este un pericol stiinta fSrS experimente: autoritatea stiinti-
ficfi reuseste cateodatS a impune idei eronate in mintea studen-
tilor si generatiunilor viitoare in asa fel, ca nimeni nu se gande§te
mai tarziu sS verifice lucruri cari, prin o consimtire generals,
au fost trecute in randul cunostintelor ce nu le mai controleazS
nimeni. De altfel timpul nu e departe, cand de pilda o formula
grei-sitS a lui Newton a oprit gasirea aeroplanelor pe cale teoreticS.
Unii au ajuns, prin mecanicS, cu ajutorul acelei formule sa de-
monstreze ca pasarile nu pot sa sboare; s’a facut insa experienta
si s’a dovedit ca pasarile pot sa sboare. De altfel lucrurile s’au
aranjat mai tarziu prin schimbarea formulei si s’au inventat de
atunci si aeroplane.
V’am dat cateva experience de aplicarea compresibilitatii liclii-
delor; doresc sa va dau cateva exemple asupra aplicarii trans-
misiunii energiei dela un punct la altul prin unde sau cum zicem
acurn prin transmisiune sonica. Deoarece sonicitatea este o stiinta
asa de apropiata de electricitate in formule, ar trebui sa rezulte
ca si aplicatiunile ei practice sa mearga paralel. In tr’adevar putem
face in sonecitate toate aplicatiunile cari au fost facute de elec-
tricieni. Una din aplicatiunile cele mai curioase este transmisiunea
caldurii la distanta prin vibratiuni.
Ca sa producem caldura prin vibratiuni, luam un generator
sonic, care consists dintr’un simplu piston ce se misca alternativ
intr’un cilindru. Din cilindru pleaca un conduct care este in comu-
nicatie cu o butelie de otel plina cu apa. Aceasta butelie cores-
punde cu ceea ce in electricitate numirn un condensator electric.
Mai departe continuam conclucta si o portiune din conducts o
intrerupem p rin tr’un tub cu un diametru foarte nric, spre exemplu
un tub de 1 m lungime invartit in spirals si avand un diametru
interior de 2 milimetri. La capStul acestui tub punem incS o bu­
telie plinS cu apS. Acest aranjament, din punct de vedere hidraulic
este o absurditate. Vorbesc dehidraulicSneglijand compresibilitatea
 A P L IC A T H T E H N IC E — SO N E C IT A T E A 263

apei. Daca tinem seama insa si de acest factor, lucrurile stau

altfel: incepand sa miscam pistonul alternativ printr’o biela si o
manivela, se produc pulsatiuni in butelia dela inceputul conductei.
Aceasta butelie devine un fel de generator de unde sonice. In
tubul nostru circula atunci unde, cari sunt fortate sa treaca prin
tubul cel subtire si din tubul subtire sa treaca inainte in butelia
dela capatul conductei. Miscarea e posibila din cauza compresi­
bilitatii lioliidului si din cauza posibilitatii transmisiunii energiei
prin unde. Energia ondulatoare insa trecand prin tubul subtire,
produce caldura' intocmai ca si in electricitate cand un curent
•electric trece printr’o sarma subtire.
Cu aparatul pe care 1-am facut am dobandit o temperatura
de mai mult de 100 grade. Tubul fiind invartit in spirala, intro-
ducand acest serpentin intr’un pahar de apa, peste circa trei
minute aceasta incepea sa fiarba. Conducta care duce energia
■sonica in acest tub insa ramane rece si cum intrebuintam apa
■ca mediu de transmisiune, am dovedit ca e posibil sa transm it
energie calorifica, printr’un tub cu apa rece.
Explicatiunea totusi e foarte naturala, fiindca viteza curen-
tului sonic in tubul cel mic este foarte mare si se produce o pier-
dere prin frecare sonica, intocmai cum se produce prin rezistenta
ohmica in electricitate.
Putem merge mai departe cu experienta, in loc sa lasam tubul
•cel mic sa incalzeasca apa la 100 grade, putem intrebuinta un
•calorimetru, sa facem ca energia sa nu mai poata radia caldura.
In mod teoretic putem face ca acest tub sa se poata incalzi pana
la orice temperatura. Limita la care temperatura in acest tub
va ajunge, depinde de punctul de fierbere al licbidului din inte­
rior, fiindca apa din tubul spiral ia de sigur aceeasi temperatura
•ca si tubul. Eu am aranjat in experienta ce am facut, ca pre-
.siunea medie sa fie aproape 100 atmosfere. La aceasta presiune
apa nu fierbe nici la 500 grade, asa incat punand tubul in vata,
vata s’a carbonizat. N’am mers mai departe ca sa arat ca acest
tub s’ar putea face rosu, fiindca sudurile tubului sau topit, lucru
•ce era de a^teptat. Asa dar din aceeasi conducta putem lua apa
rece, apa calda ori aburi supra-incalziti.
Transmisiunea caldurii prin unde sonice poate sa aiba si apli-
>catiuni practice, insa eu am facut-o mai mult din punct de vedere
264 EN CYCLOPED IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

al interesului stiintific, ca sa arat diferenta enorma intre efecte

sonice si efecte hiclraulice. Daca am fi plecat dela ipoteza incom-
presibilitatii lichidelor, experienta ce v’am descris-o evident n’ar
fi fost posibila.
Cand am cerut brevetui asupra acumularii energiei, bazat pe-
comprimarea lichidelor am fost refuzat in Statele-Unite pe motivul
ca masinile mele nu pot functional ori aceste masini functional!
la Londra, si a trebuit marturia sub juram ant a unui membru

Fig. 136. — Motor trifazat pentru ateliere, pe masa sunt piesele componente-

dela Royal Society din Londra, ca sa se convinga Patent Office

din Waschington, ca aceste inventiuni nu sunt imposibilitati.
In loc de a intrebuinta acumulatoare hiclraulice ordinarer
putem intrebuinta cateva butelii, obuze vechi astupate, in care
comprimam lichidul la o presiune foarte mare. Aceste aparate-
costa cu m ult mai putin ca un acumulator hidraulic obisnuit.
0 alta aplicatiune s’ar putea face la resorturi: un obuz in
care e introclus un piston si care e plin cu un lichid, poate servi
drept resort, care sa reziste la presiuni enorme. Pistonul apasancl
 A P L IC A T H T E H N IC E — SO N ECITA TEA 265

pe lichid, il comprima, iar cand incarcatura ce apasa pe piston

descreste, elasticitatea lichidului impinge pistonnl la punctul
initial.
0 aplicatiune a transmisiunii prin vibratiuni, care nu este de
fapt decat o consecinta a aplicarii elasticitatii licliidelor pe o
scara mai intinsa, este distributiunea de putere in fabrici, intoc-
mai cum se face astazi cu motoare electrice. Multe probleme in-
dustriale insa n’au fost rezolvate practic de electricitate.

Fig. 137. — Elice aplicata direct la motorul sonic

Este usor a transm ite energia electrica la distante mari cu o

eficienta destul de b u n a ; cand este vorba insa de distributiunea
energiei electrice, aparatele electrice sunt asa de putin eficiente,
meat din punct de vedere comercial nu renteaza. De aceea mai
in toate fabricile, chiar si cele moderne, cand instaleaza masini
intr’un atelier, prefera sa intrebuinteze sistemul cu transmisiuni
de curele, vechi de cateva sute de ani, care sunt insa mai econo­
mice din punct de vedere comercial.
266 E N C IC L O P E D IA IN V E N 'j'IU N IL O R T E H N IC E

Transmisiunea sonicS rezolva aceastS problema, in sensul ca

se poate ataca fiecare masina, fiecare strung cu un motor sonic
independent acest motor fiincl legat prin tuburi cu instalatiunea
centrala, unde energia e produsa de o masina cle aburi, de un
motor cu explozii, sau ori ce fel de putere mecanicS.
Tuburile de transmisiuni sonice sunt mult mai putin pericu-
loase decat conductele electrice, apoi aparatele de control, robi-
netele de pornire sau de oprire ale motoarelor sonice sunt mult
mai ieftine. Motoarele costa aproape jumState sau chiar o treime
din costul motoarelor electrice de aceeasi putere. Greutatea
motoarelor e cam in aceeasi proportie de 1/3. Asa meat in ceea
ce priveste distributiunea energiei, sonicitatea o ia inaintea
electricitStii.
In ceea ce priveste transportarea energiei la distante foarte
mari, este probabil ca electricitatea are sa aiba monopolul, fiindca
tuburile sonice sunt in general mai scurnpe decat conductele elec­
trice aeriene. Astfel fiind, intrevSd posibilitatea unei lucrari armo-
nioase intre electricitate si sonicitate. Spre exemplu in terenurile
noastre petrolifere. S’a gSsit ca e convenabil a se transmite energie
electrica dela distanta si a se ataca diferitele aparate prin mo-
toare electrice. Riscurile de incendiu si delicateta motorului elec­
tric insa se opun la aceasta aplicatiune si atunci transmisiunea
sonica va interveni in curand ca o legaturS de unire intre sonda
si curentul electric: s’ar putea aduce energia electrica la o sta-
tiune centrala, iar dela aceastS statiune centrals sS o transfor-
mam in energie sonica si s’o distribuim apoi la sonde prin tuburi
de fier. In aceste tuburi ar putea sS circule chiar pacura ca mediu,
sau petrol ori apS, iar sondele ar fi actionate de motoare sonice
care nu prezinta niciun pericol, sunt extrern de simple, pot lucra
fSra atentiune specials chiar sub apS, in noroiu in orice condi-
tiuni cat de grele.
Intrebuintarea motoarelor sonice in fabricile moderne va eli-
mina toate transmisiunile prin curele. Chiar si costul va fi mai
eftin cu timpul, cSci chiar daca transmisiunea prin curele este
poate ceArn mai ieftinS decat cea sonica, totusi o economie s’ar
realiza la constructiunea atelierului, care n’ar mai avea nevoie
sS fie de o zidSrie atat de solidS, ne mai fiind nevoie sa sustinS
toate rotile si fieraria cea grea, necesara in transmisiunea cu curele.
 A P L IC A T H T E H N IC E — SO N E C ITA T EA 267

In motoarele sonice nu intra decat fonta si otel; in motoarele

■electrice intra oteluri destul de scumpe, intra cupru, mica si fel
■de fel de produse cauciucate si de aceea dat fiind ca un motor
•sonic e foarte robust, poate sa dureze la infinit, pe cata vreme
motorul electric are nenumarate piese cari cu timpul putrezesc
.si se deterioreaza.
Alt teren de aplicare al transmisiunii sonice este in rezolvarea
unor probleme in care transmisiunea electrica nu se putea aplica
de loc, de pilda la aeroplane, tendinta astazi este de a se ajunge
la o putere mecanica din ce in ce mai mare. Astfel s’au facut ae­
roplane de 1000—2000 cai putere, iar acum in timpul din urma
;se studiaza aeroplane de 5000 cai putere. Or, ca sa se obtie aceasta
putere enorma, este nevoie de mai multe motoare. Am in studiu
acum un aeroplan in care 8 motoare vor fi instalate in nacela
aeroplanului; acestea ataca 8 generatoare sonice, iar 4 elice
puse la aripile aeroplanului sunt atacate de 4 motoare sonice.
Instalatiunea corespunde intocmai felului cum s’ar face in tr’o
instalatiune centrala de distributiune electrica.
Am facut un motor sonic de aeroplan numai ca experienta
si am reusit sa fac un motor de 180 cai numai cu 30 kgr. Daca
am pune problema unui inginer electrician, n’ar putea sa faca
un motor electric de 180 cai putere, decat in greutate de cel putin
1000 kgr. Un alt teren de aplicatiune al undelor sonice este la
■ciocane.
Un ciocan sonic este o masina foarte simpla: un piston cu
miscari alternative. Acest piston impinge asupra unei mase care
oscileaza intre 2 resorturi. Masa si cu resortul formeaza un rezo-
nator sonic. Undele cari alimenteaza ciocanul sunt convertite in
energie de oscilarile ciocanulid care descarca fiecare lovitura pe
o nicovala. Energia trece aproape integral din unda in lovituri
asupra nicovalei.
Eficienta unui astfel de ciocan este foarte inalta. Am facut,
un ciocan cu care se taie otelul §i care serveste si la nituit, de un
cal putere, §i care facea acelasi lucru ca un ciocan pneumatic,
intrebuintand aer comprirnat de 8 cai putere. De altfel este cu-
noscut ca industria aerului comprirnat pentru ciocane in mine
sau cariere este foarte risipitoare: din 100 cai putere numai 5
.se intrebuinteaza efectiv la scule, pe cand aceeasi instalatiune cu
 268 ENCYCLOPED IA I N V E N f lU N I L O R T E H N IC E

transmisiune sonica, din 100 cai ar intrebuinta 80 cai in mod

efectiv. Alt teren de aplicare al motoarelor sonice este la pompe
si aceasta se concepe usor, pentruca pompa este un aparat cu
miscari alternative, iar undele fiind alternative, se suprima toate
organele de rotatiune, lagare, ro ti; astfel pompele sonice devin
extrem de simple. Aceste pompe pot lucra cu totul sub apa, cu
motor cu tot, ceea ce nu se poate face usor cu alt motor electric.
Un teren de aplicatiune foarte im portant este la vapoare,

Pig. 138.—•Ciocane sonice

unde este nevoie, dela o turbina cu rotatiuni foarte inalte, sa

se obtina miscari rotative recluse la elice.
A fost o mare perfectionare in masinile cu aburi interventia
turbinei cu aburi, insa in acelasi timp si o mare greutate: aceea
de a se impaca cu elicea. 0 turbina de aburi trebue sa se invar-
teasca extrem de repede ca sa aiba eficienta, pe cand elicea foarte
incet ca sa aiba si ea o eficienta rationale, asa ca o dificultate
parea ca se loveste de cealalta. In ultimul timp s’a reusit a se
 A P L IC A T II T E H N IC E — SO N E C ITA T EA 269

face angrenaje pentru puteri foarte mari si vapoarele moderne

intrebuinteaza aceste angrenaje pentru a reduce numarul invar-
titurilor turbinei la elice. In aceasta combinatiune, insa nu se
poate face mersul invers al elicei decat cu mari combinatiuni.
Problema se rezolva mult mai bine in mod sonic: se suprima
arborele de transmisiune la vapor, se inlocueste cu 3 —4 con-
ducte sonice, elicea e aplicata direct la motorul sonic, se pot ob-
tine invartituri cat de putine dorim. Cu acest aranjament supri-

Fig. 139. — Generator trifazic sonic

mam toate inconvenientele turbinei legate direct la arborele

elicei suprimam si tunelul vaporului, iar manevra se face in-
treaga pe circuitul sonic, cum s’ar face pe unul electric.
In fabricile metalurgice este iarasi nevoie de motoare, cari
sa invarteasca cilindri de laminoare, de exemplu. Motoarele sonice
sunt indicate in aceste cazuri. Se pot face motoare sonice cari
sa se invarteasca cu o singura revolutiune pe rninut, ceea ce este
■aproape o imposibilitate cu electricitatea.
Unul din terenurile cele mai indicate pentru transmisiunile
sonice este transmisiunea energiei dela motoarele cu explozii la
270 ENCYCLOPED IA IN V B N flU N IL O II T E H N IC E

masinile la care trebue un cuplu cle pornire foarte puternic, spre-

exemplu la tractoare. Motoarele cu benzina In general, pot sa
mearga cu viteza foarte mare, insa an cuplul constant; ceea ce
se cere insa la tractoare este un cuplu variabil: la pornire mult
mai puternic, in mers mult mai mic. Din aceasta cauza lumea
a fost fortata sa intrebuinteze angrenaje si schimbatoare cle viteza.
Prin combinarea unui generator sonic cu un motor sonic, putem
realiza un tractor la care se pot suprima toate organele inter-
mediare.

Fig. 140. — Taietura intr’un generator sonic

Ceea ce am zis ca aplicare la tractoare se aplica si la auto­

mobile, locomotive, camioane si altele. Asa incat in to t ceea ce
priveste problemele de tractiune, noua stiinta deschide orizonturi
cu totul noua.
Acelasi lucru s’a incercat si prin electricitate si s’a reusit in
multe cazuri, insa masinile electrice sunt m ult mai scumpe si
mult mai grele. Apoi un motor electric la pornire se incalzeste,
motorul sonic la pornire nu se incalzeste, ci toata energia care se
pune, ridica presiunea foarte sus si pe urma se stabileste un fel
de echilibru. Dela pornire in loc sa avem caldura avem presiune,.
 A P L IC A fU T E H N IC E — S O N E C ITA T EA 271

ori presiunea nu absoarbe energie, cat timp vehiculul n’a pornit

din loc. La tramvaie, la tractiunea pe caile ferate, acesta este
un avantaj foarte important.
Una din aplicatiunile stiintei sonice care este foarte curioasa,
este la taierea sticlei. Am facut un alternator sonic, care pro­
duce 500 vibratiuni pe secunda si am cautat sa vad care sunt
efectele vibratiunii asupra unui ciocan in miniatura. Acest ciocan,
care apasa asupra unui ac de otel, avea proprietatea de a taia
sticla intocmai ca si diamantul. Otelul, chiar daca nu e mai tare
ca sticla, to t o taie prin loviturile seci si foarte dese, cari se produc
asupra sticlei. Acesta este un teren neasteptat, fiindca aceasta

Fig. 141.—’Taietura in tr’o perforatoare sonica

proprietate se aplica nu numai la sticla, caci am incercat si asupra

quartului si a pietrelor extrem de dure si am reusit a le taia prin
acest procedeu.
Dela aceasta jucarie, era un ciocan care nu cantarea nici 30
de grame, am studiat o masina mare pentru perforarea de tune-
luri, care pulveriza granitul si-1 transforma in praf. Acesta des-
chide un orizont nou, pentruca tunelurile in granit sunt foarte
costisitoare. Astazi se face prin explosibile si prin perforatori cu
aer comprimat, pe cand prin aceasta aplicare a nouei stiinte, se
poate face un tunel intr’un munte de granit printr’un aparat,
care sa mearga continuu pulverizand roca, praful fiind trans-
portat la distanta printr’un curent de apa.
Am facut aparate cari produc sunete in aer sau sub apa si
cari absorb foarte putina energie. Un finer cu aburi abia cu 10
272 E N C IL C O P E D IA IN V E N T IU N IL O R TEHNXCE

cai poate produce sunetul pe care un aparat sonic il produce cu

o jum atate de cal.
Ridicand frecventa, am reusit sa fac o masina care sa produca
20.000 vibratiuni pe secunda. Deja ne departam de vibratiunile
ordinare; nu mai avem niciun simt prin care sa percepem aceste
unde. Ma§ina se poate auzi pana la un moment, cat timp frec­
venta este sub aceasta limita de 20.000 vibratiuni, dar pe urma
nu mai percepem sunetele. Naste acum intrebarea: sunt proprie-

di

Fig. 142. — Sirena sonica

tatile fiziologice ale undelor peste limita audibila? In tr’una din

zile, pe cand aveam un aparat de frecventa de 500 vibratiuni
pe secunda, am incercat sa produc prin ciocniri unde de 100.000
pe secunda asupra unei bare de otel. Aceasta bara era fixata
intr’un maner de lemn. Nu stiu daca este o iluzie, insa a fost veri-
ficata de mai multi prieteni; tinand mana pe aceasta bara si lo-
vind bara cu ciocanul sonic de 500 ori pe secunda, aveam impre-
siunea de caldura in mana. S’ar putea zice ca aceasta caldura
era rezultatul frictiunii intre maner si mana, dar Indata ce opream
loviturile, simteam rece. Daca manerul s’ar fi incalzit prin frecare,
 A P L IC A 'j'II T E H N IC E — SO N E O IT A TE A 273

n’am fi simtit imediat rece, ci numai dupa catva timp. Atunci

,s’a nascut intrebarea: nu cumva caldura o fi o manifestare a
vibratiunii sonore de ordinul 100.000, sau mai sus pe secunda
Probabil ca aceasta frecventa este Inca prea joasa, ca sa produca
vibratiuni calorifice, dar se poate ca lemnul in care era otelul
;sa fi rezonat la frecvente mult mai inalte sub impulsia vibra-
tiunilor 100.000 pe secunda ale barei de otel.
La aceasta experienta a asistat si celebrul prof. G. Thomson

Fig. 143. — Perforator sonic pentru granit.

■care imi spunea ca si Tyndal facuse aceeasi ipoteza: caldura n’ar

fi decat vibratiuni mecanice ale mediului care ambiaza.
Efectele fiziologice ale curentilor sonici cam dela 200 pana la
1000 pe secunda, sunt foarte interesante: daca tinem o teava
prin care tree vibratiuni puternice de 500 pe secunda, vibratiu­
nile se simt in mana pana aproape de uinar. Impresiunea este
analoaga impresiunii pe care o avem, daca un curent electric
alternativ trece prin corp. O bobina de inductiune da cam aceeasi
impresiune ca si vibratiunile sonice, este de vazut, daca nu cumva
■s’ar putea aplica acesti curenti in medicina. In multe cazuri, in

is
274 E NCYCLOPEDIA I N V E N f l U N I L O R T E H N I C E

medicina, cred ca ar fi im portant sa se poata produce o vibra-

tiune a tesaturilor care sa n’aiba inconvenientele vibratiunilor
electrice. Curentul electric se adreseaza mai mult nervilor si nervii
indirect lucreaza asupra muschilor; pe cancl vibratiunea sonica
este o vibratiune mecanica, care se adreseaza direct tesutului.
Perfectionand stiinta sonica putem gasi explicatiuni mult mai
simple In alte domenii, spre exemplu In clomeniul electric.

0 idee generala este ca energia mecanica nu poate sa mearga

mai repede decat sunetul in mediul in care o transmitem. Ori,.
am gasit ca se poate foarte bine ca energia sonica sa mearga mai
repede decat sunetul. Am calculat conducte sonice, prin care am
putea trimite unde, care sa mearga spre exemplu cu o vitesa
de 10.000 m pe secunda. Ori daca avem posibilitatea sa facem
sa creasca sau sa scurtam undele dupa vointa noastra in mediila
 A P L I C A f l l T E H N I C E — S O N E C ITA T EA 275

materiale, nu vSd nicio ratiune de ce nu am face o teorie nouS

a diferitelor miscari vibratoare in mediul material si pe urma
s’o aplicam la electricitate, caldurS, sonicitate si alte feluri de
energii.
Una din consecintele teoriei transmisiunii sonice este, ca daca
avem o conducts foarte lunga, nu putem invarti generatorul
decat cu o anume selectiune de frecvente, cari diferS unele de
altele prin intervale definite. Acestea sunt frecventele cari Im­
part lungimea tubului intr’un numar intreg de lungimi de semi-
unde, a§a meat revolutiunile generatorului nu pot fi posibile si
reprezentate de o functiune continuS. Aceasta este o indicatiune
ca numerile intregi au mare influents asupra frecventelor posi­
bile in transmisiunea sonicS. De altfel, In muzicS numerile intregi
sunt bazele armoniei. 0 conducts sonicS se imparte to t asa, in
numere intregi de lungimi de undS.
DacS punem mai multe generatoare pe aceeasi conducts, ar
fi foarte posibil sS invartim unul la 1000 revolutiuni altul la 2000,
altul la 3000 spre exemplu, insa nu impreunS cu acestea si unul
de 1015 de pildS. Prin urmare cuplarea generatoarelor sonice pe
o linie este legatS de teoria acordurilor muzicale; ele se pot invarti
numai la frecvente cari sunt intre ele intr’un raport de numere
intregi. Ori probabil ca este o lege foarte generala in natura, ca
lucrurile se petrec numai dupa legile armoniei; numerele intregi
ar conduce atunci distributiunea vibratiunilor de orice naturS.
Ar urma cS este imposibil de a transmite energia printr’o serie
de frecvente cari nu se au intre ele in raport de numere intregi.
DacS ne gandim la teoria atomica in chimie, vedem ca legi
analoage se prezintS si acolo. Numerele intregi in chimie, au fScut
sS se confirme teoria atomilor. Am putea foarte bine insS sS ima-
ginam o teorie a vibratiunilor ca bazS a chimiei si atunci aceste
numere intregi in chimie n’ar fi decat exprimarea faptului, cS
combinatiunile chimice nu sunt decat acorduri armonice ale unor
vibratiuni ale materiei.

COlivertizorul de torsiune
Problema transformarii si transmisiei energiei mecanice a fost
solutionatS foarte elegant si original de savantul nostru Ing.
Gogu Constantinescu.

18*
276 EN CICLOPEDIA IN V E N flU N IL O R TEH N IC E

Acest nou mod de transmisiune a fost prezentat pentru prima

oara la expozitia din Londra 1923, unde a fost expus un auto-
mobil prevazut cu un motor cu un litru de cilindru si un conver-
tizor G. Gonstantinescu.
Succesul a fost foarte mare, deoarece acest transformator per-
mite sa obtina o variatiune continua si automata a demultipli-

catiunii, potrivit rezistentei de antrenare pe care o intalneste,

vehicolul, fara ca conducatorul sa se mai preocupe. Singura mis-
care a acestuia este pedala de acceleratie.
Sa explicam in cateva cuvinte cum se pune problema: pre-
supunem ca motorul se invarteste cu toata puterea; viteza sa de
rotatie va corespunde natural la o viteza data arborelui, rezistand
I

A P L I C A T I I T E H N I C E — C O N V E R T IZ O R U L D E T O R S I U N E 277

pentru o anumita sarcinS pe acest arbore: motorul si arborele

rezistand, vor fi deci intr’un anumit raport cu vitezele. Daca
sarcina de pe arborele rezistent creste, motorul nu va putea sa
desvalue un cuplu mai puternic, arborele rezistand va micsora
fortamente viteza.
Pentru ca el sa nu se invarteasca mai putin repede, trebue ca
raportul vitezelor sa ramana neschimbat, ceea ce este imposibil;
pentru ca sa nu piarda viteza, decat cat mai putin posibil, trebue
ca motorul sa o pastreze pe a lui. Astfel Ing. G. Constantinescu,
a atacat aceasta problems mai mult ca matematician decat ca
inginer mecanic, put and sa realizeze aceasta transmisiune pe care
unii o considers dintr’un anumit punct de vedere, ca un caz prac-
tic al relativitStii, fiindcS elementele sale, constitue un ansamblu
deformabil sub dublu elect al masei si al timpului.
Pentru a descrie si intelege mai bine actiunea convertizorului,
sau transformatorului, farS sa recurgem la un arsenal de formule
complicate ne va trebui sa Intrebuintam cateva analogii si de-
ductiuni comparative.
Putem imagina fSi’a a discuta, dificultatile de realizare, an-
samblul realizat in fig. 145 in care un arbore motor cu manivela
se invarteste cu o viteza uniforms, ce antreneazS o bielS legata
cu o parghie oscilantS, articulatS la baza sa pe un punct fix. La
extremitatea superioarS a acestei parghii, sunt montate douS
biele convergente, cari prin intermediul rotilor cu declicuri, sau
rotator libere, transforms miscarile alternative (cari pot fi comu-
nicate prin ajutorul parghiei oscilante), in miscari perfecte cir-
culare si continue pe arborele de intrebuintare.
AceastS legStura e de un antrenament foarte regulat si fara
smucituri, pentruca una din biele incepe sS impingS, atunci cand
cealalta inceteazS sS traga si viceversa.
Daca presupunem piciorul bielei motrice mobil, in lungul par­
ghiei oscilante, deplasarea sa provoacS o schimbare de demulti-
plicatiune intre arborele de antrenare si arborele motor.
Potrivit distantei relative a piciorului bielei in raport cu punc-
tul fix al articulatiunii parghiei oscilante, bielele de transmitere
inapoi F si G vor avea curse diferite, cari vor da o avansare de
amplitudine, mai mult sau mai putin mare pe arborele de intre­
buintare.
278 E N C I C L O P E D I A IN V E N T IU N IL O R . T E H N I C E

0 astfel de transmisiune aplicata la un automobil, va necesita

interventia conducatorului, pentru a alege iudicios o demultipli-
care apropiata, convenand unei mai bune intrebuintari a puterii
desfasurate de motor, in timpul unui cuplu rezistent al antrenarii,
dupa cum se face deobiceiu prin intermediul cutiei clasice de
viteze prin angrenaje.
Un exemplu de realizare a sistemului Gogu Constantinescu,
poate fi furnizat printr’un dispozitiv asemanator din toate punctele
de vedere, prin mijlocul unei biele motrice, a unei parghii inter-

Rezistenla

Antrenare

Fig. 146 Fig. 146 A

mediare oscilante si a 2 biele de transmitere inapoi cu roti libere.

Punctul de sprijin al parghiei •oscilante intermediare, in loc
de a fi fix, este dispus pe o a doua parghie articulata la partea
sa superioara, pe un ax de sustinere si sprijinit la partea sa infe-
rioara de o masa importanta. Analiza miscarilor transformato-
rului ne va arata ca punctul de sprijin este readus mobil si ca
aceasta mobilitate permite de a reusi in mod matematic, prin
echilibrul autom at intre puterea motrice clisponibila si cuplajul
rezistent (tocmai in aceasta consta originalitatea aparatului).
Inventatorul propune pentru o cat mai clara intelegere a ac-
tiunii convertizorului sau, experienta urmatoare, foarte usor de
realizat.
 A P L IC A T II T E H N I C E — C O N V E R T I Z O R U L D E T O R S I U N E 279

Doi operatori se servesc de un baston term inal printr’o ghiulea

oarecare. Unul din operatori tine bastonul cu o mana pe extre-
m itatea tijei (fig. 146). Cel de al doilea tine cu o mana bastonul
putin mai jos ca primul. La inceputul probelor, al doilea operator
imprima bastonuluio miscare lenta de dute-vino (fig. 146 ri) atunci
bastonul penduleaza, avand ca punct de sprijin mana primului
•operator, care ramane fixa.
Daca al doilea operator activeaza seria impulsiunilor sale
(fig. 147 Al) primul, constata obligatia de a face un serios efort
pentru a mentine bastonul. Daca miscarea mainii a secundului
■operator se accelereaza, efortul devine imperativ si mana pri­
mului operator este antrenata intr’o miscare de dute-vino, in acelasi

timp se observa o reductie de amplitudine a deplasamentelor un-

ghiulare a ghiulelei bastonului. Totul trece ca si cand punctul
de sprijin al bastonului ar fi automat coborit in lungul tijei. Mis­
carea pendulara a acestuia, din prima experienta se transforma
in tr’o miscare de forfecare.
Pe masura ce impulsiunile provocate prin al doilea operator
•se fac mai vii, deplasarile mainii primului operator, sunt mai
accentuate si punctul de sprijin continua sa descreasca pana la
•confundarea cu extremitatea ghiulelei (fig. 147).
In acest moment ghiuleaua ramane imobila si deplasamentele
mainii primului operator au maximul de amplitudine.
280 ENCYCLOPED IA I N Y E N f l U N I L O R X E H N IC E

Revenim acum la figurile schematice clerivate din primul no­

stril exemplu. Piciorul bielei motrice basculeaza pe un ax fix la
mijlocul parghiei oscilante intermediare (fig. 146 B). Extremitatea.
inferioara a acestuia din urma, se sprijina pe un ax soliclar unel
parghii pendulare articulata la partea sa superioara, printr’o sfita
de sustinere si purtand la partea sa inferioara o masa de o greu-
tate determ inate
Bielele de trimitere inapoi sunt atasate la extremitatea libera

Fig. 147 Fig. 147. A.

a parghiei intermediare. Ele ataca ro(,ile libere solidare a unuii

arbore de transmisiune, pe care este calata o saiba prevazuta cu o.
frana cu coarda, care exercita pe ea o anumita rezistenta, presu-r
pusa de noi constants.
Vom urmari acum diversele miscari ale parghiilor transforma-
torului, in paralel cu acelea ale bastonului.
Presupunem ca arborele motor este succesiv animat de viteze-
variabile (ne raportam la fig. 146 B. 148 si 148 A).
A) Viteza arborelui motor este lenta, energia desfasurata este-
slaba si foarte inferioara rezistentei exercitate prin frana cu coarda,
pe scripetele arborelui de utilizare. Bielele rotilor libere de ina-
 A P L IC A T II T E H N I C E — C O N V E R T IZ O R U L D E TORSITJNE 281

poiere, raman fixe si extremitatile lor reunite servesc ca punct

de sprijin parghiei intermediare. Sub impulsiunile bielei motrice,
parghia intermediara va oscila dela dreapta la stanga si dela stanga
la dreapta si cum este legat de sprijinul parghiei, aceasta va lua
o lenta miscare pendulara.
B) Viteza motorului este accelerata de o maniera ca energia
desfasurata poate sa invinga rezistenta operata prin frana cu
coarda constant aplicata pe saiba arborelui de utilizare.
Se produce atunci un fenomen complex, care cere un moment
de meditatiune, pentru a fi bine folosit. Cu cea mai mare rapi-

Fig. 148

ditate de impulsiuni, create energia de desfasurare pentru antre-

narea masei, punand sprijin parghiei pendulare. Puterea motrica
fiind superioara rezistentii de antrenare, bielele de trimitere mapoi
ale rotilor libere, sunt animate de o miscare alternativa. Parghia
intermediara oscilanta, sub impulsiunile bielei motrice, va opera
o miscare de forfecare provocand: pe o parte o miscare pendulara
de amplitudine redusa de sprijinul parghiei; iar pe o alta parte
o miscare de dute-vino a bielelor convergente de trimitere Inapoi,
cari se traduc prin avansari succesive ale rotilor libere si a arbo­
relui de utilizare, care ia o viteza corespunzatoare.
C) Viteza motorului este progresiv accelerata si energia
desfasurata creste pana la maximum prin raport cu rezistenta
Constanta de antrenare. Pe masura ce impulsiunile motrice
282 EN CICLOPEDIA IN V E N flU N IL O R TEHNICE

comunicate parghiei oscilante intermediare se multiplica, inertia

masei ce sprijina pargilia pendulara se mareste si amplitudinea
deplasarilor sale se micsoreaza. Este necesar ca miscarea de
forfecare a parghiei oscilante intermediare sa se modifice.
Ducerile si intoarcerile extremitatii sale inferioare, devin din
ce in ce mai scurte, atunci cand extremitatile sale superioare
sunt din ce in ce mai mari. Miscarile penclulare ale parghiei de
sprijin, devin din ce in ce mai reduse, cu cleplasarile alternative
ale bielelor de inapoiere a celei mai lungi curse si avansarile ro-

Fig. 148/1

tilor libere, devin mai accentuate, crescancl totdeodata viteza de

rotatie a arborelui de utilizare.
Cand motorul va desfasura maximul sau de energie, parghia
intermediary va comunica bielelor de inapoiere, cea mai mare
deplasare alternative si arborele de intrebuintare va lua maximul
sau de viteza.
Daca in astfel de conditiuni de functionare, nu ne mai atin-
gem de viteza motorului, care va ramane constants si pe care
prin contrast 11 facem sa-i varieze valoarea rezistentei de antre-
nare, ne dam seama ca imediat cursa bielelor de intoarcere se
va modifica. Daca rezistenta creste, ducerile si intoarcerile par­
ghiei pendulare vor reapare, astfel ca miscarea de forfecare a par-
ghiilor intermediare vor avea prin cursa bielelor de inapoiere, o
mai mica amplitudine, arborele de utilizare se va invarti mai
 APLICA'j’II T E H N I C E — C 0 N V E R T I Z 0 R U L , DE T O R S I U N E 283

putin repede si echilibrul se va gasi restabilit intre putere si cuplul

rezistent.
Daca din contra, rezistenta descreste, amplitudinea cursei bie-

Fig. 149. —• Transformatorul G. Constantinescu, montat pe un sasiu Cyclecar

lelor de intoarcere, va fi marita si cu ea viteza de rotatie a arbo-

relui de utilizare.
Transformatorul Gogu Constantinescu, este aplicabil in toate

Fig. 150. —■Convertizotul G. Constantinescu roalizat pentru barca automobil

•cazurile unde transformarea de energie motrica necesita o trans-

misie, care permite o adaptare constants a unui efort de motor
284 ENCYCLOPED IA I N V E N f l U N I L O R T E H N I C E

definit si stabil, la un cuplu rezistent variabil, ca automobil, nave.,

etc., manate cu motoare cu combustiune interna, etc.
Unul din principalele avantaje al acestui aparat, este ca per-
mite sa se adapteze la o slaba clemultiplicare a motorului in palier,.
care n ’are nicio influents asupra functionary la deal, echilibrul.
stabilinduse totdeauna automat.
Mersul inapoi este nsor de obtinut, inversand sensul de atac
al arborelui de utilizare. In acest caz, una din biele se pune sas
traga, in loc sa impinga si invers, iar a doua impinge in loc sa.
traga.

Mijloc de energie prill for\a valurilor mdrii

Valurile marii constitue o forta formidabila, inca nerecuperata..
Ele iau nastere sub actiunea vantului, producand la suprafata.
marii o miscare ondulatorie regulata de talazuri. Aceste valuri au
o lungime de uncla, care se masoara pe distanta orizontala ce se-
para doua creste, iar inaltimea, pe clistanta verticalei intre o creasta
si varful urmator. Yiteza de propagare, este viteza in metri pe^
secunda, cu care pare ca umbla undele la suprafata, iar perioada
este timpul pe care o creasta o succedeaza unei alte creste in fata
unui punct fix.
Dimensiunile valurilor, pot ajunge in caz de uragane, la ma-
ximul de 30 de metri inaltime, iar viteza variaza natural cu aceea.
a vantului, care le face sa se nasca. In regiunea vanturilor alizee.,.
 A P L I C A 'f I I T E H N I C E — MOTO RI H I D R A U L I C I 285

■ele sunt nitre 14 —15 m pe secunda, iar perioada lor variaza dela
6 - 4 0 m pe secunda.
Puterea distructiva a valurilor este extraordinary, cand valuri
enorme sosesc la ^arm, pun in joc energia reprezentatii prin forta
sa vie, adica jum atatea produsului masei sale, prin patratul vitezei

Fig. 152

sale. Ori aceasta viteza atinge de multe ori 46 km pe ora si un

val de 10 m inaltime, poate avea o masa de mai multe mii de tone,
chiar si de milioane, daca valul este lung. Prin socul infricosator
pe care-1 produce si se inoeste aproape la 10 secunde, putem

L RMT DE TRftrSSMIsiE

vedea cat de colosala este actiunea distrugatoare a unei astfel

de mase lichide.
Inginerul Stephenson a cautat sa masoare efortul mecanic
■exercitat de valurile unei furtuni ce loveste o suprafata mobila,
286 ENCYCLOPED IA I N V E N f l U N I L O R T E H N I C E

sprijinita pe resorturi puternice, a caror flexiune fusese cu ingri-

jire masurata. El a gasit 30 de tone pe metru patrat si acest efort
a fost repetat la fiecare 10 secunde. Natural, omul a cautat sa
utilizeze aceasta enorma putere a marii in miscare, pentru tre-
buintele industriei. Toate aparatele imaginate in aceasta directie,
se reduc la trei tipuri principale:
In primul, valurile se arunca intr’un fel de palnii, compri-
mand aerul, care se acumuleaza in rezervoare.
In al doilea (fig. 151), niste palete mobile primesc socul valu-

rilor si-1 transm it printr’un transformator de miscare, unui ax de

rotatie.
In al treilea tip (fig. 153), ni§te flotori sunt ridicati prin tre-
cerea valurilor, pentru a recadea apoi cancl a trecut de creasta
talazului si pe care-1 succecle o alta creasta.
Miscarea alternativa de sus-jos, este transformata mecanic in,
miscare de rotatie. S’au facut numeroase probe, toate au dat
rezultate bune, insa mai toate au fost distruse de furtuna.
La Marmaroneck (Statele-Unite) exista o astfel de instalatie,.
avand un randament de 35 HP de turbina. sub o cadere de 0,60'
m intr’un basin cu o suprafata de 13 ha.
Aproape de Royan se afla o instalatie, care utilizeaza aerull
comprimat printr’o vasta camera (fig. 154).
 A P L I C A f l l T E H N I C E — M O TO R ! H I D R A U L I C I 287

La Potentia (California) se intrebuinteaza motori cu flotori.

Acesti flotori pot fi de diferite feluri, insa deplasarea lor se face
in sens vertical.
Dr. Legrand a imaginat un balantier pneumatic, care permite
sa capteze o forta puternica. Acest balantier se compune dintr’un
flotor mobil in jurul unui punct de suspensiune situat la partea
superioara, care primind
la trecerea valurilor o
impingere, il face sa os- Dalancier
cileze aproape ca pe un
balantier al unui pendul,
iar mi§carea este trans-
misa in urma, unui motor
pneumatic. Tot el a ima­
ginat un ingenios motor
hidro-pneumatic, care se
bazeaza pe urmatorul
principiu: apa marii na-
valind intr’o cisterna de
zidarie de 10 m patrati,
comprima aerul ce-1 con-
tine §i pe care-1 goleste
printr’o supapa.
Cand valurile se re-
trag, se produce o che-
Resorturr
mare de aer, care deter- Regulator
centrifugal
mina rotatia unui motor
construit dintr’o roata
dintata. Acest motor
are o viteza de o revolu- F ig . 155
tiune pe secunda si poate
furniza 0,83 HP. pentru o cantitate scazuta de apa de circa 0,02
m pe minut. Fig. 154 reprezinta motorul hidropneumatic in care
A este cisterna; B comunicatia cu m area; S, supapa; F, F1 con-
ducta de aer; si P, motorul hidropneumatic.
Mai multi distinsi ingineri, au construit turbine plasate in
baraje acfionate pe diferenta de cadere a valurilor a mai multor
bazine deschise. Bazinele sunt separate de mare prin niste diguri
288 ENCYCLOP ED IA I N V E N f l U N I L O E T E I I N I C E

§i poseda porti de retinere pentru trecerea apei. Aceste porti se

inchid ermetic prin propria lor greutate (fig. 152).
Inginerul Decoeur, a studiat amenajarea baii Houfleur, de asa
maniera, ca producea dupa calculele sale 6000 HP. Instalatia
revenea aproape la 1500 franci francezi de cal putere.
Dela 1837 pana la 1918 s’au brevetat numai in Franta peste
94 de inventiuni referitoare la captarea fortei valurilor si mareelor.
Numarul lor astazi este apreciabil, mai ales daca socotim si pe
cele din alte tari.

Fig. 156. —• Schema functionSrii paletelor

O turbind care poate capta direct fie energia curentilor marini,

fie pe aceea a vdnturilor.
O noua turbina cu totul diferita, constitue sistemul imaginat
de francezul Thomas, care este capabila sa pompeze direct din
interiornl oceanului, energia curentilor marini.
Inventatorul, pentru a capta energia mareelor, s’a adresat
direct fortelor vii ai curentilor mareelor, cari sunt totdeauna
importanti la periferie.
 A P L IC A T II T E H N I C E — T U R B I N E A E R O - H ID R A U L IC E 289

Pentru a obtine forta, este suficient de a afunda turbina la

o anumita adancime. Ea functioneaza totdeauna fara oprire si
are o miscare lenta In acelasi sens, oricare ar fi sensul curentului,
cliiar daea pentru o cauza oarecare acest curent ia directiuni
variabile, avand perioade loarte apropiate, sau foarte departate.

La vant, ea este totdeauna orientata, deoarece panourile sale

orizontale, primesc toate impulsiunile catorva parti, chiar daca
vantul difera continuu. Ea evita de asemenea inconvenientele pe
cari le creiaza morile de vant verticale, Mai mult chiar, rotatia

19
290 EN CICLOPEDIA IN V E N flU N IL O B T EH N IC E

a - panpului
de rotatie
Axa
 A P L IC A T H T E H N I C E — T U R B I N E A E R O - II I D R A U L IC E 291

sa orizontala, permite suprimarea angrenajelor cu pierdere de

putere si ii asigura o soliditate la functionare.
Principiul turbinei. Un arbore vertical m entinut in central
unei carcase rigide, care poate fi facuta din otel, poarta
doua incadrari dreptunghiulare ale caror brate orizontale sunt
fixate pe un arbore, prin intermediul a doua mansoane. Partile
verticale a acestor incadrari, sunt constituite din tuburi capabile
de a se invarti in jural lor. Fiecare din aceste tuburi poarta
un panou susceptibil de a se invarti in sau chiar afara din cadrul
sau. Cursa sa este limitata prin tensiunea a doua resorturi R si
Rt (fig. 157), fixate ambele pe mansonul inferior al arborelui si
prelungit prin doua cabluri, cari tree pe doua saibe ce apartin
mansonului superior si sunt trimise inapoi la doua extremitati
ale unui fel de balantier, fixat pe tubul vertical ce mentine
panoul.
Se remarca, ca miscarile acestor panouri, sunt miscari de osci-
latii, duse de presiunea fluidului in care turbina este afundata
si limitate prin tesiunea acestor resorturi.
In practica, turbina este facuta din 4 cadruri dispuse in unghi
de 90 de grade, in jural arborelui si nimic nu impiedica sistemul
de a fi completat printr’un altul asemanator, fixat pe acelasi
arbore prelungit, sau chiar prin alte doua. Se obtine astfel o aso-
ciatiune de turbine, cari lucreaza toate pe un singur arbore ce
comanda un dinamo plasat deasupra constructiei, printr’un sistem
de angrenaje multiplicatoare.
Gonstructia, oricare ar fi importanta sa, este mentinuta in
elementul lichid printr’un sistem de flotori.
Pentru a construi o uzina de curent electric, turbina poate
fi instalata, fie aproape de tarm , fie in plin ocean.
Flotorii trebue sa aiba obligator o platforma si aceasta poate
deveni o veritabila nava sau uzina flotanta, susceptibila de a se
deplasa prin propriile sale mijloace. In caz de furtuna, uzina poate
sa coboare flotorii si turbinele sale la o adancime suficienta, pen-
tru a le pune la adapostul valurilor.
lata cum se comporta turbina in fluidul miscator: cand panoul
ocupa pozitia A, fig. 156, impulsiunea produsa de curentul de
aer sau apa, este aproape la maxim. Resortul R este complet
intins, pe cand resortul R± este complet destins. Aceasta pozitie

19 *
292 EN CICLOPEDIA IN V E N f lU N I L O R T EH N IC E

.este determinate de tensiunea maxima a resortului Rlt in asa fel,

ca unghiul facut de panou si balantier sa aiba o valoare fixa.
In acest moment, panoul opus A 3 ocupa o pozitie paralela
curentului, evitandu-se astfel producerea unui cuplu rezistent,
care sa se opuna rotatiei arborelui, avand resortul R putin destins
si resortul R1} de asemenea putin intins.
Curentul continuand sa actioneze asupra panoului A, il res-
pinge pana in momentul unde resortul R, numai poate sa invinga

Fig. 159.— Proiect de centrala eoliana marina de 200

m inaltime, pentru utilizarea vantului de pe Atlantic

actiunea curentului, scoborand astfel panoul, pentru a-1 face sa

ia pozitia A 2. In timpul acesta, resortul RL este intins pana la
maxim, limitand astfel valoarea deplasarii ungbiulare a pano­
ului considerat.
Curentul fluid, aerian sau marin, poate din nou sa actioneze
asupra panoului pentru a provoca rotatia arborelui. Cand el atinge
pozitia A 3, el tinde sa se plaseze paralel cu directia curentului
si inceteaza de a produce un travaliu util, fara ca totdeodata sa
se opuna rezistentii de rotatie a arborelui motor.
 APLICATH TEH N IC E — T U R B IN E E O L IE N E 293

Antrenat prin aceasta miscare, resorturile de chemare fiind

aproape de pozitia de echilibru, panoul tinde sa se apropie de
pozitia A4, putin cate putin resortul R, se intinde si panoul ia
pozitia A4, care nu-i permite sa mai efectueze niciun travaliu,
dar care corespunde cu inceputul timpului motorului, care va fi
la maxim, cand el va reveni la pozitia A.
Fara a mai intra in detalii, adaogam ca timpul travaliului al
fiecarui panou, corespunde unei rotalpi a arborelui motor la 270°
si el nu inceteaza de a furniza travaliul efectiv, decat in timpul
unei rotatii de 90°.
Fiindca turbina e construita din cel mai putin doua panouri
la 180°, se obtine un antrenament continuu al arborelui, oricare
ar fi directia curentului care actioneaza asupra ansamblului.
Panourile se orienteaza de asa maniera ca la tot momentul,
sa fie transmisa o impulsie motrica, la unul sau altul dintre ele,
pentru a asigura rotatia continua a arborelui.
Pentru a obtine un acelasi rezultat, putem recurge de aseme-
nea la serviciile unui regulator centrifugal cu greutati, articulate
pe un man son fix antrenat pe arbore. Cand viteza arborelui motor
se mare^te, masele se despart, destinzand toate arcurile in can-
titate egala si modified astfel automat pozitiile extreme ale panou-
rilor, pentru a reduce perioada motrica.
Daca din contra, viteza se micsoreaza, arcurile sunt intinse
mai tare, ceea ce face sa se mareasca automat durata aceleiasi
perioade.
Problema utilizarii vantului. Vantul este fara indoiala sursa
de energie cea mai ieftina. Tehnica de utilizare a energiei vantului,
este in progres si aceasta problema constitue azi obiectul esential
al lumii intregi; astfel ca in curand vom avea centrale de turbine
eoliene, ce vor influenta decisiv asupra conditiunilor de produ-
cere a energiei electrice.
Se pare ca azi dupa studii recente, ca rotile eoliene cu viteza
mare de rotatie si cu mici nurnar de aripi, raspund mai bine uti­
lizarii vantului. Ele permit sa intrebuinteze vanturi dela 2 m pe
secunda, functionand cu o regularitate remarcabila.
Sau facut studii minutioase, calculandu-se instalatiuni puter-
nice de 10.000—30.000 Kw cu o productie anuala intre 70 si 240
milioane Kw ore.
294 ENCYCLOPED IA I N V E N f l U N I L O R T E H N I C E

Fig. 160. — Proiect de turn eolien de 600 m inaltime conceput de Ing. german
Honnef
 A P L IC A T II T E H N I C E — T U B U R I E O L I E N E 295

0 corabie cu turbina aeriana care progreseaza contra vantului.

Utilizarea vantului ca putere motrica, este la ordinea zilei.
El este acela care face sa avanseze corabia fara motor.
De cativa ani aceasta problema a fost obiectul studiilor si prin
cercetarile a doi ingineri francezi, .fara sa cunoasca unul lucrarile
celuilalt, au ajuns la solutii foarte apropiate. Unul, inginerul
Constantin, a construct un mic carucior prevazut cu o elice, care
mergea contra vantului.

Fig. 161

Celalalt Joessel, a construit o corabie lunga de 6 m, preva-

zuta cu o elice (fig. 161), care la fel avansa contra vantului. T ur­
bina aeriana are 5 m lungime si este sustinuta de un pilon prin
care strabate arborele motor pana la un cuplu conic, care trans­
mite miscarea unei elice afundate in apa. Toate articulatiile sunt
prevazute cu bile pentru a anula rezistenta frecarilor.
Bratele elicei, pentru a putea varia suprafetele in caz cancl
vantul ar creste brusc, sunt reglabile.
296 ENCYCL OP ED IA I N V E N T ! U N I L O R T E H N I C E

Inventatorul a intercalat pe transmisie, un schimbator de

viteze, care da posibilitatea celui mai bun randament si de a
schimba mersul, dupa vointa pilotului.
Aparat propulsor pentru hard. Un ingenios gen de propulsor
a fost inventat in 1930 de Ing. Ilie Georgescu, care a solutionat
problema locomotiunii cu barca, intr’un mod foarte elegant.
Aparatul este bazat pe un sistern special de angrenaje, cari
sunt puse in miscare prin ajutorul unui brat de parghie. Acesta
transforma miscarea de dute-vino, intr’o miscare continua de

Fig. 162

rotatie si in acelasi timp mareste si puterea aparatului, realizand

astfel un maximum de randament cu un minimum de forta.
Aparatul propulsor din figura 162 este actionat de o forta
fizica; el mai poate fi actionat de vapori, gaze sau aer comprimat.
Aparatul isi poate gasi intrebuintari in toate ramurile industriale
unde nevoia reclama.
Primele experiente au fost facute cu o barca de patru per-
soane, actionata de o elice prin ajutorul aparatului propulsor. El
a dat rezultate foarte bune, rezolvand problema locomotiunii pe
barci usoare si cu vitez.a mare.
 A P L IC A T II T E H N I C E — P R O P U L S O R NAUTIC 297

Propulsorul nautic. Un nou sistem de propulsiune aplicabil la

toate vehiculele flotante, 11 constitue propulsorul inventat de
Anastasiu-Calafat, care permite oricarui vas sa circule pe rauri
putin adanci si adesea populate de o vegetatie aquatica.
Propulsorul se afla aplicat la partea din urrna a vasului. El
contine 4 lopeti D (fig. 163 si 163 A), prevazute fiecare cu un
mans on bifurcat C. Bratele fiecarei furci sunt prevazute cu paliere
pe bile, cari cuprind fusul incovoiat al unui vilbrochen actionat
de un motor.

Modul de functionare al acestui ingenios sistem se poate vedea

urmarind fig. 163 si 163 A. Lopetile motrice D, se misca pe o tra-
ectorie eliptica, ele patrund individual in apa la o foarte mica
adancime, adica fara sa fie insotite in miscarea lor de alte piese
accesorii, sau de consolidare.
Unghiul lor de atac fiind favorabil, nu imprastie apa brutal
in toate partile si nu produce vartejuri, sau goluri ca rotile ordi-
nare cu lopeti, dand in plus o mai mare viteza de rotatie si un
randament excelent*
Vapoarele cu fundul plat, pot avea orice marime si largime
si pot fi prevazute cu 2 sau chiar 4 propulsoare.
298 ENCICLOPEDIA IN V E N flU N IL O R TEH N ICE

Lopetile nu patrund decat foarte putin in elementul lichid,

din canza cursei vilbrochenului, astfel ca navigatia se poate face
in apele cele mai putin adanci, lucru foarte pretios in navigatia
pe fluvii.
Vapoarele prevazute cu acest sistem, pot de asemenea acosta
ui-for pe rauri naturale si fara sa necesite debarcadere.
Barcile sau vapoarele prevazute cu acest sistem de propulsor,
pot servi intre altele si ca magazine de expozitii flotante, putand
parcurge in excelente
conditii in toate rau-
rile si canalele lumii
intregi.
In fine, acest nou
sistem de propulsiune,
poate fi aplicat in
excelente conditii la
hidroglisoare rapide cu
anumite dispozitive
aplicate de inventator.
Partea cea mai inte-
resanta a acestei in-
ventiuni, este ca per-
mite navigatia vapoa •
relor mari cu fundul
plat, pe lacuri cu
mica cantitate de apa.
Uzina termica a
oceanelor tropicale. Doi ingineri francezi Georges Claude si Paul
Boucherot, au realizat problema extragerii energiei din oceanul
Mexic. Experientele intreprinse de ei in baia Matansas, aproape
de Havana (Cuba) au dat stralucite rezultate.
Procedeul lor consista, din a utiliza diferenta de tensiune a
vaporilor ce exista intre apa dela suprafata oceanului tropical,
cu aceea din fund. Stim ca marile tropicale posed la suprafata
o tem peratura aproape constants de 28°C, iar daca coboram spre
fund la 1000 m sub ecuator, dam de o temperatura de 4°—5°.
La 28°, tensiunea vaporilor de apa se ridica la circa 30 grame
pe cm2, adica: daca punem apa la 28° intr’un vas inchis si apoi
 A P L IC A T II T E H N I C E — U Z IN A OCEANICA 299

ii scoatem aerul, apa incepe sa fiarba p&na atinge presiunea in

valoarea am intita (30 grame pe cm2).
Pentru a ne da mai bine seama de functionarea uzinei termice,
voiu expune experienta facuta de inventatori la Academia de
Stiinte din Paris in anul 1926. Ei au luat doua vase de sticla de
cate 25 litri (fig. 164). Unul continea apa la 28°, iar celalalt con-
tinea in partea de jos ghiata, iar
sus era prevazut cu o turbina actionata
de un mic dinamo electric.
Indata ce se facea un vid prin tubul
T, in vasul ce continea ghiata, in
aparatele care formau un ansamblu
ermetic inchis cu vasul de apa; se
stabilea un curent de vapori ce repre-
zenta o depresiune de 3 sutimi de
atmosfera, intre sticla cu apa calda, ai
caror vapori fierbeau si borcanul cu
ghiata ce facea serviciul de condensator.
Sub impulsia acestui curent, rnicul
disc al turbinei Laval, atingea viteza
de 5000 ture pe minut si lampile
electrice ardeau cu o lumina alba
stralucitoare; energia produsa era de Georges Claude 1870,
3 wa(h savant contemporan francez,
Acelasi montaj schematic este valabil cunoscut in domeniul elec-
tricitafii, lichefiatorul ace-
pentru a stabili centrale electrice foarte tilenoi, inventatorul uzinei
puternice utilizand energia termica a oceanice, etc.
oceanelor tropicale.
Schema generala a instalatiei Claude Boucherot (fig. 165) ne
arata ca sunt doua circuite bine distincte. Cel din stanga, circuitul
de apa calda, porneste din basinul de alimentatie cu apa de 33°,
suita prin efectul vidului, facuta de o pompa de circulatie pana
in domul de imprastiere, situata la circa 10 m sub nivelul infe­
rior. Din dom apa calda cade pentru a lasa gazele in cilindrul
orizontal, care le injecteaza in atmosfera.
Apa degazefiata trece apoi in fierbator. Yaporii produ§i se
indreapta catre turbina, iar apoi sunt condensati in dreapta; in
tirnp ce restul de apa se indreapta catre basinul inferior, care
300 ENCYCLOPED IA I N V E N T I U N I L O R T E H N I C E

formeaza o chiuveta barometrica, de unde ies apoi printr’un

prea-plin.
In dreapta avem circuited de apa rece, care lucreaza In o ma-
niera simetric riguroasa.
Uzitia polard. Inca o sursa de’energie o avem in caldura solara
acumulata in apa marilor, pe care Dr. Banjot conteaza sa o puna
in contribute, pentru a creia o energie utilizabila.
Cum Se prezinta aceasta acumulare de caldura in oceanul gla­
cial? Nu este oare un
paradox de a vorbi de
caldura solara in veclerea
unui proiect de centrala,
care sa functioneze sub
zero grade?
Explicatia este foarte
simpla: atat timp cat o
anumita masa de apa nu
este inghetata ea contine
chiar in vecinatatea lui zero
grade, o imensa energie,
pe care nu o poate contine
aceeasi masa de ghia|.a.
Acesta este cazul in cele
trei luni de vara in regiu-
nile polare, cand se afla
cele mai mari parti de apa, caci survenind apoi gerul, apa se
acopera de un strat de gliiata, in timp ce atmosfera atinge de
multe ori minus 50°. Dar la cativa metri sub banchiza, apa
sta lichida, continand prin urmare un surplus de energie. Ea
se mentine in stare lichida prin protectia scutului de ghiata
izolant.
Problema este de a utiliza aceasta rezerva, aclica de a pompa
de acolo atata caldura cht vrem, pentru a o transforma in travaliu
industrial.
Utilizarea energiei termice nu impoi’ta prin ce masini se face.
Carnot a enuntat principiul ca: transformarea caldurii in travaliu
se efectuiaza prin caderea de temperatura a fluidului motor,
intre o sursa calda si o sursa rece.
 A P L I C A T I I T E H N I C E — U Z IN A P O L A R A 301

Sursa calda a Dr. Barjot va fi chiar aceea de care s’au servit

■Claude-Boucherot ca sursa rece (apa submarina circa zero grade),
iar sursa rece a Dr. Barjot va fi atmosfera, a carei temperatura
mijlocie in regiunile polare se masoara la minus 22 grade.
Apa cazand dela 0°, la 22°, se va solidifica, deci va trebui trans-
pusa problema de a utiliza ca fluid motor un corp intermediar,
•care sa fie inca in stare de vapori la 0° si sa devie lichida in veci-
natatea lui —22°. Aceasta este prima conditie de indeplinit.
Corpul volatil pus in contact cu apa se va vaporiza pentru
•ca apoi sa se condenseze, cand va fi in contact cu atmosfera la
22°, dupa ce mai inainte a traversat o turbina a carei forta

vie va indeplini un travaliu. Evaporarea corpului volatil va an-

trena congelatia unei mase de apa corespunzatoare.
Un metru cub de apa care se ingbeata in vecinatatea lui 0°,
absoarbe 80.000 de calorii mari, adica caldura prin combustiune
a 10 kg carbuni.
Daca se admite —22° ca temperatura a condensatorului, ran-
damentul practic al masinii nu va depasi evaluarea extrem de
prudenta de 4% ; se poate considera ca fiecare m3 de apa inghe-
tata pentru a vaporiza fluidul motor, va furniza un travaliu egal
cu acela pe care 1-ar da acelasi m3 de apa, cazand in tr’o turbina
hidraulica dela o inaltime de 1300 m. Instalatia nu costa scump,
deoarece cele doua surse (frig si cald) fiind ca si alaturate, sepa-
302 ENCYCLOPED IA I N V E N f l U N I L O K , T E H N I C E

rate numai prin grosimea banchizei, nu necesita lucrari arhitec-

tonice extraordinare. Instalatiunea unei astfel de uzini ar costa
circa 25 de dolari pentru Kw instalat, adica de 10 ori mai putin
de cat costa kilowatul In caderile de apa cele mai bine situate.
Cautarea fluidului motor. Agentul intermediar propus de in-
ventator, este o hidrocarbura volatila. Corpurile ce raspund con-
ditiilor de a fi vaporizate la 0° si lichide la —22° sunt in numar
restrans. Anhidrida sulfuroasa indeplineste cea mai bine aceasta
conditiune, insa tuburile de evaporare ale caldurii turbinei, vor
fi iute acoperite de un strat de ghiata care va izola termic, astfel
ca va trebui imaginat un alt procedeu de fierbere, un procedeu

prin amestec direct cu apa calda (0°), care sa elimine toate cor­
purile in apa.
Gorpuri insolubile nu exista decat hidrocarburile ce formeaza
primele fractiuni la distilarea petrolului brut.
Propanul de exemplu, incepe la —45°, aceasta temperatura
de fierbere care de altfel scade in vid, este deja mult prea joasa.
Cel mai bun de ales din toate ar fi butanul, care fierbe normal
la -1 7 °.
Cantitatea de hidrocarbura necesara functionarii uzinii, va fi
lim itata si de altfel cu o intrebuintare nelimitata, fiindca circula
in aparate inchise. Butanul fiincl insolubil in apa, il luam in stare
lichida, adica la temperatura de —22°, si este suficient de a-1
amesteca cu apa la 0°, pentru a-1 face sa se evaporeze repede.
Aceasta evaporatie antreneaza ca contra parte la inghetarea
 A P L IC A T H T E H N IC E - — U Z IN A EOLA RA 303

acestei ape. Gheturile sunt eliminate in maniera cenusei la cal-

darile cu aburi si putem zice intr’adevar, ca sunt rezidurile unui
fenomen al producerii de caldura, numai ca aci fenomenul este
de ordin fizic, nu chimic ca la combustiune.
Daca ne uitam pe fig. 166, vedem ca in jurul turbinei se vad
2 imense rezervoare in tole de fier, servind unul ca fierbator,
si altul ca condensator. Aceste rezervoare nu comporta niciun
organ interior.
In grosimea ghetei se vede sapat un canal in circuit inchis,
in care saramura trece sau iese din uzina pentru a ingheta. La

capatul circuitului o norie acumuleaza amestecul obtinut in parcul

de rezerva, de unde al doilea elevator, il poarta condensatorilor
uzinei. Sub banchiza o conducts subterana pompeaza apa ne-
inghetata si o duce in fierbatorii cu butan.
Amestecul de gheata si de sare in mici cristale, este imprastiat
in condensator in tr’o maniera continua, printr’un dop hidraulic
(fig. 167).
Apa la 0° se varsa in fierbator in acelasi timp ce butanul con-
densat a traversat amestecul, in timp ce acesta se lichefiaza,
progresiv.
304 ENCYCLOPED IA I N V E N f l U N I L O R T E H N I C E

Butanul si saramura se separa prin simpla diferenta cle den-

sitate. Saramura se Intoarce in canalul de congelatie si butanul
recade in fierbator, unde se evaporeaza, pentru a se ridica din
nou in turbina pe care o actioneaza §i reincepe acelasi ciclu dupa
o noua condensatie.
Motorul sferic rotativ cu explozii. Toata lumea cunoaste astazi
principiul motorului cu explozii, astfel ca nu ne vom ocupa de
e l; vom vorbi numai de cel mai
nou sistem de motor anume:
de motorul sferic.
El este format dintr’o camase
sferica fixa (fig. 168) ce con-
tine: un disc 2, format din doua
piese a, b, neasemanatoare, clar
apropiate; un disc mai mare 3,
format din doua piese asema-
natoare; o articulatie la fel ca
la cadran 4, permitand micului
disc sa se invarteasca in scobitura
discului mare pana ce ia o pozitie
foarte inclinata de circa 45°.
Arborele gol 5, traverseaza in
mod diametral cliscul mic; pe
acest arbore sunt situati distri-
buitorii ce se invartesc 6, pentru
admisie si scaparea gazelor. Acesti
distribuitori se invartesc cu juma ■
tatea vitezei arborelui motor.
Detaliul 7, corespuncle tuturor
sistemelor compensatoare, pentru asigurarea etansitatii articula-
tiilor, tinand seama de dilatatie. Angrenajele 8, sunt ale distributiei,
cari dau 1/2 viteza arborelui motor, ciclul fiincl de 4 timpi.
Circulatia apei 9, raceste interiorul si exteriorul motorului, ea
se efectuiaza fara pompa prin miscarea rotativa a pieselor goale,
cari desfasura o forta centrifugala destul de mare. Apa de cir-
culatie este introdusa prin centru si traverseaza intr’un moment
anumit, articulatiile canalului, cari sunt vizibile in detaliu sub
3 aspecte (fig. 169).
 A P L I C A 'f l l T E H N I C E — M 0 T 0 R I R O T A T IV I 305

Ungerea se face prin ulei 10, utilizand de asemenea forta cen­

trifugals. Uleiul este introdus in cutia cu angrenaje, de unde este
•chemat de catre distributor prin invartire, repartizandu-1 In limita
razei sale. Acest ulei merge in fine catre segmentii gemeni a, b
(la exterior, caci o articulatie inelara separa apa de ulei) §i cas-
tiga la equator (adica in planul de impreunare a celor doua emi-
sfere), unde uleiul merge catre discul cel mare. Pe de alta parte
el este chemat in tr’un
mic spatiu gol, limitat
prin doua dopuri din
care unul este gaurit
si ii permite trecerea
in tubul central, par-
venind sa strabata
pan a la articulatiile
•cardanului si prin efec-
tul fortei centrifugale,
urmeaza fetele plane
ale pieselor 4, o parte
din ulei fiind dirijat
catre partile semi ro-
tunde ale articulatiilor.
Sistemul functio-
neaza ca un motor
cu 4 timpi si poseda
numai doua bujii 11,
fiindca este cu efect
•dublu. Un orificiu 12,
vizibil pe figura de an-
samblu, e rezervat, fie
pentru scaparea ga-
zelor, fie pentru admiterea lor, pentru una din cele doua parti
simetrice a acestui motor.
Luminile distribuitorului rezervate admisiei, se gasesc foarte
apropiate de centru.
Distribuitorul indepline§te rolul de a inlocui supapele in mo-
mentele alternative de admisie si evacuare; el participa la distri-
butia uleului, diminuand frecarea de pe partile discului mic si

20
306 EN CYCLOPED IA IN V E N flU N IL O R T E IIN IC E

a arborelui principal, a cSrei vitezS de rotatie este jum atatea

numSrului de rotatii al motorului.
Siguranta distributiei mecanice a gazului, impiedica Intoar-
cerea flac&rilor in carburator, lucru foarte principal.
Superioritatea acestui motor este cS suprima radical pierderea
de energie, rezultata la un motor cu pistoane prin distrugerea
fortei vii (1/2 MV 2) la extremitStile cursei lor.
Efectiv, dacS trecem in revista toate sistemele, reiese ca cea
mai mare parte a rotativelor sunt
echivalente motorului ordinar cu
piston. Aceste observatiuni nu se aplica
rotativelor cu cilindrii in stea, nici chiar
sistemelor rotative cu cilindri in
coroana. Ace§tia sunt motori cu
cilindri cari se invartesc si cari difera
esential de rotativii propriu zisi.
Prin definitiune, un veritabil
rotativ, este un motor ale caror organe
esentiale si mobile, sunt animate de. o
miscare circulars continua si uniforma.
Exista motori rotativi cu miscare
circulars variatS, fiindcS inventatorii
n’au tinut seamS, sau n’au stiut cS
acceleratia, sau intarzierea unui
moment distruge atata energie pe
Fernand Forest, 1851—1916, momentul alternativ o inlocueste.
inventatorul motorului In categoria motorilor rotativi
cu 4 timpi conform teoriei, noi nu mai gSsim
posibil decat doi tipi de motori: cu
tam bur sau sferic. Forma tambur, cu palete excentrice (fig. 169),
prezintS mari dificultSti de executie si ne conduce sS adoptSm
mijloace bizare.
Eu am incercat acest gen de motor, cu mijloace noui, intre-
buintand oteluri speciale cu cSmSsi de widia §i desi am tinut
seamS de dilatatiile inegale ale diferitelor organe din interior,,
totusi am avut rezultate sub mediocre.
Nu ne mai rSmane deci, decSt forma sfericS, pentru a construi
un motor rotativ interesant, cu mijloace cunoscute.
 A P L IC A T II T E H N IC E — M O TO R I R O T A T IV I 307

Pentru a intelege miscarea unui astfel de motor, este sufi-

cient sa urmarim modelul decupat in carton reprezentat in
fig. 170.
Piesele motorului sunt corespunzatoare desenului: scheletul 1,
corespunde invelisului fix al motorului; discul 2, corespunde seg-
mentilor sferici a, b ; marele disc 3, reprezinta volanul ^'interior,
traversate de un disc mic 2, ce tine loc de piston si axa figureaza
prin doua ace de gamalie.

Fig. 169.— Motor rotativ Ing. Nic. P. Constantinescu

Facand sa se invarteasca discul cel mare ca un volan, putem

vedea ca in timp ce discul mic aluneca in scobitura piesei 3, el este
antrenat in tr’o miscare de rotatie pe axul sau diametral. In acest
timp spatiile e si E, se modified progresiv, astfel ca volumul cel
mic atinge putin cate putin valoarea cea mai mare. Acest fenomen
se produce in dublu, pentruca aparatul este format din doua
parti simetrice.

20*
308 EN CY CLO PED IA I N Y E N flU N IL O R T E H N IC E

0 jumatate de revolutie a discului 2, este suficient ca sa sta-

bileasca pozitia initiala, aceea unde se poate vedea cea mai mar6
diferenta intre e si E.
Motorul este cu dublu efect,
ca un cilindru al carui piston
lucreaza alternativ pe ambele
fete, astfel ca rezulta pentru mo­
torul sferic un regim particular;
aceeasi bujie aprinde de doua
ori consecutiv, fiecare aprindere
corespunzand cu o jum atate de
invartitura a discului 2, apoi ea
ramane inactiva 2 timpi conse-
cutivi. Pentru acest motiv
Fig. 170 convine sa echipam motorul in asa
f el, ca fiecare emisfera sa lucreze in
contra timp cu cealalta, obtinandu-se astfel o impulsie motrica la
fiecare jum atate de invartitura (ca la 8 cilindri).
Motorul rotativ care functioneaza cu vapori sau aer comprimat.

Fig. 171. — Schema motorului rotativ Legendre

Un tip nou de motor foarte ingenios, il constitue motorul

rotativ Legendre. El este destinat sa functioneze clupa A^ointa cu
viteza mare sau mica, poseda avantajul ca este reversibil si poate
 APLICA'l’I I T E H N IC B — M O TO R I ROTATXVI 309

fi alimentat fie cu vapori, fie cu aer comprimat, sau cu oricare

alta forta de expansiune.
Datorita ansamblului sau foarte restrans, motorul procura o
mare economie de fabricate, de greutate si de spatiu. El este
special destinat marinei pentru comanda directa a dinamelor
electrice si poate de asemenea servi pentru lansarea torpilelor
prin aer comprimat. Acest motor rotativ indeplineste toate cali-
tatile principale ale masinelor deja cunoscute, fie prin biele, fie
prin turbine cu vapori.

Fig. 171 A

§tim ca la masinile cu biele, vaporii lucreaza asupra celor 2

fete ale pistonului, pentru a-i da o miscare alternativa; acest
moment este apoi transmis unei biele printr’o tije unita cu pisto-
nul, iar biela actioneaza o manivela care da miscarea de rotatie
arborelui. Adesea toate acestea complica sistemul, care absoarbe
o parte de energie prin mtrebuintari de angrenaje si curele, nece-
sare pentru obtinerea vitezelor la pompe centrifugale, diname,
ventilatoare, etc.
Din aceste diverse complicatii, rezulta numeroase frecari,
de unde si uzura rapida a pieselor mecanice. Pentru aceste
310 EN CYCLOPED IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

considerente, calul vapor, revine In general la o suma foarte

ridicata.
Sa examinam acum turbinele cu vapori al caror tip mai cu-
noscut este la noi, turbina Laval. Aceasta este o turbina cu im-
pulsii si al carui principiu este foarte simplu: vaporii sunt proiec-
ta ti prin sprituri puternice asupra unor palete situate pe coroana
unei roti si pe care o face sa se invarteasca cu o viteza foarte
mare; cam 30.000 revolutiuni pe minut, permitand astfel sa ob-
tinem o forta apreciabila. Dar aceasta
extrema viteza este daunatoare, astfel
ca trebue redusa prin angrenaje asezate
pe arborele turbinei. Totusi prin acest
mijloc nu putem obtine decat o mica
variatie de viteza si afara de aceasta,
turbina nu este reversibila, astfel ca nu
se poate intrebuinta la tranrvnie, locomo­
tive si vapoare, unde avem nevoie de
mers inapoi; decat adoptand mecanisme
complicate la arborele de transmisie.
Prin intrebuintarea masinii rotative
Louis Legendre, se suprima cea mai
mare parte a inconvenientelor descrise
mai sus. Daca privim schema (fig. 170)
ne dam seama cum functioneaza acest
Auguste Ratoau, savant motor: cei 3 arbori Alt A 2 §i A 3, preva-
conteraporant francez, zuti fiecare prin discurile Blt B 2 si B 3,
inventatorul turbinei se mvartesc In carcasa sau cilindrul C.
cu vapori
Pe arborele motor Au este prevazut
discul Bu care la randul sau este prevazut
cu partile iesite Du D2, Ds.
Intrarea vaporilor se efectuiaza prin orificiile Eu si E 2, iar
scaparea se face prin orificiile Fx si F2. Vaporii intrand In masina
prin pozitia indicata pe schema, actioneaza direct pe ie§iturile
Dy §i D2\ indata ce ta ta Dy va trece orificiul de intrare FL si alta
tata 7) 3, va trece de asemenea orificiul intrarii Eu astfel ca nu
vor fi pierderi de vapori ca in tr’o turbina. Aceeasi succesivitate
va fi cu orificiile E 2 si F2 si totdeauna doua din partile iesite D
(la 120° intre ele), vor fi in plini vapori, pe cand a treia va traversa
 A P L IC A p iI T E H N IC E — M 0 T 0 R I R O T A T IV I 311

vaporii dela o camera la alta. Aceasta dispozitie rationale echi-

libreaza perfect eforturile flexiunii care actioneaza asupra arbo-
relui motor.
Evacuarea vaporilor se face direct in aer liber, sau in tr’un
condensator la suprafata.
Reversibilitatea se obtine prin mijlocul unui mecanism extrem
de simplu: sunt Intre diversele camere, robinete conducatoare ce
formeaza un S si cu ajutorul unei parghii, capata o miscare de
rotatie de 180° devenind din S un 3 invers) actionand instantaneu
In mod invers asupra masinii rotative, producand astfel miscarea
de reversibilitate, indispensabila la vapoare, locomotive, tram-
vaie, etc.
Principalele avantaje ale motorului rotativ Legendre sunt:

1. Economie de constructie 66%.

2. Economie de spatiu 70%.
3. Economie de vapori.
4. Yiteze variabile.
5. Nu are frecari si uzuri.
6. Nu are trepiditatii, deci nu are nevoie de fundatii.
7. Reversibilitate instantanee.
8. Simplicitate remarcabila.

Motor cu explozii prin carburant amestecat cu vapori de apa.

De mai mult tinrp s’a incercat utilizarea apei in amestec cu
un carburant, la motoarele cu explozii, insa rezultatele au fost
infructuoase. In ultimul timp inginerul englez Still, a reusit sa
construiasca un motor cu explozii, utilizand un amestec de car­
burant cu vapori de apa. Vaporii sunt produsi de un generator
care utilizeaza caldura gazelor de evacuare.
Este cunoscut ca combustiunea benzinei furnizeaza spre exem-
plu 100 calorii. Din acestea numai 25 calorii sunt transformate
In travaliu mecanic realmente utilizabile, restul dupa cum ur-
meaza, sunt intrebuintate astfel: 30 calorii sunt luate de apa de
circulatie; 35 de gazul de evacuare si restul de 10 calorii sunt
pierdute in radiatiuni sau intrebuintate sa asigure functiuni acce-
sorii (aprindere, distributie, etc.).
312 E N C IC L O P E D IA IN Y E N ^ T U N IL O R T E H N IC E

lnjectand apa in cilindri, se vaporizeaza instantaneu din cauza

actiunii temperaturii inalte, obtinandu-se astfel in tot, sau in
parte un efect de detenta, care da o crestere de energie.
Pistonul motorului fiincl cu clublu efect, este pe o parte perete
al camerei de explozie, iar pe de alta parte, perete al unei camera
in care vaporii sunt introdusi prin mijlocul unei distribute con-
venabile.
Motorul Still ramane in totul un motor cu combustiune in-

Fig. 172. — Schema dispozitivului Ing. Still pentru intrebuintarea apei in

motoarele cu explozii

terna, capabil de a functiona cu putere suficienta in regiunile-

unghiulare joase, deci ca un motor cu vapori.
Cifrele de mai jos permit sa ne dam seama imediat de rezul-
tatele obtinute de motorul Still.
Randamentul global al motorului cu vapori este de circa 16%;
turbina Curtis 19%; iar cea mai mare cifra a fost atinsa la o tur-
bina de 35.000 HP. — Parson din Chicago, care a atins un ran-
dament de 20%.
 A P L IC A T H T E H N IC E — M O TO R I CU EX PLO ZIX 313

La motoarele cu petrol tipul automobilului, randamentul mij-

lociu este de circa 25%. Un Hispano-Suiza de aviatie a atins
27,5%, iar Pegugeot de curse s’a relevat cu aproape 29%, cea mai
inalta cifra fiind obtinuta la motorul Diesel cu 4 timpi, cu un ran-
dam ent de 36%. Motoarele Still, cari functioneaza cu ulei greu,
au atins dintr’odata 40% si sub anumite condition! au realizat
chiar 49%. Pana in prezent motorul Still a fost aplicat in toate
directiile si in special la masinile puternice, ca vapoare, locomo­
tive, etc. Dar langa acest
procedeu nou, care nece-
sita un motor construit
special, sau creiat acce-
sorii cari pot fi adaptate
fara o modificare capitals
la motoarele curente.
Vom studia in mod
particular unul din aceste
aparate bazate pe prin-
cipiul admisiei apei in
cilindri, in acelasi timp
cu gazgle carburate.
El este compus din-
t r ’un obroe dublu, in
care este introdusa apa
sub influenta depresiunii
§i trimisa an tubul de
aspiratie al gazelor cu
care patrund in cilindre.
Propriu zis acesta nu este Fig. 173
un economizor de ben-
zina, este un dozator de vapori, care ocupa in cilindru locul unei
anumite cantitati de benzina neconsumata. Acest injector de apa
se fixeaza pe tablierul trasurii, in interiorul unei capote, legat
in tr’o parte direct cu tubul aspiratiei si din alta parte cu rezer-
vorul de apa, printr’un tub aplicat pe conducta evacuarii ce
incalzeste apa in proportii insemnate si o ridica usor spre injector.
Raportandu-ne la schema din fig. 173 ne putem da seama
ca apa incalzita soseste in camera A, acolo gaseste jiglerul 7?,
314 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R T E IIN IC E

care o conduce in difuzorul C, unde se amesteca cu aerul venit

prin orificiile H si trece atunci in camera E, pe la partea infe-
rioara pe care se sprijina supapa M, mentinuta de un arc reglat
in consecinta. La ralanti, supapa se gaseste inchisa prin depre-
siune, in acest moment cheia de comanda a gazelor carburato-
rului, este inchisa producand in tuburile aspiratiei un vid relativ,
care mentine supapa aplicata la locul ei. Atunci cand se deschid
gazele si prin urmare se accentuiaza miscarea de rotatie a moto-

Fig. 174. — Motorul solar Mouchet-Piffre (sectiune)

rului, depresiunea se mic^oreaza §i supapa este animata de mis-

carile repetate de jos in sus, cari sunt cu atat mai numeroase
cu cat motorul se invarteste mai repede. Deschizand gazele in
mai mare cantitate, depresiunea se micsoreaza si supapa nu se
mai lasa in jos. Atunci apa atinge debitul sau la maxim si da
in tubul de aspiratie, unde intalneste gazul carburat cu care se
amesteca, determinand astfel un amestec complimentar.
Carburatorii sunt in general reglati pentru un amestec destul
de bogat care permite plecarea motorului usor la frig. Indata ce
motorul se invarteste in regimul sau, acest amestec da loc la o
 A P L IC A T II TEI-IN ICE — M OTORUL SOLA R 315

•consumatie foarte ridicata §i poate provoca dupa un timp inde-

lungat ancrasamente.
Yaporii de apa modified prin prezenta lor compozitia ameste-
cului in asa fel ca motorul absoarbe mult mai putin la o cantitate
echivalenta de carburant. Acesta este avantajul economic al injec-
torului de apa. Dar mai este un alt considerent, este efortul vapo-
rilor de apa asupra compresiei prin detenta sa, care antreneaza
In oarecare masura, brutalitatea exploziei, dand astfel un efort
mai simplu si un randament mult mai bun. Un astfel de efort
il avem la motoarele cu alcool, care cu toate rectificatiile facute,
alcoolul to t contine urme de apa ce se evaporeaza in cilindri, sub
efectul temperaturii ridicate In acest moment.
In rezumat, vaporii de apa supraincalziti si desfasurati in can­
titate suficienta in momentul arderii amestecului, atenuiaza vio-
lenta exploziei si absoarbe din ea o portiune pe care o restitue
apoi in momentul detentei. In acelasi timp se produce o scadere
relativa a temperaturii initiale, care are avantajul de a scadea
actiunea asupra peretilor.
In fine, tem peratura inalta provoaca disocierea vaporilor de
apa in hidrogen si oxigen. Acest oxigen usureaza combustiunea
integrala a gazelor din cilindrii, provoaca desagregarea combu-
.stiunii gazelor si astfel efectuiaza o degresare a motorului si a
bujiilor de aprindere.
Motorul solar. Este un motor termic cu singura deosebire ca
in loc de combustibil efectiv aci intrebuintam imensul rezervor
■caloric pe care soarele ni-1 trimite sub forma de raze. 0 parte
■din aceste raze sunt concentrate de un mare reflector in forma
de trunchi de piramida (fig. 174) ale caror fete sunt construite
din placi argintate si montate in maniera unui heliostat, prevazut
cu un dispozitiv pentru a putea urmari soarele in miscarea sa
diurna. Central reflectorului este ocupat de o mica caldare cu
vapori a carei suprafata este inegrita, pentru a mari puterea de
absorbire a radiatiunilor solare. Un capac de sticla serveste pen­
tru a mari inca concentrarea caldurii solare in aceasta regiune.
Vaporii din caldare sunt transmisi unei masini rotative ima-
ginata de Piffre, facand ca masina sa mearga.
S’a constatat ca fiecare metru patrat de deschidere a reflec­
torului, furnizeaza practic o forta de 20 zecimi de cal. Acest motor
316 E N C IC L O P E D IA IN Y E N T IU N IL O R T E H N IC E

da rezultate bune in tarile calde si in special la tropicc, astfel

ca ar putea^fi folosit cu succes la aparatele frigorifere pentru
fabricarea ghetei artificiale, atat de necesara in astfel de climate.
Cuptorul solar. Stim din istorie ca ilustrul filosof si matema-
tician grec Arhimede, a captat si utilizat pentru prima data razele
solare, incendiand prin ajutorul unor oglinzi concave, flota gene-
ralului roman Marcellus.
Mai tarziu s’au reluat experientele in aceasta directie de mai
multi cercetatori, insa rezultatele au fost infructuoase. Cel care
a construit diverse aparate in acest sens cu rezultate multumi-
toare a fost John Erics^
son. El a reusit sa eva-
poreze 15 1 de apa pe
ora, utilizand o suprafata
activa de 9 metri patrati.
Dar aceste rezultate au
fost socotite inferioare in
comparatie cu acele la.
care ar fi putut ajunge.
In adevar, energia solai’a
care atinge suprafata de^
9 metri patrati, trebue
sa fie susceptibila de a
furniza un travaliu consi-
clerabil. Ericsson a eva-
luat acest travaliu si 1-a
Fig. 175
gasit echivalent cu acela
produs in acelasi timp,
de combustiunea a 200 tone de carbuni.
Pentru a capta aceasta energie totala, s’a construit in America
un cuptor solar prin mijlocul caruia a fost posibil sa se atinga
temperaturi superioare cuptorului electric.
Acest cuptor (fig. 175) secompune din circa 25 lentile si oglinzi.
Aceste din urma sunt dispuse in maniera de a forma un trunchi
de con, iar lentilele sunt grupate aproape de baza mica a trun-
chiului de con. Oglinzile sunt orientabile in toate directiile in asa
fel ca un singur reglaj permite de a concentra razele solare, asupra
unei mici suprafete de circa 1 cmp, constituind focarul cuptorului.
 A P L IC A T II T E H N IC E — C U P T O R U L SO LA R 317

Cresterea tem peraturii este obtinuta prin simpla expunere a

unui numar superior de lentile si oglinzi. Acest cuptor solar nu
este fructul unei cenceptii abstracte, inventatorul lui a facut
experiente cari au dat rezultate excelente; astfel au fost topite
imediat si aproape volatilizate, probe de metale, ca: fierul, arama,
zincul, etc., de asemenea chiar corpuri refractare ca: grafitul, etc.
Se intelege u§or ca zona activa este foarte redusa de asemenea
probele care au servit la experiente, au avut o masa foarte mica
de circa 2 grm maximum. Ar fi foarte greu sa ne pronuntam
asupra viitorului industrial rezervat
acestui cuptor solar. Putem spune insa,
ca unul din avantajele mari al acestui
cuptor solar, este ca permite fuziunea
tuturor substan^elor in And. Pentru
aceasta este suficient sa utilizam o
mica fiola de sticla in care punem
substanta dorita si apoi ii scoatem aerul.
Foloasele aduse de acest cuptor
sunt foarte importante, in cercetarile
chimice si metalurgice, putandu-se
astfel topi substante ce inca n’au
putut fi topite pana acum.
Turbina cu o viteza de pesle o juma-
tate milion de rotatii pe minut. Doi
inventatori francezi, Henriot si Hu-
guenard, au reusit sa construiasca in
laboratorul lor, o turbina mica, care
sa se invarteasca cu formidabila Auteza
de 660.000 revolutiuni pe minut.
Acest aparat este foarte simplu si se compune dintr’un orificiu
fix sau stator (fig. 176 si 176 A).
Partea de jos este strabatuta de diferite teAri inclinate prin
cari patrunde aer comprimat in suprafata unui gol si dintr’un
rotor ca o sfarleaza (situat in partea de sus a fig.) a carei parti
inferioare, de forma conica, poate fi asezata in conul statorului.
Patrunderea aerului cu viteza prin tuburile inclinate, toate in
acelasi sens, formeaza un Arnrtej in central careia domneste un
vid relativ, pana in momentul trecerii aerului intre rotor si stator.
318 E N C IC L O P E D IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

Sustinut de aerul comprimat, rotorul incepe sa se invarteasca cu

o stabilitate perfecta, atingand o viteza de 660.000 revolutiuni
pe minut, masurate prin ajutorul stroboscopului. Inventatorii
lucreaza pentru a mari viteza la un milion de rotatii pe minut.
Aceasta formidabila viteza de rotatie, ofera un interes stiintific
considerabil pentru studiul diverselor fenomene optice, putandu-se
astfel masura viteza luminii pe parcursuri foarte mici si calcu-
larea rezistentei materiilor ca sticla, portelanul, lemnul; grele de
stucliat azi prin metodele actuale.
Aparat pentru evitarea inghe\arii
apei in rezervoare. Se stie ca apa este
singurul lichid care prin inghetare Ssi
mareste volumul si se dilata cu o forta
de expansiune considerabila. Pentru a
evita inghetarea apei in rezervoare,
cilindre, radiatoare, inginerul francez.
Cesbron, a imaginat un mic aparat
m care permite evitarea acestui accident
Aparatul este foarte ingenios, el
functioneaza utilizand Insusi gerul de
i p 'ig i-j
afara, care provoaca functionarea meca-
nica a aparatului si a carei sensibilitate
. -
este calculate de asa maniera ca sa
actioneze in mod sigur.
Aplicarea acestui dispozitiv, ar fi cel
mai indicat la radiatorii de automobile,
Fig. 176 A
deoarece se evita golirea motorului
de apa in timpul ce sta in repaus.
Aparatul se compune din doua parti esentiale distincte: prima
fig. 177, format dintr’un corp tubular 1, legat printr’un racord
cu ghivent si piulita (6) la partea inferioara. Acest corp este inchis
printr’o clapa (2), prevazuta cu o articulatie flexibila si rea con-
ducatoare de caldura; aceasta clapa este sustinuta la randul ei
de o parghie (3), chemata de un arc, care formeaza in ansamblu,
un robinet cu comanda automata.
A doua parte a aparatului contine organele cari trebue sa
comande manevrele acestui robinet: un serpentin (4), studiat si
construit pentru a raci foarte repecle apa pe care o contine, cancl
 A P L IO A T II T E H N IC E — AUTOM ATE 319

ii permite atmosfera inconjuratoare. Apa este introdusa in acest

serpentin prin extremitatea superioara (7), pe care o include din
nou ermetic prin ajutorul unui dop. Sub actiunea frigului, apa
Isi mareste volumul si ne mai gasind o iesire prin partea pe unde
a fost introdusa, exercita toata forta asupra celeilalte extremitati
a serpentinului, unde intalneste un piston (5), care se sprijina pe
parghie (3). Indata cese
simt primele efecte ale
gerului, acesta se lasa in
jos sub efortul foarte
energic produs prin in­
ghetarea apei in serpen-
tin, determina deschi-
derea supapei (2) si prin
urmare golirea automata
a rezervorului de prote-
jat.
Vngator automat aver-
tizor de caldura. Toate
industriile cauta sa inlo-
cuiasca azi mana de lucru
cu aparate automate,
pentru a realiza economii.
Astfel au fost inlocuite
vechile ungatoare cari
trebuiau mereu verifi-
cate, cu un nou aparat
automat, practic §i sigur,
a carei descriere o redam
mai jos.
Privind figurile 178 si Fig. 177
178 A, vedem ca aparatul
are aspectul unui cilindru care poarta doua piulite si o tije ghiventata
la partea inferioara, necesara pentru fixat.
Functionarea lui este foarte simpla. Partea sensibila a apara­
tului este asezata in piciorul ghiventat, destinat a fi fixat pe
piesa de protejat si consta dintr’o pastila A de aliaj fusibil la o
temperatura determinata dela 66—200 grade, depinde de sensi-
320 ENCYCLOPED IA IN V B N flU N IL O R T E H N IC E

bilitatea masinii. Pe aceasta pastila se sprijina In mod constant

un mic piston B, care cand pastila se topeste, impinge aliajul
lichid, liberancl In timpul acesta un
percurtor C. Acesta asculta atunci de un
arc D, care gaureste un cartus alb asezat
in locul E, a carei explozie este destul de
puternica pentru a acoperi sgomotul masi-
nei. Cartusul este de altfel inchis in tr’o ca­
mera complet etanse, astfel ca uleiul si
vaporii nu au nicio actiune asupra lui.
Pentru a pune aparatul la locul dorit sa
functioneze, este nevoie numai de o gaura
cu un ghivent pe masura aparatului.
Avertizor de caldura, termo-electric.
Oricare ar fi grija pentru intretinerea
masinilor, se intampla adesea din cauze
Fig'. 178 necunoscute sa se produca incalziri la
partile cari se freaca. In tr’adevar, este
suficient putina neglijenta din partea mecanicului, care nu poate fi
peste to t deodata si reaua functionare a ungatorului automat, sau
poate chiar a relei calitati a uleiului intre-
buintat, pentru ca sa se incalzeasca excesiv
pana chiar la topire a cuzinetilor unei ma-
sini, cauzand pagube si pierderi de timp.
Aparatul reprezentat in fig. 179,
avertizeaza mecanicul de garda, cand
temperatura palierului pe care se afla
montat, depaseste o valoare fixata de mai
inainte. Acest avertizor este denumit ter-
moelectric, fiindca actioneaza prin cal­
dura, facand sa sune o sonerie electrica;
nefiind in fond decat un termometru cu
mercur, deschis la partea superioara
pentru a permite introducerea unei tije
metalice in tr’un tub capilar, destinat sa
asigure reglajul electric al aparatului.
Aparatul este prevazut la partea inferioara cu o cutie cilin-
drica C, de otel plina cu mercur; in continuare comunica cu un
 APLXCA'fH T E H N IC E — AUTOM ATE 321

tu b de otel A, care protejeaza tubul capilar de sticla in care poate

■culisa tija metalica solidara piesei B si izolata de acesta. Piesa
B, este fixata pe capul ghiventului .tubului A ; un surub de blocaj
D, serveste sa mentina ansamblul intr’o pozitie fixa; cand apa-
ratul este reglat pentru o temperature aleasa. Gamasa E , serveste
numai ca ghid lui B si de suport surubului D.
Ansamblul avertizorului se insurubeaza in palierul dorit sa fie
protejat, astfel ca cutia (7, se introduce cat mai adanc posibil.
Gradatiile F , sunt protejate contra uleiului de
un tub de sticla, iar cele 2 borne ale apara-
tului G si II, permit usor sa fie montate in
circuitul electric al unei sonerii ordinare.

. —
FiS- 179 Fig. 180

Pozitia indicata in fig. 179 arata ca aparatul a fost reglat

pentru o temperatura de 40 grade, adica tija este asezata in dreptul
diviziunii 40.
Daca temperatura palierului depaseste aceasta limita, mercurul
se ridica, atinge acul care are ca efect inchiderea circuitului si
soneria incepe sa sune avertizand mecanicul.
Termomelnil care acfioneaza la distantd. Automatul descris mai
jos serveste pentru punerea in functiune a unui ventilator. Una
•din bornele ventilatorului V, este legata cu sursa de curent P,

21
320 EN CYCLOPED IA IN V E N flU N IL O R T E H N IC E

bilitatea masinii. Pe aceasta pastila se sprijina in mod constant

un mic piston B, care cand pastila se topeste, impinge aliajul
lichid, liberand in timpul acesta un
percurtor C. Acesta asculta atunci de un
arc D, care gaureste un cartus alb asezat
in locul E, a carei explozie este destul de
puternica pentru a acoperi sgomotul masi-
nei. Cartusul este de altfel inchis intr’o ca­
mera complet etanse, astfel ca uleiul si
vaporii nu au nicio actiune asupra lui.
Pentru a pune aparatul la locul dorit sa
functioneze, este nevoie numai de o gaura
cu un ghivent pe masura aparatului.
Avertizor de caldura, termo-electric.
Oricare ar fi grija pentru intretinerea
masinilor, se intampla adesea din cauze
Fig. 178 necunoscute sa se produca incalziri la
partile cari se freaca. In tr’adevar, este
suficient putina neglijenta din partea mecanicului, care nu poate fi
peste to t deodata si reaua functionare a ungatorului automat, sau
poate chiar a relei calitati a uleiului intre-
buintat, pentru ca sa se incalzeasca excesiv
pana chiar la topire a cuzinetilor unei ma-
sini, cauzand pagube si pierderi de timp.
Aparatul reprezentat in fig. 179,
avertizeaza mecanicul de garda, cand
temperatura palierului pe care se afla
montat, depaseste o valoare fixata de mai
inainte. Acest avertizor este denumit ter-
moelectric, fiinclca actioneaza prin cal­
dura, facand sa sune o sonerie electrica;
nefiind in fond decat un termometru cu
mercur, deschis la partea superioara
pentru a permite introducerea unei tije
metalice in tr’un tub capilar, destinat sa
asigure reglajul electric al aparatului.
Aparatul este prevazut la partea inferioara cu o cutie cilin-
drica C, de otel plina cu mercur; in continuare coniunica cu un
 A PLIC A 'l'U T E H N IC B — AUTOM ATE 321

tu b de otel A, care protejeaza tubul capilar cle sticla in care poate

■culisa tija metalica solidara piesei B si izolata de acesta. Piesa
B, este fixata pe capul ghiventului tubului A ; un surub de blocaj
D, serveste sa mentina ansamblul intr’o pozitie fixa; cand apa­
ratul este reglat pentru o temperatura aleasa. Camasa E , serveste
numai ca ghid lui B si de suport surubului D.
Ansamblul avertizorului se insurubeaza in palierul dorit sa fie
protejat, astfel ca cutia C, se introduce cat mai adanc posibil.
Gradatiile F, sunt protejate contra uleiului de
un tub de sticla, iar cele 2 borne ale apara­
tului G si II, permit usor sa fie montate in
circuitul electric al unei sonerii ordinare.

Pozitia indicata in fig. 179 arata ca aparatul a fost reglat

pentru o temperatura de 40 grade, adica tija este asezata in dreptul
diviziunii 40.
Daca temperatura palierului depaseste aceasta limita, mercurul
se ridica, atinge acul care are ca efect inchiderea circuitului si
soneria incepe sa sune avertizand mecanicul.
Termomeirul care atfioneaza la clistantd. Automatul descris mai
jos serveste pentru punerea in functiune a unui ventilator. Una
din bornele ventilatorului V, este legata cu sursa de curent P ,

21
322 ENCY CLO PED IA IN V E N flU N IL O R . T E H N IC E

iar cealalta este pusa In comunicatie cu fisa F, constituita din-

t r ’un fir metalic foarte fin sudat pe tubul unui termometru si
traversand sticla ca in fig. 180. Partea inferioara a termometrului
cu mercur este la fel traversata de un fir metalic F, care este legat
cu a doua borna a sursei de curent. Pentru a avea temperatura.
voita, se regleaza cantitatea de fir F, in tubul termometric, astfel
ca pe data ce caldura depaseste yaloarea corespunzatoare, venti-

latorul intra in functiune si se opreste cand mercurul a coborit

in tub.
In schema de fata, ventilatorul incepe sa se invarteasca cand
tem peratura depaseste 28 grade.
MASINI UTILE
Un tnic atelier mecanic, care intereseaza pe inventatori, tehni-
cieni si amatori, il constitue instalatia mecanica din fig. 18L
Marele avantaj al acestei masini consta in faptul ca ea functio-
 A P L IC A T II T E H N IC E — MA.'JINI U T IL E 323

neaza absolut fara motor si nu necesita nicio instalatie specials,

fixandu-se pe orice masa sau oriunde.
Forta motrica este realizata printr’un sistem de angrenaje
multiplicatoare cu dubla cremaliera, care da o miscare rotativa
unui arbore orizontal, putand atinge
dela 100—4500 rotatii pe minut.
Acest arbore actioneaza el insusi un
utilaj foarte variat, permitand sa se
taie cu ferastraul, sa se ascuta, sa se
gaureasca, sa se strunjeasca, sa se
lustruiasca §i sa se perie. Prin aju-
torul unui cablu flexibil se poate gauri
la distanta si grava, etc.
Viteza maxima poate fi obtinuta
dupa 20 secunde de mers. Forta
furnizata reprezinta 1/10 HP.
Constructia acestei masini, este
conceputa de un inventator elvetian
si este foarte simpla, robusta si poate
servi oricui fara cunostinte speciale. Punerea sa In functiun e
nu necesita niciun efort, astfel ca si un copil de 10 ani 11 poate
usor Intrebuinta. Masina mtreaga cantareste
14 kgr si este construita in Intregime din
otel de prima calitate.
Cum putem construi o masina Whimshurst.
Sunt o multime de experience foarte inte-
resante in Fizica, cari se pot realiza in
laboratorul fiecarui inventator; insa din
cauza costului prea ridicat din comerC,
putini pot sa-si procure o astfel de masina.
Dupa descrierea de maijos, oricine poate
sa-si construiasca in atelierul sau cat de
rudimentar, o masina Whimshurst cu placi
de ebonita si iata cum trebue sa procedeze:
Placile izolante pe cari se lipesc sectorii de cositor (fig. 182 A),
sunt construite din doua discuri de gramofon cu diametrul cel
mai mare. Este preferabil ca discurile sa aiba numai o fata inre-
gistrata, pentru a avea o fata neteda si pe care se vor lipi sectorii.

21*
324 EN CY CLO PED IA IN V E N flU N IL O R . T E IIN IC E

Cele doua discuri sunt unite intre ele prin 2 rondele strunjite
in lemn si lipite cu clei; se recomanda pentru a avea o aderenta
mai mare, de a se interpune intre lemn si disc cate o bucata de
hartie.
Cele 2 rondele exterioare vor avea cate o prelungire la fel ca in
fig. 182 B, prevazute cu cate un sant spre a forma o saiba, nece-
sara sa comande rotatia discurilor. Saibele vor avea cate un ori-
ficiu de aceeasi marime cu
al discurilor, in maniera de
a se putea invarti pe un ax
rigid fixat pe 2 suporti.
Acestia sunt constituiti din
doi montanti de lemn tare,
sprijiniti pe un soclu sub­
tire si solid. Dimensiunile
sunt specificate in fig. 182 B ;
inaltimea 300 mm, latimea
85 mm si grosimea 20 mm.
Axul care sustine discu-
rile va fi fixat sus pe mon­
tanti in mod solid; acest
ax trebue sa depaseasca in
latime cate o mica portiune,
necesara sustinerii frecato-
rilor, dupa cum vom vedea
mai departe.
La partea d ejo sam o n -
tantilor se fixeaza 2 saibe
pe un ax mobil, prevazut
cu o manivela. Saibele
sunt prevazute cu cate un sant corespunzator cu acela al
discurilor pe care se incruciseaza cate o curea rotunda.
Diametral saibelor de pe axul inferior este mai mare decat al
celor de pe axul superior, iar in locul manerului se poate fixa
dupa vointa o saiba pentru a fi comanclata de un motor electric,
in acest caz trebue sa tinem insa seama si sa calculam
diametral saibei motorului, ca masina sa nu se deterioreze
prin viteza prea mare a discurilor.
 A PIiICA 'f’I I T E H N IC E — M ARINI U T IL E 325

Periutele de frecare ale masinei vor fi constituite din cate un

tub de arama d e 3 —5 mm, curbat la extremitati ca in fig. 182 B si
fixate pe axul discurilor. Extremitatile poarta 2 inele de cupru
sudate, prevazute cu cdte un smoc de fire suple, provenite din
fire de lita de arama. Acestea au sarcina sa atinga usor segmentii
de staniu, insa fara sa-i frece prea tare, pentru a nu deteriora
segmentii.
Colectorii vor fi fabricati din cate un tub de cupru de 5 mm
grosime si curbati In forma de U, sudati cu cate un inel de cupru si
prevazuti cu cate un surub deblocaj (fig. 182
D). Pe bratele acestor furci se vor suda mai
multe ace de alama sau de cupru. Direc-
tiunea acelor trebue sa fie putin inclinata
in sensul rotatiei discurilor.
Bratele de descarcare vor fi construite
la fel din cate un tub de arama usor
Indoite, prevazute cu cate un maner ce
basculeaza intr’un punct si term inat la
un cap cu o mica sfera. Celalalt cap este
fixat solid intr’un dop pe un borcan cle
sticla.
Pentru a avea scantei mari, se reco-
mandfT sa transformam borcanul in tr’o
butelie de Leyda cu o armature interioara.
Borcanul se fixeaza de soclu cu clei la fel
cum am procedat pentru discuri. (fig. 182 C).
Bratele frecatoare vor fi asezate pe
discuri in unghi drept respectiv unul catre altul. De altfel
pozitia optima o gasirn singuri prin incercari succesive.
Acele colectorilor vor fi asezate la 5 —6 mm distanta de discuri
si se cere ca discurile sa se invarteasca in tr’un plan riguros
vertical.
Odata ansamblul m ontat dupa cum indica fig. 182 se va trece
la vopsirea partilor in lemn ale masinei cu serlac, pentru a avea
minimum de pierderi.
Aero incarcolor, este un dinamo cuplat cu o elice de o forma
specials, care sub actiunea vantului poate debita 2 —3 amperi
(fig. 183). Curentul produs poate incarca o baterie de acumulatori.
326 E N C IC L O P E D IA IN V E N flU N IL O R T E H N IC E

Este prevazut cu un conjuctor-dijunctor, care taie si stabi-

leste automat curentul la nevoie, iar o frana
permite sa imobilizeze masina in caz detrebuinta.
F
fM Ansamblul cantareste 50 kgr si se monteaza
foarte usor pe varful oricarei cladiri, cossaustalp.
/ --- R Inventatorul construeste mai multe tipuri: tipul
4/6 volj-i, functioneaza cu vant de 3 —5 m/sec.
.In el j i
si debiteaza 7 —9 amperi pe un vant de 8 —10 m;
iS J tipul 4/40 volti poate incarca pe un vant de 5 m
$urut> 3 sau 4 baterii de 40 volti in paralel; tipul 12 volti
debiteaza 10 amperi pe un vant de 7 —9 m pe
// secunda si convine pentru o instalatie de iluminat
de 12—13 lampi; tipul 25 vol^i permite utilizarea
C o le c to r ,' vantului la toate vitezele, plecand dela 2,5 m pe
F ig . 182 D secunda.
Ascensor pentru stalpi. De curand un inventator
german a realiz'at un fel de ascensor, care se adapteaza la stalpii
de telegraf, pentru efectuarea lucrarilor de reparatie si pentru
instalatii de conducle elec-
trice. f
Fig. 184 arata foto- %
grafia ascensorului. ■
ilgft
O manivela manuita spre
dreapta, sau spre stanga,
face ca ascensorul sa se urce
'
sau sa se scoboare dupa
nevoie.
Segmenti de pistoane con-
jugati. Stim ca segmentul
sirnplu fiind un inel taiat,
dupa o perioada mica de
activitate se uzeaza la pe-
riferie si lasa sa treaca gazul,
provocand o compresie rea.
Pentru inlaturarea aces-
tui inconvenient, s’a ima- F ig . 183
ginat un nou segment, care
corespunde scopului, denumit segment conjugat just. El este
 A P L I C A fll T E H N IC E — M A §IN I U T IL E 327

caracterizat prin conjugarea inelelor tSiate si imbucate concentric,

asigurand etansitatea, gratie tSieturilor inversate, zise in forma
■de baionetS.
Fig. 185 reprezintS doi segment! conjugati.
Balanta construita dupa principiul lui Arhimede. Pentru a avea
•o balanta precisS, autorul acestui volum a intrebuintat un pro-
cedeu foarte simplu, bazat pe prin-
■cipiul lui Arhimede; ca toate corpu-
rile afundate in tr’un lichid, primesc
■o presiune de jos in sus, egala cu
greutatea volumului lichidului des-
locuit.
Balanta se compune dintr’un
vas cilindric V, ce comunica prin
partea inferioara cu un mic cilindru
•C, prevazut cu un piston, care co-
manda un ac aratator ce se misca
in fata unui cadran gradat. In in-
teriorul vasului se toarna un lichid
pana la un anumit nivel ca in fig.
186, in c^jtie pluteste un alt cilindru
mai mic A, gol in interior, prevazut
■cu o tije verticals, ce sustine un pla­
tan P. Tija este ghidata printr’un
■orificiu situat in capacul vasului
V, pentru a mentine cilindrul A,
in tr’o pozitie verticals.
Gradarea se face astfel: cand
platanul este gol, acul arStStor
■este in repaus si aceastS pozitie o marcSm cu zero. InearcSm
apoi platanul cu greutSti din ce in ce mai mari, panS gradam
toatS scala cadranului. AceastS balanta e foarte usor de construit
§i o recomand acelora cari au nevoie de o balantS ieftinS si precisa.
Masina de reprodus cliei. Masina din fig. 187 permite sa repro-
■ducem automat o cheie platS gen Yale, din cateva rotatii de ma-
nivela, fie actionata cu man a fie de o fortS electricS.
Cheia de reprodus se fixeazS intr’o menghina paralelS cu o alta
da fel, in care este fixatS cheia virgina. Cele douS menghine sunt
328 E N C IC L O P E D IA IN V E N 'J'IU N IL O R T E H N IC E

montate de o parte si de alta a unui carut basculant, care se-

deplaseaza in lungul unui fus cu ghivent.
Un dispozitiv conducator compus dintr’un disc fix traverseaza
dintii cheei ta ia te ; cand cliscul trece pe deasupra unui clinte prima

menghina este ridicata §i se scoboar'a a cloua. Se produce atunci

tocmai invers, discul se angajeaza intre doi dinti si cheia virgina
trece sub un cutit circular pe care o taie atat de adanc, cat ii
permite ridicarea menghinei a doua, care corespunde cu adan-
cimea taieturii cheei corespondcnte
model. Pe masura ce progreseaza carutul
pe fusul ghiventat, plinurile si golurile-
cheei model, sunt automat si exact
reproduse pe cheia virgina.
0 marina utila, usor de construit, este-
turbina eoliana, din fig. 188, constituita
dintr’o roza cu palete, pe axul careia se-
afla calata o saiba de curea, care actio-
neaza un ferastrau pentru taiat lemne, sau
pentru executat orice alte lucrari.
Aparate utile pentru gospodarie. Oricine poate sa-si construiasca
pentru casa sa, aparatul din fig. 189, care este foarte practic si
foarte simplu de construit. Daca privim figura, vedem ca el este-
constituit dintr’un suport din fonta gol in interior. La partea
superioara a piciorului este fixata o scandura ce serveste pentruc
 A PLIC A ’F II T E H N IC E — A P A R A T E U T IL E 329

calcat. In partea dreapta se poate observa o teava prin care strabat •

firele electrice, servind totdeodata de suport pentru apa si masina
de calcat.
Aparat pentru inumaratul pasarilor. In gospodariile mai mari
dela tara, adesea stapana casei preintampina dificultati pentru
inumaratul pasarilor. Pentru a sti cu preciziune numarul lor in

Fig. 187

fiecare seara sau dimineata, un inventator american a imaginat

aparatul din fig. 190.
Aparatul este foarte practic si usor de construit. Daca privim
pe figura observam ca el este format dintr’o platforma de lemn
solidara cu o parghie, situata in fata unei ferestre pe unde trebue
sa intre si sa iasa pasarile si dintr’un disc de lemn crestat pe mar-
gine cu mai multi dinti. Fiecare dinte corespunde cu o cifra, iar
un declic fixat pe parghia platformei, impinge fiecare dinte in
parte, atunci cand o pasare s’a suit pe platforma pentru a intra
sau iesi din cotet.
 330 ENCYCLOPEDIA IN V E N flU N IL O R T E H N IC E

Roata libera la automobil. Pe arborele motor A, este calat un

arbore concentric B, prevazut cu niste proeminente numite rampe.
Intre aceste rampe si arborele gol T, solidar transmisiei, sunt
a§ezate bilele R, cari au un diametru crescand.
Gand arborele motor A, se invarte§te in sensul acelor unui
ceasornic, el antreneaza arborele T, prin intermediul bilelor. Daca
se ridica piciorul de pe accelerator, arborele motor A se opreste
instantaneu si arborele T continua liber.
Fig. 191, reprezinta dispozitivul rotii libere la automobil,
iar fig. 192, arata cum este constituita cutia cu viteze, continand
dispozitivul rotii motrice
§i libere.
Avion fara dice.
In America se lucreaza
astazi pentru punerea la
punct a unui nou gen de
avion, fara elice rotativa.
Noul avion este construit
dintr’un schelet fix si
dintr’un numar de mai
multe aripi mobile fixate
pe un covor rulant, dupa
cum se vede pe fig. 193.
Acestea sunt actionate de
doua motoare electrice,
iar energia provenita este
furnizata de vaporii unei caldari cu mazut.
Avantajul acestui nou gen de avion, este ca poate decola si
ateriza aproape vertical. Toate manevrele se efectuiaza variand
unghiul de incidents al aripilor, sau a vitezei covorului rulant.
Declansator automat la cutia de viteze Fleischel. Un ingenios
aparat este declansatorul din fig. 194, care constitue un ade-
varat creer mecanic, deoarece efectuiaza manevre de schimbare
de viteze, fara nicio interventie din partea conducatorului, fa-
candu-se automat in momentul cel mai favorabil. El este controlat
dintr’o data de viteza si depresiunea motorului.
Arborele motor A, invartindu-se, antreneaza prin flexibilitate;
dispozitivul B, de forta centrifugala, exercita o impingere de
 A P L IC A fU T E H N IC E — A P A R A T E U T IL E 331

jos in sus asupra parghiei C, care pivoteaza in jurul punc-

tului D.
Resortul E, exercita o actiune de sens invers prin intermediul
parghiei F, care ridica rotita G, apoi bascula I i ; aceasta se spri-
jina pe rotita I, care exercita la randul ei efortul sau asupra par­
ghiei K si prin urmare asupra lui C. Deplasand pe G §i I prin
mijlocul de trimitere inapoi,
J schimba raportul bratelor
,parghiei, permitand astfel
reglarea aparatului la dis-
tanta.
Depresiunea motorului
■exercita o actiune prin tubul
L , asupra unei diafragme
interioare, care actiune este
transmisa egal prin parghia
K, sau parghia principals
C. Aceasta din urma se
gaseste supusa la o verita-
bila actiune diferentiala,
capabila sa comande mai
bine manevrele cutiei de
viteze, prin intermediul unui
■dispozitiv pneumatic sau
■electric.
Aparat de siguranta la
■calea ferata. Pentru supri-
marea accidentelor la calea
ferata, Ministerul Lucrarilor
Publice din Franta, a
adoptat un aparat de [.
siguranta foarte ingenios, mg. i»9
inventat de Rodolausse.
El este Intr’adevar foarte practic, fiindca controleaza mersul
general al trenului, il opreste si actioneaza franele, dand foarte
bune rezultate.
Se stie ca un tren in mers nu trebue niciodata sa depaseasca
■o viteza determinata pe o anumita sectiune a parcursului. Daca
332 E N C IC L O P E D IA 'y N V E N T IU N IL O B . T E H N IC E

mecanicul, dintr’o cauza oarecare, lasa sa mearga trenul cu 0 ‘

viteza superioara, aparatul intervine imediat pentru a reduce
viteza la limita valorii
sale.
Daca pe o alta
sectiune, trenul trebue
sa inceteze mersul din
cauza curbelor pericu-
loase, sau la trecerea
acelor, aparatul con-
troleaza si incepe sa
exercite un franaj mai
mult sau mai putin
energic, daca meca­
nicul n’a crezut de
cuviinta ca trebue sa
respecte viteza regu-
lamentara.
De multe ori semnalele de oprire sunt invizibile mecanicului
din cauza ce^ei, sau a unui fum intens. Aparatul observa, averti-
zeaza, franeaza si opreste
el singur trenul, evitand
astfel accidentele.
Aparatul este ’fixat
pe tender si comandat
de un dispozitiv electric
sau mecanic (fig. 195)
dispus in fata locomo-
tivei si pe care il acti-
oneaza aparatele electrice
sau mecanice ce apartin
calei ferate. Astfel o tije
face sa declanseze meca-
nismul din fata, zis si me- Fig. 191
canisrn de receptie, care
este in relatie permanenta cu aparatul m ontat pe tender (fig. 196).
Schema din fig. 197 arata organele cari intervin in conciucerea
automata a trenului si opririle comandate prin semnale fixe
 A PL IC A T H T E H N IC E — A P A R A T E U T IL E

Rdf i TA Ll B Eft 4

A R B .O R E A t
TRAHiMISIE

ARB O K U
MOTOB.

A R B O R ALL.
/ H T E R M A O t f\R.

Fig. 192

Fig. 193
334 ENCYCLOPED IA I N V E N f l U N I L O R T E H N I C E

astfel: 3, arata aratatorul de viteza; 4, aratatorul de supraveghere

d, surub de oprire; P, axa de rotatie a aratatorului 4; G, parghie'
cu contra greutate; D, surub de oprire a aratatorului de supra­
veghere ; 7, surub fara sfarsit comandat de regulatorul centrifugal
6, roata. dintata cu muchia taiata in 16; 16', contra greutate
17, g auri; C, cama solidara cu roata 6; 4 a, parghie ce se sprijina

Fig. 194

in permanenta pe cama C\ 19, arcul parghiei 4 a; 4 , axa parghiei;

4 a; 1, tije de comanda a discului valvei U ; 13, parghie de oprire
a rotei 6; 14, opritor ce apasa pe parghia 13; 10 a, aparate de
declansare; 12, parghie comandata de unul sau altul din aparatele-
10; 21, arc de chemare a parghiei 12; 8, parghie destinata sa
opreasca parghia 4 a pentru a limita automat viteza trenului;
 A P L IC A T II T E H N IC E — A P A R A T E U T IL E 335

15, deget de comanda pe parghia 12, pentru a impinge parghia

8; P', sector gradat din 10 in 10 km; 9, parghie actionata de arcul
25, purtand 3 crestaturi 22, 23, 24, corespunzand cu vitezele de
60, 45, 30 km pe ora.
Cand degetul 15 se angajeaza in unul din cele 3 crestaturi,
cealalta extremitate a parghiei 9, se angajeaza in unul din dintii

parghiei indoite 8, pentru a opri aceastS parghie, care opreste

la randul sSu 4 a, in una din crestSturile superioare.
Aparat de transformat curbele. In hirourile de studii de motoare
cu vapori si uzine de constructii mecanice moderne, se utilizeaza
azi un aparat care permite sa transforme automat o curba oarecare,
raportata la axe de coordonate dreptunghiulare, trasand in curba
corespondents o coordonata polara. Sau reciproc, trebue sa trans-
formam o curba trasata in coordonate polare in curba sa corespon­
dents, raportatS la axele coordonatelor dreptunghiulare.
336 E N C IC L O P E D IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

Aparatul este inventiunea inginerului francez Cballebaum si se

bazeaza pe urmatorul principiu: foaia pe care clorim sa obtinem
o noua curba sau sub care este trasata curba in coordonate polare,
este fixata pe o planse de desen ordinar.
U n , cilindru paralel cu plansa este susceptibil de a primi o
miscare de rotatie in jurul axei sale, care poate in acelasi timp sa
se invarteasca in jurul unui punct fix, situat in tr’un plan paralel
cu al plansei pe care lucreaza.

Fig. 196. — Aparatul receptor Rodolausse

Miscarea de rotatie a cilindrului in jurul axei sale este solidara

miscarii de rotatie a axei in jurul punctului fix si aceste doua
miscari sunt combinate de asa maniera ca deplasarile unghiulare
ale cilindrului si al axei sale sunt egale in timp egal. Deci, cand
cilindrul va termina o rotatie intreaga, axa va descrie o circomfe-
rinta completa, avand punctul fix la centru. Pozitia acestui punct
fix este determinata in asa fel, ca daca se scoboara din acest punct
o perpendiculara pe plansa desenului, piciorul acestei perpendi-
culare furnizeaza pozitia exacta a polului curbei de trasat, daca
curba este data.
 A P L IC A 'fH T E H N IC E — A P A R A T E U T IL E 337

Pe cilindru este infasurata o bucata de hartie pe care este

tra sa ta curba in coordonate dreptunghiulare de transformat, sau
pe care va fi trasata transformarea curbei in coordonate dreptun-
;ghiulare.
Fig. 199 reprezinta aparatul transformator de curbe; a, repre-
•zinta un surub cu v a rf; b, platoul cu axa verticals, C curba in
■coordonate dreptunghiulare; J , centru curbei polare; d, cilindrul
'?0

pe care este fixat hartia cu curba de transform at; d, index pentru

■a urma curba pe cilindru; /i, vergea de conducere a indexului; i,
furca aparatului de punctat; K, butonul axei rotei; m, crema-
liera; 1, roata ce angreneaza cremaliera; n, manerul furcei de
punctat.
Pentru a transforma o curba din coordonate dreptunghiulare
in o curba in coordonate polare, trebue sa procedam cu ingrijire

22
338 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R T E IIN IC E

la operative urmatoare: se aseaza foaia pe care este trasata curba

in coordonate dreptunghiulare pe cilindru, in asa fel ca cele doua
ordonate j-j §i jl-jl (fig. 200) sa se suprapuie si sa fie paralele axei
tamburului. Se aseaza aparatul pe foaia destinata sa inregistreze
curba polara, de asa maniera ca axul pivotului sa caza pe polul
curbei polare de construit. Se pune indexul g, pe punctul zero al
curbei asezate pe tam bur si se fixeaza acul de punctat la o distanta
dorita de centrul curbei polare. Daca se apasa inapoi pe butonul

Fig. 198. — Aparatul de comandS, Rodolausse

din , se obtine primul punct A, al curbei polare. Se intoarce

j i

apoi aparatul in planul orizontal, in o mica fractiune de r o ta te

si se indeparteaza indexul, urmand curba pe ta m b u r; se apasa
din nou pe acul de punctat si se obtine astfel un al doilea punct.
al curbei polare. Aceasta operatie se repeta pana ce aparatul face
o ro ta te completa. Se obtine astfel curba transformata de mai sus.
 A P L IC A T II T E H N IC E — A P A R A T E U T IL E 339

Privind fig. 200 observant punctele ABC ale curbei 25 care

determina diferitele faze ale miscarii; AB , miscare uniforma acce-

Fig. 199

lerata incepand cu o viteza nula; BC, miscare uniforma; CD,

miscare uniforma mtarziata cu viteze finale nule; DE, miscare

uniforma accelerata; EF, miscare uniforma intarziata incepand

cu viteza finala DE, si conservand o anumita v iteza; FG, miscare
uniforma accelerata; GH, miscare uniforma mtarziata cu viteza

25 *
340 E N C IC L O P E D IA IN V E N 'flU N IL O R T E H N IC E

finala nulS; X —X axa polar i a curbei de transform at; y —y si

yx—yY ordonate; b=r, cea mai mare razS a curbei polare; a,
distanta punctului celui mai apropiat de centra; S1—S2, scobo-
rirea curbei; S±S2S 3 drumurile corespunzStoare timpilor tx t2h-
Deoarece se poate alege distanta primului punct A, al curbei
polului, este posibil sS transformSm o aceeasi curba raportatS la
axe coordonate dreptunghiulare, fntr’un numSr infinit de curbe
asemSnStoare asezate in raport cu polul. Pentru a face operatia
inversS, adica pentru a
transforma o curba
raportata la coordo­
nate polare in o curba
raportata la coordo­
nate dreptunghiulare,
este suficient deaurm a
curba polara cu acul de
punctat si de a trasa pe
cilindru prin mijlocul
unui alt ac, curba
in coordonate drepun-
ghiulare. Fig. 201 ne
arata clar constructia
unei came cu ajutorul
aparatului. Diferitele
puncte ale curbei po­
lare fiind obtinute prin ajutorul aparatului, este suficient de a descrie
pe'Jiecare din aceste puncte ca centra al circomferintelor cu raze
egale ale acoleeasi roti, mergand pe cama si de a trasa curba
tangenta la aceste cercuri pentru a obtine o camS inchisS.
Privind pe figurS vedem cS punctele ABCDEFGII, ale curbei
polare corespunzStoare sunt aceleasi puncte ale curbei in coor­
donate dreptunghiulare (vezi fig. 201) a, distanta punctului celui
mai apropiat de centra X ; i5’1= 6 '2, reprezintS cSderea curbei co­
respunzStoare cursei totale a curbei in coordonate dreptunghiulare;
r=a+S, cea mai mare razS a curbei polare; iar S2Ss, corespund
drumurilor parcurse in timpii tLt2 t3 etc.
Transportul energiei electrice la distanta fara contact. Un mare
inventator francez, inginerul Maurice Leblanc, a imaginat o nouS
 A P L IC A T II T E H N IC E — NOU GEN D E LO CO M O TIU N E 341

tractiune electrica a vehiculelor, prin transmisia energiei in curenti

de inalta tensiune.
Principiul acestni sistern este urmatorul: deasupra liniei ferate
se afla suspendati 2 conductori, compusi fiecare din niste conden-
satori cilindrici si parcursi de un curent de
inalta frecventa Acesti curenti de inalta
frecventa sunt captati prin inductiunea
electromagnetics a unui alt conductor para-
lel, asezat in cazul electrificarii drumului de
fer, pe acoperisul vagonului, la o distanta
de 40 cm sub conductorul cilindric (fig. 202
si 202 A).
Punctele cele mai remarcabile ale inven-
tiunii Leblanc sunt urmatoarele: 1. Gurentul
de inalta frecventa este produs de generatori
cu vapori de mercur cu patru electrozi.
Aceste tuburi posed in plus, afara de catoda,
anoda si gretar, o anoda auxiliara, servind Fig. 202
sa mentina fara incetare un arc aprins.
2. D istributia de inalta frecventa se face cu o intensitate, care
ramane Constanta oricare ar fi impedenta receptorului, adica ori-
care ar fi rezistenta sa ohmica, inductia sa selfica si pulsatia fortei
electromotrice a inductiunii.

X ______________ _________ X

Fig. 202 A

3. C ircuitul de receptie situat pe tren, este acordat cu rezistenta,

to t ca la TFF. Mentinerea rezistentei este automata, gratie unui
regulator care actioneaza asupra unui variometru analog vario-
metrului unei antene, care modified autom at lungimea undei cir-
cuitului de receptie sipl mentine in acord perfect.
342 ENCYCLOPED IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

4. Curentul de inalta frecventa este restatornicit la tren prin o

frecventa mult mai joasa, de exemplu 25 sau 15 perioade pe se-
cunda, care permite alimentarea motoarelor de inductie, ale trac-
^iunii. 3'ransformarea se efectueaza prin mijlocul a 4 tuburi cu
vapori de mercur si a unui comutator rotativ, ce contine sectorii
decalati convenabil, unii fata de altii.
Se pot obtine astfel, curenti trifazici, cari permit usor alimen­
tarea motoarelor sincronice de tractiune si este remarcat ca ta-
ierea curentului se execute. in momentul cand comutatorii rotativi
tree prin punctul zero.
Frecventa adoptata in acest sistem este de 20.000 perioade pe
secunda. Sistemul are insa anumite inconveniente cari sunt tocmai

acele cari so apropio de sistemul trifazic; necesitand 2 fire aeriene

pe deasupra fiecarui drum si utilizand un motor cu inductie careia
ii lipseste o suple^a si in general un mare inconvenient in tractiune.
Afara de tractiunea de mai sus, Ing. Maurice Leblanc, a ima-
ginat o alta tractiune electrica a automobilelor (fig. 203) tot prin
transmiterea energiei in curenti de inalta tensiune. Dispozitivul
consista in a stabili pe strazi doua drumuri electrice bine clistincte.
Fiecare drum se compune din doua canaluri departate la o
distanta de 1,35 m cat largimea unei trasuri, in care sunt asezate
pe izolatori, cate un conductor cilindric cu dubli pereti, formand
un condensator tubular. Astfel linia intreaga este constituita din-
t r ’un sir imens de conductori cari sunt pusi in rezonanta prin
curenti de inalta frecventa. Din 500 in 500 m se afla cate un post
transformator cu lampi cu vapori de mercur, pentru a intretine
in conductori, un curent de o frecventa de 20.000 perioade. Aceste
posturi primesc energia lor in curent continuu de inalta tensiune,
 A P L IC A T H T E H N IC E — NOU GEM DE LO CO M O TIU N E 343

prin cablul ce vine dela uzina electrica, care in general este situata
la distante mari.
Sub trasura, nu departe de pamant se afla un cadru tubular
de arama (fig. 204) ale caror laturi sunt de aceleasi dimensiuni cu
ecartamentul cablurilor electrice.

Sa ne imaginam un vehicul electric, prevazut de un circuit

independent, dar paralel cu cablul descris. Gircuitul vehicului va
face serviciul antenei receptoare. Undele intretinute parcurgand
■cablul, vor provoca curenti de aceeasi frecventa in circuitul auto-
mobilului. (Cablul purtator de energie nu este o antena radiatoare
de energie in cercuri, cu pierderi). Acest +
nou gen de inductie, lucreaza in mod invers
inductiunii clasice: este induitul care produce
campul si nu linia. Astfel cadrul colector
ABDE, primeste prin inductie un curent
de inalta frecventa, el o transmite la un
transformator T , cu sarcina de a paraliza
alternantele sale.
Robinetul electric sau redresorul cu
mercur R, transforma definitiv curentul de
inalta frecventa in curent continuu. Acesta
va merge la motorul M, trecand mai
inainte p rin tr’un reostat.
Pila P, este destinata anodului auxiliar al redresorului R
(fig. 204).
Acumulatorii A c, pun in rezerva energia pentru mersul au-
tonom al trasurii, iar un regulator automat S, comanda un cadru
344 E N C IC L O P E D IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

oscilant al carui efect este de a da constant, energia curentului

colectat. •
Scbimbarea de viteza a trasurii se obtine prin manevrele unei
bobine de selfinductie, care inabuse curentul din infasurarile bo-
binelor, prin afundarea unui miez de tier in axa spirelor.

Vehiculul va avea acumulatori de ajutor pentru 30 km de

mers, necesar pentru a servi pe drumurile fara cabluri si pentru
intrari si iesiri din garaje, etc.
Incarcarea acumulatorilor se face automat in timpul mersului,,
cand automobilul circula pe drumul electric, fara ajutorul orga-
nelor de captare obisnuite.
Intrebuintarea curentilor de inalta frecventa, suprima toate
legaturile materiale intre vehicul si sursa de energie, actionarea
lor facandu-se numai prin inductie.
 A P L IC A T H T E H N IC E — NOU GEN D E LO CO M O TIU N E 345

Procecleul sistemului Leblanc are avantajul ca suprima con­

sumed benzinei si ii da o independents absoluta, pe care nu o au
celelalte vehicule elect ride existente.
Un non gen de locomotiune, il constitue motocicleta cu o roata
inventata de italianul David
Csilaghi, agent in politia din
Milano a carei fotografie o
redam in fig. 206 si dynasferul
inventat de englezul Purves din
Tautron reprezentat in fig.
207.
Locomotiune aeriand cu elice
pe cale ferata. Un nou gen de
locomotiune a fost studiat in
ultimul timp in Franta, Anglia,
Germania si America. La
Glascow a fost inaugurat acum Fig. 207
noua ani, primul autocar aerian,
care deserveste un sector cu o viteza de 200 km pe ora. In fig.
208 se remarca drumul de fier aerian de dus si intors si
aerogara din Glascow.

Fig. 208

In America gasim publicat in revista « Science and Invention »,

un proiect foarte interesant de transport aerian, prin construirea
346 EN CYCLOPED IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

unei linii ferate aeriene, care sa deserveasca orasele unde intensi-

tatea traficului este In crestere.
Nu trebue sa uitam, ca noul proiect este cu totul altul si diferit
de liniile ferate existente ale oraselor mari, ca: New-York, Chicago,
etc. Din fericire aceasta solutie pare a fi inlaturata, deoarece
tehnicienii au condamnat-o ca irealizabila si inestetica. Totusi vom
spune cateva cuvinte de acest nou
gen de transport aerian imaginat
de Edwin F. Linder.
El este constituit din doua va-
goane paralele, de o lungime destul
de mare, intretaiat de o sarpanta
metalica (fig. 209), ce formeaza
un pod rulant care poate sa se
deplaseze pe roate, ruland pe §ine
sustinute de zidurile imobilelor
curente ale strazilor principale,
care amenajate cu cornise arti-
stice, vor fi prevazute in interior
cu structuri metalice, necesare
rezistentelor.
Pentru accesul in vagoane s’a
prevazut la fiecare colt al unui
pale de case, cate o statie in ma-
niera de a fi invizibila, iar niste
scari mobile vor permite urcarea
si scoborirea calatorilor. Linia
de sus ca si cea de jos, vor fi supra-
puse, evitandu-se astfel pericolul
de culisare.
Fig. 209 Cele doua vagoane ale fiecarui
tren vor fi reunite prin doua
passerelle permanente, cari vor permite calatorilor sa coboare la
pamant, sau unde le vor place. Conducatorul dispune de o cabina
asezata la centru in capul podului, la un nivel superior vagonului
de pasageri.
In Franta nu de mult s’a proiectat de asemenea un tramvai
aerian, care sa poata atinge frumoasa viteza de 250 km pe ora,,
 A P L IC A fU T E H N IC E — NOU G EN D E L O C O IIO T IU N E 347

pe distanta Paris —Saint Denis. Linia va fi construita dintr’o

serie de poduri metalice suspendate, sustinuta de piloni (fig. 211).
Proiectul apartine lui Fr. Laur-Leine.
§arpanta cuprinde doua grinzi longitudinale continue, din za-
brele metalice de un metru inaltime, distantate cu 1,10 m din axa
in axa, servind ca suport pentru calea vehicului. Aceste grinzi

K—Sm
,Z0-

;sunt fixate din 5 in 5 metri la partea superioara a legaturilor, iar

zabrelele sunt legate prin tije verticale cu cabluri parabolice, con-
stituind ferme de suspensiune rigide.
0 incrucisare orizontala de cabluri, a§ezate in acelasi plan de
contravantuire, servesc sa asigure indiformabilitatea tablierului in
.timpul unei furtuni.
348 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

Ecartamentul prevazut pentru cele doua sine ce formeaza liniar

este de 0,65 din axa in axa. Calea de parcurgere este fixata la 14 m
deasupra pamantului si va fi stability orizontal pe to t parcursul
drumulni, afara numai de intrarea in cele doua gari, unde va fi

Fig. 211

putin mai sus, pentru a usura momentul demarajului la plecare

si a Incetini mersul la sosire.
Nivelul liniei atinge 17 m in gari, iar partea cea mai joasa a
materialului miscator se gaseste la 10 m deasupra pamantului.

Fig. 212

Inaltimea pilonului va atinge in partea sa superioara 28,50 m

inaltime si distanta intre doi piloni va fi de 150 m prezentand
in sens- transversal, un ecartament de 5,20 m din axa fennelor
de suspensiune in cealalta.
 A P L IC A T H T E H N IC E — NOU G EN D E L O C O IIO T IU N E 349

Ei sunt sprijiniti pe masive de beton, iar varfurile (fig. 210 si

210 A) sunt legate intre ele prin cabluri speciale, cari vor indeplini
func^iunea de echilibratori.
Fig. 212, reprezinta un nou gen de locomotiune terestra cu

Fig. 213. — Vedere generals, a podului suspendat peste Hudson

elice pe sini de cale ferata, realizat in Germania si care a atins

frumoasa viteza de 250 km pe ora.
Cel mai mare pod suspendat din lume. Intre New-York §i New-
Jersey peste fluviul Hudson s’a construit cel mai mare pod sus­
pendat. El detine recordul lumii ca deschidere si este cea mai
remarcabila lucrare inginereasca din ultimul timp (fig. 213).
350 E N C IC L O P E D IA IN V E N p iU N U L O R T E H N IC E

Deschiderea intre cele doua picioare este de 1067 m, iar distanta

intre ancorele cablurilor de suspensiune, atinge lungimea de 1460
m. Daca insa tinem seama si de cele doua cai de acces de pe maluri,
lucrarile se intind pe o lungime de 2380 m.
Podul este constituit din cloua tabliere; unul inferior situat
la 65 m deasupra nivelului mijlociu al apei, destinat sa suporte
4 linii ferate pentru trenuri rapide, metropolitane'sau tram vaie
si altul superior, ce cuprinde o sosea centrala de 12,20 m largime,
oferind trecerea a patru randuri de vehicule, incadrate de 2 §osele
laterale de 7,30 m §i de doua trotuare pentru pietoni. (fig. 214).

Fig. 214

§arpanta tablierelor este foarte simpla, constituita dintr’o sin-

gura deschidere prin legaturi a§ezate din 18 in 18 m si suspendate
de cablurile principale.
Calculul a fost facut admi(.4ndu-se trecerea pe pod a camioanelor
de 25 de tone si socotindu-se in plus o majoratie de 75% pentru
socuri. Pentru calculul cablurilor de suspensiune si a ancorajelor
sale, a pilonului etc., s’a admis o sarcina tablierului de 12 tone
pe metru curent, ceea ce corespunde sirurilor de camioane de 10
tone, despartite numai de 15 m si circuland pe toate soselele ta ­
blierului superior.
Pentru tablierul inferior s’a socotit circuland incarcat cu trenuri
complete, d is ta n c e unul de altul numai printr’o lungime de
tren. De asemenea s’a tinut seama de toate organele podului,
 A P L IC A T II T E H N IC E — POD S U S P E N D A T 351

socotindu-se pentru traversa centrala un coeficient de 17.600 kg

pe m (ca punct mort) si 18.400 kgr pentru traversele laterale.
Cablurile suport o greutate de 90.000 tone si ar putea inca
rezista la 350.000 tone. Pilonii cari suport cablurile, au aproape
200 m inal|.ime deasupra nivelului mijlociu al apei Hudson. Inal-
timea lor pe deasupra blocului de fundatie este de 182 m. Ei sunt
constituiti dintr’un schelet de otel special, cantarind fiecare in
parte 20.000 de tone si sunt acoperiti de beton §i zidarie. Armatura
metalica trebue sa suporte singura eforturile cablurilor, invelisul
servind numai ca protectie contra agen|,ilor atmosferici si sa dea
pilonului un aspect monumental. In interiorul fiecarui pilon se
gasesc 2 ascensoare pentru supraveghere si intretinere.
Fundatiile consista din blocuri dreptunghiulare de beton de
27 pe 30 m. Ele au costat 1.058.700 dolari numai pentru cele de pe
malul New-Jersey §i au necesitat o ridicare de 58.000 m cubi
debleu si 27 metri cubi de beton.
Armatura metalica a pilonilor se compune din 16 coloane de
otel cu siliciu, in 2 grupe de cate 8 coloane, a§ezate fiecare sub o
pereche de cabluri. Legaturile sunt din o|.el cu carbune.
Cablurile de suspensiune sunt in numar de 4 §i cantareste
fiecare 28.450 tone, ele constitue partea cea mai importanta a
podului. Aceste cabluri sunt dispuse cate doua perechi de fiecare
parte a podului la o distanta de 32,30 m. Ele sunt facute din fire
paralele, divizate fiecare in 61 de manunchiuri de 114 mm in
diametru, cuprinzand fiecare cate 434 fire. Fiecare cablu cuprinde
astfel 26.474 fire, de 4,96 mm in diametru, cari sunt trase din otel
la rece si galvanizate apoi, putand suporta fiecare fir in parte
un efort de 3150 kg. Fiecare manunchiu este cablat separat §i
fixat la extremitatile lor prin biele, legate de grinzi ancorate in
masive de beton. Cele 61 de manunchiuri sunt unite in o serie
convenabila, pentru ca diametrul exterior al cablului sa fie de
circa 914 mm.
Pe coasta malului New-York* cablurile sunt ancorate de un
masiv de beton §i granit, de 88 m lungime, 61 m largime si 40 m
inaltime, ce cantareste mai mult de 260.000 tone.
Montajul acestui pod a fost foarte dificil si totdeodata foarte
interesant, insa nu putem intra mai a fond, deoarece descrierea lui
ar fi deplasata in manualul de fata. Vom spune numai ca constructia
352 ENCYCLOPEDIA IN V E N flU N IL O R T E H N IC E

a costat peste 60 de milioane clolari, sau circa 12 miliarde lei.

Din aceasta suma, mai mult de 12 milioane dolari au costat numai
cablurile de suspensiune.

Fig. 215.—-Vederea interioara a podului peste Dunare

 A P L IC A T II T E H N IC E — P O D U L P E S T E D U N A R E 353

Totul in aceasta construc(.ie iese din comun si cateva cifre

luate la intamplare, ne da o idee mai concreta de aceasta extra­
ordinary lucrare.
Totaled debleurilor, atat al fundatiilor cat si al masivelor de
ancorare si a cailor de acces, se ridica la mai mult de 310.000 m3.
In ansamblul proiectului, betonul turnat a fost la mai mult de
■360.000 m3, iar zidaria confectionata a atins 44.000 m3.
Greutatea totala a sarpantei metalice este de 120.000 tone.
Podul peste Dimare, Regele Carol 1. Podul peste Dunare la
■Cernavoda, este lucrarea inginereasca
cea mai im portanta si cea mai mareata,
infaptuita in tara noastra. El a fost pla-
nuit §i construit de Prof. Anghel
Saligny.
Acest pod vazut din zare, pare a
fi o dantela fina proiectata pe bolta
•cerului si atinge o lungime totala de
4088 m fiind cel mai lung pod din
Europa (fig. 216).
Lucrarile au necesitat 43.000 m3
.sapatura in aer comprimat, 1139
tone otel la cliesoane, 37.340 m3 zida-
rie, 5066 tone otel dulce, 148 tone
otel tare si au costat aproape 10 mili­
oane lei aur.
Pentru Borcea, balta si viaducte, Ing. Anghel Saligny
■s’au executat: 19.000 m3sapatura in aer 1854—1925, savant roman,
■comprimat, 610 tone otel la chesoane, constructorul podului peste
Dunare
cam 62.860 pi3 zidarie; 100 km lungime
totala de piloti, 9553 tone otel dulce,
310 tone otel tare. S’au executat aproape 3 milioane m3 terasa-
mente, 200.000 m2 pereuri; apoi cladirile, etc.
Fundatiile podului au fost coborite la 30 m sub nivelul apelor
mici. Distanta intre pile fiind de 190 m.
Pentru construirea podului s’a stabilit grinzi zise cu console
sau cantilivere. Acest sistem are toate avantajele grinzilor continue,
fara sa aiba insa niciunul din inconvenientele lor; permit ca gra-
madirea cea mai mare de material sa se faca deasupra pilelor si

23
354 EN CYCLOPED IA I N V E N flU N IL O R T E IIN IC E

prin urmare reduc incarcarile din greutatea proprie si efectele-

presiunilor vantului (ele se pot calcula mai sigur si mai usor„
ceea ce constitue un avantaj deosebit pentru poduri cle o marime-
importanta).
Pentru podul peste Dunare s’a admis astfel doua grinzi 140 m
lungime intre pile, prelungite ou cate 50 m dincolo de ele si grinzit
libere de 90 m lungime, rezemate pe capetele primelor grinzi, la
mijlocul podului; pe capetele grinzilor si pe picioarele podului la
extremitatea lui. Gu modul acesta cei 750 m lungime a podului se-
grupeaza intr’o deschidere §i cate doua pe delaturi de 140 m.
La capatul podului, despre Borcea s’a facut un viaduct de peste-
900 m lungime, cu 15 deschideri de cate 60 m, cari servesc pe de o
parte pentru a economisi terasamentele inalte cari trebuiau facute^

Fig. 216. — Podul £i viaductele dela Borcea

pana la capatul podului de pe malul stang al Dunarii si apoi pentru.

a inlesni scurgerea apelor Dunarii la viiturile mari.
Grinzile cu console au 32 m inaltime deasupra picioarelor,.
17 m la mijloc si 9 m la capetele consolelor. Grinzile independente:
stau pe capetele consolelor §i au 13 m inaltime la mijloc. Ele sunt
puse in tr’un plan inclinat cu 1/10, pentru a micsora efectele-
vantului si pentru a reduce lungimea legaturilor transversale ale-
podului intre cele doua grinzi, la partea lor de sus. Tot in scopuri.
analoage s’au pus grinzile mari la 9 m distanta jos, iar cele mici
la 6 m.
Pentru podul dela Borcea s’a admis o grinda cu console si doua.
grinzi mici ca la Dunare, ceea ce face trei deschideri de 140 m,.
precum si un viaduct cu trei deschideri de 50 m spre Fetesti si
cu 8 deschideri de 50 m spre Cernavoda. Pentru a se da scurgerea
apelor de inundatiuni peste toata balta, s’a mai facut un viaduct.
 A P L IC A T II T E H N IC E — P O D U L P E S T E D U N A R E 355

intre Borcea si Dunare cu 34 deschideri de 42 m zis viaductul

Balta.
Podul este inaltat deasupra apelor mari cu 30 m, pentru a
lasa sa treaca pe sub el vapoare si corabii.
S’a executat 1000 m poduri si viaducte peste Borcea, o taietura
de 500.000 m3, 2 milioane m3 de rambleuri, aparati in contra apelor
prin 200.000 m2 de pereuri zidite.
Lucrarile au durat 5 a n i; au costat in total 35 milioane lei aur
si s’au efectuat in conditiuni admirabile. Proba s’a facut cu 15
locomotive circuland cu o viteza de 70 km pe ora in ziua inaugurarii
la 14 Septemvrie 1895.
Greutatea masei de metal a podului atinge 5 milioane kg de otel.

Daca ne gandim la timpul cand s’a construit podul peste

Dunare si la mijloacele tehnice din acel timp, ne dam seama de
im portanta acestei lucrari extraordinare proiectata si executata
de inginerii romani. Aceasta formidabila lucrare a ridicat prestigiul
tarii si al inginerilor romani.
Protect de legatura intre Anglia §i Franta. Intre F ranta si Anglia
s’a proectat o linie terestra peste canalul Manecei, a carei construire
va fi intr’un viitor mai mult sau mai putin apropiat.
S’a pus intrebarea; pod sau canal? — Multi ingineri au propus
construirea unui tunel, ca mai usor de sapat; altii au propus o
solutie dubla.
Primele proiecte ale podului peste canalul Manecii, nu puteau
fi luate in consideratie, pentruca este imposibil sa faci fundatii cu
ajutorul unui cheson ce coboara pana la o adancime de 51 de metri

23 *
356 E N C IC L O P E D IA I N V E N flU N IL O R T E IIN IC E

in mare. Dela 30 m va fi nevoie de a impune lucratorilor sa lucreze

In chesoane cu o presiune superioara de 3 atmosfere care poate
deveni chiar 5 atmosfere, la adancimi mai mari. In acest scop
s’au imaginat autoplutitoarele, cari permit un acelasi lucru fara
niciun pericol si la o adancime mult superioara.
Aparatul poate fi comparat cu un fel de compresor rulou.
Rotile sunt in adevar niste cilindri in fonta comandati electric
din interiorul unei cabine, pusa in contact cu aerul exterior prin

ni§te tevi, pe unde ocupantii pot respira si de unde pot asigura

manevrele de coborire, de ridicare si de directie si pentru punerea
la loc a blocurilor sau a betonului. Astfel, pilele podului gigantic,
pot fi construite economic si rapid. Dar in loc sa fie construite
dintr’un masiv de zidarie compacts, ele pot fi formate din cilindri
enormi captusiti cu beton, ridicandu-se dela solul submarin, pana
la nivelul celor mai mari ape ale marii.
In aceste conditiuni, fiecare pila cu putul sau cilindric, cu o
etansitate absoluta, pot fi utilizate pentru a patrunde in solul
submarin, atingandu-se astfel nivelul presupus al galeriilor viitoare.
 A P L IC A T II T E IIN IC E — T U N E L SU B M A R IN 357

La acest nivel vor fi sapate mai multe sondaje orizontale de recu-

noastere in directiunea pilelor vecine; ele permit sa asigure omo-
genitatea si rezistenta cretei inainte de a efeotua constructia tune­
lului de exploatare.
Proiectul contine stabilirea a doua tunele, fara obligatia de a fi
construite simultan. Daca s’ar acorda tunelului un diametru de
9 m ar fi posibil sa se instaleze in partea sa superioara, o linie
ferata dubla suspendata (fig. 220), parcursa de vagoane electrice

Fig. 219. — Sectiune transversals a podului in dreptul unui pilon

cari s’ar putea deplasa cu o viteza de 300—400 km pe ora. In

aceste conditiuni, distanta intre cele doua capitale, engleza si cea
franceza, ar fi strabatuta in tr’o ora.
Soseaua tunelului stabilita sub aceasta linie ferata electrica,
va fi rezervata circulatiei automobilelor.
Constructia podului. Peste fiecare pila a podului se va fixa
un pilon din zabrele de otel. Tablierul Ara fi ridicat suficient pe
deasupra valurilor, pentru a asigura trecerea celor mai inalte
corabii. El va fi prevazut cu contravanturi puternice pentru
asigurarea stabilitatii transversale si cu doua cabluri de suspen-
 ■

358 E N C Y C L O P E D IA IN V E N flU N IL O R T E H N 1C E

siune intre piloni, cari vor permite toate comoditatile de executie

gradata, a realizarii grinzilor de suspensiune catenara a elementelor,
sub forma sa rigida. Suprafata tablierului va fi in intregime con-
sacrata circulatiei publice sub toate formele.
Distanta intre pile este stability la 1000 m una de alta.
Cautarea si recuperarea comorilor scufundate. Disparitia vapoa-
relor inecate cu documente de pret si cantitati enorme de aur, au
facut pe cercetatori sa inventeze diferite masini ingenioase, pentru
recuperarea acestor comori.
Se stie ca scafandrii nu pot lucra, decat pana la o adancime limi-
tata, astfel ca a trebuit
sa se imagineze aparate
/ L i h i 6 Ae -tension
bazate pe acelas princi-
Llemente Suspensionc piu ca si submarinele.
( nactoarc- Aceste aparate trebue
sa prezinte o siguranta
suficienta pentru ca sa
lucreze (pe principiul lui
Pascal) §i sa realizeze o
pompare suficienta, asu-
pra navei ce trebue cu-
leasa, pentru a o scoate
dela fund pe principiul
Vagon suspendat ^ lui Arhimede.
Fig. 220 Unul din cele mai bune
aparate, este aparatul
inginerului american Reno, directorul Soc. de salvare din New-York.
Sistemul complet cuprinde:
1. Un vapor de salvare care ancoreaza deasupra epavei. El
poarta aparatele si poseda in plus un ponton pe care e montata
o niacara cu vapori, pentru coborirea si ridicarea aparatelor in
interiorul apei.
2. Un tanc submarin.
3. Niste rezervoare cilinclrice prevazute cu carlige, cari se agata
in gaurile de pe latura epavei, intr’un numar suficient pentru a o
ridica.
Fig. 222 reprezinta un tanc submarin, capabil de a se misca
pe asperitatile fundului marii, intocmai ca automobilele cu che-
 -A P L IC A ^II T E H N IC E — R E C U P E R A R E A C O M O R IL O R SC U FU N D A TE 359

I *« j r r . • - . j.v - . <» - ->.• *i x;r-*H/.v.ni»rn vi

A •/r l g n e t a p c n t r u a d e t a s p Wf*.H Cobh sust ini torsi M
] dp)pb
\Ar*JAI'llitn I
A-: \t■1e/ec Um/tried
ft<f : ‘ f ij rr ea lt co l ut ie lCe of on ini incaen. d
t ‘ ••" .■ .■ ■ . \

Proectoi Jo!an <7 / 5ujod- ! 'm m m m m sml m

p€i careahsncjS. ; X Hu b l o t p e n t r u
£A
Vederej Vertical*
Subm arin
pu t a n d i
deru/ din bdlast\
luotmalam43 is3\tf*£sw*ily
5metri Telefon de
i reierva
W T eiefo n J

Bdlsst I ManometryI WM.

CU ap£ A de. Dr-ofun 2i m

-// , , X ..... ' v,

, n u b /o t cu o \1
Stic la de 40 cm
COnCmSnd lj®V‘ Jrosiwe rrogj
O x i s u b
p r e s i Uri Q
■cu~<jhie
jnjnei/rjto t
respir,itoore £ re

$ Ghijrd

A Buso/j -&
jiriic u fa p iie % ,fwmm|
p a r t i h r m feriore\ B jt e n c p e n t r u r& f
Si S u p e r i o a r e a l e j ihmmol riigt,h)u PP-'A
o p o r a t u t i/ i 4 j J S i p lu m b p<ntn
. ’• ancorst
A p a r a tu l e s te!
L O h s tr u iZ d i n Un < O i t u r n J e l i u r u
un a m estec 1 O r d m a r p o a t e ft a o r t a l
d o a lu m i n iu o l e . ^ c a f a n c / r u ?n
mter/or
lUhiCa
r e s p i r o t oar e
to n tin e un
Arttcuhtle cu Politic c a r 'tu c pen trii
b s o r b ir e a acid ,
i r e i i s l e n t a la o p r e - & s
'ui c a r b o n i c
jp S iu n e d e 2 5 d tm o < ferp i
fj2 S 0 m etrI .&

Fig. 221. — Aparat german utilizat pentru scufundarea la mari adancimi

360 ENCYCLOPED IA IN V E N ^ IU N IL O R T E H N IC E

nilles pe dunele nisipoase ale Saharei. Acesta este un fel de sub-

marin automobil, coborit in funded marii cu ajutorul macaralei.
Acolo manevreaza foarte usor, gratie unui motor electric, care

m m m m i
C lRt C S M T lS E J l
n s t L E as; t v . r . r a s

[iNmfffA. OANCMILOK-

t r o l i u a c t io n.
DC UM M O T O R ./
CMJRl ESECUTATE. Iff
[PERETE1E Uf1U!a®«;
iSBfSK HQVAPira

PER FO RA TO R!

PROECTOft

BaM aJSlE TRAcra.RiUUI'/'

ImiscaU he motor fe,- .

rUNOUL MARU

Fig. 222

primeste curentul electric necesar, printr’un cablu ce vine dela

vaporul de salvare.
Motorul electric este prevazut cu un tren de angrenaje, care
pune In miscare doua perforatoare, ce servesc pentru a gauri
carcasa epavelor marine, necesare pentru fixarea flotorilor cu aer_
 A P L IC A p iI T E H N IC E — R E C U P E R A R E A C O JIO R IL O R SGXJFUNDATE 361

Acelasi motor antreneaza un flotor paralipipedic prevazut cu

un cablu dublu, infasurat pe un troliu care face corp comun cu
aparatul si pe care il poate fixa epavelor.

VALVA RCGOUTom
A s o ii R l i MRUkUl
in ta tb O M

COlNDEhSATOR
V AI VA J
C O fiPR S SO R REOUUTOAIi
P O M p f c CO T R I G O R iF E R i c a VlOULUi
SARAttuAA

G0«ti 4 « *S? I RM| f A

i.tMtvi CmCnEiOH;

VAtVA
R tfcUU tToM U
D t P R t iu m S l
, "VALVA 5>E
PRiOonircai O
r o o y V l t et
RS6UJ. U.
(TRIGULl/t

^VALVA ‘
RtM
UTOIW
1SCMMi■
UMvui I

y E N T « L A T O R s i ' l EO A~f\j R A J
A C fu \ c K e io n u lu i• n a v f i'iin A '

PLU1AAGl.ll-.t RUT!, iVot"

C HE JOMU L ‘ 31 ATKOiftR,

Fig. 222. — Experience artificiale la 15.000 m pe pamant

In interiorul tancului, echipajul este constituit din doi oameni,.

cari corespund cu exteriorul prin ajutorul unui telefon, ale caror
fire sunt continute In interiorul cablului electric, care alimenteaza
motorul. Prin ajutorul unui reflector, ei pot vedea In fundul apei„
iar gratie telefonului pot semnala si indica trebuintele lor.
362 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

Dupa perforarea epavelor, vine o alta operatie, a fixarii flo-

torilor. Acestia sunt din tabla de fier, au dimensiunile 4 m 0 si 9 m
inaltime, continand aproape 100 m3. Ei port la partea lor inferioara
4 carlige duble manevrabile si la partea de sus, un tub pentru aer
comprimat.

CUUSA
■

'"■USS/I -
%vahf u
onni/Ar '

m m

Ptimse* *

Fig. 224

Flotorul este scoborit cu ajutorul macaralei, dupa ce mai intai

i s’a introdus apa in interior, pentru a-1 mentine in stare verticals,
si de a-1 face sa coboare. Odata ajuns la fundul Marii este dirijat
de echipajul tancului inlocul convenabil, pentru a-1 fixa de carcasa
navei prin ajutorul carligelor. Gand se crecle ca cilindrele sunt la
 A P L IC A T II T E H N IC E — E X P E R IE N C E A R T IF IC IA L E D E IN A L flM E 363

/locul lor, se avertizeaza prin telefon vaporul de salvare dela exte­

rior, pentru a pune in miscare pompele de aer comprimat, cari
.golesc apa si ocupa locul ei, ridicand totdeodata nava la suprafata.
Dupa ce misiunea a fost terminate!, tancul este ridicat si el
la suprafata.
La 15.000 m tnaliime, insa pe pamant. Actualmente toate tarile
inaintate, lucreaza pentru a avea o aviatie cat mai rapida si mai
practica.
Se stie ca pe masura ce ne ridicam mai sus de nivelul pamantului,
■aerul se rareste mai mult, astfel ca opune o mai mica rezistenta

trecerii. Bazati pe faptul acesta, s’a experimentat in F ranta la

suprafata pamantului, experiente artificiale la 15.000 m inaltime,
pentru ca fiziologistii sa-si poata da seama si sa noteze observa-
tiunile si eventualele lesinuri ale aviatorilor in timpul sborului.
Fig. 223 reprezinta rezolvarea artificiala la suprafata paman­
tului, cu o camera izolata prin straturi subtiri de pluta, unde
•o pompa producatoare de vid, provoaca depresiuni corespunzatoare
pentru toate inaltimile, iar o masina producatoare de frig raceste
in acelasi timp camera pana la 55 grade sub zero.
Acest aparat a fost instalat la aeroportul Bourget din Paris
sub directiunea Doctorului Garsaux, in vederea sborurilor in stra-
tosfera.
364 ENCYCLOPED IA IN V E N p iU N IL O R T E H N IC E

Masina care permite reproducerea gravurilor direct de pe desen.

Colonelul francez Deve a reusit sa construiasca un aparat foarte
ingenios, numit pangrafic, reprezentat in fig. 224 care permite sa
graveze cu preciziune pana la 100 de litere intr’un milimetru
patrat.
Acest aparat este compus dintr’un brat rigid prevazut la un
cap cu o piesa care poate fi: o freza, un varf de diamant, sau o-
dalta si sprijinite pe piesa de gravat.
La cealalta extremitate a bratului se afla un cursor sprijinit pe-
un pupitru, pe care este trasata inscriptia de reportat. Aproape
de piesa de gravat, bratul prezinta o culisa cu un pivot fixat pe
soclul aparatului.
Se intelege usor ca daca cursorul clescrie un arc de cere in jurul
pivotului dalta va descrie un altul mult mai mic, pe piesa de gravat.
Reductia este proportionals, celor doua distante considerate: dis-
tan ta pivot dalta si distanta pivot cursor.
Daca pupitrul ar prezenta o suprafata curba cu central in
varful de sculptat, deplasarea cursorului pe pupitru, ar lasa ne-
miscat varful aparatului. Daca pe de alta parte, pupitrul ar pre­
zenta o suprafata paralela cu aceea a pietrei de gravat, unelta de
gravat, ar reproduce in adevarata marime deplasarea cursorului
in planul figurii. Ori pupitrul este susceptibil de a lua o infinitate
de pozitiuni intre cele cloua inclinari extreme, in fiecare din aceste
pozitii deplasarea cursorului pe pupitru, va antrena totdeauna o
deplasare mai m ult sau mai putin redusa, a daltei pe piesa de
gravat. Astfel ca claca panta pupitrului este o cincime, deplasarea
cursorului in lungul acestei pante va descrie prin punctul de:
gravat, un drum de 5 ori mai mic.
Cu acest aparat un optician poate sa graveze pe sticle marca,,
sau semnatura sa si este totdeodata un auxiliar pretios pentrn
toti gravorii.
Taierea mecanica a diamantelor. Pentru taierea si lustruirea.
diamantelor, francezul Leperre a inventat un aparat, care permite
punerea in valoare a pietrelor pretioase inutilizabile, cu maxi mu I
de simetrie, reducand totdeodata si pretul de revenire al operatiei.
Cu aceasta masina taierea diamantului se face pe suprafata
interioara a unui cilindru, paralel cu axa miscarii, utilizandu-se-
astfel forta centrifugala. Pudra de diamant necesara taierii in loa
 A P L IC A T H T E H N IC E — T A IE R E A M ECAN ICA A D IA M A N TE LO R 365

:sa fie retrimisa platoului, aci adera de peretele intern al cilindrului,

permitand taierea diamantelor in orice sens si mult mai repede
<ca in metoda ordinara. Un alt avantaj foarte im portant consists
in faptul ca suprafata de taiere este paralela cu piatra tocilei. Se
reduce astfel minimul de deplasare a acestei suprafete, axa fiind

perpendiculara cu suprafata de lucru. Una din conditiile principale

la vechile masini se cerea, sa se pastreze sensul taierii diamantului.
Cu noua masina, nu mai e nevoie de a se cunoaste structura dia­
mantului, fiindca sensul taierii lui se determine automat.
Se poate astfel taia si lustrui diamante in orice sens, fara a
mai necesita invartirea cilindrului sau a prafului de diamant,
■care adera foarte mult de peretii cilindrului.
366 E N C IC L O P E D IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

Pentru a taia un diamant, 11 mentinem fixat prin ajutorul uneii

ghiare 19 (fig. 225) In godeul 18 al dopului 7 ce poseda un inel;
divizat 8. Se duce la zero sectoral 21, fixat prin surubul 25, a.
carei gradatie 23 indica incli-
narea dopului. Se pune acesta.
din urma la locul lui, introdu-
cand conul 54, In deschiderea.
conica a constructiei clestelui
26, construit mobil in raport.
cu placa fixa 27, si pe care un
clichet 55 11mentine Intr’o cres-
tatu ra a cremalierei 32. Suru­
bul reglajului 28, atinge In
anumite momente un surub al
discului 34, In timp ce un cursor-
40, poate veni sa loveasca asu-
pra contactului 41.
Masina se compune dintrV
tocila ce se Invarteste cu o-
viteza de 2000 rotatii pe minut, avand suprafata cilindrica interioara
captusita cu praf de diamant. In timpul lucrului, diamantul este-
m entinut de un cleste special si se freaca de peretele tocilei 17..
Diamantul se reazima automat de
tocila de fiecare data ce o fa$a a fost
slefuita, prin mijlocul unui electromagnet
reglat de un cursor ce da drumul curen-
tului electric. Miezul de fier al electromag-
netului, fiind asezat la circa 2 mm mai
jos, coboara dopul in care se afla fixat
diamantul. Un cursor, mentinut Intre
doua arcuri, a caror presiune poate fi
reglata prin ajutorul unui surub, indica
autom at momentul cand diamantul este
asezat In cea mai buna pozitie de taiere.
Gursorul este prevazut cu gradatii
ce permit urmarirea exacta a starii de avansare a taierii, pentru.
a se evita erorile. Fig. 227 si 228 arata un detaliu al masinei
Leperre.
 A P L IC A T II T E H N IC E — T A lE R E A MECANICA A D IA M A N T E L O R 367

0 alta masina to t atat de ingenioasa o constitue masina ameri-

cana Stern-Coleman-Diamond Machine Company, fig. 226. Aci
diamantul 3, este fixat in tr’o mutelca 4, strans de un surub in tr’un
suport-brose. Diamantul se freaca de roata polizorului 1, care
invarteste brosa 2. 0 pana traverseaza mutelca 4, patrunde in
scobitura excentrica 8, a unei brose ce poarta la varf un tam bur
gradat 11.
Capul portmutelcei 15, aluneca intr’o calauza in arc de cere
20, si poarta o imbucatura in care este insurubat un manson de
reglaj 32, gradat la margine 33. Un ax vertical auxiliar poarta
un cap 39, in care aluneca un index de punere in pozitie, care sc
poate deplasa transversal prin ajutorul unei rofi antrenata de o

cremaliera si pe care o face sa se invarteasca prin mijlocul unui

buton 43. Conducatorul circular 20 este purtat de extremitatea
inferioara a unei broi?e 45, incercuita de un manson 46, traversand
vertical peste constructia 47. Pe mansonul 46 este insurubat un
manson de reglaj cu inel 57, §i un tam bur 55 gradat in 56.
Pe masura ce tocila progreseaza, bratul 78 trece din pozitia
verticals, catre aceea pe care o ocupa in fig. de fata, iar greutatea
79, care fixeaza pozitia prin intoarcerea capului 80, apasa piatra
pe roata polizorului cu o for^a crescanda. Pe masura ce piatra se
apropie de roata amplitudinea fiecarui moment este exact masu-
rata intr’o sutirne de milimetru de araratorul 106 pe cadranul 107.
Mansonul 196, prevazut de un tam bur gradat 199, serveste
sa limiteze miscarile de dute-vino a barei 190. Roata unghiului
210 este actionata de o roata pusa in miscare de un motor electric.
368 EN CYCLOPED IA IN V E N p iU N IL O R T E H N IC E

Cinematograful in relief. Inca de mult si mai ales in ultimul

timp dupa aparitia cinematografului sonor, inventatorii au dat
o mare atentiune cinematografului in relief. Cel •care a studiat
in mod inteligent si a pus la punct aceasta remarcabila inventiune,
este inginerul roman Dumitru Daponte. Gratie lui, filmele stereo-
scopice apar in profunzine, perspective si relief, putand fi proiec-
tate cu un cinematograf ordinar.
Im portanta esentiala a acestei solutiuni, consista in a dota
imaginea cu o senzatie reala de relief si profunzime. §tim ca in
natura, to t ce este vazut de ochiul uman,
poseda 3 dimensiuni: lungime, latime si
adancime. In tr’o proiectiune ordinara,
fixa sau mobila, pot fi deosebite numai
2 dimensiuni si numai prin artificii de
culori si perspecthre, se poate obtine a
3-a dimensiune, profunzimea.
Aceasta problema din cauza enorme-
lor dificultati, a fost considerata de multi
ca nerezolvabila, pana ce compatriotul
nostru ing. Daponte, a pus-o la punct,
dupa 8 ani de experienta si sacrificiu.
Aparatele Daponte au fost experi-
mentate in Anglia in fata Royal Society
of London si Britisch Asociation for the
advancement of Science al Universitatii
Ing. Dimitrie Daponte din Liverpool.
Principiul esential al acestei inventiuni,
consista in a proiecta simultan doua imagini stereoscopice, luate
cu lentile dispuse in spatiu la o distanta convenabila. Dar stim
fiecare ca imaginile stereoscopice nu sunt identice. In proiecti-
unile ordinare, claca se proiecteaza simultan pe ecran, imaginea
din dreapta §i din stanga, nu se obtine o imagine cu efecte stere­
oscopice, ci numai o imagine clubla §i confuza.
Redand inegal lumina celor doua imagini si variind acea­
sta lumina in mod continuu in maniera de a da pe ecran o
cantitate de lumina constants si mereu egala, se obtine ime-
diat efectul celei de a treia dimensiune, prin pulsatiile undelor
luminoase.
 A P L IC A T II T E H N IC E — C IN E M A T O G R A F U L IN R E L I E F 369

Practic inventiunea este aplicata in tr’o metoda relativ simpla

totdeodata ingenioasa. Vom vedea mai jos cum inventatorul
•a putut produce fenomenul de pulsatie a undelor luminoase cu
■ajutorul discurilor sale pulsatorii, cari i-au permis sa obtina
■filme stereoscopice cu o claritate remarcabila, fara ca sa osteneasca
•ochii spectatorilor.
In ceea ce priveste cinematografierea filmelor in relief trebue
;sa stim, ca toate aparatele actuale de stereoscopie au luat ca baza
am spatiu intre obiective, egal cu distanta ochilor, care este apro-
mixativa de 7 cm. Astfel,
•cand se priveste un obi-
•ect care se gaseste foarte
■aproape de ocbi, acestia
■se forteaza sa devina con-
vergenti; daca din con-
bra, se priveste dela o
•distanta departata, ochii
■au tendinta contrarie,
■cautand sa imbratiseze
■tot orizontul. Toate aceste
Inregistrari sunt luate in
•consideratie in cazul ste­
reoscopic, astfel ca apa-
ratul Daponte este pre-
vazut cu un dispozitiv Fig. 230.—-Disc pulsator compensator ‘:
•ce permite ajustarea dis-
tantei necesare intre obiectivele luarii de vederi. 1!
In practica pentru comoditatea operatorului, dispozitivul de
•distanta este legat cu mecanismul de pus la punct in asa mod,
•ca in momentul precis unde punerea la punct se face pentru o
■anumita distanta, ecartamentul celor doua obiective se face auto­
mat, lucru de o importanta capitala, pentru a se obtine un relief
sfoarte clar, oricare ar fi distanta care separa obiectul de obictive.
Fig. 231 arata cum imaginile stereoscopice sunt transpuse
pe filmul pozitiv in dimensiuni normale. Acest film G, contine
toate imaginile in relief, plus gradul de pulsatii cerute, in asa fel
■ca negativul poate fi reprezentat prin ajutorul unui proiector
•oarecare.

24
370 ENCYCLOPED IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

A, reprezinta lampile electrice pentru impresiune; B , lentile

condensatoare de lumina; C, discuri pulsatoare compensatoare
ce se invartesc In sens invers; D, filme negative juxtapuse (ima­
gine dreapta si de stanga); E, ecran divizor; F, lentile (obiective),
cari fac sa coincida imaginile cu pulsatiile; G, film pozitiv prin­
cipal, antrenat in sincronism cu filmele stereoscopice negative D.
Dam cateva detalii relative la pulsatiile luminoase in sine.
Trebue sa mentionam, ca rolul pulsatorului este foarte delicate
caci are atributia sa modifice intensitatea undelor luminoase prin
trecerea celor doua imagini stereoscopice si sa compenseze aceasta
lumina, adica sa armonizeze jocul razelor, pentru a impiedeca
efectul deintunecare si de confuzie. Pentru a evita acest neajuns,

Fig. 231

pulsatile acestor unde de lumina compensate si armonice, nu pot

fi lasate la intamplare, caci rezultatul stereoscopic pe ecran,.
depinde in intregime de rigoarea cu care au fost respectate legile-
particulare, cari conduc aceste pulsatii si cari sunt:
1. Maximul de opacitate al discului pulsator, care in fond
conduce profunzimea acestor fenomene luminoase, trebue sa fie
de un anumit grad, destul de critic de obtinut.
2. Relatia intre maximul §i minimul de opacitate determinate
odata exact, trebue sa fie respectata.
3. Finetea pulsatiei dicteaza in majoritate de claritate si per-
fectiunea proiectiunii stereoscopice.
4. Pulsatia trebue mai ales sa fie mentinuta la o anumita
frecventa, deoarece sub si deasupra acesteia, imaginea pe ecran
devine vaporoasa sau mediocra.
 A P L IC A 'fll T E H N IC E — C IN E M A T O G R A FU L IN R E L IE F 371

5. In fine, trebue sa fie mentinutS, o perfects compensatie

a undelor luminoase, deoarece fSrS aceasta se riscS de a avea
din timp in timp unde intunecoase prin ecran, de unde, se cere
necesitatea de a avea un
disc pulsator cat mai per­
fect posibil, fiindca tot se-
cretul inventiunii Daponte
consists in aceasta.
Mai trebue retinut ca
pulsatiile celor douS imagini,
sS nu aibS nici alternate,
nici vibratii, respectandu-se
legile de mai sus la luarea
de vederi stereoscopice. Fil-
mele contin imagini de
dreapta si de stanga. Ele
sunt apoi dispuse in tr’un
dispozitiv special, care face
sa coincidS imaginile celor
douS pelicule pe un singur
film pozitiv.
Prin ajutorul mijlocului
reprezentat in fig. 231 un-
dele luminoase, lumineazS
cele douS imagini si in timpul
impresiunii, suferS pulsatiile
in maniera descrisS mai sus.
Filmul principal obtinut este
de dimensiuni normale si
contine in sine toate ele-
mentele stereoscopice dorite.
Fotografia aeriana. In
timpul §i mai ales dupS Fig. 232. — Pulsograful Daponte
razboiu, inventatorii au lu-
crat foarte mult, pentru fotografierea aeriana, reusind sS creeze
aparate fotografice foarte perfectionate.
Unul dintre cele mai noui aparate (inventiune germanS) il
redSm mai jos:

24 *
372 ENCY CLO PED IA I N V E N flU N IL O R T E IIN IC E

Este un aparat, cu un foarte mare camp de vedere, care da

fotografii pe o foarte mica scara (a suta miime) si cu un rezultat
excelent.
Pentru a ne face o idee mai precisa, amintim numai ca aceste
aparate permit sa se fotografieze printr’un simplu declic, un
teren intins de 30 km X 30 km. Sunt prevazute cu toate perfec-
tiunile tehnicei moderne, putand fotografia peste 500 de vederi
pe un singur film in mod automat, dela 5.000 la 6.000 m inaltime

Fig. 233

si cantarind numai 50 kg. Aparatul contine 13 obiective, cores-

punzand cu 13 camere negre, clintre cari 4 mici, servesc pentru
notat pe fiecare cliseu un numar de ordine, ora, inaltimea,
inclinarea axului aparatului fotografic si fotografierea bulei de
nivel, fig. 233. Celelalte 9 obiective asemanatoare, sunt dispuse
unul in centru si 8 in forma de octogon, iar 8 prisme cu
dubla reflectie sunt asezate in fata obiectivelor exterioare,
permitand sa se ia vederi foarte oblice in raport cu obiectivul
central.
 A P L IC A T II T E H N IC E — F O T O G R A F IA AERIA N A . 373

Lungimea focarului comun este numai de 5 cm 35, este o cifra

pana acum neatinsa de alti constructori. Pelicula de impresionat
este foarte fina si ultra sensibila. Campul total at'.nge 140, asa ca
se pot ob^ine fotografii oblice, cari pot atinge puncte la o depar-
tare de 250 km. Gum obiectivele sunt aci in dimensiuni foarte
reduse, se poate simplifica obturafia si creste timpul pozei.
In Franta ca si in America s’au facut probe de masurarea
campului aparatelor, prin suprapunerea a 3 sau 4 camere ase-

Fig. 234

manatoare, dar aci solutia este pusa extrem de ingenios, prin cau-
tarea simultana a unor foarte mari campuri si pe o foarte mica
scara, gratie utilizarii de microfocare.
Pe un singur film se poate obtine o fasie de teren de 12.000
km X 30, ceea ce intrece imaginatia. Nu trebue sa ne mire daca.
acest aparat va starni intr’un viitor mai mult sau mai putin apropiat,
o veritabila revolutie in arta cartografica aeriana. Acest aparat
este susceptibil astazi sa fie intrebuintat in recunoa§teri militare,
374 E N C IC L O P E D IA IN V E N flU N IL O R T E H N IC E

de a releva cu rapiditate tari si terenuri noui necunoscute sau

neloouite, etc., etc.
Va exista oare posibilitatea calatoriilor in spafturile interplane-
tare? Este mai mult de un secol de cand s’au facut primele ten­
tative de propulsiune prin rachete, adica prin motori cu reactiune
directa, utilizand in mod practic combustiunea prafului de pu§ca
si in prezent benzina, alcoolul etc.
In 1928, comitetul aeronautic din Paris, a constituit un fond
pentru a recompensa pe cercetatorii cari contribue la rezolvarea
problemei puse: putem
calatoriin spatiilecere^ti ?
0 astfel de problema
este susceptibila de a in-
venta lucrari interesante
stiintifice, pentruca se
atinge o tehnica diversa
ca: motoare cu reactiune,
balistica, aparate cu ra­
chete, studii atmosferice
la inatyimi mari etc.
Aceasta problema fiind
foarte captivanta, a facut
Fig. 235. — Ap. de redresarea i^i obti- ca o serie de inventatori
nerea fotografiei de ansamblu de frunte, sa lucreze la
realizarea ei. In Statele-
Unite notam pe prof. ing. Goddard, subventionat de Amiralitatea
americana; in Germania pe prof. Herman Oberth, care a realizat
remarcabile lucrari in aceasta directie si a luat premiul constituit
de francezi pe anul 1928. In Franta eminentul ing. Robert Esnault-
Peltrie, a publicat in domeniul astronautic, teorii si calcule speciale,
pentru navigarea in spatiile interplanetare a vagoanelor-rachete.
De sigur in tr’un viitor apropiat vom avea avioane rachete, cari
vor circula in stratosfera, reducand timpul si marind distanta.
Astazi mintea indrazneata a omului, cauta sa atinga probleme noi,
planuind calatoria vagoanelor rachete prin vidul interplanetar.
Racheta conceputa de inventatori, reprezinta motorul cu reac-
^.iune ideala, care fara niciun intermediar, transforma energia
gazului ars in mi§carea mobilului.
 A P L IC A T II T E H N IC E — A V IO A N E ASTRONAUTXCE 375

Daca am putea intretine combustiunea in tr’un astfel de motor

un timp suficient de lung, este evident ca traiectoria realizata
ar atinge tin ta dorita si odata atinsa in vidul sideral, racheta ar
castiga viteza, deoarece nu
ar mai avea de invins rezis-
tenta aerului.
Atunci cand ea va atinge
11.800 m pe secunda, ra­
cheta proiectil si-ar continua
•drumul in virtutea inertiei.
Liberata de atractia paman-
tului, ea nu ar mai fi decat
un satelit al soarelui, astfel
ca daca noi am putea sa-i
imprimam o viteza de 41
km pe secunda, vagonul ar
putea fi liberat, chiar de
puterea gravitatii solare si
•atunci intregul univers, ar
fi deschis pentru exploratia
lui. Yehiculul ceresc astfel
•conceput, ar putea fi dirijat
■de ocupantii sai, prin sim-
pla deviare a proiectiei ga-
:zelor propulsoare.
In 1912 cand ing. Esna-
ult-Peltrie a propus aceasta
problema la Societatea fran-
•ceza de fizica, aproape ni-
meni nu 1-a luat in serios,
•chiar in fata calculelor pur
teoretice, afara de ca^iva din
s tr a in a ta te , c a ri fa c e a u si ei Fig. 236
•cercetari in a c e a s ta d ire ctie .
In America chiar in acelasi an, prof. Robert Goddard dela
Universitatea din Princeton, facea experiente destinate explo-
ratiunii atmosferice. El a conceput trimiterea unei rachete proiec­
til la Luna, incarcata cu praf de magneziu, pentru a fi vazuta
376 ENCYCLOPED IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

usor de pe pam ant cu un telescop, atunci cand ar ajunge la desti-

natie si ar lua foe magneziul.
Explosivul imaginat de prof. Goddard pentru incarcarea rache-
tei proiectil, este un amestec de fulmicoton §i clorat de potasiu.
Viteza de expansiune a gazului a fost calculate la 2.500 m pe sec-
si aceasta viteza constitue factorul fundamental al miscarii proiec-
tilului, caci cu cat ea va fi mai mare, cu atat va avea o acceleratie-
mai importanta. Ing. Goddard, a mai calculat cantitatea nece-
sara de explosiv pentru un proiectil de 1 kg pe distanta Pamant-
Luna si a gasit ca este*
nevoie de 600 k g ; in con-
secinta pentru a expedia
un vagon pe aceeasi dis­
tanta, ne trebue 600 tone
de explosiv §i o viteza
de 11.800 m pe secunda.,
In Germania profeso-
rul Oberth, a realizat
un progres remarcabil in
problema astronautica..
El a remarcat impreuna
cu ceilalti tehnicieni, ca
marele obstacol al con-
strucliei motorului cu
reactiune oxidrica, consta
in temperatura extrem
Fig. 237. — Racheta cu aripi construitS de ridicata, care dom-
de savantul american Dr. Lyon neste in camera de com-^
bustiune si daca nu vrem
sa se topeasca materialul, trebue sa scadem aceasta temperatura.
De remarcat este ca el a rausit sa scada temperatura, facand
totdeodata sa creasca viteza pana la 4.200 m/sec.
Schema din fig. 239, reprezinta o racheta cu exploratie pentru
cele mai inalte straturi atmosferice, compusa din 2 rachete impreu-
nate telescopic. Cand racheta cu alcool prevazuta cu aripioare
a term inat combustibilul de ars, se deschide obloanele §i lasa sa
treaca mai cleparte racheta oxhidrica sau proiectilul definitiv. Fig.
236, reprezinta o experienta cu o racheta Tilling, care sosita la
 A P L IC A T II T E H N IC E — A V IO A N E A S T R O N A U T IC S 377

capatul traiectoriei, face ca aripele sa se inchida, iar ea aterizeaza

in vrile spre pamant.
In F ranta a aparut propulsorul-trompa al lui Melot, a carui
originalitate consta, ca gazul de evacuare aspira mari cantitati
de aer prin niste ferestre rotunde situate pe o teava, in acelasi
fel ca si la trompele cu vapori, marindu-se astfel masa gazului
ce iese din tub si scazand in acelasi timp viteza de esire.
Constructia acestor motori este posibila fara mari dificultati
§i lasa sa se intrevada posibilitati nebanuite, mai ales ca ace^ti

Fig. 238. — Macheta unui avion propulsor prin 86

rachete construita in America

motori nu pot fi utilizati cu succes, decat la sboruri cu foarte mari

viteze.
Probele prof. Goddard cu rachete au avut succese foarte m ari;
astfel la experientele dela Auburn, o racheta a putut purta cu ea
un aparat fotografic si un barometru cu care a inregistrat rezul-
tate importante. Randamentul acestor rachete construite din
otel foarte fin si rezistent, intrece cu 20 de ori mai mult, randa­
mentul termic al rachetelor normale. Probele de functionarea
rachetelor au fost studiate cu ajutorul pendulului balistic.
Confortul §i condi\ionarea aerului. Americanii cari posed o
treapta mai ridicata a grijii confortului, au procedat la experience
 378 ENCYCLOPED IA IN V E N T IU N IL O R T E IIN IC E

importante, pentru a determina influenta relativa a celor 5 factori

(temperatura, viteza, umiditate
si puritatea aerului cu proporfiile
de oxigen si acid carbonic).
Rezultatul a fost ca incalzirile
centrale prin radiatori, asa cum
s’a generalizat in ultimii 30 de
ani, nu corespunde exact cu exi-
gentele confortului.
Sistemul de incalzire §i de ven-
tilatie simultane, care realizeaza
conclitiunile optime de tempera­
tura, viteza si umiditatea aerului,
a fost denumit pe scurt « condi-
tionarea aerului».
Conditionarea atmosferei loca-
lurilor de a crea un climat arti­
ficial, trebue sa corespunda celor
5 valori specificate mai sus.
Acest sistem consists dintr’o
circulatie de aer in circuit inchis,
circuit in care aerul este deodata
incalzit, umiditat, filtrat si spa-
lat, reinoit fara curenti de aer.
Pe schema din fig. 241 se poate
urmari procesul principiului con-
ditionarii aerului si anume:
a) Ventilatorul aspira aerul
viciat, provenit din localuri, deser-
vit in proportia 75 —100 si de
aerul proaspat ce vine de afara in
proportia de 25—100. Acest ven­
tilator impinge aerul in aparatul
conditionator.
b) Conditionatorul se com-
pune d in : un filtru, un umidifica-
tor cu apa pulverizata sub presi-
une, un deflegmator §i dintr’un serpentin de incalzire, alimentat
 A P L IC A T II T E H N IC E — C O N D IT IO N A R E A A E R U L U I 379

de o caldare de vapori. In vara, sau in |.arile cu climat cald, acest

serpentin de incalzire este inlocuit printr’un serpentin de racire,
parcurs de o saramura.
c) Reteaua circuitului este constituita din tuburi pentru dis-
tributia aerului proaspat in localuri si intoarcerea aerului viciat
in camera climatoriala.
d) Din guri de sosire a aerului proaspat, asezate in punctele
inalte ale localurilor §i din guri de plecare a aerului viciat in
punctele joase. Ansamblul constitue un circuit inchis, care circula
din localuri la climatizator, apoi catre conditionator pentru a fi
iregenerat.

Fig. 240

Pentru ca o instalatie de conditionare a aerului sa corespunda

■cerintelor tehnicei moderne, trebue sa fie automata si reglabila.
Instalatia trebue sa fie prevazuta pentru un climat determinat.
Temperatura va fi reglata printr’un term ostat de apartament,
■actionat de stavilare motorizate pe colectori de vapori.
Umiditatea relativa a aerului conditionat, va putea fi reglata
printr’un humidostat, oprind umidificarea la o tinuta determinate
de mai inainte si reglata dupa vointa.
In fine, se poate actiona la distanta debitul ventilatorului,
in asa fel de a se putea obtine viteza aerului dorit. Este de remar-
■cat ca pentru sezonul cald, sistemele de conditionare sunt in gene­
ral completate prin mijloace de racire a aerului, substituind
380 ENCYCLOPED IA IN V E N T IU N IL O B T E H N IC E

autom at incalzitul utilizat pe timpul rece. De api se poate vedea.

ca conditionarea aerului revine la vechiul sistem de incalzire-
prin aer, care a fost parasit din cauza multiplelor sale inconve-
niente si al randamentului scazut.
Adesea in multe domenii stiintifice, vechile principii sunt azi
studiate, perfectionate si repuse apoi in practica. Acest sistem.

combinat, al incalzitului cu al ventilatiei, reprezinta fara indoiala

o perfec^iune, insa nu a luat un mare avant din cauza pretuluii
ridicat al instalatiei.
0 metoda ra\ionald pentru recrutarea si formarea bunilor condu-
catori de tramvaie. Gratie progresului stiintific din ultimul timp,,
astazi se obtine pe baze .stiintifice, selectionarea personalului
-A P L IC A 'piI T E H N IC E —S E L E C T IO N A R E A C O N D U C A T O R ILO R D E TRA M V A E 381

■conducator la tramvaie. Acei cari candideaza la aceasta meserie,

sunt supusi unui examen de wattmen, destinat atat pentru selec-
tionarea lor, cat pentru formarea profesionala a lor.
Aparatele sunt In numar de 5 si sunt grupate In jurul unui
organ central numit inregistrator. Acest inregistrator (fig. 242 §i
243) este actionat de un motor electric cu o viteza constants, care
antreneaza o fasie de hartie lunga de 8 m. In lungul axului se afla
2 semnale Deprez, unui langa altul si 2 capsule Marey.

Fig. 242

Inregistrarea este realizata prin mijlocul unor varfuri de creioane

de anilina, cari permit o inscriptie precisa. Semnalul Deprez este
legat cu un metronom cu o bataie de o zecime de secunda
Pentru studiul timpului reactiunii profesionale se cer mai
:multe lucruri:
1. De a face sa se nasca excitatii diverse (optice si acustice)
:in raport cu subiectul de examinat.
2. De a cunoaste de fiecare data, momentul riguros exact
•cand a fost declansat. In acest scop s’a instalat intr’o sala vasta
>un anumit numar de semnale, prezentate fie sub forma de grupe
382 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

de lampi, fie sub forme transparente sau sub forme de signale

acustice (klacson, clopot de alarma, fluier).
Un semnal de aproape, necesita o manevra de oprire foarte
rapida, un semnal mai indepartat permite o manevra mult mai
inceata.
Fig. 243 arata schema dispozitivului inregistrator electro-
mecanic, A indica metronomul cu contact electric; D, dispozitiv
electromagnetic de inregistrarea semnalelor; E , cilindrul inregi­

strator; F, cilindrul intrerupator; G, semnal; M , contacte; XX,

crestele cilindrului F.
Pentru a permite deelansarea automata a acestor semnale
s’a dispus pe aceeasi axa a inregistratorului E, un cilindru intre­
rupator F, purtand ca si cilindrul unei cutii muzicale, niste creste
X, cari in momentul cand tree pe sub contactul M, il ridica pe
acesta din urma. Rezulta ca plecand din acest moment curentul,
care nu trece decat prin metronomul A, pentru a reveni direct
la sursa, trece acum odata prin metronomul A , §i odata prin
semnalul Deprez D. Indata ce rotatia a rupt din nou contactul
M, curentul inceteaza de a trece odata prin semnalul electro­
 A P L IC A T II T E H N IC E — PO M PA F A R A S U P A P E 383

magnetic D, si aparatul de excitatie G, isi reia primul curs. Din

acest dispozitiv rezulta:
1. Ca aparitia semnalelor de excitatie se face in mod automat
si este realizata de atatea ori ce se cere si fara ordine.
2. Ca in momentul exact cand contactul M, a fost restabilit,
semnalul de excitatie G se declanseaza, iar semnalul electro­
magnetic D incepe sa inregistreze oscilatiile metronomului. Astfel
ca se poate citi pe hartie momentul aparitiei semnalului de exci­
tatie, putandu-se avea o scara a timpului pentru a se masura
§i raspunsurile.
Pentru a masura raspunsul, trebue sa putem masura deodata
momentul cand ele incep. Pentru aceasta s’au asezat pe fiecare
din axele organelor trasurii motrice un dispozitiv inregistrator.
Perpendicular cu axul se afla asezat in B , o cama al carei ocol
este usor excentric. Pe masura ce rotatia manivelei progreseaza,
aceasta cama comprima progresiv o capsula pneumatica C, a carei
fata este facuta dintr’o membrana de cauciuc.
Variatiile volumului acestei capsule sunt transmise printr’o
conducta pana la capsula Marey D, care le reproduce minutios
si fidel, variatiile volumului capsulei, Inscrise mai departe in acelasi
timp de varful inregistrator. Din aceste semne se poate usor recu-
noaste miscarile manivelei si a ocolului camei B, astfel ca dintr’o
privire aruncata pe graficul inregistrator, oricine isi poate da seama
cum candidatul a raspuns la excitatia produsa de semnalul optic
sau acustic.
Pompa fara supape. 0 pompa care se aplica atat la lichide
cat §i la pomp area aerului, este pompa quadruplex, descrisa
mai jos.
Pompa se compune dintr’un corp de pompa, dintr’un distri­
b u to r, din doua cadre si doua falci. Func^ioneaza perfect, fie cand
corpul ramane fix si arborele distributor se invftrteste, fie cand
acesta din urma ramane imobil si corpul se invarteste.
Desenele din fig. 244 arata diversele faze ale functionarii. Dis-
tribuitorul este constituit dintr’un ax gol cu partea din mijloc
in forma excentrica. Gele doua parti tubulare ale acestei axe sunt
separate printr’o inchidere mediana oblica. Un tub serveste pentru
aspiratie, celalalt pentru impingere. Ea se destupa in partea dis-
tribuitorului formand excentricul.
384 EN CYCLOPED IA IN V E N flU N IL O R T E H N IC E

Gadrul interior, alizat pe diametral exoentricului si gaurit pe

cele 4 fete, ii asigura exoentricului o distribute perfecta. Acesta
se deplaseaza in interiorul cadrului exterior, care n’are decat
doua deschideri servind alternativ la aspirate si la Impingere.
Cand sub apasarea rotativa a excentricului, cadrul interior se
misca orizontal, el antreneaza cadrul exterior pentru a se
deplasa vertical.
Astfel, diferitele camere constitute din spatide existente intre
cadre, tind sa creasca succesiv §i apoi sa descreasca. Cand se ma-
reste capacitatea lor, se rea-
lizeaza un vid §i cum in
acel moment, gratie deschi-
derilor cadrelor, cama vizata
este in comunicatie cu tu-
bul de aspiratie, lichidul
este chemat catre centrul
pompei. Mic§orarea capaci-
tatii asigura compresia si
lichidul se gaseste gonit
prin tubul de refulare.
Astfel, fara niciun fel de
supape, gratie ciclului com-
plet care are loc intr’o
invartitura si marei regilla-
ritati a succesiunilor mis-
5 6 carilor, aspiratide si impin-
Fig. 244 gerile sunt continue.
Pe principiul acesta se
construesc pompe, cari dau un debit variind intre 300 la 73 mii
litri pe ora; compresoare de aer pana la 12 kg §i aspiratoare cu
care se obtine un vid p&na la 720 mm.
Aceasta pompa se poate intrebuinta la transvasarea lichidelor,
la umflarea cauciucurilor si la alimentarea motoarelor de aviatie
la inaltimi mari pentru a compensa depresiunea atmosferica.
Randamentul foarte ridicat al acestor pompe, face ca pompa
sa aiba multe intrebuintari, mai ales pentru consumatia mica
de energie. Intre alte avantaje avand admisia prin centra, permite
viteze mari, fara ca forta centrifugala sa-i micsoreze randamentul.
 A P L IC A T II T E H N IC E — PO M PA P E N T R U P U ^ U R ! ADA N C I 385

Pompa de apa pentru puturi adanci. Pompatul apei din puturile

adanci, adica cele care tree de 8 m profunzime, prezinta mari difi-
cultati.
0 prima solutie de realizare, consta
in a a§eza pompa in imediata apro-
piere a nivelului apei si comandata
de o masina motrica asezata la ni-
velul pamantului. Aceasta solutie insa
este in general costisitoare si in plus
nici nu da un randament mecanic
suficient.
Un nou sistem superior celor
anterioare, este sistemul Jeumont,
cu pompa si motorul introduse in
interiorul lichidului. Poate ca la
prima vedere pare paradoxal sa vezi
un motor electric, invartindu-se in
apa in mod constant si durabil.
Este adevarat, problema a fost grea,
insa a fost rezolvata in mod ele­
gant, printr’un motor cu curent alter-
nativ in scurt circuit, izoland statorul
motorului si bobinajele de contactul
apei.
Fig. 245 arata o sectiune in pompa
Jeumond. Este o pompa centrifugala
tip ordinar, cuplata direct pe arborele
motor si prezinta avantajele urma-
toare: mare simplicitate si mare usu-
rinta de instalatie, pentruca nu nece-
sita decat introducerea ei in lichid.
Imposibilitatea absoluta de desamor-
cage sau de inghet in timpul iernii.
Suprimarea tuturor organelor dela
suprafa^a, deci a tuturor constructiu-
nilor speciale.
Comanda se face printr’un simplu contact electric si se pre-
teaza la un automatism perfect.

25
384 EN CYCLOPED IA IN V E N T IU N IL O R . T E IIN IC E

Cadrul interior, alizat pe diametrul excentricului si gaurit pe

cele 4 fete, ii asigurS excentricului o distributee perfects. Acesta
se deplaseazS in interiorul cadrului exterior, care n’are decat
doua deschideri servind alternativ la aspiratie si la impingere.
Cand sub apSsarea rotativS a excentricului, cadrul interior se
mii-ica orizontal, el antreneazS cadrul exterior pentru a se
deplasa vertical.
Astfel, diferitele camere constituite din spatiile existente intre
cadre, tind sa creasca succesiv si apoi sa descreascS. Cand se ma-
reste capacitatea lor, se rea-
lizeazS un vid §i cum in
acel moment, gratie deschi-
derilor cadrelor, cama vizata
este in comunicatie cu tu-
bul de aspiratie, lichidul
este chemat cStre centrul
pompei. Micsorarea capaci-
tStii asigura compresia si
lichidul se gaseste gonit
prin tubul de refulare.
Astfel, fara niciun fel de
supape, gratie ciclului com-
plet care are loc intr’o
invartitura si marei regilla-
ritau a succesiunilor mis-
5 6 carilor, aspiratiile si impin-
Fig. 244 gerile sunt continue.
Pe principiul acesta se
construesc pompe, cari dau un debit variind intre 300 la 73 mii
litri pe ora; compresoare de aer pana la 12 kg si aspiratoare cu
care se obtine un vid pana la 720 mm.
Aceasta pompa se poate intrebuinta la transvasarea lichidelor,
la umflarea cauciucurilor si la alimentarea motoarelor de aviatie
la inaltimi mari pentru a compensa depresiunea atmosferica.
Randamentul foarte ridicat al acestor pompe, face ca pompa
sa aiba multe intrebuintari, mai ales pentru consumatia mica
de energie. Intre alte avantaje avand admisia prin centra, permite
viteze mari, fara ca forta centrifugals sS-i micsoreze randamentul.
 A P L IC A T H T E H N IC E — PO M PA P E N T R U P U T U R I ADA N C I 385

Pompa de apd pentru puturi adanci. Pompatul apei din puturile

adanci, adica cele care tree de 8 m profunzime, prezinta mari difi-
cultati.
0 prima solutie de realizare, consta
in a aseza pompa in imediata apro-
piere a nivelului apei §i comandata
de o masina motrica asezata la ni-
velul pamantului. Aceasta solutie insa
este in general costisitoare si in plus
nici nu da un randament mecanic
suficient.
Un nou sistem superior celor
anterioare, este sistemul Jeumont,
cu pompa si motorul introduse in
interiorul lichidului. Poate ca la
prima vedere pare paradoxal sa vezi
un motor electric, invartindu-se in
apa in mod constant §i durabil.
Este adevarat, problema a fost grea,
insa a fost rezolvata in mod ele­
gant, printr’un motor cu curent alter-
nativ in scurt circuit, izoland statorul
motorului si bobinajele de contactul
apei.
Fig. 245 arata o sectiune in pompa
Jeumond. Este o pompa centrifugala
tip ordinar, cuplata direct pe arborele
motor si prezinta avantajele urma-
toare: mare simplicitate si mare usu-
rinta de instalatie, pentruca nu nece-
sita decat introducerea ei in lichid.
Imposibilitatea absoluta de desamor-
cage sau de inghet in timpul iernii.
Suprimarea tuturor organelor dela
Fig. 245
suprafata, deci a tuturor constructiu-
nilor speciale.
Comanda se face printr’un simplu contact electric si se pre-
teaza la un automatism perfect.

25
386 EN CYCLOPED IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

Randamentul este excelent si absolut identic cu al unui grup

dela suprafata, de acelasi debit.
Aparat respirator pentru a usura innotarea. Invatatul innotului
a fost totdeauna penibil, din cauza impiedecarii aerului de catre
apa care vine prin gura, odata cu aspiratia aerului.
Pentru a remedia acest inconvenient si pentru a innota in orice-
pozitie, fie la suprafata apei sau chiar in interiorul apei, un fran-
cez Reynier a inventat un aparat foarte practic si totdeodata
ingenios, reprezentat in fig. 246 care are forma unei rate, dar este-
evident ca i se poate varia forma dupa vointa.
Aparatul este compus dintr’un rezervor de aer flotant pe apa
si echilibrat printr’o greutate la partea inferioara. 0 supapa S,.
ii permite golirea rezervorului,
atunci cand ar patrunde apa in
interior. Rezervorul este preva-
zut cu un tub flexibil P, care
are la capat o imbucatura ce se
introduce in gura innotatorului.
Partea superioara a aparatului
este prevazuta cu un numar de
gauri capilare A, prin care pa­
trunde aerul de afara la fiecare
aspiratie. Se intelege ca pe mare,
din cauza valurilor, cateva picaturi
de apa patrund pringaurile de sus.
Pentru a evita ca aceasta apa sa nu ne vina in gura, inventa-
torul a prevazut o despartitura C, astfel ca aerul care trece prin
tubul D, este debarasat de toata apa.
Aparatul este completat printr’o pensa de nas, care impiedeca
complect aspiratia prin acest organ.
Cronometrul sideral. In navigatie, pe apa sau in aer, navigatorul
poate sa-si fixeze pozitia fara sa vada pamantul, cu ajutorul unui
instrument zis sextant, dupa cateva minute de calcul. Calculul
acesta este insa obositor si poate da erori. Pentru inlaturarea ace-
stor erori, aviatorul Bazu Cantacuzino a inventat un crono-
metru sideral (Fig. 247), care inlatura riscul de greseli, aduce la
circa un sfert timpul pentru calculul unghiului orar al unui astru
si reduce la circa jum atate, timpul necesar pentru calculul total
 A P L IC A T II T E H N IC E — C R O N O M ETRU S ID E R A L 387

al punctului astronomic; iar riscurile de greseli sunt mult mai

reduse.
Astfel, printr’o simpla citire directa pe cadranul cronometru-
lui, se inlocuesc 9 calcule, inlatu-
randu-se cautarile in tabelele de
navigatie si interpolate, cari erau
necesare cu metodele de pana acum.
Acest instrument va juca un rol
im portant in aviatia militara, co-
merciala si eventual chiar in ma­
rina, acordandui-se im portanta me-
ritata.
Geamul cu sens unic. Englezul
Scherard Cowper-Coles a inventat
un nou gen de geam transparent
de o parte §i opac de partea opusa.
Avantajul acestui nou fel de geam Fig. 247
este, ca poti privi afara fara sa fii
vazut si lasa sa intre lumina de afara fara nici o dificultate.
Cu modul acesta, curiosii doritori de a vedea ce se petrece in
interior, nu pot vedea si se vad
numai in geam ca intr’o oglinda
la fel de perfects.
Fotografia din fig. 248 arata
o fereastra prevazuta cu geamuri
in sens unic, unde o curioasa in-
cearca de a privi in interior, insa
nu poate vedea decat propria sa
imagine.
Noul geam cu sens unic este
ieftin cu toate calitatile sale de
transparenta unilaterala. Se in-
trebuinteaza in reclame, pentru
»» a realiza dispozitive alternative,
Fig'. 248 transparente si reflectoare.
Se poate fabrica in toate felu-
rile de colori si inlocueste cu succes perdelele si storurile dela
ferestre.

26 *
388 ENCICLOJPED IA IN V E N p iU N IL O R T E IIN IC E

PARTEA IV

ELECTROCIIIMIE

Descompunerea lichidelor prin ajutorul curentului electric,

are numeroase intrebuintari in vieata practica si pe acest proce-
deu se bazeaza multe industrii chimice. Marele savant englez
Davy, a obtinut potasiul prin electroliza, asemenea sodiul si
lithiul, iar Bunsen a izolat magneziul, bariul, strontiul si
calciul.
Actualmente prin electroliza se albesc tesaturile de bumbac,
panza si pasta pentru facut hartie, etc, Se fabrica hipoclorite
decolorante si clorate, prin electroliza solutiei de clorura de pota­
siu si de sodiu. Se desinfecteaza apele provenite din uzine si se
purifica apa potabila. Se prepara ingrasaminte chimica prin aju­
torul azotului din aer §i se prepara metale absolut curate pentru
industrie, numite si electrolitice: ca arama, fierul, magneziul,
aluminiul, cromul, titanul, tungstenul, etc.
Gea mai insemnata aplicatie practica o avem in galvanoplastie
sau acoperirea unui corp bun conducator de electricitate printr’un
strat subtire de metal. Galvanoplastia in industrie se face in bai
m ari de lemn captusite cu tabla de plumb sau in vase de sticla
si portelan, intrebuintandu-se un curent special cu amperaj mare
si voltaj mic. Pentru argintat, aurit sau nichelat, se intrebuin-
teaza saruri de argint, de aur, sau de nichel astfel pentru argintare
se intrebuinteaza o baie continand cianura de argint si de potasiu,
iar pentru aur se intrebuinteaza o solutie cu baza de cianura de
aur si potasiu, practicata la cald (50° — 80°).
Gel mai folosit in industrie este nichelajul, si dam mai jos
felul cum se prepara o baie: punem in vasul folosit pentru baie,
dupa ce a fost bine curatat, circa 5 litri de apa, iar in tr’o oala
smaltuita turnam 4-5 litri apa, cu un kg de sare de nichel; o fier-
bem pe foe la 100 grade si pe urma o turnam peste apa din vasul
baii, dupa ce mai intai am strecurat-o printr’o panza deasa. A
doua zi se cerceteaza daca sarea s’a diolsvat si se incearca cu un
areometru, daca are densitatea de 6°— 7° Be. Se mai constata
prin hartie de turnesol daca solutia este acida sau baza. Scopul
este ca solutia sa fie neutra si pentru a o neutraliza, se adauga
 A P L IC A fX I T E H N IC E — E L E C T R O C H IM IE 389

in caz cand este baza cateva picaturi de acid sulfuric, iar cand este
acida se va introduce soda caustica disolvata sau amoniac.
Odata ce lichidul a fost verificat, se procedeaza la introducerea
pieselor pentru nichelat.
Piesa pentru nichelat se leaga cu conductorul polului negativ,
iar polul pozitiv se leaga cu o bara de nichel. Nichelajul rapid se
obtine prin electroliza la cald (catre 50 grade) cu un curent pana
la 10 amperi pe decimetru patrat, agitand lichidul printr’un
curent de aer energic si marind concentrarea baii cu sare de nichel
si prin adaugarea unei slabe cantitati de acid nitric sau nitrat
de nichel, pentru a suprima ba-
sicile de hidrogen care impiedeca
fixarea nichelului la suprafata.
Pentru a nichela in nuanta
neagra sau cenusie, se intrebuin­
teaza urmatoarea ba'e:
3,60 sulfat de nichel;
2, — » dublu de nichel si
de amonium;
1,12 » de zinc;
0,60 acid citric;
0,60 amoniac sulfo-cianura.
Acidul citric si amoniul sulfo-
cianura ca saruri secundare, au Fig. 249
proprietatea sa faca descompu-
nerea aderenta numai cand baia are o concentratie de 6° Be
si o temperature de 50 grade, cand tensiunea baii nu trece
de % volt.
Pentru a avea o depunere frumoasa neagra, se va intrebuinta
mai multi anozi de nichel, iar pentru o depunere mai cenusie, vom
intrebuinta mai multi anozi de zinc.
Ionoplastia sau galvanoplastia pe cale uscata, este un nou
procedeu care permite de a metaliza orice corp fara exceptie, atat
cele bune conducatoare cat si cele rele conducatoare de electrici-
tate. Functionarea depinde de o buna masina pneumatica, actio-
nata de un motor electric, pentru ca in 2-3 minute sa efectueze
un vid pana la o miime de milimetru de mercur. Pompa este unita
printr’o conducta larga si scurta cu un recipient unde va trebui
390 E N C IC L O P E D IA I N V E N flU N IL O It T E H N IC E

mentinut vidul. Forma recipientnlui variaza dupa dimensiunile si

forma obiectului de metalizat.
Cea mai potrivita (fig. 249) consista dintr’un clopot de sticla,
aplicat pe o platina metalica F, prevazuta cu un sant in care se
afla un cere de cauciuc cu ajutorul caruia se include ermetic mar-
ginea clopotului.
Vidul este produs prin tubul T, legat cu pompa. Prin partea
superioara a clopotului, traverseaza printr’un dop o tija metalica,
pe care se poate fixa la o distanta convenabila, un disc de metal

Fig. 250

I(, pe care voim sa-1 proiectam. Suprafata L, de metalizat, sta

pe platina prin intermediul unui trepied metalic A. In fond acest
dispozitiv realizeaza un tub Geissler, al carui anod (+ ) il consti-
tue platina F, iar catodul ( —) cliscul K.
Pentru a actiona acest tub, electrozii F si I( sunt legati cu
polii + si — al unui generator electric.
Cel mai comod mijloc este intrebuintand curentul unei bobine
Rulnnkorff, care da o scanteie de 12 —15 cm in aer; dar se poate
to t asa de bine intrebuinta un transformator de curent alternativ,
 A P L IC A fU T E H N IC E — E L E C T R O C H IM IE 391

legat cu un redresor (supapa electronica sau Kenetron) printr’o

baterie de acumulatori sau printr’un dinamo de inalta tensiune.
Toate mijloacele sunt bune, daca sunt prevazute ca sa treaca
•dela anod la catod, un curent de cativa miliampermetri sub o
tensiune de 1.000 de volti. In aceste conditii, vidul fiind mentinut
In vecinatatea unei sutimi de milimetru, catodul K, pare incon-
jurat de un spatiu intunecos, acoperit el insusi de o licarire destul
de vie. Im portant este ca suprafata de metalizat sa fie plasata
In acest spatiu de licarire, fiindca niciun depozit
nu se produce in spatiul intunecos din interior.
Daca se repeta in aceste conditiuni, succesul
este sigur; la inceput, timp de cateva minute,
suprafata de metalizat capata o stralucire speciala
;si nu-i trebue adesea, mai mult de un sfert de
ora, pentru a obtine un depozit metalic inzestrat
•cu o putere minunata reflectatoare.
Bineinteles, operatorul va dispune dupa con-
venienta de forma recipientului de care are nevoie.
Fig. 251 ne arata un dispozitiv realizat printr’o
mare eprubeta cu gaz. S’a observat ca operatia
rause§te foarte bine cu metale, adica cu acelea
a caror greutate atomica este ridicata (aur, argint,
platina, paladiu, bismut, etc.).
Pentru metalele comune se cere mai multa
;grija, iar metalele usoare (aluminiu, magneziu,
•sodiu) sunt in genere neintrebuintabile. S’a inai \ J /
observat prin experienta ca o lama de sticla 251
•supusa la argintare timp de 5 secunde si mascata
partial printr’un ecran, nu arata niciun depozit vizibil, iar atunci
cand lama a fost apropiata mai mult pentru a putea fi constatata
m ai de aproape, a aparut desenata partea descoperita prin ecran,
din cauza vaporilor respiratiei condensati pe lama.
Daca insa inlocuim vaporii de apa cu vaporii de mercur, asezand
lama deasupra unei bai de mercur calda de 60 de grade, se va
vedea aparand ca la developarea fotografica, imaginea proiectata
prin ecran (fig. 252).
Aplicatiile ionoplastice sunt numeroase si foarte interesante,
astfel se poate utiliza la repararea petelor de pe oglinzile vechi,
392 E N C IC L O P E D IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

pentru a arginta sau platina marile rezistente electrice intrebuin-

tate in T.F.F. de a proteja printr’o foita de aur anumite mem­
brane in cauciuc a unor aparate inregistratoare si in fine pentru a
decora anumite obiecte casnice ca: pahare, cesti de portelan
pentru ceaiu si cafea, etc., etc.
Metalizarea la rece. Un alt procedeu de a metaliza il constitue
sistemul de metalizare la rece prin aparatul Scoop. Acesta este
un fel de pistol in care F, (fig. 253) este antrenat prin mijlocul
unei turbine T, actionata de un curent de aer ce trece prin axa
centrala a aparatului.

Caldura nascuta din flacara gazului de oxigen si hidrogen,

topeste firul de metal pe care curentul de aer prin presiunea sa
il proiecteaza asupra piesei dorite in stare rece.
Se poate to t atat de bine utiliza in locul gazului, caldura arcu-
lui electric, care gratie marei sale calduri, are avantajul de a topi
metale foarte refractare, ca tungstenul si molibdenul.
Privind fig. 253 vedem ca aerul ce iese din turbina este intro-
dus prin L, in tuburile D, catre extremitatea buzei. j5, unde este
proiectat topit, iar surubul V regleaza presiunea necesara avan-
sarii firului. Pistolul este alimentat prin tuburile /-l si C si reglat
de surubul P.
Acumulatorul electric este un rezervor care imagazioneaza
electricitatea primita, pentru a o reda apoi.
 A P L IC A T H T E H N IC E — E L E C T R O C H IM IE 393

Este constituit dintr’un vas de sticla sau ebonita, In care se

afla introduse niste placi facute dintr’un amestec de plumb si
alte materii. Fiecare placa pozitiva se afla intercalate intre doua
placi negative, astfel ca numarul total al placilor este totdeauna
fara sot.
0 placa este constituita dintr’un schelet cu aparenta de gretar,
facut din plumb si antimoniu, in gaurile caruia este introdusa o
pasta formata din oxid de plumb si supusa la o mare presiune cu
ajutorul unei prese hidraulice.

Materia activa pentru placile pozitive, este compusa dintr’o

pasta de miniu cu acid sulfuric, iar pentru placile negative, materia
activa este facuta din litarga.
Peste placi se toarna in vas un electrolit, compus din acid
sulfuric pur, diluat cu apa distilata pana la densitatea de circa 24 Be.
Placile sunt distantate intre ele, fie prin locasuri speciale, fie
prin izolatoare de ebonita sau sticla, pentru ca sa nu se atinga
intre ele (fig. 254 si 255).
La fundul vasului se lasa de obiceiu un spatiu gol sub placi,
pentru ca deseurile de litarga de pe placi, care eventual ar cadea
cu timpul, sa nu constitue un depozit bun conducator intre placi,
descarcand acumulatorul.
394 ENCYCLOPED IA IN Y E N T IU N IL O R T E H N IC E

Sunt mai multe tipuri de acumulatori, cel mai raspanclit este

tipul Tudor. Oricare ar fi tipul acumulatorului, forta electro-
motrice a unui element la sfarsitul incarcarii este de 2,5 volti,
pentru a se scobori la 1,8, dupa descarcarea normala.
Incarcarea se face de obiceiu dela o retea electrica de curent con-
tinuu alimentata de un potential normal de 110 volti si trecut prin-
t r ’un dispozitiv de lampi sau rezistente pentru reducerea voltajului,
marine! amperajul. Se mai poate incarca si dela reteaua de curent
alternativ, dupa ce mai inainte este trecut prin redresori speciali.
Afara de acumulatori grei cu placi de plumb, mai sunt in
comert, acumulatori usori sistem Edison, cu placi formate
dintr’o camase gaurita
din otel nichel, in care so
pune pentru placile nega­
tive grafit cu fier, iar
pentru placile pozitive,
grafit cu oxid de nichel.
Electrolitul este o so-
lutie de hidrat de sodiu
sau de potasiu cu apa
distilata.
P u t ere a electromo-
toare a unui acumulator
Edison, este numai de
1,5 volti. Acesti acumu­
Fig. 254 latori fiincl mai usori
decat cei de plumb, au
numeroase intrebuintari, mai ales ca sunt foarte rezistenti la
sdruncinaturi. Sunt intrebuintati cu succes la submarine, tramvaie,
autoelectrice, etc.
Regimul de incarcare cere un curent de 2,6 volti, cel putin
de element, altfel acumulatorii se pot descarca pe dinamo, demag-
netizanclu-1 si inversandu-i polii.
Acurnulatonil cu iod. Un alt acumulator nou a fost inventat
de curand de francezul Fran mis Boisier, pe principiul disociatiei
iodurii de zinc.
Electrozii sunt indiformabili si servesc numai ca suporturi
depozitelor moleculare produse in timpul sarcinii. In timpul
 A P L IC A p iI T E H N IC E — E L E C T R O C H IM IE 395

Incarcarii, gratie slabei sale tensiuni de 1,2 volti, nu degajeaza

niciun gaz, astfel ca a fost posibila inchiderea ermetica a ele-
mentelor (fig. 256).
Tensiunea de 1,2 volti, proprie acestui element, pare a fi slaba
'in raport cu elementul de plumb, insa ea este numai aparenta,
fiindca la capacitati egale, elementul cu iod ocupa un spatiu mai

Fig. 255

mare, dar greutatea sa este mult mai usoara (circa de doua ori
mai putin). De aci rezulta ca puterea masei sale este de doua
ori mai mare decat a acumulatorului cu plumb. Astfel, o baterie
-de 15 amperi ora, a putut debita 100 amperi in timp de 6 —8 minute.
Avand pretioasa sa calitate de a fi de doua ori mai usor decat
acumulatorul cu plumb, poate avea numeroase aplicatiuni indu-
.striale.
396 E N C IC L O P E D IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

Apd distilatd jara alambic prin ajutorul electricitatii. Principiul

acestui nou procedeu se bazeaza pe efectul electrolizei, adica prin
trecerea unui curent electric continuu, care descompune sarurile
disolvate in apa bruta.
Decompozitia electrolitica se traduce printr’o separatie a ioni-
lor pozitivi, cari merg catre catoda si a ionilor negativi, cari se
indreapta catre anoda.
Acesti ioni dau loc la reactiuni secundare in prezenta gazului
produs prin decompozitia apei si constitue totdeodata saruri noui.
Principalul este, de a impiedeca reactionarea sarurilor intre ele
si de a evita reconstituirea de saruri inutile. .

Fig. 256

lata in cateva cuvinte in ce consta osmosul. Cand un vas este

despartit in doua compartimente printr’o inchidere semipermea-
bila si cancl unul din aceste compartimente contine de exemplu
apa indulcita, se produce atunci un amestec lent al apelor, apa
curata trecand mai repede spre apa cu zahar.
S’a conceput deci un mecanism analog, gratie unei despar-
tituri convenabile care impiedeca amestecarea solutiunilor
invecinate electrozilor cu apa purificata prin trecerea cureii-
tului.
Practic principiul electro-osmotic este utilizat cu celule
osmice (fig. 258) aceste celule sunt asociate mai multe la un
 A P L IC A 'fll T E H N IC E — E L E C T R O C H IM IE 397

loc, constituind hnpreuna un aparat electro-osmotic industrial

(fig. 257).
Rezultatele obtinute cu aceste aparate demonstreaza o eco­
nomic in metoda de curatire a apelor, avand o consumatie de
curent de 1,5 — 3 kwh pentru 100 litri apa bruta, iar functionarea
lor nu necesita nicio sunraveo-hem.

Abirsle d
control

Reieri/ir

M
kf '
R e z er v o r cu apa o sm ozA ta

■
’('ptkupvc
ntrodu ter't) n celule
-y ■

Fig. 257

Distilarea apei prin cdldura solara. In Algeria se utilizeaza un

.aparat automat capabil sa furniseze 3 litri de apa pe metru patrat
pe zi. Acest aparat se poate utiliza si la noi in timpul verii.
El este constituit dintr’un dulap p atrat din lemn (fig. 259)
wopsit in interior cu negru si contine in fundul sau un basin meta-
398 ENCYCLOPED IA I N V E N flU N IL O R T E IIN IC E

lie la fel vopsit In negru, in care apa se mentine sub o grosime-

de l,y2 cm. La par tea superioara este prevazut cu un capac de
sticla inclinat.
Se expune la soare in asa fel ca geamul sa aiba pozitia spre
Sud. Razele solare patrund
Apa pura -Aj-ja dt pur-.fi< A prin sticla in dulap si se
transforma in caldura ob-
scura, neputand sa iasa
afara, deoarece sticla este
opaca caldurii.
Apa continuta in rezer-
vorul de alimentatie, este
distribuita printr’un regu­
lator automat. Tempera-
tura interioara se ridica
repede, aerul se satureaza,
de vaporii de apa la tempe-
ratura inalta din interior
si in contact cu geamul racit
de aerul exterior, vaporii
se condenseaza in picaturi pe partea interioara a geamului, reu-
nindu-se la partea de jos a sticlei, unde se scurg apoi intr’un vas..
Aceasta apa este o apa clistilata, curata si fifra microbi.
D is p o z itiv u l e s te
foarte interesant si ca-
pabil sa furniseze apa in
mari cantitati, daca se
reunesc mai multe apa-
rate la un loc.
Despre metale. Meta-
lele urmatoare clasate in
ordine descrescanda pot
fi intrebuintate singure
sau in combinatie cu alte
corpuri ex : fierul, care este cel mai important (productia moncliala
atinge 140 milioane tone anual). Este metalul cel mai ieftin, foarte-
tare si destul de oxidabil si maleabil. Se gaseste in natura in stare-
de oxizi (hematita, oligista) de carbonati (siderosa, etc.) sau de
 A P L IC A T H T E H N IC E — E L E C T R O C H IM IE 399

sulfuri. Minereurile sunt topite in cuptoare inalte si fonta astfel

obtinuta, debaraseaza excesul de carbon prin metoda puddlage,
transformandu-se apoi in fier. La randul sau, fierul propriu
zis, furniseaza ofelul prin adaugarea unei mici cantitati de
carbune.
Cuprul sau arama (1.400 mii de tone) este un metal de coloare
rosiatica, foarte maleabil, destul de tare si foarte bun conducator
de caldura si electricitate. Minereurile sale cele mai principale
sunt: cuprita, malachita (hidrocarbonatul de cupru) apoi calco-
pirita, cacosina sau sulfura de cupru, etc.
Plumbul (1.300 mii de tone) este un metal foarte moale si
oxidabil in contact cu aerul, foarte fuzibil si putin tenace. Rezista
foarte bine actiunilor chimice si este foarte maleabil. Cele mai
bogate minereuri din care se extrage sunt: galena si cerusita
sau carbonated de plumb.
Aluminiul (1.200 mii de tone) este un metal usor, de coloare
alba, rezistent, maleabil, bun conducator de caldura si electricitate
si putin oxidabil in contact cu aerul. A fost extras din bauxita
in anul 1845.
Zincul (1 milion de tone anual) este un metal alb cu reflexe
albastre, putin tenace, nu este maleabil decat la temperatura de
150 grade; este inalterabil in conditiuni ordinare. Se gaseste in
natura in stare de sulfura sau blenda si de carbonat sau calamin.
Se intrebuinteaza in aliaje si la galvanizarea fierului ca sa nu
rugineasca.
Staniul sau cositorul (130 de mii de tone) este un metal alb,
foarte fuzibil si putin tenace. Se gaseste in natura sub stare de
oxid (caserita); in alianta cu arama ne da bronzul.
Niclielul (30.000 tone anual) este un metal alb, tenace, ductil,
maleabil, putin fuzibil si mai putin oxidabil decat fierul. Este mai
putin magnetic decat fierul, insa rezista agentilor chimici. Se
intrebuinteaza in galvanoplastie, la facerea monetelor aliat cu
arama si la prepararea otelurilor tari. Se gaseste in natura in stare
de sulfura si de sulfo-arseniura.
Mercurul (productia anuala 5.000 de tone) este singurul metal
in stare lichida la temperatura ordinara. El este alb ca argintul
si popular poarta numele de argint viu. Exista in natura in
sulfura (cinabru). Aliat cu alt metal ne da un amalgam. Se
400 ENCY CLO PED IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

intrebuinteaza la constructia aparatelor de fizica, ca: termo-

metre, barometre, etc. Are o mare intrebuintare la extractia
aurului si argintului din minereuri cu care se aliaza, formand
samalgame. Se intrebuinteaza in terapeutica medicala sub form
de sare.
Argintul (7.000 de tone) este un metal alb, destul de moale,
ductil, maleabil si inalterabil. Se gaseste si in stare nativa in
pamant, insa mai totdeauna este amestecat cu sulful sau anti-
moniul. Se extrage prin 4 metode, dar cele mai intrebuintate
unt: prin amalgamare si prin metoda electrolitica. Se intrebuin­
teaza sub forma de aliaj la confectiunea pieselor de monete, in
bijuterie, etc.
Aurul (600 de tone anual) este un metal de coloare galbena,
foarte moale, ductil, maleabil si complet nealterabil. Se gaseste
in natura in stare nativa in pepite. Se gaseste de obiceiu in mine­
reuri asociat cu sulful, antimoniul, teluriul sau mercurul. Asemenea
mai este acompaniat de pirite de fier si de cupru. Se extrage din
aluviunile aurifere prin procedeul amalgamarii, iar minereurile se
supun metodei de flotatie sau de cianuratie. Este atacat numai
de apa regala. Se intrebuinteaza la fabricarea monetelor §i in
bijuterie.
Platina (3 tone) este un metal alb, in pudra fina este negru.
Este maleabil, moale §i ductil. Nu este atacat de acizi, apa regala
insa il disolva formand clorura de platina. Serveste la fabricarea
aparatelor de laborator si in bijuterie.
Cobaltul este un metal alb rosiatic, tare si casant. A fost izo-
lat de Brandt in 1773. Compusii sai se intrebuinteaza pentru a
colora in albastru stick si portelanul. El poate inlocui foarte bine
nichelul.
Antimoniul (25.000 tone anual) este un metal alb, casant,
usor de pulverizat si combustibil in contact cu aerul. Se intrebuin­
teaza ca aliaj in imprimerie si in aliaje pentru lagare.
Bismutul este un metal tare, fragil si de coloare alba, cu reflexe
rosiatice. Se intrebuinteaza in aliaj e, iar sarurile sale au intrebuin­
tare in medicina.
Cromul este un metal alb stralucitor si foarte tare. A fost
descoperit de Vauquelin in 1797. Se gaseste in cromita sau fier
cromat §i in cromatul de plumb sau plumbul rosu de Siberia.
 A P L IC A T H T E H N IC E — E L E C T R O C H IM IE 40i

In metalurgie se obtine, reducand minereul prin carbon in cup-

toare electrice. Este atacat nnmai de acidul clorhidric. Se intre­
buinteaza combinat cu otelul, pentru a-i mari duritatea.
Manganul este un metal gris, foarte tare si foarte casant;
se intrebuinteaza in compozitia otelurilor foarte tari. Se topeste
foarte greu si se gaseste in natura sub forma de oxid si carbonat
de mangan. Se mai gaseste inca in stare de bisulfura sau Hoerit,
de silicat sau Rhodonit. In metalurgie se obtine, reducand oxidul
de manganiu prin carbune in cuptoare electrice.
Aliajele principale intrebuintate in Industrie. Dintre toate alia­
jele industriale, cele mai importante sunt aliajele fero-carbon
(fonta si mai ales otelurile) cu o constitute foarte complexa.
Ele cuprind in masa lor, corpuri simple (fier si carbune); corpuri
compuse (carbura de fier), solutii solide si eutectice.
Otelurile prezint o mare tenacitate si o mare duritate, iar prin
•calire aceasta tarie se mareste, insa devin fragile. Prin adaogarea
nichelului in compozitia lor, a siliciului, manganiului etc., se
■slabeiste fragilitatea, fara insa sa sufere nimic duritatea.
Printre otelurile speciale cu proprietati importante menliondm
urmatoarele:
1. Otelurile cu aliaj de nichel 2%, au o tenacitate dubla, fata
de otelurile ordinare.
2. Combinat cu rmnadiu, 1 sau 2%, ii mic^oreaza fragilitatea
;§i ii mare§te rezistenta eforturilor repetate, fara sa-i slabeasca
ductilitatea.
3. Otelurile combinate cu crom, sunt foarte tari si putin ata-
cabile.
4. Cele care au in masa lor o combinatie de crom-tungsten,
au proprietati pretioase, pentru a putea fi incalzite deasupra lui
500 grade, fara sa se decaleasca, fiindca calirea lor se efectuiaza
catre 1.200 grade si se numesc oteluri rapide, caci permit un lucru
de zece ori mai repede.
Aliaje ce prezint un interes mai mare si mai practic:
1. Nicromul, sau nichelina (60% nichel, 28% fier si 12%
•crom) serveste la fabricarea rezistentelor radiatorilor electrici si
pentru fierul de calcat electric.
2. Permalloy (78% nichel, 22% fier) are proprietati magnetice
foarte curioase si se intrebuinteaza in telegrafia submarina.

26
402 EN CY CLO PED IA IN Y E N 'J'IU N IL O R T E H N IC E

3. Platinita (54 % fier, 46% nichel si urme de carbune) poseda

o dilatatie foarte aproape cu sticla si se intrebuinteaza pentru a
traversa sticla in lampile incandescente.
4. Invarul (64% fier, 36% nichel si 0,2% carbune) are o dila­
tatie foarte mica, cam de zece ori mai mica decat a sticlei si se
intrebuinteaza la facerea aparatelor de masura si la fabricarea
arcurilor de ceasornice.
5. Alama (aliaj din cupru si zinc) este m ai.tare decat cuprul
si are o multime de intrebuintari.
Pentru a mari rezistenta aurului si a argintului, fara a-i micsora
inalterabilitatea, se adauga cupru.
Compozitia de lagare este formata din plumb, cositor si anti-
moniu. Aliajul mercuro-argint-staniu, face priza repede si castiga
o mare duritate, pentru care cauza se intrebuinteaza la facutul
plombelor la dinti.
Aliajele usoare intrebuintate la constructia avioanelor si auto-
mobilelor, sunt constituite din bronzuri de aluminiu (95% alu-
miniu si 5% cupru), au densitatea vecina lui 3 si au proprietati
mecanice superioare aluminiului.
Alpax (87% aluminiu si 13% siliciu) are o densitate analoaga
ca mai sus si o tenacitate destul de mare servind la confectionarea
obiectelor turnate.
Dur-aluminiu (densitatea 2,8) este un aliaj complex ce con-
tine 95% aluminiu, 5% cupru, urme de magneziu si mangan.
Widia. Sub numele de widia se vinde in comert un otel cu o
duritate ce depaseste otelurile cele mai tari, de crom si nichel.
Este mineralul cel mai tare si cel mai pretios din cate se cunosc,
numele sau indica gradul de duritate, fiindca widia inseamna
(wie diamant) ca diamantul.
Widia este un aliaj al carburii de tungsten, fabricat de uzinele
Krupp, pentru lucrarea sticlei si a portelanului si se intrebuin­
teaza acolo unde avem nevoie de metale tari, ca in sondaje pen­
tru fabricarea sapelor, cutitelor de spintecat coloane si in indu-
strie, pentru fabricarea uneltelor, etc. In ordinea duritatii urmeaza
stelitul, boriu, carboloy, etc.
Metale rare iji inlrebnin\area lor in Industrie. Astazi se cunosc
o multime de metale rare, le vom cita nurnai pe cele mai prin-
cipale:
 A P L IC A T II T E H N IC E — E L E C T R O C H IM IE 403

Barium, foarte putin raspandit in natura, se gaseste sub forma

de sulfat (baritina) si de carbonat (witherit). A fost descoperit
in 1808 de Scheele intr’o substanta asemanatoare cu calciu si
izolat sub forma metalica de Humphry Davy. Barium se aseamana
la aspect cu argintul, el este clasat in aceeasi grupa cu stronium,
calciul si plumbul. Avand calitati pretioase este intrebuintat in
aliaj e si chiar sub forma de amalgam. Combinat cu oxigenul da o
compozitie cenusie numita barit sau pamant greu, cu o densitate
de 4,73, spogios si fuzibil la temperaturi inalte.
Baritina, este o substanta ce se gaseste in minele de plumb si
de mercur din Kongsberg (Norveg'ia) sub forma de filoane. Bio-
xidul in special este intrebuintat in prepararea apelor oxigenate.
Sarea cea mai intrebuintata este sulfatul, fie natural (baritina)
fie artificial, obtinut prin precipitarea clorurei de bariu. Acest
produs este de coloare alb opac, inalterabil in aer §i se intrebuin­
teaza sub numele de blanc fix, la fabricarea hartiei si a cartoanelor
lucioase.
Witherita, serveste pentru a neutraliza sulfatele solubile in
argila, la fabricarea vaselor de p am an t; iarin sticlarii, pentru a da
o stralucire produselor. Clorura de bariu intra in compozitia lacu-
rilor colorate, iar cloratul serveste in pirotechnie, pentru a obtine
foarte frumoase focuri de artificii verzi. Principalele tari produca-
toare de baritina sunt Statele Unite, Anglia si Franta, unde se
exploateaza cariere cu un randament foarte ridicat.
Cadmium, relativ rar se intalneste in asociatie cu zincul, cu
care se aseamana. Se gaseste la Freiberg in Silezia si in Anglia
la Derbyshire si Cumberland. Este moale si ductil si formeaza
aliaje maleabile cu plumbul, staniul si argintul. Cu arama, aurul
si platina da aliaje casante. Sulfura de cadmium se prezinta sub
cristale foarte mici de coloare galbena ca mierea. Minereul este
ganga minereului de zinc (calamina si blenda). Cadmium se intre­
buinteaza ca asociat in aliaje fuzibile sub denumirea de Wood
(plumb, staniu, bismut si cadmium). Aliat numai cu staniul da
un aliaj alb, iar cu argintul un aliaj rosu. Acest metal se intrebuin­
teaza mai des in stare de sulfura numita §i galbenul de cadmium,,
obtinut prin precipitarea sarurilor de cadmium cu acidul sulfuric.
Parfumeriile intrebuinteaza sulfura, pentru a colora sapunurile de
toaleta, in galben deschis. In pirotechnie, pentru a da focurilor
404 E N C IC L O P E D IA I N V E N f lU N I L O R T E IIN IC E

de artificii, o culoare albastra. Sulfatul de cadmium, este utilizat

in mod curent, in therapeutica medicala sub forma de colir. Iodura
de cadmiu, poate fi intrebuinlata In fotografie, pentru inlocuirea
bromurii.
Cdesiu, a fost primul metal recunoscut la analiza spectrala,
facuta de Kirchhoff si Bunsen in 1860. In limbajul chimistilor,
spectrul ciiesului este caracterizat prin prezenta a 18 raze, din
care 16 sunt galbene, verzi si rosii, iar doua sunt .albastre, una
slaba si alta intensa. Metalul s’a preparat din apa marilor concen­
trate prin evaporatia surselor sarate din Durkheim (Bavaria). Este
un metal alcalin, al caror saruri au aceleasi proprietati ca si ale
potasiului.
Colombia (sau niobiu) este un metal foarte rar, se aseamana
cu tantalul cu care este asociat. 'Se gaseste in vine de pegmatite
si minereurile sale sunt colombite, tantalite si samarskite. A fost
descoperit in 1801 si se gaseste sub forma de colombita, de coloare
neagra de fier, cu o duritate de 5—6. Exista in graniturile
Americii de Nord, in cristale mari irizate, in Urali, in Spania,
Franta etc.
Ceriu, descoperit de Berzelius si Klaproth in acelasi timp in
1803. Se gaseste in minereuri §i roci foarte vechi si complexe in
Scandinavia. Aceste minereuri cuprind fluor, siliciu, titan, nobiu,
tantal si se numesc: perite, cerine, monazite, alanite, cadolinite,
euxenite, itrotantaline, giroclore etc. Asemenea un mare numar
de minerale contin ceriu insa in cantitati foarte reduse.
Ceriu are o intrebuintare importanta in inclustrie, la fabricarea
pietrelor piroforice (fero-ceriu), pentru brichetele fumatorilor. In
medicina se intrebuinteaza oxalatul de ceriu, ca antivomitiv.
Gallia, a fost descoperit in 1875 de Lecoq de Boisbaudran.
Este un metal din familia zincului, care pare ca exista in toate
blendele, insa in cantitati foarte mici. Se gaseste mai abundent
in blendele din Pirinei si Bensberg de pe Rin. Fara a intra in deta-
liu operatia de extractie consists in a precipita minereul prin apa
regala calcla, prin introducerea fierului metalic. Spectrul sau
prezinta doua bande violete foarte caracteristice. Metalul este alb,
tare, cristalin si casant. El se aliaza usor cu aluminiu, iar produsul
este lichicl la temperatura ordinara. Daca 11 aruncam in apa, o
descompune si face explozii destul de violente.
 A P L IC A T H T E IIN IC E — E L E C T R O C III1 IIE 405

India, a fost descoperit in 1883 prin metoda spectrala, de doi

chimisti germani Reich si Richter. Este un asociat foarte frecvent
al zincului in blende, cateodata in cantitati apreciabile 25—30
grarne la 100 kg de sulfura de zinc. Este alb mai moale si mai
maleabil decat plumbul. Dupa caracteristicele sale se apropie de
aluminiu si de galiu, insa inca nu i s’a gasit o intrebuintare.
Iridiu, este un metal ce se gaseste in nisipurile platinifere.
A fost descoperit in 1804 de englezul Teunnant in acelasi timp
cu osmiul. Daca se ataca minereul de platina prin apa regala, se
separa o pudra neagra care nu este decat osmura de iridiu, ce se
poate separa printr’un curent de clor. Iridiu asociat cu platina ii
mareste duritatea. Negrul de iridiu este foarte pretuit la deco-
rarea portelanului.
Lauthan. Minereul sau contine un grup de substante intere-
sante si particulare de metale rare ca: didymul, ceriu, cu care
contracts o tripla combinatie, cunoscuta sub numele de cererita.
Se gaseste in toate minereurile cu baza de ceriu si a fost descoperit
ca metal de Mosander in 1839. El se prezinta sub forma de pudra
de coloare plumburie cu reflexe metalice. Sarurile sale intra in
fabricarea mansoanelor incandescente. Se gaseste in Suedia, Pen-
silvania, Bethlehem etc.
Lithiniu, a fost extras in 1817 de Aswedson din pentalit extras
din Suedia. Este un metal alb ca argintul si pierde luciul in con­
tact cu umezeala. Este cel mai usor dintre metale, densitatea sa
fiind 0,59. Extractia sa, este foarte minutioasa si lunga, se face
asupra triphylinei si lepidolitului. Se prepara astazi mai usor
cu ambygonit din Montebras. In medicina se intrebuinteaza
sarurile sale sub forma de carbonat, contra gutei, artritis-
mului etc.
Molibdenul, este un metal destul de rar, de coloare alba fara
luciu, maleabil, tare si foarte greu de topit. A fost confundat multa
vreme cu plumbul si recunoscut abia in 1778 de Scheele, iar in
1782 a fost izolat de Hjelm, din sulfura sa naturala (molibdenita).
Molibdenul este astazi foarte intrebuintat in siderurgie, fiindca
combinat cu otelul ii mareste elasticitatea, rezistenla la rupere
si ductibilitatea. Serveste de asemenea ca suport la filamentele
de tungsten si la fabricarea electrozilor in tuburile razelor X.
Albastrul de molibden se intrebuinteaza la decorarea olariei.
 406 EN CYCLOPED IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

Osmiu, a fost izolat de Fremy, din acid osmic in 1804. El face

parte din familia naturala a platinei. Procedeul de preparare a fost
pcrfectionat de Sainte-Claire-Deville si Debray. Produsul se arata
sub forma de cristale foarte fine compuse din romburi sau cuburi;
are coloarea albastra ca cerul si are densitatea de 21,3. Osmura
de iridiu natural, este un aliaj de osmiu si iridiu in proportii varia-
bile, continand si foarte mici cantitati de rhodiu, platina si rutheniu.
Paladiu, a fost extras din platina bruta provenita din Ghoco
(Columbia) de Wollaston 1883. Exista combinat cu aurul in nisi-
pul aurifer din Zacotinga si Condonga (Brazilia). Exista in Urali,
in nisipurile platinifere in mici octaedri si se aseamana dupa coloare
cu platina, cu o densitate de 11,4. Se intrebuinteaza in bijuterie
si lucrari de arta.
Rhodiu, este un metal alb din grupa platinei. Se topeste mai
greu ca platina, insa este mai putin inatacabil, fiindca cedeaza
acidului azotic. Ca §i iridiul, se aliaza cu platina pentru a-i mari
duritatea si ii da o elasticitate remarcabila. A fost descoperit
in 1803.
Rubidiu, este un metal alcalin, descoperit in 1844, clasat intre
potasiu §i ceriu. Se gaseste in lepidolite, in numeroase surse mine-
rale §i in apa marii Caspice. Se gaseste sub forma de clorura de
rubidiu in sfecla, cam un gram la un kg de sfecla.
Ruteniu, face parte ca si precedentul din familia platinei §i
intra in special in compozitia osmiurii de iridiu. Este alb, foarte
greu de topit, cu o densitate foarte mica si atacabil de clor. Sarurile
sale sunt numeroase, insa fara aplicatiuni importante. A fost
descoperit de Claus in 1846.
Stroniu, este un metal din familia calciului si a bariului, extras
in stare metalica de Humphry Davy in 1807 prin electroliza.
Sarurile sale au diferite intrebuin(ari: azotatul de stroniu este
intrebuintat in pirotechnie, pentru a da coloarea rosu carmin,
focurilor de artificii.
Tlialliu, a fost descoperit de William Crookes in 1861 la spec-
troscop. El 1-a gasit in sulful vulcanului din Muntii Lipari. Se
gaseste de asemenea in multe pirite, in numeroase varietati de
blenda si selenura de argint. Este un corp vecin cu metalele alca-
line, dar se apropie de plumb prin proprietatile fizice si are analogii
cu litriu.
 A PLIC A TH T E H MICE — E L E C T R O C H IM IE 407

Toriu, este un metal din grupul titanului si al zirconiului, extras

din nisipurile monazite. Se gaseste in minereuri de zirconiu si in
special in zircon, piatra pretioasa. Oxidul de toriu (thorina) si
ceriu se intrebuinteaza amestecat la prepararea mansoanelor in
lampile incandescente Auer. A fost descoperit in 1828.
Titanul, al carui oxid a fost semnalat in 1791 de Gregor, este
un element foarte cunoscut al rocilor. Speciile sale cele mai frec-
vente sunt: titanita, ilmenitul, rutilul si perovskita. Se intrebuin­
teaza in otelarie, pentru a mari rezistenta otelului la tractiune si
elasticitate. Proprietatile sale sunt analoage cu ale siliciului.
Tungsten (Wolfram) metal greu (tung stein —- piatra grea) este
-extras din wolfram si din alte minereuri. Este mai mult vecin cu
metaloidele, decat cu metalele. Are proprietati care-l apropie de
siliciul, tantal, molibdem si chiar vanadiu. A fost descoperit in
1781 de Scheele in minereurile de scheelit si tungstat de calciu. Se
intrebuinteaza la facerea filamentelor lampilor electrice.
Uraniu, descoperit in 1870 se gase§te in fosfate, arseniate, sul­
fate si carbonate, in uranita si in fosfat dublu de uraniu si de calciu.
Este un mineral frecvent la Ioachimsthal in Boemia, a carei com-
pozitie chimica este extrem de variata. Cea mai remarcabila sub-
stanta este uranita, in compozitia ei s’a gasit heliu pentru prima
d a ta ; dupa aceea in poloniu si radiu.
Vanadiu, descoperit in 1830, este clasat printre cele mai rare
elemente §i in acelasi timp este foarte raspandit in numeroase
roci, in special in rascoelit si petronit (sulfura de vanadiu). A fost
preparat prin reducerea oxidului prin aluminiu. Este foarte cau-
ta t pentru calitatile sale, fiindca combinat cu otelul ii mare§te
foarte mult sarcina de rupere si elasticitatea. Se intrebuinteaza
mult in otelaria automobilelor si a vapoarelor.
Litriu. N’a fost inca izolat, el este asociat cu ceriu §i alte
substante in compozitia minereurilor denumite itrocalcite si itro-
cerite. Din cauza luminiscentei sale, se intrebuinteaza la prepararea
mansoanelor becurilor incandescente cu toriu si alte pamanturi rare.
Zirconiu, este o substan(.a intermediara intre siliciu §i toriu,
extras din piatra pretioasa de zircon. Este un corp mai tare decat
siliciu §i se topeste la o temperatura mai ridicata decat el. Se pre-
zinta sub forma unei pudre amorfe neagra §i catifelata. A fost
de asemenea obtinut in lamele late, straluntoare, tari si fragile.
408 E N C IC L O P E D IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

A fost descopei’it in 1789 in stare de oxicl de zircon, de Klaproth

si izolat in 1824 de Berzelius.
Magneziu, a fost izolat de Bussy in 1830 prin reactiunea pota-
siului asupra clorurii de magneziu; in mod industrial, a fost fabri-
cat abia in 1886 de Fischer si Graetzel prin descompunerea elec-
trolitica a clorurii de magneziu, dupa procedeul lui Bunsen in
1852. Procedeul de fabricate utilizat astazi in Franta, consista
in a electroliza carnalita anhidra topita. Este foarte usor si se
luereaza foarte lesne; este oxiclabil la frig si arde cu o flacara foarte
stralucitoare. Aliajele principale ale magneziului sunt: magnaliu,
compus din doua la suta magneziu, 2% cupru, 1% nichel, 95%.
aluminiu. A fost intrebuintat prima oara la construirea carc.asei
Zepelinului. Zimaliu, 5 la 18% magneziu, 20% zinc, sau cadmiu
2 la 12%, aluminiu diferenta.
Calciu, descoperit in 1808 este un metal alb stralucitor cu o
densitate comparabila cu a aluminiului, dar este mult mai casant.
El rezista destul de bine in aer uscat, insa se altereaza repede
in aer umecl. Se fabrica, electrolizand clorura de calciu topita. Cal-
ciul inlocueste foarte bine sodiul, ca reductor si ca deshidratant.
Poate fi intrebuintat cu succes la rafinarea nichelului.
Gluciniu, descoperit in 1798, este un metal alb ce se gaseste
in Beryl, o varietate de minereu colorat in verde, prin urme de
oxid de crom, cunoscut sub forma de piatra pretioasa numita
smarald. Se obtine prin electroliza florurei duble de sodiu topita.
Se utilizeaza in inclustrie de catva timp, pentru proprietatile sale
cu totul particulare si interesante. Este extrem de usor, mult mai
usor decat magneziul si aluminiu], este cel mai bun conducator
de electricitate dintre toate metalele cunoscute.
Daca se adauga putin gluciniu in compozitia unui metal,
acesta din urma capata o duritate, o rezistenta si o elasticitate
mult mai mare. Daca spre exemplu: adaugam 0,01% gluciniu
in compozitia bronzului, acesta capata proprietati particulare inte­
resante, putandu-se astfel mtrebuinta la fabricarea anumitor piese
de avion.
Germaniu, este un element care se intalneste foarte rar. A fost
descoperit de «Winkler in 1886, in minereurile argentifere de-
argirodit si blendele din Missuri. Este inalterabil in aer si se pre-
zinta sub forma de octaedri cenusii, cu o stralucire metalica.
 A P L IC A T H T E H N IC E — E L E C T R O C H IM IE 409

Seleniu. La fabricarea celulelor fotoelectrice se mtrebuinteaza

pentru unele celule, seleniul. Acesta este un element, ce se gaseste
foarte rar in stare nativa, de obiceiu se afla combinat cu sulful;
se gaseste in Suedia, Norvegia, in Muntii Lipari si in lava vulca-
nilor Yezuviu si Edna. Se gaseste in mare cantitate in Argentina
sub forma de selenura de arama si de plumb cu urme de argint
si fier. A fost descoperit de Berzelius in 1871. Se prezinta sub
mai multe forme: lichid, cristalin rosu si cristalin cenusiu. Cel
lichid corespunde in stare solida prin trei varietati: amorf, vetros
si coloidal.
In comert, seleniu se gaseste sub aspect vetros, de coloare biuna
si cu suprafata lucie. Este fuzibil, mentinut un anumit timp sub
temperature ridicata (inferioara punctului sau de fuziune care este
circa 200°) sufera o transformare, asumandu-si o stare metalica
de coloare cenusie azurie. Are densitatea circa 4,8 iar cal dura
specified este de 0,07 445, cu punctul de fiebere la 690°.
O curioasa proprietate a seleniului este urmatoarea: seleniu
distribuit intr’un strat subtire intre 2 suprafete metalice, con-
stitue o pila voltaica. Pe aceasta proprietate s’au construit pile
cu seleniu de diferite tipuri. Worling a construit o pila voltaica
cu forma clasica a lui Volta, din discuri de arama §i zinc, alter­
nate prin larnele de seleniu, Aceasta pila electrica, functioneaza
atunci cand seleniul este in contact cu lumina. Una din proprie-
tatile importante ale seleniului, este urmatoare: seleniul pus sub
actiunea luminii, pierde considerabil din rezistenta sa electrica.
Lumina rosie din spectral solar, este mai activa si la experi-
mentarea celulelor cu seleniu se mtrebuinteaza razele calorice ale
luminii rosii, care impresioneaza in mod instantaneu celula. O
proprietate im portanta a seleniului este urmatoarea: sensibilitatea
seleniului slabeste prin slabirea lungimii undei care o excita.
O alta proprietate este ca modificarile de rezistenta provocate
de aceeasi sursa luminoasa, sunt in raport invers cu patratul
distantelor intre sursa de lumina si seleniu si pe a carei lege se
bazeaza fotometria. Este de notat ca aceste variatiuni de rezis­
tenta, nu sunt in toate cazurile in acelasi timp cu variatiunile
intensitatii luminii, caci pe cand actiunea luminii asupra sele­
niului este instantanee, reintoarcerea la starea primitiva a rezi-
stentii celulei, se face cu o anumita intarziere. Aceasta intarziere
410 ENCY CLO PED IA IN V E N 'flU N IL O R T E H N IC E

constitue In fotometrie ceea ce se numeste «inertia seleniului »

§i acei cari ne-am ocupat cu construirea de celule, cunoastem
foarte bine fenomenul acesta.
Campul magnetic produce asupra seleniului efecte destul de
apreciabile, In scopul ca mareste rezistenta electrica. Trecerea
unui curent alternativ prin celula de seleniu, mareste rezistenta
si sensibilitatea celulei.
Radiatiunile electromagnetice influenteaza considerabil la mic-
§orarea inertiei seleniului. Pentru toate aceste proprietati si pen-
tru caracteristica fotoelectrica, seleniul este aplicat In scopuri
tehnice in teleidografie sau fototelegrafie, in fotometrie si de
cur&nd in televiziune.

Balielitul este un corp care se obtine prin condensarea feno-

lului in prezenta formolului. In mod normal, reactiunea este
incomplete si foarte lenta, astfel ca pentru a mari viteza chi-
mica, s’a introdus un catalizator la cald.
Bakelitul, a fost preparat in mod industrial de chimistul
belgian Baekeland in 1909. Pentru preparare, se pune amestecul
de fenol §i formol la fiert in tr’un recipient dublu, zis cu reflux,
unde se vaporizeaza. Aceste aparate sunt con stitu te din 2 reci­
pient! ; in tr’unul se efectueaza fierberea ?i in celalalt, condensarea
vaporilor. Ei sunt astfel dispusi, ca vaporii condensati revin
prin scurgere naturala in primul recipient de fierbere. Dupa
catva timp incepe sa se formeze o guma, care nu este altceva
decat embrionul bakelitului; apoi se separa apa §i catalizatorul,
aparand in urma bakelitul, sub forma unei resine solide sau
lichefiate, convenita sa se numeasca sub denumirea: starea A.
Produsul se solidified prin racire, se prezinta sub forma unui
corp galbui, destul de faramicios si fuzibil sub actiunea caldurii.
Daca se continua incalzirea produsului un timp mai indelun-
gat, se obtine un alt stadiu sub forma B §i corpul nu se mai
topeste sub actiunea caldurii, dar se transforma in tr’o stare con-
sistenta si elastica, care dispare prin racire.
Daca sufere din nou o alta actiune prelungita de caldura,
se|intam pla o noua transformare, obtinandu-se starea C sau
termenul ultim al consolidarii bakelitului, care prezinta proprie­
tati diferite. Am spus ca bakelitul sub forma A se prezinta sub
 IM IT A R E A P E R L E L O R $1 S ID E F U L A R T IF IC IA L 411

aspect solid sau lichid. El este solubil in alcool, in acetona si in

numerosi solvanti organici.
Sub forma lichida se intrebuinteaza ca lac pentru vopsit,
■fiind foarte rezistent contra apei.
In starea B, devine fuzibil, insolubil in alcool, insa sufera
a actiune din partea acetonei si a altor cativa solvanti, cari il
transforma intr’o masa umflata.
Caracteristicele bakelitului sub starea C, prezinta cel mai
(mare interes, pentruca sub aceasta forma stabila se utilizeaza in
.numeroase aplicatiuni.
Are o densitate de 1,28, este infuzibil §i insensibil la o caldura
pana la 300 de grade. Este insolubil in alcool si alti solvanfi
-organici si nu este atacat de acizi, calitati foarte apreciabile,
pentru a fi intrebuintat in industrie.
Pentru calita^ile sale pretioase este intrebuintat in industria
de lux, la fabricarea colierelor, bratarilor, tigaretelor, manerilor
de umbrele, bilelor de biliard, etc.
Sub stare translucida, amestecat cu rasini sintetice si materii
■colorante, poate produce corpuri analoage cu chihlimbarul, fil-
desul si bagaua.

IMITAREA PERLELOR ARTIFICIALE §1 SIDEFUL

ARTIFICIAL
0

Esenta de orient a fost mult timp misterioasa pentru Europa,

pana in secolul al XVIII-lea cand francezul Jacquina preparat-o.
Ea este o materie compusa din niste cristale sclipitoare si serveste
in industrie pentru confectionarea perlelor artificiale.
Pentru prepararea esentei de orient, Jacquin a macerat solzii
pestelui hering, in apa amoniacala, care depunandu-se la fundul
•emulsiei sub forma unui strat stralucitor de argint, este spalat
■de mai multe ori, pana se obtine esenta de orient curata.
Mai tfirziu, Jean Paisseau a reluat aceasta problema si gratie
unei metode riguroase §tiintifice de laborator, a reusit sa afle
secretul esentei de orient. Ea se prezinta formata dintr’o infini-
tate de cristale minuscule, cu o lungime maxima de 30 miimi
d in tr’un milimetru.
412 ENCYCLOPED IA IN V E N p iU N IL O R T E IIN IC E

Examenul microscopic al unui solz de peste arata ca aceste-

microcristale, sunt dispuse numai pe suprafata interioara a sol*
zului si formeaza o imbracaminte regulata si continua. Pentru a
izola aceste cristale, este suficient de a disolva ganga organica
prin ajutorul reactivilor apropiati. Acest tratam ent efectuat in
baia Maria, la temperaturi convenabile, este ca si instantaneu,.
pe cand cu metoda Jacquin trebuia un timp de mai multe luni,.
necesare pentru maceratie.
Sideful artificial. Prepararea sidefului artificial consista in a.
fixa microcristale din esenta de orient, intr’o masa transparenta
si solida. Pentru prepararea acestuia se utilizeaza rhodoidul, care:
este un fel de celuloid neinflamabil si neexplosibil. Prin adaugarea
solventilor apropiati si prin actiunea unei temperaturi suficiente,.
rhodoidul capata aspectul unei gelatine transparente, careia i se
incorporeaza apoi prin malaxare, o cantitate de esenta de orient.
Se obtine astfel o masa alba laptoasa fara luciu, pentruca micro-
cristalele esentei de orient, nu posed nicio orientare particulara..
Irizatiile (reflexele de curcubeu) se obtin printr’o metoda
simpla, eleganta si ingenioasa. Masa plastica fiind asezata intr’un.
recipient prevazut cu un piston, este obligata de acesta sa traver-
seze niste orificii alungite si destul de strimte. Frecarea masei
contra peretilor deschiderilor, franeaza viteza lamei plastice. Se
produce atunci prin consecinta miscari interne intre vinele ani­
mate de vitezele cliferite si astfel micile cristale tind sa se aseze-
paralel cu axa curentului lichidului. In mod industrial se face
prin simpla trecere a lamei plastice printre cloi cilindri bobosath
Lamele astfel preparate sunt stranse In gramezi si presate^
la un loc, formand un bloc cu proprietatea de a iriza. In urma
se taie in foi de diferite grosimi, In conformitate cu intrebuintarea.
care vrem sa i-o dam.

PETROLUL SINTETIC

Consumatia mondiala a petrolului si a derivatelor lui, a cre-

scut in ultimul timp fara incetare, astfel ca daca lumea va con­
tinua sa consume mereu asa, in curand vom ajunge sa secam
toate zacamintele petrolifere.
 A P L IC A T II T E H N IC E P E T R O L U L S IN T E T IC 413

Totusi, oamenii de stiintS au cautat sa inlocuiascS petrolul,

pe cale sintetica. Primele incercSri au fost facute in Ger­
mania, obtinandu-se rezultate multumitoare, ajungandu-se mai
tarziu sa se fabrice o tona de benzina, plecand dela 3—6 de huila.
Acest rezultat este, dupS cumvomvedea, foarte apreciabil, desi
din huila benzina sintetica este mult prea scumpa fata de cea
naturala.
Stim ca toti combustibilii, sunt esential formati din carbon
si hidrogen, la care se adaugS In proportii variabile 3 elemente
;secundare: oxigenul, sulful si azotul.
Combustibilii lichizi sunt mult mai
bogati in hidrogen, decat cei solizi. Im ­
p o r ta n t crescandS a acestor combustibili
In viata moderna, prin rolul lor capital
in apararea nationals, a facut ca foarte
multi savanti si inventatori sa-si indrepte
privirile asupra problemei transformarii
liuilei in combustibil lichid.
Dupa incercarile lui Berthelot in 1869,
marele savant rus Vladimir Ispatieff indica
dupa 30 de ani mai tarziu o noua metoda,
pentru a fixa hidrogenul pe corpuri orga-
nice. Aceste materii sunt tratate prin
:gaz hidrogen sub o presiune ridicata de
200—300 atmosfere si la o temperatura
■de 300°, in prezenta unui catalizator Marcelin Berthelot,
pentru hidrogenare, ca nichelul. 1827—1907
Mai tarziu Bergius, chimist german, mare chimist francez,
autorul sintezei chimice
a aplicat metoda generala a Ini Ispatieff
■de hidrogenare a huilei, suprimand ca-
talizatorul si substituind actiunea la o temperatura mult mai
ridicata. lata cum a procedat Bergius in 1920, in uzina sa din
Rheinau de langa Mannheim:
A pus huila pulverizata intr’un produs lichid provenit dela o
■operatie precedents, a incSlzit amestecul cu hidrogen la o tem ­
perature de 430°, sub o presiune de circa 230 atmosfere. DupS o
duratS de cateva ore, a obtinut un gudron lichid constituit dintr’un
■amestec de hidrocarburare si carbure gazoase, amestecate cu
414 EN CYCLOPED IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

hidrogen la exces. La urma a separat benzina de gudron, prin

distilare.
Putin mai tarziu, Kling si Florentin reiau si ei problema hidro-
genarii materiilor organice, preocupandu-se sa gaseasca cataliza-
tori susceptibili sa activeze reactiunile. Clorurile metalice anhidre,.
ca clorura de aluminiu si perclorura de fier se comporta ca niste-
catalizatori foartebuni, pentru hidrogenare, ele permit sa trans­
forme usor fenolii continuti in gudroanele pirogenarii huilei in.
carbure ciclice generatoare, care formeaza excelenti carburanti anti-
detonanti.
In Anglia, tehnicienii britanici au facut un nou si foarte real
progres in hidrogenare. Imperial Chemical Industrie a instalat la
Billingham, aparate susceptibile de a hidrogena 15 tone de huila
pe zi, realizancl in ultimii ani astfel de progrese, incat au obtinut.
o tona de benzina din 3 1 4 tone huila.
Alcoolul sintetic. Sinteza alcoolului a fost facuta de francezul'
Gotart. El a aratat ca claca hidrogenam oxidul de carbon in pre-
zenta unui catalizator la 0 presiune de 150 de atmosfere si la O'
temperatura de 230°—300° se obtine alcoolul metilic.
Pentru prepararea alcoolului etilic, se procedeaza in felul urma-
tor: se ia ca punct de plecare etilenul, un gaz se ce obtine la disti-
larea huilei. Acest etilen izolat prin racire si supus la actiunea.
acidului sulfuric, formeaza acidul sulfovinic, care prin saponifi-
care, da un alcool artificial.
Cantitatea de alcool obtinuta pe tona de huila distilata, este>
de 15—19 kg.
PARFUMUL SINTETIC

Parfumul se fabrica pe doua cai: pe cale naturala, din flori

si pe cale artificials, in mod sintetic.
Sunt 60 de ani de cand Friedel si Krafts au descoperit 0 metoda
generala de fixarea radicalilor alcoolici pe carbure aromatice, prim
actiunea clorurii de aluminiu, cleschizand astfel calea industrials..
a parfumurilor artificiale.
Aceasta metoda aplicata la diferiti corpi, ne conduce la obti-
nerea butiltoluenului, care clupa nitrare, ne da moscul artificial.
Prin tratarea acizilor acetilenici §i a eterilor, s’a descoperit par­
fumul de violete si inca atStea altii, prin hidrocetronaldehida,.
 A P L IC A T H T E H N IC E — P A R F U M U L S IN T E T IC 415

al carui parfum evoaca pe al florilor de cyclamina, care corabinat

cu parfumuri naturale, ne da parfumul de muguet.
Pentru obtinerea parfumului de migdale amare, atat de intre-
buintat in industria sapunurilor, se oxideaza clorura de benzen,
obfinandu-se astfel aldehida benzoica sau esenta de migdale
amare artificiala.
Daca preferam o esenta de iasomie, o putem avea preparand
acetatul de benzil, formiatul de benzil, butiratul de benzil si alde-
bida deciclica.
Pentru obtinerea parfumului de mosc, atat de cautat pe piata
de consumatie, recurgem la trinitrobutiltoluen, care satisface pe
cei mai pretentiosi amatori.
Dam mai jos cateva din parfumurile artificiale mai intrebuin-
tate:
Garoafe = iso-eugenol.
Zambile = aldehida fenilacetica.
Mughette = terpinol.
Eliotropina = aldehida piperonilica.
Flori de portocale = antranilatul de rnetil.
Esenta de scortisoare = aldehida cinamica.
Esenta de anison = anetol.
Ylang-Ylang = benzuatul de benzil si metilatul de metacresol.
Esenta de eucalipt = cineol sau eucaliptol.
Esenta de lamaie = citralul.
» » mirt = mirtol.
» » banane = butiratul de amil.
» » fragi = fenilatul de butil.
Orhidee sau trifoiu = salicilatul de amil.

Pentruca am vorbit de parfumurile sintetice, vom spune cateva

cuvinte si despre prepararea parfumurilor naturale.
Industria parfumurilor naturale intrebuinteaza ca materie
prima, plantele si florile. Aceasta industrie este foarte desvoltata
in Franta, ocupand Coasta de Azur si Alpii Maritimi, unde peste
32 de uzine lucreaza fara incetare, cu un personal de peste 3.000
de persoane.
Pentru extragerea parfumului din flori, sunt mai multe me-
tode, unele vechi, altele moderne bazate pe stiinta ultimelor des-
416 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

coperiri, astfel avem: distilarea, macerarea in corpuri grase la

frig si la cald si macerarea in disolvanti volatili.
Distilarea florilor de portocali si de trandafiri, se efectuiaza
prin ajutorul unei alambic, punand florile in cazan cu o cantitate
de apa, suficient ca sa le acopere; produsele obtinute sunt: pentru
florile de portocali avem: esenta de nerolibigard si apa de flori de
portocal. Cele doua lichide condensate, fiind insolubile una in alta,
sunt dispuse in doua straturi distincte, care se separa ulterior.
Pentru trandafiri avem: esenta de roze si apa de roze. Pentru
obtinerea unei bune ape de trandafiri, ne trebue un kg de flori,
iar pentru obtinerea unui kg de esenta de trandafiri, ne trebue
5.000 kg flori de trandafiri.
Un alt procedeu foarte vechi, uzitat si astazi, este macerarea
la cald in corpurile grase zis prin fabricarea pomezilor. Acest
procedeu consists in a pune florile in contact cu un corp gras, ca:
grasime, untdelemn etc., care absoarbe parfumul. Dupa macerare,
florile sunt puse la o presa hidraulica, care le scoate grasimea
parfumata ce o mai contine inca. Rolul grasimii este acela al
disolvantilor, stabilind un schimb foarte activ intre grasime si
esenta florilor.
Pomada astfel obtinuta, este malaxata si spalata de 3 ori cu
alcool rectificat de 95°; acesta disolva si capteaza tot parfumul
care are mai multa afinitate pentru alcool, decat pentru grasime,
lasand grasimea absolut inodura. Grasimea este apoi intrebuin-
■^ata la fabricarea sapunurilor de toaleta.
Tratamentul cel mai nou si cel mai rational este prin intrebuin-
tarea ca solvant a eterului de petrol rectificat, sau chiar a ben-
zinei rectificate. Acest procedeu simplu si mai ales rapid, imaginat
inca din 1835 de Robiquet §i perfectionat de Naudin, este foarte
extins astazi.
Florile sunt strivite, eliminandu-se astfel esenta ce o contine,
apoi sunt puse in contact direct cu eterul de petrol, in aparate
numite exiractoare. Dupa o sedere acolo de 8 ore, se distileaza
eterul de petrol saturat de esenta in vid, pentru a se evita pier-
derile si alterarea parfumului prin caldura. In aparat mai ramane
un rezidiu consistent ceros, constituit din ceara corpurilor grase
incarcata cu parfum. Tratand din nou cu alcool rectificat, deba-
rasam, parfumul ce-1 mai contine.
 A P L IC A T H T E H N IC E — CAUCIUCUL S IN T E T IC 417

Cauciucul sintetic. Sinteza cauciucului in mod chimic a fost

realizata de fabrica germana Farbenindustrie, realizand cauciucul
in conditiuni economice apreciabile. Formula lui este aceeasi ca si
a cauciucului natural.
Farbenindustrie 1-a preparat luand ca baza carbura ciclica a
izoprenului. Acesta se obtine foarte usor, fiindca il contine toate
gudroanele.
Canforul sintetic. Sunt mai multe metode de prepararea can-
forului sintetic. Un mijloc de a prepara canforul sintetic, este
de a transforma esenta de tereben-
tina in clorhidrat de pinen, utilizand
actiunea acidului clorhidric la o
tem peratura joasa.
Prin tratam entul alcalin, se trece
dela clorhidrat de pinen la canforina,
care prin oxidare se transforma in
canfor.
Fabricarea ghetei carbonice.
Ghiata carbonica sau ghiata us-
cata, este un produs care a devenit
popular, este o ghiata zisa transpor-
tabila si se vinde in simple cartoane,
unde se conserva mai multe ore,
grade prezentei fragmentilor de
ghiata carbonica. Prof. Dr. Victor Babe?
Se obtine prin detenta acidului 1854—1926 ilustru savant
carbonic lichid, mentinut sub o roman, creatorul Institutului
antirabic din Bucure?ti, des-
presiune de peste 60 kg. Se stie ca coperitorul parazifilor babesia,
acidul carbonic, nu exista decat in perfectionatorul tratam entului
stare solida, sau gazoasa la o presi­ difterii ?i turbarii.
une de 5,28 kg pe cm2 Temperatura
lui de evaporare sau de sublimare, este de — 56°. Deasupra
acestei presiuni, poseda starile concomitente lichide sau gazoase
cu o temperatura de — 56,6° pentru o presiune de 5,28 kg/cm 2.
Procedeul consista in a destinde acidul carbonic lichid dela
60 atmosfere la presiunea atmosferica. Se formeaza atunci zapada
carbonica, care se strange apoi si se comprima cu o presa hidrau-
lica in blocuri, pentru a avea o intrebuintare comoda.

27
418 EN CY CLO PED IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

FULMINATUL DE MERCUR §1 INTREBUINTARILE LUI

Pudra fulminanta a fost compusa la inceput din clorat de

potasiu, apoi din fulminatul de mercur.
Fulminantii sunt compusii detonanti, descoperiti de armurierul
englez Horwat prin incalzirea azotatilor de mercur, sau de argint
cu alcool si acid azotic. El explodeaza Auolent prin caldura, per-
cusiune si acid sufuric concentrat. Ful-
minatul de argint, este mult mai sen-
sibil la soc, decat fulminatul de mercur
s i intrebuintarea sa este foarte pericu-
lo asa, se recomanda intrebuintarea
num ai in cantitati foarte mici.
Fulminatul de mercur, este mai
im portant si serveste aproape exclusiv
numai pentru facerea amorselor la
cartuse de arme. El cristalizeaza in
ace, este solubil in apa fiarta; nu se
manipuleaza niciodata in stare uscata,
decat cu o extrema precautie, fiindca
p roduce explozie. Un gram de fulminat
de mercur, da prin explozie 155cm3de
gaz evaluat, la zero grade si la o pre­
Prof. Dr. Gh. Marincscu sume de 760 milimetri.
1863—1938 savant roman, Se prepara in laborator dizolvand o
creatorul scoalei de neu- p arte de mercur in 12 parti de acid azo­
rologie roniana pe baze
tic, apoi se toarna solutia in 11 parti de
§tiintifice, autorul a peste
1000 de lucrari privitoare alcool de 85, apoi se fierbe moderat si se
la histologia, fiziologia si lasa la urma sa se raceasca. Dupa ce sarea
patologia sistemidui nervos se clepune, se spala, se pune umedape a
farfurie plata si se usuca in baia-Maria.
In fabricarea industrials procedeul este la fel, afara numai
de cateva modificari necesitate din cauza marei cantitati de produs.

AURUL SI SAREA DIN APA MARI I

Evaporarea totala a 1.380 milioane de km cubi de apa de mare,

ar da o masa totala de sare, reprezentata in tone prin numarul

... — — .
 AURUL §1 S A R E A D IN A P A M A R I! 419

484 urm at de 14 zeruri. Intinsa pe suprafata pamantului, aceasta

masa ar forma un strat de 47,50 m grosime, adica dublul inal-
timii unui imobil cu 6 etaje.
Printre aceste saruri se gasesc saruri de argint si aur care, dupa
unii experimentatori ar fi in cantitati variabile. Haber nu ]e-a
gasit de loc, altii ca E. Bruet a stabilit ca apa marilor contine
intre 20—40 miligrame de aur la o tona de apa. Daca calculam
cantitatea totala de aur cuprinsa in 1.333 milioane km cubi de apa,
se gaseste 70.000.000.000.000 kg aur, ceea ce face circa 46.000
kg de cap de locuitor de pe pamant, sau cca 1.500 milioane franci
francezi pentru fiecare dintre noi.
Cat cantareste un miliard? Un miliard cantareste in argint
cinci milioane kg; in aur 32.580 kg; in hartie de o mie 1.780 kg;
in hartie de o suta de lei 11.500 kg.
Spre a transporta acest miliard, presupunand ca un om poate
duce o greutate de 100 kg, ar trebui daca miliardul este in hartie
de o mie, 18 oameni, in hartie de o suta, 115 oameni; in aur 3.225
oameni; in argint, 50.000 oameni.
Din hartii se poate forma o biblioteca de 2.000 volume de cate
500 pagini fiecare volum.

NUMARUL CUIELOR CE INTRA INTR’UN

KILOGRAM
Lungimea — 6 cm . . . 240 cue la kg
» — 8 » . . . 140 » » »
» — 10 » . . . 100 » » »
» — 12 » . . . 70 » » »
» — 15 » . . . 35 » » »
» — 20 » . . . 18 » » »
» — 25 » . . . 15 » » »
Pentru un m. cub de lemnarie trebue 7-10 kgr cue.
c At e v a r e ^ e t e u t il e

Lipirea marmurii (la rece). luam clorura de zinc 100 gr

borax . . . . 3 »
Se subtiaza cu lichidul de mai sus o cantitate suficienta de
oxid de zinc, in maniera de a se face o pasta semifluida, se aplica
si apoi se pune la presa pana se usuca.

27*
420 EN CYCLOPED IA IN V E N T IU N IL O K , T E H N IC E

Lipirea marmorei (la cald). Se incalzeste marmura cu ajutorul

unei lampi cu benzina, se aplica serlac praf pe care-1 topim cu
lampa, In urma se pune la presa pana se raceste.
Lipirea portelanului. Se dizolva carbonat de calciu precipitat,
in silicat de soda, sau de potasa din comert, se aplica, punandu-se
apoi la presa.
Lipirea aramei cu fierul. Slagoold (arama cu zinc) si Borax
praf.
Lipirea geamului cu metalul. 15 gr celuloid disolvat in 100 cm
cubi de acetona la care se adauga 3 grame canfor.
0 alta reteta. Praf de var nestins amestecat cu albus de ou, se
freaca bine se aplica si apoi se pune la presa sa se usuce.
Repararea smaltului. Se piseaza la un loc:
sticla de buna calitate 250 gr
oxid de staniu . . . . 25 »
carbonat de sodiu uscat 40 »
acid b o r ic ......................... 30 »
Se intinde pe locul dorit si se lasa sa se usuce. Partea delicata
■este incalzitul progresiv ce il efectuam cu o lampa de benzina,
avand grije sa nu stricam emailul dimprejur, din cauza incalzirii
neegale.
Regenerarea placilor fotografice. Se prepara o solutie din:
apa distilata . . . .
bromura de potasiu . . . . . 5 gr
bicromat de » . . . . 3 »
acid sulfuric 2-3 picaturi.
Se introduc placile timp de 5 minute in solutia de mai sus,
apoi se spala abundent cu apa, iar dupa aceea se pun sa se usuce
la intuneric perfect.
Pila electrica de buzunar. Luam : 15 parti clorura de amoniu
5 » glicerina
5 » clorura de calciu
65 » apa.
Alta
Agar-agar.................... 20 grame
a p a ............................ 100 cmc
sare de amoniac. . . 20 grame.
 CATEVA R E f E T E U T IL E 421

Tdierea sticlei prin curent electric. Infasuram cu un fir de niche-

lina, sticla in locul dorit sa o taiem, in asa fel ca sa nu se depla-
seze, unim capetele firelor cu polii retelei electrice si apoi dam
drumul curentului, pana se roseste firul. Recomand sa se intre-
buinteze un fir de nichelina dela o rezistenta veche.
Pasta pentru frecat argintdria. Amestecam in proportii egale:
alcool, potasiu, zincweiss, miniu si sapun de rufe.
Izolatul tevelor contra frigului. Pamant adiabatic; Isol.
Se incalzesc -pevele prin interior cu vapori sau aer cald, apoi
se da un strat subtire cu isol, se face dupa aceea un sablon pen­
tru a netezi §i reda forma tevei atunci cand se da al doilea strat
cu pam ant adiabatic. Grosimea stratului de pamant adiabatic
va fi de 5—6 cm. Dupa ce s’a uscat se infasoara cu o fase de panza
§i apoi se vopseste cu vopsea de uleiu la rece.
Solutie pentru pile cu bicromat. Bicromat de potasiu 100 gr
acid sulfuric . . . . 50 »
a p a ............................ 1000 »
Alta
Bicromat de potasiu 16 gr
acid sulfuric . . . . 17 »
a p a ............................... 100 »
Solutie pentru facerea placilor cle acumulator:
Apa distilata . . . . 800 gr
acid sulfuric . . . . 150 »
acid azotic......................50 »
Placile se fac din plumb fara pasta.
Cum cunoastem daca acidul sulfuric este curat? Se introduce o
mica bucatica de zinc intr’o eprubeta in care am pus acid sulfuric;
daca degaje hidrogen acidul este impur.
Cum se cunoa§te daca miniul este curat? Miniulfde plumb are
coloarea rosie visinie cand este curat si se topeste complect, daca
turnam peste el acid clorhidric., degajand in timpul fierberii un fum.
Cum se cunoaste daca zincweiss-ul este din zinc si nu din plumb?
Se ia putin praf de zincweiss pe o lama de cutit si se incalzeste la
flacara unei lampi cu spirt, daca in timp de 1 minut praful devine
galben, atunci este falsificat din plumb.
Cum se scot petele de var? Se amesteca doua parti otet si oparte
de apa, apoi se inmoaie o carpa si se sterge locul dorit.
420 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

Lipirea marmorei (la cald). Se incalzeste marmura cu ajutorul

unei lampi cu benzina, se aplica serlac praf pe care-1 topim cu
lampa, in urma se pune la presa pana se raceste.
Lipirea portelanului. Se dizolva carbonat de calciu precipitat,
in silicat de soda, sau de potasa din comert, se aplica, punandu-se
apoi la presa.
Lipirea aramei cu fierul. Slagoold (arama cu zinc) si Borax
praf.
Lipirea geamului cu metalul. 15 gr celuloid disolvat in 100 cm
•cubi de acetona la care se adauga 3 grame canfor.
0 alta reteta. Praf de var nestins amestecat cu albus de ou, se
freaca bine se aplica si apoi se pune la presa sa se usuce.
Repararea smaltului. Se piseaza la un loc:
sticla de buna calitate 250 gr
oxid de staniu . . . . 25 »
carbonat de sodiu uscat 40 »
acid b o r ic ......................... 30 »
Se intinde pe locul dorit si se lasa sa se usuce. Partea delicata
este incalzitul progresiv ce il efectuam cu o lampa de benzina,
avand grije sa nu stricam emailul dimprejur, din cauza incalzirii
neegale.
Regenerarea placilor fotografice. Se prepara o solutie din:
apa d i s t i l a t a ............................... 100 cmc
bromura de p o ta s iu ................. 5 gr
bicromat de » 3 »
acid sulfuric 2-3 picaturi.
Se introduc placile timp de 5 minute in solutia de mai sus,
apoi se spala abundent cu apa, iar dupa aceea se pun sa se usuce
la intuneric perfect.
Pilaelectricadebuzunar.L\mm\ 15 parti clorura de amoniu
5 » glicerina
5 » clorura de calciu
65 » apa.
Alta
Agar-agar......................... 20 grame
a p a ............................... 100 cmc
sare de amoniac. . . 20 grame.
 cAt e v a RETETE u t il e 421

Taierea sticlei prin curent electric. Infasuram cu un fir de niche-

lina, sticla in locul dorit sa o taiem, in asa fel ca sa nu se depla-
seze, unim capetele firelor cu polii retelei elcctrice si. apoi dam
drumul curentului, pana se roseste firul. Recomand sa se intre-
buinteze un fir de nichelina dela o rezistenta veche.
Pasta pentru frecat argintaria. Amestecam in proportii egale:
alcool, potasiu, zincweiss, miniu si sapun de rufe.
Izolatul tevelor contra frigului. Pamant adiabatic; Isol.
Se incalzesc tevele prin interior cu vapori sau aer cald, apoi
se da un strat subtire cu isol, se face dupa aceea un sablon pen­
tru a netezi si reda forma tevei atunci cand se da al doilea strat
cu pam ant adiabatic. Grosimea stratului de pamant adiabatic
va fi de 5—6 cm. Dupa ce s’a uscat se infasoara cu o fase de panza
si apoi se vopseste cu vopsea de uleiu la rece.
:. Bicromat de potasiu 100 gr
acid sulfuric . . . . 50 »
a p a ............................ 1000 »
Alta
Bicromat de potasiu 16 gr
acid sulfuric . . . . 17 »
a p a ............................ 100 »
de acumulatoi".
Apa distilata . . . . 800 gr
acid sulfuric . . . . 150 »
acid azotic................. 50 »
Placile se fac din plumb fara pasta.
Cum cunoastem daca acidul sulfuric este curat? Se introduce o
mica bucatica de zinc intr’o eprubeta in care am pus acid sulfuric;
daca degaje hidrogen acidul este impur.
Cum se cunoa§te daca miniul este curat? Miniuljde plumb are
coloarea rosie visinie cand este curat si se topeste complect, daca
turnam peste el acid clorhidric, degajand in timpul fierberii un fum.
Cum se cunoaste daca zincweiss-ul este din zinc $i nu din plumb?
Se ia putin praf de zincweiss pe o lama de cutit si se incalzeste la
flacara unei lampi cu spirt, daca in timp de 1 minut praful devine
galben, atunci este falsificat din plumb.
Cum se scot petele de oar? Se amesteca doua parti otet si oparte
de apa, apoi se inmoaie o carpa si se sterge locul dorit.
422 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

Cum scoatem piaira depusd pe vasele in care fierbem apa? Se

toarna in vasul dorit perfect uscat, o cantitate de acid clorhidric,
apoi agitam vasul cu atentiune ca lichidul sa cuprinda in intre-
gime partea ce confine piatra, timp de un m in u t; calcarul cade la
fundul vasului, iar dupa aceea se spala cu multa apa, pentru a nu
ramane urme de acid.
Cum se curata orice tesut? Se introduce tesutul in urmatoarea
compozitie:
Acid oleic (palmatic sau stearic) 26 parti
b e n z in a ........................................ 6 »
amoniac..............................................10 »
a p a ..................................................... 70 »
Cum se improspdteazd catifeaua turtitd? Se amesteca 2 linguri
de apa calda cu 2 linguri de amoniac, se intinde catifeaua bine
si frecam cu grije cu o perie tare, pentru a scoate praful si petele.
Se ia apoi un fier plat si se incalzeste bine, il acoperim cu o carpa
umeda curata si punem catifeaua cu dosul pe carpa umeda lasand
asa pana se usuca complect. Yaporii degajati inalta parul si prin
uscare raman in sus.
Prezervarea ruginei. Partile metalice se protejaza contra ruginii
acoperindu-le cu urmatorul amestec:
125 parti grasime
20 » canfor
1 % » plombagina
Alta. Se amesteca urmatoarele substante topindu-se toate
la un loc:
25 parti seu
23 » ciara alba
22 » untdelemn
25 » terebentina
10 » uleiu mineral
Prezervarea ruginei la instrument de otel. Se introduc instru-
mentele in urmatoarea solutie:
1 parte soda
4 parti apa
Se usuca cu grije si se pastreaza la un loc uscat.
 CATEVA R E T E T E u t il e 423

Curatirea pdrtilor lucitoare dela ma§irii. Se amesteca ingredien-

tele de mai jos cu alcool, facandu-se o pasta semifluida.
5 parti terebentina
25 » uleiu de stearina
25 » tripoli pulverizat
45 » negru animal
Se intinde si se freaca cu o perie pana iese lustru.
Scoaterea ruginii din otel. Se acopera piesele cu uleiu si se lasa
asa 2-3 zile; apoi se presara pe deasupra praf de var nestins si se
freaca pana cand dispare rugina.
Scoaterea ruginei din fier. Se freaca partea ruginita cu o felie
lie lamaie, apoi se expune la soare si se repeta operatia pana la
-completa disparitie a ruginei.
Alta. Se face o pasta din urmatoarele ingrediente:
Zeama de lamaie
sare de bucatarie
sapun de rufe
faina
Se aplica pe partea ruginita; apoi se expune la soare. La urma
se spala cu apa calda si sapun.
Facerea cernelii pentru ambalaj. Pentru a scri pe pachete se ia:
Guma a r a b ic a ............................ 4,5 kg
Extract de bacan........................ 13.600 »
» » coaje de stejar . . 0.450 »
nitrat de f i e r ............................ 0,565 »
bicromat de p o t a s i u ................ 0,075 »
apa dupa apreciere.
Se disolva guma arabica in 4-5 litri apa, se filtreaza si se adauga
nxtractul de bacan; se amesteca si se lasa in repaus 24 ore. Se
adauga apoi bicromatul de potasiu disolvat in 3-5 litri de apa
fiarta agitand m ereu; se adauga nitratul de fier §i scoarta de
stejar; se filtreaza totul si se adauga apa daca cerneala este prea
densa.
Cum distingem matasea naturald de cea artificiala? Combustiu-
nea este cea mai buna proba. Matasea naturala arde lent, emitand
mir.osul caracteristic bine cunoscut; matasea artificiala in schimb,
arde repede emitand un miros asemanator cu acela al bumbacului,
sau al hartiei aprinse.
424 EN CYCLOPED IA IN V E N flU N IL O R T E H N IC E

Matasea naturala da o coloratie abia perceputa in soda cau­

stica; matasea artificiala capata o coloare galbena inchisa si
dupa un timp se disolva chiar.
Daca introducem matasea artificiala intr’o solutie compusa
din urmatoarele ingrediente: o solutie de sulfat de cupru in 100
cm cubi de apa §i 5 grame de glicerina in care se adauga soda
caustica pana se topeste precipitatul care se formeaza, disolva
matasea naturala -la frig, dar nu actioneaza asupra matasei Char-
donnet.
Matasea artificiala se disolva in acid sulfuric pur de 66 Be,
formeaza un lichid sirupos de coloare galben inchis, care in pre-
zenta unei solutii de sulfat de difenilamina, da o coloare de alba-
stru inchis. Reactiunea se datoreste prezentei acidului nitric prin
incompleta reducere a trinitrocelulozei. Problema este destul de
simpla si se poate face direct, introducand o bucata suspecta intr’o
solutie de difenilamina; matasea artificiala se coloreaza imediat
in albastru, pe cand cea naturala ramane incolora.
Cum recunoastem bumbacul in tesuturile de land? Daca un tesut
de lana este natural, este destul sa-1 introducem in tr’o baie de soda
caustica de 10% §i sa-1 incalzim. Alcalinul distruge substan|a ani-
mala si daca substanta s’a dizolvat complet, atunci tesutul a fost
de l&na pura.
Vopsirea pielei. Se introduce pielea intr’o solutie de ta rtra t
emetic timp de 1/4-—1/2 ora, se spala apoi cu apa rece si se vop-
sesc dupa aceea cu culori bazice.
Cum impermeabilizam tesuturile? Le introducem la inceput intr’o
baie de gelatina si apoi le expunem la actiunea formaldehidei in
stare gazoasa.
Impermeabilizarea unui tesut oarecare. Se disolva 1 k gdeacetat
de plumb in 4 galeti de apa, adaogand 1 kg de alaun si agitand
lichidul pentru a se topi bine; apoi introducem tesutul si-1 lasam
acolo 20 de ore, iar dupa aceea il scoatem si-1 punem la uscat, fara
sa-1 stoarcem.
Alta. Disolvam 100 parti alaun potasic in 100 parti de apa.
Se pun 100 parti de clei animal sa se topeasca in apa rece; dupa ce
a absorbit 2 parti de apa se varsa surplusul de apa si se pune la
incalzit; in timpul fiertului se introduce 5 parti tanin si 2 parti
silicat de soda §i amestecam. Dupa aceea se varsa peste ea solutia
 CATEVA R E T E T E u t il e 425

de alaun agitand mereu, se lasa de se raceste si se intrebuinteaza

dupa cum urmeaza.
Din acest preparat se va fierbe 1 kg timp de 5 ore cu 10—12
kg apa substituind mereu apa evaporata, pentru a pastra Con­
stanta densitatea. Se raceste la 80 de grade si se varsa in vasul
in care am pus tesutul. Se stoarce bine si se usuca la o tem peratura
nu mai ridicata de 55 grade C.
Alt mod de impermeabilizare. Se amesteca antracen cu carbo-
nat de bariu, amestecul lichefiat se separa de im puritati si pe
cand este inca fluid, se adauga resina
mentinand caldura la 200 grade C, pana
ce se combina cu antracenul.
Daca se doreste o impermeabilizare
relativ elastica si moale, se amesteca
substantele in parti egale. Daca se cere
mare flexibilitate se mai adauga uleiu
de ricin in proportie dupa calitatea
dorita.
Alta. Se impermeabilizeaza tesutu­
rile introducandu-le intr’o solutie de
10 la 24 grame de lanolina disolvata
in 1.000 grame eter de petrol.
Alta. Impermeabilizarea stofelor se
obtine prin acetatul de aluminiu, folo-
sind proprietatea acestei sari de a se
descompune sub actiunea caldurii, lasand pe fibre un strat foarte
subtire de aluminiu, pe care nu-1 inmoaie apa, facand-o astfel sa
alunece fara a patrunde in tesut.
Prepararea acetatului de aluminiu se face foarte usor, prin
dubla descompozitie, preparand urmatoarele doua solutii:
Solutia A. Alaun pulverizat............... 1.000 grame
apa c a l d a . ........................ 12 litri
Solutia B. Carbonat de soda cristaliz. 50 grame
apa c a l d a . ........................ 2 litri
Se amesteca cele doua solutii cari dau loc la o fierbere, apoi
se adauga a treia solutie compusa din:
Acetat de plum b............... 1.000 grame
apa calda............................. 8 litri
426 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R , T E H N IC E

Se obtine un precipitat bogat de sulfat de plumb, care n’are

nicio utilitate, se lasa sa se repauzeze 2 zile si se decanteaza lichi-
dul limpede ce pluteste si contine acetatul de aluminiu destinat
pentru impermeabilizare. Stofele sunt apoi inmuiate in lichidul
rece in asa fel ca sa fie bine impregnate, apoi se pun la uscat;
dupa aceea se supun unei temperaturi de 50—60 grade, in industrie
se intrebuinteaza etuve speciale; in cazul nostru operatia poate fi
inlocuita cu un tier de calcat.
Incombustiunea tesaturilor §i a hartiei. Se prepara:
Sulfat de amoniac. . . . 8 parti
carbonat de amoniac . . . 2 »
borax . . ............................. 2 »
acid b o r ic ................... 3 »
a m id o n ....................... 2 »
a p a ................................. 100 »
Se introduce ^.esutul, apoi se usuca, se preseaza si se calca.
Pentru hartie omitem din solutie carbonatul de amoniac si ami-
donul.
Cerneala pentru marcat albiturile:
Nitrat de a r g i n t ................ 5 parti
amoniac................................. 10 »
guma arabica....................... 5 »
cristale de carbon, de soda. 7 »
permanganat de potasiu. . 1% »
a p a ........................................ 12 »
Se disolva nitratul in amoniac, guma si soda in apa, apoi
amestecam totul la un loc, amestecand cu precautie pana ce lichi­
dul capata culoarea neagra.
Cerneala ce nu se sterge de pe metale si sticld. Se disolva 5 parti
de silicat de sodiu intr’o cantitate suficienta de apa fiarta; adao-
gam apoi 5 par^i cerneala de China.
Fixarea sticlei cu metalul. Se efectuiaza urmatorul amestec:
Catran de p i n .................... 10 parti
ceara alb a............................ 1 »
Unirea cauciucului cu pielea. Se freaca partile cu glasspapir §i
se aplica o solutie diluata de gutaperca cu sulfura de carbon,
apoi se acopera cu foi subtiri de gutaperca, se unesc §i se pun
la o presa ca sa se usuce, se recomanda o caldura moderata.
 c At e v a RETETE u t il e 427

■
Scoaterea petelor de rugind din tesuturi. Se acopera pata cu o
pasta facuta din sue de lamaie, sare, faina de cartofi si sapun
•de rufe moale; apoi se expune la soare.
Alta. Umezim pata cu cianura de potasiu, apoi introducem
•jpsutul intr’o solutie de pirofosfat de sodiu, sau umezim cu clo-
i-ura de staniu pata §i spalam imediat cu apa, dupa disparitia
petei.
Disparitia petelor de outran se face cu petrol si apoi cu benzina.
Disparitia petelor de mucigai din albituri. Se dizolva o mica
cantitate de clorura de calciu in apa calda, agitam, filtram lichi-
dul printr’un tulpan si-1 varsam apoi pe partile mucegaite. Dupa
disparitia petelor se spala imediat cu multa apa, altfel tesutul
se distruge.
Disparitia petelor de pe marmurd, hcirtie si lemn. Se freaca
petele cu o carpa inmuiata in amoniac.
Disparitia petelor de cerneala din tesuturi de land. Daca petele
sunt provenite de anilina, se poate intrebuinta cu succes acid
clorhidric d ilu at; cateodata iese numai cu alcool. Daca cerneala
este cu baza de compusi ferici cu acid galic, tratam entul trebue
probat cu acid acetic, apoi acid tartric, citric, clorhidric.
Disparitia petelor de vin se elimina cand sunt inca umede, prin
sare si zeama de lamae.
Vopsea contra ruginii. Dizolvam:
A sfalt..................................... 0,500 kg
re sin a .................................... 0,500 »
uleiu de c a t r a n ............... 2.000 »
Se amesteca bine intr’un vas si se aplica, evitandu-se flacara.
Inegrirea obiectelor de fier. Se unge partea dorita fcu uleiu
vegetal, apoi apropiem o lama bine incalzita dedesubt pana obiec-
tul nu mai fumega.
Chituri sau cimenturi. Pentru tuburi de apa, se prepara ame-
stecul urmator:
Uleiu de i n .............................3 parti
colofoniu (sacaz)................... 10 »
var n e s t i n s ........................... 10 »
v a t a ....................................... 10 »
Chit pentru lemn. Se prepara un amestec de creta pisata cu
uleiu fiert in parti egale si 8 parti oxid de zinc.
428 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R . T E H N IC E

Chitul de var se intrebuinteaza la chituirea conductelor de vapori.

Se prepara din var nestins pisat amestecat cu canepa tocata si
uleiu.
Ciment pentru lipitul fisurilor la conducte de vapori:
Albul de P a ris ......................... 5 kg
ocar g a l b e n ............................. 5 »
litarga....................................... 10 »
m in iu ......................................... 5 »
bioxid de mangan . . . . 4 »
Se amesteca cu grije si se adauga o mica cantitate de am iant
si putin uleiu fiert. Compozitia astfel preparata se intareste
in 2—5 ore si are avantajul de a nu se imprastia, nici de a se con-
tracta si nici de a crapa.
Mastic pentru astuparea gaurilor la metale. Se prepara din 100-
parti pilitura de fier, 4 parti pucioasa si 2 parti tipirig amestecat
cu apa. Se obtine o pasta care se solidified repede.
Mastic pentru unirea tuburilor:
Sare de am oniac..................... 0,45 kg
floare de s u l f ......................... 0,90 »
pilitura de fier..................... 36,40 »
Se amesteca cu apa facandu-se o pasta.
Alta cu priza lentd
Sare de am oniac.....................0,90 kg
f a i n a ......................................... 0,45 »
pilitura de fier....................... 91,00 »
Repararea crapaturilor in recipiente de fier. Se topeste pe foe
0,45 kg pucioasa si se adauga 225 grame plombagina pulverizata;
se amesteca intim si apoi se lasa de se raceste.
Pentru intrebuintare, rupem compozitia in bucati, o asezam
pe peretele unde este crapat si apoi o intindem cu un fier cald.
Ciment pentru unirea fierului cu lemnul. Disolvam clei in apa
fiarta pe foe pana devine consistent adaogand cenuse de lemn
ca sa facem un amestec dens ca o vopsea, incalzim partile ce
avem de lipit, apoi aplicam amestecul si le impreunam, tinandu-le
la presa pana se usuca.
Ciment rezistent la bisulfura de carbon. Acest ciment este util
chiar pentru a acoperi obiecte de sticla. Se pune gelatina intr’un
 c At e v a RETETE u t il e 429

recipient cu gatul larg si varsam atat acid acetic pana ce acoperim

gelatina, o lasam in repaus o noapte si apoi o topim meet.
Ciment pentru, metal si lemn rezistent la apa. Disolvam o parte
de serlac foi in doua parti alcool metilic.
Mastic pentru caldari de calorifere. Amestecam argila grasa cu
nisip si caramida fin pisata. Se face o pasta in care mai adaugam
un amestec de silicat de sodiu si de potasiu cu apa necesara.
Ciment rezistent la acizi. Se ia litarga fin pisata in parti egale
•cu nisip si praf de creta si y2 cantitate resina pulverizata. Se ame­
steca facandu-se o pasta cu uleiu de in fiert in care se pune putin
■sicativ; se lasa in repaus 4—5 ore si apoi se intrebuinteaza.
Cum se arginteazd mat piesele de alama, cupru sau bronz? Pre-
param mai intai precipitatul de argint in felul urmator:
Se incalzeste la o flacara potrivita de spirt in tr’un vas de sticla
sau portelan, o cantitate de argint pur, peste care am tu rn at acid
azotic fumans, pana ce argintul se disolva in masa acidului, apoi
se toarna continutul intr’o eprubeta, sau sticla in care am pus a p a ;
adaogand apoi sare de bucatarie pana ce se obtine precipitatul.
Spalam bine precipitatul si in urma il aplicam pe metalul dorit, fre-
■cand bine dupa ce a fost bine curatit. Pentru a avea o aderenta mai
mare, frecam metalul cu putin bitartrat de potasiu (crema tartar).
Argintarea la rece prin frecare. Se face o pasta din urmatorul
amestec:
Blanc d’Espagne . . 150 gr
Cianura de potasiu . 40 »
N itrat de argint . . 20 »
A p a........................... 5 »

Inainte de intrebuintare se curata bine obiectul, apoi se impreg-

neaza un tampon in pasta si se freaca.
N.B. A se lua precautiune mare la intrebuintare, deoarece
•este otrava puternica.
Cum se invecheste vinul. Se stie ca pentru invechirea naturala
a vinului, ii trebue un timp de cativa ani. Astazi se utilizeaza
•o metoda artificiala foarte simpla; se supune vinul cateva ore
la actiunea undelor ultra scurte.
Scoaterea petelor cu foi de edera. Se iau 25 de foi de edera tanara,
peste care se toarna % litru de apa fiarta intr’un vas, lasam sa se
430 ENCYCLOPED IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

macereze 2 ore si apoi intrebuintam continutul servindu-ne de o>

perie curata §i nu prea aspra.
Pasta pentru facerea ramelor. Se amesteca intr’un vas praf de
creta cu clei subtire cald, apoi se
aplica pe un cadru de lemn facut de
mai inainte dupa marimea tabloului..
Se sculpteaza in aceasta pasta moale
desenul dorit, iar dupa uscare se-
vopseste cu bronz, sau foite de aur.
De. Cleiul pentru tamplarie-
fiert in baia Maria, este de 75 ori mai
rezistent decat fiert direct pe flacara..

MISGAREA PERPETUA

Fig. A Problema care a pasionat in-

trecut muiti cercetatori si care
inca mai persista si/azi, este miscarea perpetua, adica: o masina
care odata pornita sa se
mentina la infinit in vi-
teza regimului sau, fara
nici o alta cheltuiala de
energie din afara si sa
produca totdeodata si
energie.
Dar mai intai, este
aceasta miscare posibila ?
Raspunsul depinde de
ceea ce intelegem noi prin
miscare perpetua. Daca
luam adevaratul inteles al
cuvintelor, atunci vedem
ca ea este posibila.
M isc a re a a s tre lo r,
viata ce animeaza Uni­
versal, lumina, caldura,
miscarea apei care prin caderea ei din varful muntelui invar-
teste o turbina si apoi sosita la mare se evaporeaza, pentru a reveni
 A P L IC A T II T E H N IC E — M I§CA REA P E R P E T U A 431

iarasi la munte, sub forma de vapori; toate acestea nu sunt oare

niste miscSri perpetue?
Dar cercetStorii nu
cautS aceasta miscare,
cauta o altS miscare
nerealizabilS.
Bazati pe faptul cS
anumite combinatii de
parghii si masini per­
mit o sporire a for-
telor, cauta o sporire
a lor, uitand insS par-
tea cea mai principals:
ca munca ramcine Con­
stanta.
In principiu ener-
gia nu se creaza ci se
transforma. Carnot a
dovedit aceasta cu
prisosin^a, astfel cS nu ne vom ocupa de ea. El a dovedit ca
este imposibil sa construim
o masinS care cu o miscare
initials, sS pSstreze la infinit
viteza, neintervenind cu
alte forte exterioare. Totusi
cercetatorii nu s’au dat
batuti cSci infinite sunt teo-
riile si aparatele nSscocite
de inventatori In aceastS
direc^ie, norocul multora
este ca se limiteazS sa
puna ideile numai pe har-
tie in mod teoretic, fSrS
sa cheltuiasca proprii lor
bani.
Dar cati din ei nu si-au pierdut timpul si ultimul ban in
constructiuni complicate de parghii, roti si declicuri, pentru
ca la urrnS sS sfarseascS cu ISsarea. . ., nu cS principiul la
432 ENCYCLOPED IA IN V E N flU N IL O R T E H N IC E

care lucra nu era realizabil, ci din vina unor imperfectiuni de

constructie.
Primul inventator pomenit In istorie care s’a ocupat cu mi§-
carea perpetua, a fost Hero din Alexandria 120 ani inaintea lui

Cristos. Marele Leonardo da Vinci nu credea in mi§carea perpetua

insa a studiat mecanisme propuse de altii. Mult mai tarziu prin
1883 de Moessl si in 1893 Von Loessel, au intrebuintat un fel de
motoare quasi perpetue, actionate de dilatatia unui gaz, sau a

unui lichid sub influenta variatiunilor de temperatura.

Nu de mult un inventator elvetian Reutter a pus la punct
un pendul, ca si perpetuu, actionat de variatiunile de tem peratura
asupra unui arc foarte slab. El a parvenit sa construiasca o masi-
narie, a carei cheltuiala de energie nu trece de 10 la 15 grame
 A P L IC A T II T E H N IC E — M I$CA REA P E R P E T U A 433

pe centimetru in 24 de ore, adica de o mie de ori mai putin

de cat la miscarea ordinara.
Aceasta miscare este con-
stituita de un pendul cu
o torsiune speciala absolut
libera, a carei oscialtie com-
pleta dureaza un minut prin
actionarea unui ancar. Mis­
carea fiind lenta, permite
sa reduca numarul rotilor
si prin urmare suprimarea
frecarilor.
Pendulul utilizeaza di-
ferenta de temperatura in-
t r ’un recipient inchis de
aerul inconjurator. Recipi-
entul prin dilatare, apasa
asupra unei parghii ce actioneaza arcul pendulului. Fig. N si P

arata principiul dispozitivului descris mai sus.

28
434 E N C IC L O P E D IA I N V E N flU N IL O R T E C H N IC E

El este construit dintr’un tub de sticla (1) fig. P. in forma de U,

continand in interior mercur (2) si un gaz lichefiat (3) cu vaporii
sai saturati (4). Unul din bratele tubului este introdus in reci-

Fig. L Fig. M

pientul (5) continand un corp cu o caldura specified (6) mentinut

la o temperatura sensibila Constanta printr’un vas izolant (7).
Celalalt brat, e liber in
aer §i urmeaza imediat vari~
atiile temperaturii, produ-
c4nd astfel, diferente termice
si prin urmare, presiuni
intre cele doua brate ale
tubului U. Mercurul este
gonit din partea unde presi-
unea este mai slaba produ-
c&nd prin greutatea sa, o
miscare de basculare in jurul
axului X de pe cutia (8).
Aceasta oscilatie care se
reinnoeste la fiecare schim-
bare de temperatura, este
comunicata printr’o roata
dintata unui angrenaj de
ciasornicarie.
Fig jy 0 variatie slaba de 1 grad
centigrad, furnizeaza o re~
zerva de energie suficienta, pentru a intretine functionarea
pendulului mai m ult de 120 ore.
 A P L IC A fU T E H N IC E — M I$C A R EA P E R P E T U A 435

Dam mai jos explicarea mecanismelor din text:

In fig. E, inventatorul a contat sa obtina o miscare continua
prin caderea unei bile in plus. Fig. F, arata un tip de roata pentru
realizarea miscarii perpetue, masele sunt manevrate pe cama A,
antrenand roata; in fig. B se vede un pendul cu miscare zisa
perpetua, printr’un dispozitiv magnet o, asezat deasupra construc-
tiei pendulului; in fig. H avem o roata pentru miscarea perpetua,
acest sistem este bazat pe o iluzie optica; pare ca masele din
stanga, mai indepartate de centra trebue sa antreneze roata in
sensul sagetii; fig. D,
arata o roata cu com-
partimente, in fiecare
compartiment se afla cate
o bila care se poate misca
pe un sistem de doua
planuri inclinate; fig. L,
arata un dispozitiv corn-
pus din bile grele ce for-
meaza un lan^; cum pe
planul din stanga sunt 4
bile si pe planul din
dreapta numai 2, s’ar
putea crede ca ansamblul
se va invarti spre stanga,
in realitate insa sta pe
loc; fig. K, arata o roata
pentru miscarea perpetua; vedem apoi in fig. M, o roata tot
pentru acest scop cu camere in care se toarna % mercur;
asemenea fig. G, arata un dispozitiv cu foale la extremitatea
si mijlocul razei, iar capacul foalelor este prevazut cu cate o
greutate, si in interiorul foalelor se toarna un lichid; fiecare
raza a rotii are un canal pus in comunicatie cu cele 2 camere
prin foalele C si D.

ORA TARILOR EUROPENE §1 EXTRAEUROPENE

Ora Europei Orientale (ora 12). Se aplica in Estonia, Finlanda,

Letonia, Romania, Bulgaria, Turcia, Grecia si Egiptul.

28 *
434 E N C IC L O P E D IA IN V E N flU N IL O R T E C H N IC E

El este construit dintr’un tub de sticla (1) fig. P. in forma de U,

continand in interior mercur (2) iji un gaz lichefiat (3) cu vaporii
sai saturati (4). Unul din bratele tubului este introdus in reci-

Fig. L Fig. M

pientul (5) continand un corp cu o caldura specified (6) mentinut

la o temperatura sensibila constants printr’un vas izolant (7).
Celalalt brat, e liber in
aer si urmeaza imediat vari-
atiile temperaturii, produ-
cand astfel, diferente termice
si prin urmare, presiuni
intre cele doua brate ale
tubului U. Mercurul este
gonit din partea unde presi-
unea este mai slaba produ-
cand prin greutatea sa, o
miscare de basculare In jurul
axului X de pe cutia (8).
Aceasta oscilatie care se
reinnoeste la fiecare schim'
bare de temperatura, este
comunicata printr’o roata
dintata unui angrenaj de
ciasornicarie.
jtf 0 variatie slaba de 1 grad
centigrad, furnizeaza o re-
zerva de energie suficienta, pentru a intretine functionarea
penclulului mai m ult de 120 ore.
 A P L IC A T II T E H N IC E — M I§C A R EA P E R P E T U A 435

Dam mai jos explicarea mecanismelor din text:

In fig. E, inventatorul a contat sa obtina o miscare continua
prin caderea unei bile in plus. Fig. F, arata un tip de roata pentru
realizarea miscarii perpetue, masele sunt manevrate pe cama A,
antrenand roata; In fig. B se vede un pendul cu miscare zisa
perpetua, printr’un dispozitiv m agnetc, asezat deasupra construc-
tiei pendulului; in fig. H avem o roata pentru miscarea perpetua,
acest sistem este bazat pe o iluzie optica; pare ca masele din
stanga, mai indepartate de centra trebue sa antreneze roata in
sensul sagetii; fig. D,
arata o roata cu com-
partimente, in fiecare
compartiment se afla cate
o bila care se poate misca
pe un sistem de doua
planuri inclinate; fig. L,
arata un dispozitiv com-
pus din bile grele ce for-
meaza un lant; cum pe
planul din stanga sunt 4
bile si pe planul din
dreapta numai 2, s’ar
putea crede ca ansamblul
se va invarti spre stanga,
in realitate insa sta pe Fig. p
lo c; fig. K, arata o roata
pentru miscarea perpetua; vedem apoi in fig. M, o roata tot
pentru acest scop cu camere in care se toarna % mercur;
asemenea fig. G, arata un dispozitiv cu foale la extremitatea
si mijlocul razei, iar capacul foalelor este prevazut cu cate o
greutate, si in interiorul foalelor se toarna un lichid; fiecare
raza a rotii are un canal pus in comunicatie cu cele 2 camere
prin foalele C §i D.

ORA TARILOR EUROPENE §1 EXTRAEUROPENE

Ora Europei Orientale (ora 12). Se aplica in Estonia, Finlanda,

Letonia, Romania, Bulgaria, Turcia, Grecia si Egiptul.

28*
436 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

Ora Europei 'Centrale (ora 11). Se aplica in Suedia, Norvegia,

Danemarca, Germania, Elvetia, Italia, Lituania, Polonia, Ceho-
slovacia, Ungaria si Iugoslavia.
Ora Europei Occidentals (ora 10). Se aplica in Spania, Portu-
galia, Anglia, Belgia, Franta, Luxemburg, Algeria si Maroc.
Ora Amsterdam (ora 10,20). Se aplica in Olanda.
Ora Moscovei (ora 13). Se aplica in Rusia.

* TEME PENTRU INVENTATORI

Ameliorarea randamentului la masinile cu vapori.

Ameliorarea randamentului la motoarele cu explozii (vezi moto-
rul Still).
Acumulatori electrici usori, economici si puternici, pentru a
servi la tractiunea vehiculelor.
Ameliorarea randamentului la becurile electrice. Se stie ca
aproape la toate lampile cu incandescenta, 99% din energie este
radiata sub forma de caldura si numai 1% este radiata sub forma
■de lumina vizibila.
Avion fara elice cu aripi mobile (vezi art. din text, pag. 330).
Intrebuintarea vibratiilor sonore la aparate medicale, pentru
regenerarea tesuturilor musculare.
Extragerea uleiului din semintele de struguri, recuperate din
bostina dela vie.
Distribuitor, sau transm itator de electricitate, sub forma de
unde, cari sa produca forta si lumina in case, ateliere etc.
Far special pentru auto, pentru a nu orbi noaptea conduca-
torul altei masini.
Gantarirea automata a vagoanelor de cale ferata din mersul
trenului.
Perfectionarea tractiunii electrice, prin curenti de inalta ten-
siune (a se vedea procedeul Morice Leblanc, pag. 340).
 A P L IC A T II T E H N IC E — T EM E P E N T R U IN V E N T A T O R I 437

Intrebuintarea motorilor sonici la avioane, pentru calatoria

in stratosfera.
Masina de scris prin ajutorul undelor sonore. Este vorba de
transformarea energiei mecanice in lumina si viceversa, prin aju­
torul fotocelulei.
Transformarea luminii difuze in energie potentials.
Utilizarea undelor sonice contra inghetarii apei in con­
ducted de alimentare cu apa potabila, prin provocarea si trimi-
terea undelor sonice pe conducte, la statia de plecare a
apei.
Utilizarea fortei valurilor pe alta cale, decat cea descrisa in
volum, sau perfectiunea sistemelor existente.
Ameliorarea randamentului la motoarele electrice.
Substituirea ferodoului dela frana automobilului, cu o substanta
natural& ieftina, saU' inlocuirea franii printr’o alta, pe alta
baza.
Utilizarea vantului ca mijloc de propulsiune la vapoare si
vehicule.
0 cutie care sa inlocuiasca vechile cutii de conserve. Se stie
ca pentru fabricarea cutiilor actuale se intrebuinteaza anual pe
intreg global o cantitate extraordinara de cositor si in curand
cositorul va ajunge sa fie epuizat.
Haina pentru aviatori, care sa permita sborul in stratosfera.
Se stie ca la inaltimi mari, din cauza depresiunii, hainele speciale
confectionate pana acum, se umfla si la un moment dat parali-
zeaza miscarile aviatorului.
0 parasuta sigura de salvare pe mare si uscat (poate fi facuta
eventual din mai multe parasute).
Un injector ieftin pentru caldarile de apartament fara ventilator
sau vapori.
Utilizarea gazelor dela evacuare a motorului, pentru incal-
zirea automobilului si radiatorului in timpul iernii.
Nou sistem de motoare pentru calatoriile transoceanice cu
avioane cari intrebuinteaza carburanti usori lichizi (de pilda hi-
drogen si oxigen lichid).
De perfectionat ascensorul pentru stalp dela pag. 326, pentru
a servi ca post de observatie mobil la armata in tim pul razboiului
si pentru tragerea cu mitraliera.
 438 EN CYCLOPED IA IN V E N T U JN IL O R T E H N IC E

De construit un motor cu explozii pentru avioane gen motorul

rotativ Legendre, care suprima radical pierderea de energie, rezul-
ta ta la un motor cu pistoane, prin distrugerea fortei vii la extre-
mitatile cursei lor (% M V/).
De fabricat valvole (lampi de radio) minuscule cu randament
mare.
De construit aparate de radio minuscule cu greutate pana la
500 grame pentru emisie si receptie, pe unde ultra scurte cu bataie
de 4—6 km (a se incerca utilizarea nouei metode prin modularea
de frecventa).
Avion si cabina speciala pentru calatoria in stratosfera.

SPEOLOGIA SAU STHN^A GAVERNELOR

Speologia este o stiinta sintetica recenta, a carui scop este

alcatuirea istoriei naturale a pesterilor, studiul biologiei vietui-
toarelor, cat si a geografiei fizice a golurilor intinse ce se compun
din paturi nenumarate si din drumurile subterane ale apelor.
Speologia are §i o latura aplicata si anume hidrologia subterana.
Gratie acestei stiinte, s’a putut cunoaste cu preciziune, izvoa-
rele Garoanei din Franta cari se gasesc in abisul Trou di Toro
din Spania. Datorita to t ei, agricultura a putut beneficia, prin
cresterea debitului de apa din subsol.
Unul din aceia cari a contribuit in deosebi la alcatuirea acestei
stiinte, este profesorul E. G. Racovita, Directorul si intemeetorul
Institutului de Speologie al Universitatii din Cluj, care a intreprins
exploratiuni biospeologice in grotele insulelor Balneare inca din
anul 1904, pe cand era subdirector al Laboratorului de Oceano-
grafie, «Arago» din Banyuls sur mer (Franca) avand mai pe urma
(1907) ca colaborator pe Dr. R. Jeannel.
Acosti doi colaboratori impreuna cu alti specialisti cari se
asociara mai tarziu, au explorat sistematic numeroase grote din
Franta, Spania, Italia, Romania, Austro-Ungaria etc. Rezultatele
au fost interesante castigandu-se numeroase concluzii in diverse
capitole ale biologiei din care rezulta interesul considerabil pe
care il oferea fauna subterana pentru cercetarile filogeniei si bio­
logiei generale.
 S P E O L O G I A -S A U § T I I N 'f A C A V E R . N E L O R 439

Biospeologiei ii revine meritul de a fi demonstrat ca toate

Troglobiile propriu zise, adica acele vietuitoare cari traiesc numai
in pesteri sunt relicvii caracteristice, adica adevarate « fosile vii »
reprezentand adesea stadii filogenetice foarte vechi, tertiare sau
ciiiar secundare.
Aceste documente vii. sunt nepretuit de importante pentru
studiul filogeniei, pentruca ele ne permit
cunoasterea organizatiei grupelor primi­
tive, acum stinse si nefosilisabile si a
acelora a caror resturi fosile sunt excesiv
de rare si incomplecte.
Metodele intrebuintate in hidrografia
subterana sunt variate §i unele indirecte.
Aplicarea metodei geofizice, poate fi intre-
buintata cu mai mult sau mai pufin succes
prin variatiile pendulului, sau prin reflec-
tarea undelor sonore. Acest ultim procedeu
a fost recent aplicat si cu un anumit
succes in Tunis, pentru a determina
nivelurile de apa subterane, putandu-se
masura adancimea cu suficienta preci-
ziune.
0 alta metoda, cea mai intrebuintata Prof. E. G. Racovita,
in speologie, consists in a urmari cursul ilustru savant roman
unul din fondatorii
apelor subterane colorandu-le cu substante Biospeologiei inteme-
ca fluoresceina, pentru a se recunoaste etorul Institutului de
apele cand vin la suprafata, dupa un tra- Speologie din Cluj.
iect subteran mai mult sau mai putin lung.
Astazi dupa 30 de ani de cercetari, au fost stranse la Insti-
tutul de Speologie, peste 15 mii de tuburi cuvietati din cele peste
1.000 grote cercetate si au fost publicate 66 memorii definitive,
aparute sub numele «Biospeologica» in peste 4.500 pagini, 1.500
figuri si 175 plan§e.
Gratie contributiei stiintifice a profesorului Racovita si a
colaboratorilor sai, tara noastra se bucura de o reputatie stiintifica
in toata lumea. Pentru meritele sale a fost numit membru
de onoare a Societatii de Zoologie din Belgia: membru corespon­
dent al Soc. de Zoologie din Londra; membru de onoare al Soc.

— —
440 EN CYCLOPED IA IN V E N 'JIU N IL O R T E H N IC E

de Hidrologie din Bucuresti, presedinte al Soc. de Speologie din

P aris; membru si presedinte de onoare a Soc. Zoologice din F ra n ta ;
membra al Academiei Romane si presedinte in 1927—1929; sena­
tor si rector al Universitatii din Cluj, etc., etc.

CUM PUTEM BREYETA 0 INVENJIUNE?

Pentra a breveta o inventiune, sau o perfectiune, trebue ca

autorul inventiei sau al perfectionarii, sa indeplineasca formali-
tatile cerate de lege. Se completeaza formularul alaturat in con-
formitate cu instructiunile stipulate pe closul formularului, cari
sunt date in extenso si nu mai este nevoie de nicio alta explicate.
Corespondenta cu toate actele se adreseaza: Oficiului Proprie-
ta^ii Industriale din strada Petre Poni Nr. 2, Bucuresti.
 CUM PU TE M B R E V E T A 0 IN V E N T IU N E 441

Timbru de
Timbru fiscal' aviafie
1 leu
100 lei

Domnule Ministru,

Subsemnat

de profesiune .................................................... .
de nationalitate (su p u ^ e n ia )............................ .
domiciliat . . I n 2) . . ., j u d e t u l ................ .
A n exe:
s t r a d a .................................... Nr.................... in - .
, . recipis . . . v en tan d 3) ............................................................

. memorii descriptive
am (avem onoare a va ruga sa binevoifi a-mi (a
. desene
ne) acorda pe termenul legal un brevet de 4) . .
cu titlu l5) : ............................................................

Conform legii §i regulamentului respectiv,

anex . un numar total de . . acte originale
constatatoare, precum si recipisele Administra­
te ! financiare din °) . . . Nr. . . . de
achitarea taxelor.
Primiti asigurarea distinsei mele (noastre)
stime.
(ss)

Domniei-Sale
Domnului Ministru al Industriei si Comerfului,
Oficiul Proprietatii In d u strial.
x) Numele si pronumele. 2) Localitatea. 3) Obiectul inventiei. *) Inven-
tu n e sau perfec|ionare.5) Titlul scurt si fara sa contina denum iri.c) Localitatea
442 ENCYCLOPED IA IN V E N T IU N IL O R t e h n ic e

Aceasta fata ramane liberS

 INSTRUCJIUNI
Dreptul de a cere brevet il are numai autorul inven|iei sau al perfec^ionarii
P etitia se face completand formularul alaturat. In lips! de formular se poate
utiliza o coala alb! de acelafi format, reproducand exact textul formularului.
Oricare ar fi cazul, coala se pastrcaza intreaga, adica foaia a doua s! nu se
•detafeze. Petipa este preferabil s ! se completeze cu marina de scris. La pe-
titie se vor anexa:
1. O recipis! dela o adm inistrate financiar! a Statului, dovedind achi-
tarea a 1150, lei In contul Ministerului Industriei fi Comer(,ului, ca ta x !
•de brevet de invenpiune, la art. 109 buget.
2. Idem, dovedind achitarea a 200 lei, In contul Ministerului Finan{,elor,
ca taxa de timbru, la art. 28 buget.
3. Idem, dovedind achitarea a 70 lei, in contul regiei Monitorului Ofi-
•cial, ca tax,! de publicatie.
4. Un memoriu descriptiv al inventiei (descrip^.ia) in dublu exemplar
■scris cu marina pe hartie alb! format comercial (aprox. 21x27 cm). Foile
■se scriu numai pe o singura fata, se numeroteaza sus fi se iscalesc toate jos
imediat sub text. La stanga foilor se las! margine liber! cel pufin 3 cm.
Descriptia trebue f!cuta in lim b! corect romaneasc! fi s ! fie clar!, astfel ca
■obiectul inventiei s ! se inteleaga cu ufurint!. Pe foile memoriului descriptiv
nu se admite s ! se fac! schite, desene, diagrame etc., sau s ! se lipeasc! mo-
dele. Eventuale corecturi sau stersaturi trebuesc trecute in tr’un inventar
isc!lit ce se face in josul paginii respective. La sfarfitul descripfiei se enu-
m !ra « Revendicarile », adic! (in rezumat) punctele care caracterizeaz! inven-
tia din punct de vedere al realiz!rii tehnice (nu al avantajelor). Protecpia
■ce decurge din acordarea unui brevet este limitata la punctele din revendicixri.
•O gresita redactare a revendicdrilor poate atrage nulitatea brevetului.
5. Desenele (dac! sunt necesare) se depun, oricate ar fi, in dublu exem­
plar fi anum e: unul pe hartie alb! de desen « b ristol» fi cel!lalt pe pSnz!
de calc. Desenele se executa cu tuf (cerneal! de China) in desen liniar, nu
in perspectiv!, curat fi cu preciziune. Se vor face toate secfiunile, precum
fi toate detaliile necesare intelegerii descriptiei. Diferitele p!rfi ale dese-
nului asupra c!rora se refer! descriptia, trebuesc indicate cu litere sau cu
■nitre imitand caracterele de imprimerie. Figurile trebuesc numerotate. Dese­
nele se isc!lesc in coltul din dreapta jos Formatul lor va fi acela mentionat,
pentru descriptie. O dimensiune mai mare trebue autorizata prealabil de
■Oficiul Propriet!tii Industriale, care va aprecia necesitatea. In niciun caz
ans! formatul nu va putea fi mai mic. Pe desene nu se scrie niciun text.
 444 ENCYCLOPED IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

6 . Modele ale dispozitivelor inventate sau ale rezultatelor inven|iei se-

depun numai daca Oficiul Proprieta|ii Industriale crede necesar a cere.
7. Un timbru de a v ia te de 2 lei, pentru a fi aplicat de noi pe brevet.
*
* *

Petitia se timbreaza cu 100 lei fiscal $i un leu aviatie. Pe fiecare anexa.

(inclusiv recipisele) se aplica cate un timbru de 2 lei fiscal $i de 2 lei avia|ie.
Cererile de brevet de perfectionare se fac In acelafi mod cum a fost ariftat
mai sus, insa in petitie trebue sa se indice numarul brevetului sau dosaruluit
invenfiei la care se aduce perfectionarea. Indicatia aceasta se face imediat
dupa cuvantul « inventand » din formularul alaturat, adica se va scrie: « in-
ventand o perfectionare la brevet (sau la dosar) Nr. . . . ». Toate actelo-
constituind cererea de brevet trebue sa fie perfect curate si desenele neindoito.
Ele pot fi trimese prin posta, recomandat in care caz procesul-verbal al inre-
gistrarii se expediaza deponentului imediat pe aceeasi cale. Expedi|ia ac-
telor trebue facuta astfel incat acestea sa nu ajunga la destina|ie indoite,.
ghemuite sau patate.
Fiecare inventie face obiectul unei cereri $i unui dosar separat. Corespon-
denta ulterioara se face separat pentru fiecare dosar si trebue sa indice Nr.
dosarului (resp. brevetului) la care se refera. Orice corespondents, cat si anexele-
respective trebue sa fie timbrato altfel nu sunt luate in considerare.
In cazul cand o cerere de brevet este facuta de mai multe persoane, Oficiul
P. I., expediaza brevetul si toata corespondenta uzuala primului petitionar-
declarat in cerere. Abatere dela aceasta regula se face numai daca se face
cerere separata iscalita de to |i cei care au iscalit cererea de brevet. Orice-
schimbare de adresa trebue anuntata imediata .catre O.P.I.
Brevetul de inventiune se acorda pe o durata de 15 ani socotiti dela data
lui, iar cel de perfectionare pe minimum 10 ani si maximum pana la expi-
rarea brevetului respectiv de inventiune. Data brevetului este data inre-
gistrarii cererii. Persoana interesata este datoare, indiferent daca intre timp-
acordarea brevetului a intarziat sau nu, a depune in fiecare an la O.P.I.,
cel mai tarziu la data inceperii unui nou an al duratei brevetului, recipisa
unei adm inistra|ii financiare justificand plata anuitatii respective. Depu-
nerea recipisei se face prin petitie tim brata cu 8 lei fiscal $i un leu aviatie,
iar recipisa cu 2 lei fiscal si 2 lei aviatie. In recipisa de 1150 lei, depusa odata
cu cererea de brevet este socotita §i taxa anului I. Pentru ceilalti ani taxele-
sunt:
Pentru anii 2— 3 cate 600 lei anual.
» » 4— 5 » 1400 » »
» » 6—10 » 2500 » »
» » 11—15 » 6000 » »
Brevetele de perfectionare sunt scutite de taxe anuale daca ele aparfini
exclusiv posesorilor brevetului de inventiune respectiv.
Miscarea perpetud nu se breveteazd.
Corespondenta se adreseaza:
«Oficiul ProprietSfii Industriale», Strada Petre Poni, 2. Bucure^ti.
 IN V E N T A T O B .il RO M A N I C A R I AU B R E V E T A T IN V E N 'flU N I 445

TABLOU DE INVENTATORII ROMANI, CARI AU BREVETAT

INVEN'flUNI DELA 1924—1937

Numele inventatorului Localitatea Denumirea inventiunei

Abeles I l e n r i c ................ Bucuresti Disp. pt. economizarea refrige-

rentilor si mentinerea frigului
in frigorifere.
Acasandri P ...................... » Manipulator pt. ap. telefonice.
Acsenti Gh........................ Bacau Ambalaj pt. produse chimice.
Acta S. A......................... Bucuresti Ap. pt. determinarea traseului
parcurs de o aeronava in
sbor.
Adrian I ............................ » Redresor de curent alternativ.
Adrian I. Ing. T. Donescu » Hautparleur.
Aga e Gh.......................... » Ap. pt. calculul coordonatelor.
Agape Gh. si C-tin . . . Obidestii Noi Tachimetru autoreductor.
Alamareanu Ilie, §t. Du-
mitru, Otel Grigore . . Cluj Salupa de salvare.
Albeanu Al........................ Bucuresti Ap. de tiparit portativ.
Albrecht Franz . . . . Moreni Ap. pt. marit si micsorat diame­
tral mufelor la burlane de son-
daj
Alcaz C.............................. Bucuresti Sfoara cu proprietatile celei de
Manila.
Alexandrescu Vasile, la-
cobescu I ....................... » Turboinjector centrifugal, pt. ar-
sul combustibililor lichizi si
gazosi.
Alexandrescu Vasile . . Cluj Ferastrau panglica cu regulator
de forta.
Alexandrescu Virgil Ing. Bucuresti Rola de conducere pt. transmi-
siuni in silozuri apiratoare
pt. evitarea accidentelor.
Alexandrescu M. Pricolici Bucuresti Procedeu pt. conservarea frigului
?i a caldurei.
Aluasiu Lorentiu . . . . Lugoj Motor magnetic.
Amza N ic o la e ................ Bucuresti Ciasornic automat
Amza N. D. Marculescu » Ap. de inotat.
Anastasiu D...................... Calafat Nou sistem de propulsiune pt.
vase de navigatie.
Ancora R om ani . . . . Bucuresti Disp. pt. obtinerea toroanelor si
cablurilor metalice inerte.
Andreescu D..................... » Proced. do purificarea uleiurilor
vegetale pe calo fizica.
446 E N C IC L O P E D IA IN V E N ^flU N IL O R T E H N IC E

Tablou de inventatorii romdni cari au brevetat inven\iuni

dela 1924-—1937 ( urmare)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea inventiunei

Andronescu D. Dr. . . . Bucuresti Ap. distilator pt. dozarea umidi-

Angelescu I ....................... » Aparat de nivel.
Antimiu C......................... Ploesti
Anghelescu Mih................ Nanov
Angiulescu N .................... Bucuresti
Antonescu Gh., Emil
Triandafil Ing............... Ploesti
Apostol E u g e n ................ Constanta
Armai §t. Aneta colonel
Barsan ....................... Bucuresti
Arghir Constantin . . . Aninoasa
Ariton I ............................. Telega
Asingler Oscar . . . . Galati
Astra R om an ft................ Bucuresti
Astra Vagoane S. A. R. Bucuresti
Atanasiu C........................ Calara^i
Atanasiu I. Ing., Prof.
Dr. Ing. Danaila . . . Bucuresti
Ausnit Edgar Ing. . . . » Procedeu nou in fabricarea elec-
Avrintescu Gh.................. Olanefti
Babes I .............................. Bucuresti
tatii din seminfe.
Lingura articulata de lacarit.
Ponton de vaslit pe apfi.
Procedeu pt. fabricarea ghetei
artificiale.
Pompa.
Rigla nautica.
Intrerupator fosforescent.
Disp. pt. incarcarea continua a
materialelor.
Ap. de navigafie pe apa prin
pedale.
Hidromotor
Ventil de scurgere si Inchiderea
vagoanelor cisterne; supapa;
In calzitor cu aburi; procedeu
de fabricarea prafurilor decolo-
ra n te ; procedeu pt. ars gaze $i
procedeu de rafinarea petro-
lului; lingura de lacarit, fara
piese mobile la sonde; roata
frana cu racire de ventilatie
proprie; regulator diferential;
vagon automotor.
Marina de curatat ^i sortat ce-
reale; caroserii pt. vehicole;
fier special pt. laminatoare.
Motor pt. generatori mici electr.
Procedeu pt. fabricarea acizilor
sau sarurilor anorganice.
trolitica a tablelor de metal.
Disp. de inregistrare $i vamuire a
boabelor ce intra la macinis.
Piston rotativ, pompa hidraulica
 IN V E N T A T O R II ROM ANI C A R I AU B R E V E T A T IN V E N f lU N I 447

Tablou de inventatorii romdni cari au brevetat invenfiuni

dela 1924— 1937 (urmare)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea inventiunei

Babe§ E m e ric ............... Cluj Dulap frigorifer.

Babee Rudolf . . . . Bucuresti Supapa pt. lingura de lacarit.
BScan M a n o il............... » Caldare aquatubulara pt. son-
daje, orizontala
Bacinski Victor . . . . Bucuresti Regulator de aer la combustiu-
nea motoarelor.
Badarau Lucian . . . . » Motor continuu.
Badescu Eugen............... » Procedeu pt. ob^inerea aurului
din pirite aurifere printr’un
tratament de incalzire premer-
gator operatiilor amalgamarei.
Badin C............................ Focsani Pod metalic.
Baicu D, D-trescu P. Bucuresti Proectil pt. exercitii de instru cfie.
Bajenaru N., Medelet A.
Nicolau Radu . . . . » Motor electric monofazat ?i con­
tinuu.
Baidl Ervin .................... Ploesti Procedeu pt. recuperarea ?i uti-
lizarea pe cale mecanica a
travaliului, acumulator de
aer comprimat pt. acumula-
rea si recuperarea travaliului.
Balacescu Col. Dr., G-l Dr.
C. P. Iliescu . . . . Bucuresti Disp. mobil pt. transpotarea
targilor.
B&lianu Gh...................... » Ceara de sigilat.
B&lan I............................. Hu^i BroascS. de use.
Bfilan Adam ............... Fizes Tun automat.
Balica Sim eon............... Racajia Semanatoare adaptabila la plu-
guri.
Balescu Col. Dr., Ap. de suspensie pt. targi la
C. Iliescu Col. Dr. . . Bucuresti trenurile sanitare.
Balint Dominic............... Cristurul Sasesc Pompa
Baloi C............................. Bucuresti Broasca electrica.
Balog Fr. Festigher D. Cluj Motor care lucreaza cu greutati.
Baltaretu P., Sopotescu Giurgiu Batoza pt. porumb.
Balta M ih a i................... Pite^ti Perfecjionarea berbecului cu a-
buri.
Balu^escu, Pichter, $te-
fanescu N..................... Scorteni Hidromotor, dispozitiv de alar-
ma contra infractorilor.
448 E N C IC L O P E D IA I N V E N f lU N I L O I l T E H N IC E

Tablou de inventatorii romdni carl au brevetat inven\iuni

dela 1924— 1937 (unnare)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea invenfiunei

Baldovin Sergiu . . . . Bucuresti Pompa hidraulica cu debit $i

presiune variabilfi. '<
Balu^escu Vasile . . . . Moreni Ap. perforator la coloanele son-
delor.
Batila Gh......................... Bucuresti Stup de albine.
Banca Minelor . . . . » Procedeu pt. separararea si ob|i-
nerea bitumului din nisipuri
$i cfirbuni bituminosi.
Banck M a r tin ............... » Procedeu pt. prepararea acetile-
nei din metan.
Barbieri D. Ing'............... Brasov Bombfi aeriana ne explozabiia;
disp. de lansarea bombelor de
pe aeronave; intrerupator
automat de curent electric.
Barbieri D. §i I. A. R. . » Extinctor automat de incendii.
Barsyeri Gh..................... Galafi Ciorpac automat.
Barbes Trifu ............... Timisoara Rama metalica.
Barbu Elena ............... Tecuci Pra^itoare de porumb.
Barbu A urel................... Bucuresti Ap. pt. stingerea sondelor.
Barsescu G., Briltasanu
Paul, Belu C................ Bucuresti Bujii pt. motoare.
Barbulescu I.................... Azaplar Curatitor pt. brazde de buru-
ieni.
Bardaclie Roman . . . Cernauti Recipient pt. gunoi.
Barbelian N., D-trescu A. Bucuresti Proector cinemat pt. vitrine.
Barzan C.......................... Comane^ti . Ap. pt. prevenirea accidentelor
la c. ferata.
Bassilescu Gh. Maior Bucuresti Cartu? $i ap.de detonare, adap-
tabil la arme de foe.
Bascan I., Horia Grozescu » Noua metoda pt. extragerea hi-
drocarburelor din zacaminte.
Batranu Gh., Lt.-Col. Trusa pt. ofiterii de politic ju-
Z o r z o r ....................... Oradia-Mare diciara.
Bavaro N......................... Bucuresti Rani^a, brancarda, bidon, auto­
mat figari, cafetiera.
Bayer R u d o lf ............... Turda Unelta de strunjit.
Bazilescu Gh.................... Bucuresti Ap. de fixarea armelor pt. ochire.
Becherescu N. Maior . . Craiova Aparat foto-radio-stereoscopic.
Beltz Vladim ir................ Bucuresti Trotineta cu motor.
Benning C. Mill............... » Aparat pt. stins soldele.
 IN V E N T A T O R II HO .MANI C A R I AU B R E V E T A T IN V E N T IU N I 449

Tablou de inventatorii romdni, cari au brevetat invenliuni

dela 1924— 1937 (urmare)

Nuinele inventatorului Localitatea Denumirea inven$iunei

Berezovski Anton . . J Constanta Aparat de imitat cantecul pg.-

sarilor.
Berlescu Al. Maior . . . Bucuresti Tele-indicator electric.
Bernachi I. S.................. » Indicator luminos pt. numar la
auto.
Bianu Mircea Lt.-Col. » Focos reglabil; schimbator auto­
mat de viteze; pulbere de ar-
tilerie cu baza de nitrocelu-
loza; motor unic; proiectil;
generator electric cu induitul
si inductorul rotativi; autore­
gulator de vitesa, aparat de
comanda pt. tirul antiaerian.
Bianu Mircea Col. si
Dragomirescu Paul Cap. Bucuresti Disp. mecanic pt. ochire.
Bianu Mircea, D-trescu Bomba de avion tun pt. explodat
§tefan Col..................... » in aer; grenada de avion;
focos.
Biber M a ria ................... Timisoara Procedeu pt. vopsirea pieilor in
una sau mai multo colori.
Bignert I.......................... » Reclama ambulantS. de zi $i de
noapte.
Biju Aurel ................... Bucuresti Para^uta.
Binder G u stav............... Sibiu Mas& artificiala pt. fabricarea
obezilor.
Birescu Al., Frentiu I. . Lugoj Pneumatic cu disp. contra per-
forarei.
Brinbaum E..................... Ramnicu-Sarat Compas pt. construirea elipselor,
tabela logaritmica circulara.
Blazian Victor Prof. ing. Timisoara Marini pt. perforarea galeriilor,
puturilor sau tunelelor ro-
tunde, in roci compacte de
orice densitate.
Bleja Mih......................... Bucuresti Ap. de repararea clavirelor la ap.
Hughes.
Blum Isac ing................. » Fabricarea brichetelor combusti-
bile cu ajutorul acizilor humici
Blumenfold P ................... » Disp. de rezonan^a la gramofoane
Bobescu Marin, Iansen Th. Bucuresti Ap. pt. distrugerea insectelor.
Bodianu I......................... Dalnic Hidro-aero-propulsor.

29
450 E N C IC L Q P E D IA I N V E N flU N IL O R T E IIN IC E

Tablou de inventalorii romdni, cari au brevotat inven\iuni

dela 1924— 1937 (urmare)

Numele inyentatorului Localitatea Denumirea inventiunei

Bodnarescu Mih. ing. . . Bucuresti Procedeu pt. inchiderea apelor la

sonde cu o coloana, cu §iu
dublu §i siu la siu cilindri de
pompa cu pistoane fara gar­
ni tura ; transfmotorilor termici
cu simplu efect In motoare cu
dublu efect.
Bodnareanu Radu . . . Bucure^ti Disp. pt. ovitarea inghetarii apei
in radiatoare.
Boeriu Emil, Miculic Fr. Petrosani Ap. producator de energie electr.
Boer Arpad, Wasserstom Cluj Transformator de curent conti-
nuu cu pendula dubla.
Boia Nicolae ............... Petresti Masina pt. semanat cartofi.
Boila Romulus, H. Bach Cluj Curea de transmisie.
Boldea D - t r u ............... Tighina Ap. pt. tragere in timpul noptii
cu mitraliera.
Bolghis I.......................... Bucurefti Umbrela de buzunar.
Bojcnescu Al., Ploschi I. » Aplicarea undelor sonore la ste-
rilizarea substantelor alimen-
ta re ; aplicarea pulberei meta­
lice pe calea undelor sonore
la sterilizarea si pastrarea
lichidelor in stare sterila.
Bonciu V a s ile ............... Bucuresti Turbina de vant.
Bondrea Traian . . . . Buzau Masina pt. cojit si macinat car­
tofi.
Bordea V a s ile ............... Cluj Pianseu de beton armat.
Botez Nic......................... Bucuresti Bandaj preventiv si compresiv
orhitic.
Botez Mihail ............... Stup de albine.
Botez C - t i n ................... Iasi Ap. pt. lansarea proectilelor din
avion.
Botez Mahcel................... Bucuresti Ap. de concretizarea sunetelor.
Botvenic Lazar............... » Masina de descojit seminte de
fl. soarelui.
Boureanu Victor . . . . » Bujie demontabila.
Bozik § t e f a n ............... Oradea-Mare Ap. pt. incalzirea automobilelor.
Brailoiu Mih.................... Bucuresti Oglinda orbitoare pt. automobile
Braun Nicolae . . . . Ploe^ti Para^uta cu elice, slep navi-
gabil in apele scazute.

1
 IN V E N T A T O R II ROM ANI GARI AU B R E V E T A T IN V E N f lU N I 451

Tablou de inventatorii romdni, cari au brevetat inven\iuni

dela 1924— 1937 (urmare)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea inventiunei

Bratianu I ......................... Bucuresti Areomctru de precizie.

Bratu Romulus . . . . » Avion cu 3 motoare in axa.
Bratu Petrache................ Sibiu Disp. pt. transportul mitralie-
relor pe trasuri si trageri teres-
tre antiaoriene.
Bratu M i r c e a ................ Arad Aparat de controlat intervalurile
liniilor de cale ferata.
Brandemburg Otto . . » Hidroglisor.
Branisteanu D. ing. . . Bucuresti Ap. de proectie, presa de tiparit.
Bratasanu P. ing. . . . » Procedeu pt. crakarea hidrocar-
burelor.
Bratafanu G..................... Craiova Cana speciala cu ventil de sigu-
ranta pt. vagoane cisterne;
decarburarea si hidrogenarea
pacurei in contact cu diverse
com bustibile si minereuri.
Bratescu Gh..................... Craiova Glob geografic cu gramofon in
interior.
Breckner F r i t z ................ Timisoara Moara cu ciocane.
Brider L u d v i c ................ Oradea Mare Incalzitor electric.
BrLchlin Yic..................... Moreni Termometru avertizor.
Brill Emeri, Fischer T. Bucuresti Procedeu pt. exploatarea zaca-
mintelor aurifere prin cianu-
zare.
Briscu Gr.......................... Bucuresti Schimbator de vitesa automat
si cuplat mecanic universal.
Brown B o v e r i................ Bucuresti Demaror centrifugal pt. motoare
electrice stalp de fier de intro-
dus si sustinut conductele
Brown D a n i e l................ Ploesti electrice.
Saiba perfectionata pt. macinat
cereale §i produse chimice.
Brucar Leo .................... Bucuresti Arma autom ata cu recul §i
imprumut de gaze.
Brumarescu D-tru . . . » Aparat pt. prinderea pestelui.
Bucur I., Covaci Ion . . Moreni Compozitie si procedeu pt.. lipirea
aluminiului.
Buicu Gr. . . . . . . Bucuresti Transmisiune universala.
Bugariu I., Craciunas A. Turda Ap. regulator de incalzit cu
1 gaze.

29*
452 E N C IC L O P E D IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

Tablou de inventalorii romdni, cari au brevclat inven\iuni

dela 1924— 1937 (urmare)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea inventiunei

Bumbu V a s ile ................ Caimari §urub cu filetaj pe bile sau

Budisteanu D., Chirovici Bucuresti
Bungescu I ....................... » Ap. de conducerea tragerei ar-
Caciularu Tr..................... Targu-Neamt
Caffe C o l i b a n ................ Bolde^ti
Caioli Lamberto ing. . . Solon^
Calinescu Adrian . . . . Bucuresti
Candel Ahile Alfred . . Roman
Canella Ricardo . . . . Bucuresti
C&mpeanu Eugen . . . » Divizor de globule si supozitoare.
Cantacuzino §erban . . » Procedeu pt. mic^orarea pierde-
Cantacuzino Bazu . . . Bucuresti
Cantea Eft., Negulescu G. »
Cantemir E m il; Stenzler Cernauti
Gap^a Scarlat Col. . . . Sibiu
Capsuneanu C................... Bucuresti
rulouri.
Mecanism aut. de guri de foe de
diferite calibre.
tilerioi.
Disp. pt. gasirea dioptriei axei si
defectele la lentilele cilindrice.
Giala hidraulica rotativa.
Rezervor cu peretii ondulati.
Afet de mitraliera pt. tragerea
antiaeriana.
Procedeu perfectionat pt. fabri-
carea zaharului tricalcic.
Pilot cu radacini
rilor prin evaporarea petrolului
.?i derivatelor in rezervori me-
talici; bee gen Bunsen alimen-
ta t cu benzina; valva regula-
toare de presiune fara niciun
organ metalic, pt. rezervoare
cu lichide volatile; valva eco-
nomizoare pt. rezervoare; ob­
turator autom at; ap. de luat
probe dela talpa sondelor; ap.
de masurat productiunile la
sonde; hidrometru; gravime-
tru (ap. pt. cantarirea lichide-
lor din rezervoare); disp. spre
a suprima for|a vantului asu-
pra con|.inutului rezervoarelor.
Cronometru sideral.
Marina de scris din lemn pt.
excrcitii.
Masina cu aburi.
Disp. de blocaj de siguranta la
broasca usei.
Jucarie instructiva.
 IN V E N T A T O R II ROM ANI C A R I AU B R E V E T A T IN V E N T IU N I 453

Tahlou de inventatorii romani, cari au brevetat inven\iuni

dela 1924— 1937 (urmare)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea inven|iunei

Capon Mauriciu, Mircea

Bianu Lt.-Col............... Bucure?ti
Capa|,ana Gratian . . .
Carafoli Elie Dr............... Brasov
Carp Zamfirache . . . . Cernauti
Cardas I o n .................... Moreni
Carniol C e r b u ................ Bucure^ti
Car^inescu Vasile . . .
Carasel D..........................
Carjalin Filipache . . . Moreni
Carp Petre; I. A. R. . . Brasov
Cartea Romaneasca . . Bucuresti . . . Instalatie transportabila de disti-
Castano Em. Col., Ionescu
Lt. Col., D. Morel, Scor-
^ e a n u ............................
Castano Em. G-l, Polizu
C-tin ing........................
Casolteanu Adrian Lt. Co-
mandor^i Fabr. I.C.A.R.
Asetti A n t o n ................ Roman
Cavadia ........................ Scorteni Sistem hidraulic rotativ la son-
Ceaucu E. si A., Smireanu Gura Ocntyei
Schimbator de vitesa automat la
auto.
» Bloc de desen.
Disp. do ameliorarea calitatilor
hidro-aero-dinamice la solide;
mecanism fuzant pt. proectile
actionat de presiunea fi de-
presiunea de pe ogivfi.
Elice aeriana cu pas variabil.
Disp. pt. deslegarea de corunci.
Post extinctor cu parabombe pt.
stins incendii provocate de
bombele incendiare.
» Procedeu pt. colorat fotografii.
» Ap. de prins hotii de buzunare.
Perforator de coloane cu disp. de
inchidere si disc divizor.
Biela pentru motoare.
lare.
» Proiector al gurei $evei $i catarei
oricarei arme de foe.
» Accesor si pazitor al catarei si
gurei tevei cu aderenta mag-
netica pt. t.eava ^i incadrarea
fosforescenta a catarei.
» Ap. optic terestru pt. exercilii
de bombardament.
Disp. electric autom at la caile fe-
rate pt. tnregistrarea semna-
lelor de semnalizare.
daje.
Aparator de lingura la sonde
contra loviturei giamlacului.
454 ENCYCLOPED IA IN V E N flU N IL O R T E IIN IC E

Tablou de inveniatorii romani, cari au brevetat invenpiuni

dela 1924— 1937 (urmare)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea inventiunei

Ceasu Gh. Capit. . . . Constanta Mitraliera.

Cenadau Gh., Leszic,
P e c ic a ............................... Bucurefti Pulbere de pusca fara fum.
Cerbu N a c u .................... » Aplicarea emailului pe obiecte.
Cerkez D a n .................... » Guplu electric; motor generator.
Ghelaru G.......................... » Procedeu pt. masurat nivelul
lichidelorcu densitati variabile
din rezervoare, motor rotativ.
Chiperiu Eufimia Dr. cliim » Procedeu si disp. pt. obtinerea
de carbune brichetat fara
liant.
Chiritescu P., N. Radu » Motor electric.
Chirvasiu N ...................... Turnu-Severin Ap. receptor de radio cu cadru
mic.
Chiva A1............................ Nadlac Sfaramator de porunib.
Ciochina I. Dr. ing. . . Resita Desulfatarea si desgurarea rapi-
da a fontei in stare de fuzi-
une; disp. si procedeu rapid si
continuu pt. fabricarea ote-
lurilor ^i fontelor speciale din
furnale inalte
Ciumbrudeanu D. . . . Bucuresti Album reclama.
Ciuruleanu D ................ » Semnalizator pentru auto.
Ciocianu fjtefan . . . . Moreni Largitor pt. sondaj ro tativ ; co-
runca combinata pt. sonda;
ap. spintecator si perforator
pt. burlane; rac cu 4 bacuri cu
inchidere automata.
Ciprianof Ioachim . . . Bucuresti Roata cu amortizoare.
Ciocardel R ad u................ Ploesti Barca automobila-torpilor.
Cioranu M......................... Bucuresti Plug ferastrau.
Clark P e r c y .................... Ploesti Disp. pt. preformarea cablurilor
Clejan Marcel de sarma.
Clcjan M a r c e l................ Bucuresti Disp. de semnalizare si oprire a
automobilelor.
Clujanu A1........................ Giurgiu Procedeu de descarcarea cister-
nelor prin vid.
Coanda H e n r i ................ Bucuresti Procedeu pt. fabricarea mate-
riilor plastice, translucide sau
opace de orice coloare; proce-
 IN V E N T A T O R II ROM ANI C A R I AU B R E V E T A T IN V E N T IU N I 455

Tablou de inventatorli romdni, cari au brevetat inven\iuni

dela 1924— 1937 (urmare)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea inven|iunei

deu pt. cladirea de case in me­

tal $i caramida; procedeu pt.
imitatii de lemn §i marmura.
Coanda G.......................... Isacea Procedeu rapid pt. expedierea
corespondentei.
Cocan I ............................ Bucuresti Bee pentru prudus raze ultra-
violete, parasuta.
Codreanu Mihail . . . . » Multiplicator de energie.
Cojocaru I ......................... Brasov Centrifuga perp., motor, hidro-
motor turbina.
Columbia S. A ................. Bucuresti Ventil pt. linguri de lacarit.
Coman G........................... Adjud Motor cu combustiune interna.
Coman V i r g i l ................ Bucuresti Aparat de vazut la distan^a.
Coman V. ing\, Teodo- Bucuresti Economizor de combustibil la
rescu Gr........................ » motoare cu comubstiune in-
terna.
Comanescu P ................ ... » Ap. transformator de for|a mo-
trica; ap. de radiofonie;
bomba israbnel.
Comanescu P. si Rinder . » Ap. pt. combaterea eruptiunilor
^i incendiilor la sonde.
Comerzan Octavian . . Dej Procedeu pt. marirea viscozitatii
uleiului.
Comfescu I........................ Ploesti Generator de acetilena sub pre-
siune.
Concordia S. A................ Campina Gilindru de uniformizare pt. tro-
liu indian; troliu de lacarit
si de sapat.
Condrus M........................ Bucuresti Procedeu de fabricarea fotogra-
fiilor in relief, in metal, piele
iji matase.
Constantinescu Claps Ap. pt. stins sondele in erupfie
Loc. Comandor . . . » prin strangulare; pusca pt. in-
struirea ^i formarea bunilor
ochitori; costum de bae pre­
v e n ts cu ap. de siguranta
contra inecului.
Constantinescu Claps, Procedeu compensator economic
Pais A1........................... » pt. sudarea autogena sau elec-
trica, fara deformarea piesei.
456 ENCICLOPEDXA IN V E N T IU N IL O B , T E H N IC E

Tablou de inventatorii romdni, cari au brevelat invenpiutii

dela 1924— 1937 (urmare)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea inventiunei

Constantinescu Elena, §t. Ap. pt. conservarea ?i intinerirea

C-dor Constantinescu . Bucuresti tenului prin mijloace meca-
nice.
C-tinescu Vladimir . . . » Procedeu de in.registrarea sune-
telor, procedeu pt. obtinerea
ozocheritei din reziduri de tifei
arafinos $i rez. petrolifere.
C-tinescu Gogu Ing. . . Londra Perfectionari referitoare la ap.
de actionare undirectionale,
disp. pt. aratarea sau regula-
rea raportului de transmisie
intre invartituri, Intre 2 sau
mai multi arbori de rotatie.
C-tinescu Nic. C-dor . . Bucuresti Plug cu compensator de fricjduni
maximul de econ. la tractiune.
C-tinescu P. Nic. Ing. . Bucuresti Ap. pt. gasirea corpurilor meta­
lice in corpul omenesc prin
unde electromagnetice, ap. pt.
gasirea corpurilor metalice in
interiorul lemnelor din regiu-
nea frontului, ap. pt. gSsirea
corpurilor metalice in graul
dela mori, prin unde electro­
magnetice, ceasornic optic
electric; caldare economica de
caloriferpt. apartamente m ici;
injector autom at pt. ars gaze;
disp. de utilizarea curentului
electric in focarele caldarilor
cu vapori; reclama luminoasa
electrica; cantar de precizie
bazat pe principiul lui Arhi-
m ede; motor rotativ cu explo-
zii. Bricheta din stuf.
C-tinescu Nic. Lt.-Col. . Turnu-Severin Ap. de siguranta pt. inotatori;
Disp. de captarea energiei valu-
rilor si utilizarea energiei la
propulsiunea navelor.
Constantinescu Al. . . . Bucuresti Elice cu pas variabil in timpul
sborului.
 IN V E N T A T O R II rom An i cari au brevetat in v e n t iu n i 457

Tablou de inventatorii romani, cari au brevetat inven\iuni

dela 1924— 1937 ( urmare)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea inventiunei

Constantinescu Al. Col.,

Miltiade Stoenescu Capit. Mitraliera pt. exercitii fara mu-
Horvat, Rink . . . . Sf. Gheorghe nitiuni.
Constantinescu Al., Ro- Disp, electromecanic pt. siguran-
zescu G.......................... Bucuresti ta circulatiei la incruci^eri de
cale ferata.
C-tinescu Gh. Maior . . » Colimator cu oglindti; abac pt.
studiul tragerei §i al obser-
varei.
C-tinescu Mircea Dr. . . » Izolarea ^i Intrebuintarea hidro-
carburelor aromate, alifatice
izo fi heterociclice din pro-
dusele craking ale petrolului.
Constantescu P ................ » Transmisie pt. auto cu mai multe
prize.
Constantinescu G. . . . Moreni Ventil preventiv pt. sonde cu
caracter eruptiv.
C-tinescu C. Cleante . . Bucuresti Focos electromagnetic acustic,
pt. tragerile antiaeriene.
Condrea Sergiu . . . . » Nou sistem de televiziune.
Cosma P. Nineaca G. Boto^ani Ap. pt. incarcat acumulatorii
dela curent alternativ.
Cotoranu Airstotel . . . Barlad TurbinS.
Costiner E. D r................. Bucuresti Instalajle radioelectrica de emi-
sie §i receptie cu eliminarea
parazitilor.
Costis N . . ........................ Bucuresti Dispozitiv pt. manevrarea usilor
rulante.
Corabin M ih ail................ » Radiocronometru.
Covaci A l b e r t ................ » Cismea cu descarcare automata
pt. inghet.
Cosereanu I ....................... Mclinesti Ap. pt. distrugerea omizilor; ap.
de semanat.
Cotani Menelas . . . . Bucuresti Ap. de pescuit.
Craciunas Augustin . . Opri^ani Ap. pt. utilizarea combustibilu-
lui greu la motoare cu explozii;
ap. de pornirea motorilor cu
explozii.
Creanga Constantin . . Bucuresti Procedeu pt. fabricareauleiurilor
minerale de calitate superioara.
458 E N C IC L O PE D IA . IN V E N T IU N IL O R T E C H N IC E

Tablou de inventatori romdni, cari au brevetat inven\iv,ni

dela 1924■—1937 ( urmare)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea invenjiunei

Creditul Minier . . . . Bucuresti Disp. preventiv de eruptie pt. in-

Creditul Minier, Ing. V.
Tacit, ing. E. Triandafil » sau pneumatica pt. inchiderea
Cretu A d r i a n ................ » Procedeu electro-foto-chimic pt.
Creveau Cornel ............ Alba Iulia
Crefescu A1........................ Bucuresti
Crisanti A1......................... Tecuci
Cristescu I ......................... Timisoara
Cristescu G........................ Bucuresti
Cristoforici Spiridon . . » Elcctrozi diatermici bipolari pt.
Cristescu C........................ Braila
Cristescu I., Stavrat G. Timisoara
Cristinel Fernand . . . Bucuresti
Cri^an Yal, Partenie . . Cluj
Cruceanu §tefan . . . . Mediaf
Crutescu Dumitru . . . Bucuresti
departat garnitura la sapa
ramasa in sonda, procedeu pt.
recuperarea gazolinei din ga-
zele dela sonde, prin carbune
activ la cald disp. pt. inchide-
rea sondelor eruptive cu co-
manda hidraulica sau pneu-
matica, ap. de flotare cu aer
comprimat.
Ventil de comanda hidraulicd,
ermeticS a sondelor eruptive.
trimiterea imag'inilor si toto-
grafiilor la distanta.
Ap. sportiv de salvare.
Ap. medical cu curenfi de inalta
frecventa.
Lainpa amplificatoare pt. TFF.
triplexul fonotelegrafic.
Procedeu pt. obtinerea alcoolilor
sintetici din amestecuri de gaze
Disp. pt. transmis la distanta
imaginile animate.
diatermia cavitara.
Perfectionarea Filamentului la
becurile electrice.
Procedeu catalitic pt. obtinerea
prin distilare obifnuita, sau
craking la presiune ordinarS
esenta ^i uleiuri u^oare din
hidrocarburi lichide.
Heliograf.
Aparat de sburat, helicopter.
Procedeu pt. oprirea motoarelor
prin gaze.
Focos pt. granate de razboi si
exercitii.
 IN V E N T A T O R II ROM ANI C A R I AU B R E V E T A T IN V E N T IU N I 459

Tablou de inventatori romani, cari au brevetat inven\iuni

dela 1924— 1937 (urmare)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea inventiunei

Cosbold I o n .................... Arad Ap. telescopic pt. deschiderea

para?utelor.
Curagea C., Petre Ion . Bucuresti Cantar roman.
Cutes I l i e ........................ Bucovat Ap. pt. productiunea ?i marirea
cantitatii de aburi.
Cziko L a z a r .................... Bucuresti Ma?inS de labricat genti din ?ina
de tier pt. cauciucuri.
Dac S. A. R., Ing. A. Ion,
I. P o p ............................ Satu Mare Susponsie pt. orice fel de vehicul.
Dana Halarambie . . . Ciuperceni Masina de semanat.
Danaila Ing., Atanasiu I Bucuresti Procedeu pt. fabricarea acizilor
grasi superiori, medii si infe-
riori a sSrurilor organice ?i
anorganice prin oxidarea elec-
trochimica a uleiurilor mine-
rale si a parafinei.
Danatoiu I ........................ Bucuresti Cap de pulverizator pt. combus-
tibil lichid.
Danescu A1....................... Bucuresti Avion
Darie Theodor . . . . » Turela de avion.
Danko Ignatius . . . . Turghes Ap. pt. inlaturarea ciocnirilor la
tren.
Davy Gaston, Pichler I. Bucuresti Rac hidraulic
David Aron, Naghi Mih. » Cartu? pt. transmitere de infor-
ma^iuni.
Delamare Charles . . . Ploe?ti Disp. pt. gaurirea de burlane in
adancimi la sondaje.
Demetriade G................... Bucure?ti Pasta pentru imprimate.
Dene? Vasile ................ Oradea Electromotor cu turatie mica.
Diamant M a x ................ Odorhei Procedeu pt. fabricarea tablite-
lor de eternit.
Dicalo Al., Yoivedca L. Revena M a?inap.curatatfrunzede sfecla
Diculescu G., Palade G. Bucuresti Masca de gaze.
Dimiu C............................. » Ap. pregatitor pt. ochire ?i con-
dus la instructia recrutilor.
Dimiu C., Reiner . . » Bomba incendiara cu benzina.
Dinescu G., Tanasescu I. » Arma de tragere cu alice.
Dinu D. L t................... » Alidada busola.
Direa Gh....................... » Disp. autom at de 1 sarea ?i ri-
dicarea barierelor.
460 EN CYCLOPED IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

Tablou de inventatorii romani, cari au brevetat inventiuni

dela 1924— 1937 (urmare)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea inventiunei

Dobl A le x in .................... Lugoj Nava.

Dobrescu M...................... Ciorani Ap. cu miscare autoamta.
Dobrescu Apostol. . . Lugoj Umbrela plianta cu baston te­
lescopic.
Dolga Aur, Stanculescu . Pite§ti Guptor pt. turnatorie.
Doner N ............................ Bucuresti Avion
Dracea S t e f a n ................ Cernauti Procedeu si ap. cu functionare
continua pt. fabricarea uleiu-
rilor din terebentina din lemn.
Dragoij Gh........................ Galati Plug de curatat zapada pe li-
niile tramvaiului, turbina plu-
titoare.
Dragos Traian Ing. . . Cluj Ciocan de mana electric, pulveri-
zator pt. coinbustibil, motor
cu combustiune interna, motor
Diesel cu duble pistoane mis-
cate in sens opus.
Dragalina Virgil Capitan Ap. de orientare in timpul mer-
C o m andor.................... Bucuresti sului la vehicule.
Dragomirescu Paul . . » Cleste pentru demontarea anve-
lopelor.
Dragomirescu C................ » Reclama vorbitoare, ap. de sem-
nalizare de circulate, disp.
pt. evitarea prabusirei avioa-
nelor.
Dragomirescu N ............... Cluj Amortizor liidraulic
Dragoescu Traian. . . . Craiova Soba pt. bai cu aburi.
Dragomir, Coriolan, Go- Disp. pt. evitarea accidentelor la
lea M i h a i .................... Bucuresti c. ferata.
DrSghiceanu N ................. Cluj Disp. de salvare pt. avioane.
Dragulescu D., Kalman Polycrom (reproducerea imagini-
Gr., Etienne Lonyai . Bucuresti. lor in colori pe. cale grafica).
Drifcu Gr., Russo I. . . » Ap. pt. stingerea si evitarea fo-
cului la sonde.
Dumitra? Aur Dr. . . . Aiud Carucior pt. targa sanitara.
D-trescu Al., Barbelian . Bucuresti Proector cinematografic pt. vi-
trine.
Dumitrescu G................... T. Severin Motor cu abur fara caldare, disp.
pt. transvasarea lichidelor sau
a gazelor.
 IN V E N T A T O R .il RO M A N I CA R I AU B R E V E T A T IN V E N T IU N I 461

Tablou de inventatorii romdni, cari au brevetat invenfiuni

delci 1924— 1937 (urmare)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea inventiunei

D-trescu Eug, Maior, R o­

mulus Popescu Capitan Bucuresti
D-trescu C., Negulescu N.
Dumitrescu C....................
. Dumitrescu Marian . . .
Dumitriu Nic....................
Dumitriu Gabriel . . .
I :' . '
; Dumitrescu Petre. . . .
Dumitrescu Pavel . . .
i
i;
1 .
i esaparea gazelor.
Dumitrescu T h................. Moreni
, Dumitrescu Tudor . . . Bucuresti
Egger et Co...................... Cluj
; Electrica............................ Bucuresti
i colectoare, arzator de pacura
l,
Eisler Edmound . . . . Timisoara
. E n e r g ia ............................ Bucuresti
Fatulescu C-tin................
Ferrero Renato, Vasal A.
Ficliet ............................
i'
Filitti Gr. Ing..................
■ Firica D-tru . . . .
Inaltator cu bula de nivel pe
foaia inaltatorului.
» Ventilator pt. injectoare.
» Preparat contra calcarului la
masmi cu aburi.
Marsani Disp. aplicat la locomotiva.
Ia§i Incuetor de ace la c. ferata.
Orsova Disp. pt. functionarea autom ata
a ap. radio receptoare.
Bucuresti Injector lara sgomot.
Baicoi Sapa rotary cu disp. de scos pro-
be, procedeu pt. largit gaura
sub siu la rotary, generator
pt. incalzit calorifere dela
Disp. pt. inchiderea cazanelor de
captat gaze.
Bastimente cu carena plata si
chilie mobila.
Procedeu pt. prepararea compu-
silor organici ciclici aiarse-
nului
Procedeu de ameliorare al facto-
rului de putere la motoare
asincronice trifazice cu inele
isi gaze.
Disp. pt. copierea desenelor.
Telefon transportabil.
» Motor miscat numai prin ele-
mentele sale.
» Amortizor prin frictiune electr.
» Use aparatoare cu balamale mis-
catoare pt. refugiere contra
gazelor.
» Procedeu pt. nobilarea carbuni-
lor iignuului, turbei, cu aju-
torui hidrocarburelor.
Bucuresti Aparat de calculat
462 E N C IC L O P E D IA IN V E N ^ IU N IL O R T E H N IC E

Tablou de inventatorli romani, cari au breveiat invenjiuni

dela 1924— 1937 (urmare)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea inventiunei

Flachs Alexandra. . . . Ploesti Procedeu pentru industrializarea

pacurei prin solvanti.
Florescu Alexandra . . Mo^oaia Frana automata.
Florescu Florian . . . . Bucuresti Transmitator de forta.
Florescu Ion ................ » Carburator simplificat.
Florescu M a te i................ » Procedeu pt. extragerea gazoli-
nei din sonde prin ulei absor-
bant.
Florescu G - t i n ................ Sihlea Ap. pt. stingerea incendiilor la
sonde.
Florian Henri Ing. . . . Iasi Ap. pt. extractiunea vaporilor de
gazolinS. din gaze prin cfir-
bune activ.
Fodoreanu Nic................ Bucuresti Masina de tocat taetei.
Fogas Liviu, Zsallei'berg
Anton ........................ Oradea Motocicleta ?i bicicleta cu arcuri.
Frasie I o s i f .................... Bucuresti Procedeu pt. fabricarea lumana-
rilor din orice materie grasS.;
procedeu si instalatie pt. extra­
gerea parafinei si ozocheritei
din procluse petrolifere.
Fratostizeanu Nic. . . . Craiova Generator de caldura.
Freund Filip, Ieijanu A. . Ploesti Ventil autom at pt. gaze.
Foris Lud., Hirschorn I. . Cluj Procedeu $i disp. pt. fabricarea
nasturilor din resine artificiale
precum si bageta ?i similare.
Fuica I o n ........................ Valea Rea Motor.
Frunzeti D........................ Chisinau Procedeu pt. producerea de
lianjl bituminosi din emulsii
de bitum, argila si hidrat de
calciu.
Furculescu C-tin . . . . Buzau Regulator autom at de tensiune,
generator de curent electric.
Ganea Mihail, Yas. Nicu-
lescu ............................ Bucuresti Aparat medical.
Ganea Gh., Widmann V. Brasov Perfectionari pt. economisirea
combustibilului lichid la mo-
toare cu explozii.
Gaidenco D....................... fighina Ap. pt. fotografierea continua
din avion.
 IN V E N T A T O R II R O M A N I C A R I AU B R E V E T A T IN V E N T IU N I 463

Tablou de inventatorii rom&ni, cari au brevetat inven\iunl

dela 1924-^—1937 (urmare)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea inventiunei

Garleanu G....................... Bucuresti Disp. de intercomunicatie pe cale

opticS.
Gavrilescu Gh.................. » Roti cu dinti mobili.
Geambastopol Bogdan,
Stanescu A.................... » Aparat de inotat.
Geles E m i l .................... Brasov Vizor indirect pt. ap. fotografice.
Georgescu Mihail . . . Branceni Disp. amplificator de energie.
Georgescu Ilie Ing. . . Bucuresti Aparat propulsor mecanic, a-
daptabil la barci.
Georgescu Cristodulo . . Galati Distrugator de aeronave.
Georgescu Iulian . . . . Bucuresti Ap. termochimic pt. inlesnirea
punerei in mers a motoarelor de
avion si auto in timpul iernei.
Georgescu G. Bartolomeu » Ap. pt. producerea frigului.
Georgescu G. ing. Radu
Stoica ........................ Constanta Hidroavion.
Ghiorghisor Ion $i Aso-
ciatia Craioveana . . Slatina Semanatoare in randuri asociata
cu grapa rotativa.
Ghiorghiu C...................... Constanta Automat de reclama electrica,
fotopictura transparenta.
Ghiorghiu Adrian. . . . Bacau Ap. contra inghetului, barca de
salvare pt. submarine si va-
poare, ceasornic.
Ghibu D-tru Saliste Procedeu §i dispozitiv pt. turna-
rea centrifugals de tuburi
metalice.
Ghimpeteanu Ion. . . . Constanta Ap. de racirea suflaiurilor.
Giovanni M., L-t C-doi
Verbiceanu.................... Galati Turbina pt. vapoare.
Girosan I l i e .................... Bucuresti Injector de pacura.
Goliescu Rodric . . . . » Ap. de sburat, disp. pt. ap. de
sburat.
Gracoski Nic..................... » Disp. hidraulic produc. de forfa
motricS, disp. telemecanica.

Grecu D., Serbescu FI., Bucuresti Procedeu pt. verificarea $i regla-

Ionescu Eugen . . . . rea distanj.ei §i gasirea trava-
liului la motoare cu aburi $i
combustiunne interns.
464 E N C IC L O P E D IA IN V E N flU N IL O R T E H N IC E

Tablou de inventatorii romdni, cari au brevetat invenfiuni

dela. 1924— 1937 (urmare)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea inven^iunei

Grigoriu Gh...................... Bucure^ti Cric telescopic cu aor comprimat.

Grigoriu C e z a r................ Braila Ap. teiemecanic pt. inregistrarea
loviturilor in tragerile la tir
cu arma.
Gropper A1........................ Bucuresti Intrerupator de curent electric
la ora fixa.
Grossu M irc e a ................ Brasov Turela de mitraliera pt. avion.
Grama P., Tataru N. Sebes Ap. pt. masurarea derivei turului
director si distan|a pe harta.
Grigore C e z a r ................ Bucuresti Disp. pt. indicarea loviturilor
de tir, seceratoare, legatoare
circulara fara panze.
Grozescu Horia, Basgan . » Metoda pt. extragerea hidrocar-
burelor din zacaminte.
Gruia Ion .................... Arad Inregistrarea grafica pt. contro-
lul manevrelor la pilotajul a-
vioanelor.
Halalai Anghel . . . . Bucuresti Auto care poate naviga pe apa.
Ilariton §tefan . . . . » Ap. de semnalizare optica in in-
teriorul tramvaiului.
Harjeu Gh......................... Soroca Batoza pt. treerat floarea soa-
relui.
H e lg a ................................ Bucuresti Metoda pt. regenerarea becurilor
electrice.
Hendel O t t o .................... Lugoj Disp. pt. salvarea submarinelor.
Heiss Martin ................ Tarnava-Mare Seceratoare.
Herman I.......................... Dej Aeronava.
Hess V i c t o r .................... Sibiu Balanfa cu scala gradata.
Holban A n ib a l................ Mihaileni Masina de smantanit.
Holomciu Vas, Babor M.,
Emil § e rb a n ................ Bucuresti Procedeu pt. prepararea cianu-
rilor din alcaline din ciana-
mida de calciu.
Hulubei Gh., Rusescu N. » Nou sistem de insurubare univer-
sala.
Horeanu Gh..................... » Ap. de calculat inaltimea, panza
de ferastrau care taie, randu-
este, pileste si lustrue.?te scan-
durile.
Horumba Andrei . . . . lucurefti Rasboi.
 IN V E N T A T O R II ROM ANI CA R I AU B R E V E T A T IN V E N T IU N I 465

Tablou de inventatorii romdni, cari au brevetat invenliuni

dela 1924— 1937 (urmare)

Numeie inventatorului Localitatea Denumirea inventiunei

Horvath, Rinh . . . . Sf. Gheorghe Chee cu scala pt. proectil. Fe-

rastrau pt. taiat sine de cale
ferata.
Hosszu I., Hirsch Ludv. Cluj Masina de scris semnale elec-
trotelegrafice,
Hurghimsiu Vasile Dr. . Cluj Ap. pt. aflat perioada fertila a
femeii.
Iacobescu A1..................... Ploefti Ap. de ascutit lame.
Ianculescu D-tru . . . Bucuresti Sanie motor cu elice.
Ieseanu Teodor................ Moreni Piston pt. extras tifei din sonda.
Ig'ler I ................................ Timisoara Presa de vin.
Iliescu Branceni Ing. Bucuresti Mecanism pt. legatura la ski.
Iliescu Traian Col. . . . » Ap. de corectie a momentului de
tragere a artileriei.
Industria R. de |esaturi . Medias Procedeu pt. producerea contu-
relor la laminoare de imprimat
Ianid G.............................. Bucuresti Redresor pt. curent electric.
Ionescu Adrian . . . . Compas pentru sondaj.
Ionoscu C-tin Dr. . . . •> Mijloace pt. crearea unei atmo-
sfere de gaze in spatii inchise.
' Ionescu I ........................... » Ap. pt. captarea $i utilizarea
energiei vantului, aparat pt.
captarea §i utilizarea energiei
apelor.
Ionescu I ........................... Silistra Turbina aeriana.
Ionescu Petre Dr. . . . Bucuresti Disp. adaptabil la imersiunea
microscoapelor.
Iorga V a s ile .................... » Automat de pomirea ascensoa-
relor prin monete.
lorgovici Victor . . . . Lugoj Disc de lustruit.
Ispravnicu Gh.................. Arad Pulverizator pt. arderea naftei
rece.
Istrati C., Smarandescu Bucuresti Disp. indicator al presiunei de
strangere al preselor.
1 Ivanescu D-tru . . . . » Sanie cu motor cu elice
Jinga Petre Col............... Bucuresti Disp. transportabil pt. instructia
activa a transmisiunilor cu
ajutorul electricita|ii, mitra-
liera.
Juster Sigmund . . . . » Lemn artificial.

30
466 ENCY CLO PED IA IN V E N flU N IL O R . T E H N IC E

Tablou de invenlatorii romdtii, cari au brevetat inven\iuni

dela 1924— 1937 (urmare)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea inventiunei

Juster I. ...................... Bucuresti Masca contra gazelor, placi de

ciment imitand placile de fa-
ian|a ?i procedeu pt. fabri-
carea lor.
Kauffmann Adolf. . . . Sibiu Procedeu pt. fabricarea nasturi-
lor si a obiectelor similare din
bakelit si polopass.
Kauffmann Fritz . . . Bucuresti Procedeu §i masini centrifugale
pt. fabricarea cuzine^ilor.
Kauffmann Costa. . . . » Procedeu pt. vitaminarea berei.
Kahn Karl .................... Bucuresti Incalzirea electrica a geamurilor
de auto, vitrine etc.
Kahane Karl. . . . . . Ploe^ti Cuptor rapid cu plan$e $i man-
soane.
Kahane Vili . . . . . . Bucuresti Procedeu pt. fabricarea negrului
de fum din gaz metan prin
autocatalizd.
Kalian Eug....................... » Disp. pt. schimbarea directiei ca-
blului de comanda la aparate
de tax at auto.
Katona Otto, Burgher E. Cluj Ap. de desghiocarea semintelor
de trifoi.
Kemp J u l e s .................... Bucuresti Ap. de racire si fabricat ghiata
in mica cantitate.
Khoner W alter . . . . » 'J'esatura elastic^.
Kirschen Arnold . . . . Bucure$ti Ap. pt. form area §i intreruperea
de circuite electr. aplicate la
auto.
Kiprioti Andrei . . . . Bucuresti Plug cu tracfiune minimala.
Kiszeli I ............................ Brasov Ap. de adunat.
Kiritescu §tefan . . . . Bucuresti Disp. pt. transmisia for|elor, ap.
de sburat fara elice $i fara
motor.
Klein, Marton Ing., Delej Timisoara Poarta cu mai multe canaturi pt.
locomotive.
Knapp E r n e s t ................ Brasov Compozifie luminoasa aplicabilS
pe orice obiect.
Konst Ervin ................ » Fran& pt. skiuri de avioane, au­
to, sanie, flotoare de hidro-
avioane.
 IN V E N T A T O R II ROM ANI cari AU B R E V E T A T IN V E N 'T IU N I 467

Tablou de inventatorii romdni, cari au brevetat invenfiuni

dela 1924— 1937 (urmare)

Numele inventatorului Loealitatea Denumirea invenjiunei

Konteschweller Mill. ing. Bucuresti Nou procedeu de amplificare pt.

Kornyei B., Titu Silviu . Bucuresti
Kopl H., Davis Silago G » Marina de calculat.
Kotai R o b e r t ................ »
Kovacs Eugen . . . . Timisoara
Kovesi Tiberiu . . . . Bucuresti
Kratochwill Petre .. . . Hunedoara
LacStusu Gh..................... Aluni^
Lascu D-tru ................ Arad
Lazar V asile.................... Cluj
Lazarescu I ....................... Baia Mare
Lazarian Leon, Col.
Just. Stancovski, Co-
marinski N .................... Brasov
Leonida & Co................... Bucuresti
Leca T h e o d o r ................ Barlad
Lignitul S. A. R. . . . Bucuresti
TFF. si montaje regulate
disp. pt. eliminarea unor pa-
raziti in receptie radioactiva;
montaj cu rezist.ente negative;
disp. pt. reglaj de precizie la
unele aparate de radio; disp.
electric pt. o rapida inversiune
a reacjiei. Procedeu pt. a ob-
tine efecte de supra reactie;
procedeu de a obtine efecte de
supra reacfie printr’o lampa
cu 2 electrozi; nou procedeu
de montaj pentru. objine-
rea fenomenului de supra
reactie.
Turbomotor pt. gaz aerian, abur
$i turbocompresor.
Presa pt. vulcanizat.
Marina de scris.
Acumulator cupro-zinc.
Soba pt. incalzit 2 incaperi in-
vecinate alimentate cu aer de
afara.
Ap. de fabricat lumanari.
Schimbator de viteze la bici-
clete.
Disp. pt. stingerea sondelor in
mod automat.
Ap. de flotatie cu aer comprimat,
ap. de amalgamare.
Ap. propulsor care inlocue^te eli-
cea in special la avioane.
Perfectionari la caroseria de auto
Aspirator si transformator de
forta vie.
Procedeu pt. ameliorarea carbu-
nilor prin deschidratare.

30 *
468 EN CYCLOPED IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E

Tablou de inventalorii romani, carl au brevetat invenfiuni

dela 1924— 1937 (urmare)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea inventiunei

Liedbeck Carol . . . . Ploejti Inchiderea fluidelor in sonde de

^ifei si gaze; ap. pt. descope-
rirea petrolului in subsol.
Liciar Rudolf, Zareh Lo-
remian-Libaret . . . . Bucuresti Helicopter.
Liciar R u d o l f ................ » Ap. de sburat.
Lipovan Gli. Lt. Col. Sibiu Busola.
Lomar D........................... Bucuresti Bicicleta care merge pe apa fara
nicio modificare.
Lohan A1........................... » Vehicul ce poate servi ca auto-
trasura sau autosanie.
Lozinslci Ludovic . . . » Lichid pt. arg'intare.
Luca I. Lt. Col................ Bucuresti Grenada, suport de mitraliera,
pt. tirul antiaerian, afet de
mitraliera.
Lupescu Adrian . . . . » Turbina cu apa.
Lupescu I. . . : . . . » Pompa §i compresor centrifu­
gal.
Lupescu Nic..................... Craiova Plug auto semanator, turbina
mixta liidraulica §i de vant.
Lupa?cu I .......................... Arad Pivot pt. tragere antiaeriana, lin-
gura de lacarit.
Lupu Ion ........................ Bucuresti Metoda pt. adaptat teava la ar-
ma Lebel §i la pusca m itra­
liera Gladiator.
Macedonski Nicliita . . » Sinteza industrial^ a margari-
tarului.
Manoilescu M. Al. . . » Aranjament la vehicole autom o­
bile pentru intoarcerea in loc _
Mafluz A n d r e i................ Arad Somnal optic.
Mailatoiu Nic.................... Campulung Masina de taiat dintii la pinioane
atasabila la orice strung.
Manitiu Traian CSpit.. . Bucuresti Parasuta, aruncator de gra-
nade.
Manos Emanoil . . . . » Aliaj plastic de mare rezistenta
la frecare.
Mandas Nic....................... Constanfa Marina liidraulica.
Marascu C., Corneliu V.,
Turcu Gh...................... Bucuresti Pompa autom ata pt. umflarea
! cauciucurilor la automobile.
i
 IN V E N T A T O R .il ROM ANI C A R I AU B R E V E T A T IN V E N T IU N I 469
Tablou de inventatorii romdni, cari au brevetat inven(iuni
dela 1924— 1937 (urmare)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea inventiunei

Marchi A1.......................... Timi?oara Generator pt. producerea gazu-

lui explozibil din lemn si ra-
ma?i|e.
Martin I ............................. Cluj Ap. pt. pulverizat ?i ars pacura.
MSrza Sabin ................ Brasov Convertizor hidraulic si cu
pulbere
Mare.? D............................. Bucuresti Disp. de tragere antiaeriana.
Marin Gh........................... Jilava Ma?ina pt. batut piatra cubicS.
Marinescu Aristide, To-
mescu Vasile . . . . Galati Ap. de triat si numarat monete
metalice si facerea fisicurilor.
Marinescu Matei . . . . Bucuresti Microfon multicelular cu praf de
carbune; amplificator cu o
lampa de joasa frecventS.
Marinescu G. Dr., Pericho » Fixator extern pt. fracturile
oaselor.
Martinescu C. Dr. . . . Vijnifa Material elastic ?i adesiv.
Masticiu Cornel . . . . OrS?tie Parasiuta automata.
Marton Sigismund . . . Timisoara Supapa automata de apa, ciocan
mecanic centrifugal.
Mateescu S t a n ................ BarS?ti Helicopter.
Mateescu Stan, Nitescu N, Filipe?ti de targ Hidrohelicopter.
Marsi G iulio.................... Bucuresti Compresor rotativ cu tambur,
pulverizator pt. pacura.
Mavromati Pandele . . » Planimetru polar.
Maxim Nic........................ Calugfireni Ac. autom at la c. ferata si
tram vae; cupla autom ata pt.
c. ferata.
Mereu^a D i n u ................ Bucure?ti Broascd cu cifru electric, dispo-
zitiv de captare ?i reproduce-
Madele^ Al., N. Radu si rea convorbirilor telefonice.
Bajenaru N ................... Bucuresti Motor electric pt. curent mo-
nofazat ?i continuu.
Messina Epifanio . . . . » Blindajo din materii fibroase.
Mica S. A. R ................... » Procedeu ?i instalalic pt. extra-
gerea rapida si continua a au-
rului ?i argintului din mine-
reuri concentrate metalifere
prin ceanuzare prin celule ase-
zate in serio.
470 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

Tablou de invenlatorii romani, cari au brevetat inven\iuni

dela 192i— 1937 ( unncire)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea inventiunei

Miculic Fr. Dr., Boeriu E. Bucuresti Plug automotor cu petrol.

Mihaloiu I ......................... Gura Ocnitei Procedeu fi disp. pt. extras re-
zidurile. parafinoase din pa-
mant $i namol imbibat.
Mihut, Gh.......................... Bucuresti Ap. pt. intins fringhiile de rufe.
Miculescu I ....................... Fieni Ap. de dragaj.
Mihaescu C......................... Ploesti Procedeu pt. decocsarea uleiu-
rilor minerale uzate, nedena-
turate.
Militaru V., Enescu G. . Bucuresti Disp. de reclama luminoasa cu
colori schimbatoare.
M in erv a............................ Bucuresti Disp. pt. inlocuirea capselor
trase la cartuse.
Ministerul de Razboiu . » Masca de protectie contra gazelor
Minele de carbimi Ardeal Cluj Cazan combinat compus din ele-
mente.
Mircescu §tefan . . . . Boloc Sanie cu pedale.
Mircea Elefterie, Nitescu
T raian............................ Gura Ocnifei Perforator mecanic pt. burlane.
Mironescu 1....................... Bucuresti Generator de forta motrica.
Mironescu Al., Niculescu
I. D r.............................. » Procedeu pt. prepararea unor
materii coloranto din clei.
Mironescu Al., Nicolau
V asile............................ » Fabricarea toluenului prin piro-
genrarea unui amestec de hi-
drocarburi lichide.
Mitrani Jacques . . . . Ploesti Perfectionari la procedeul de
crakare.
Mischi Iosif, Tibor Kolos-
vari ............................ Abrud Lampa cu incandescent^.
Miskovitz Ernest . . . . Arad Obloane de fier articulate.
Mocearov Nic................... Bucuresti Contor pt. locomotiva.
Moga I ............................ Ochiuri Perforator cu cartuse pt. coloane
la sonde.
Moise Ichim ................ Banesti Cutit deptaiat sarma in putiri
de sonda.
Moisescu D., W ibert I. . Ploesti Ap. de inreg'istrarea cantitatii
cerealelor trecute prin piotrele
morilor.
 IN V E N T A T O R .il ROM ANI C A R I AU B R E V E T A T IN V E N T IU N I 471

Tablou de inventatorii romani, cari au brevetat inven(iuni

dela 1924— 1937 (urmare)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea inventiunei

Moldavski David . . . . Cetatea AlbS Disp. de luat mai multe fotogra-

fii pe aceleafi placi fotografice.
Mofoiu Traian, Ruse-
nescu D......................... Baicoi Procedeu pt. obtinerea negrului
de fum.
Morarescu C...................... Ramnicu Sarat Generator de gaz sarac.
Munteanu I ....................... Bucuresti Masina generatoare de energie,
racitor.
Munteanu Petre ing. . . » Disp. de receptia exclusiva a unei
statii determinate de radio.
Munteanu C., Tire I. . . Soveja R oata amortizoare.
Mustachide Theofan . . Constanta Ap. autom at care primeste, sor-
teazS. si da restul.
Mureseanu FI., Vasilescu Bucuresti Ascensor.
Nae Gh.............................. » Fasung contra furtului lampilor
electrice.
Nadejde V......................... Constanta Difuzor termogenic.
Nanes G............................ Bucuresti Ap. pt. mdsurarea experienmtala
a rotatiei pamantului.
Nagy V a s ile .................... » Intrerupator automat.
Negulescu I ....................... » Colector de combustibil lichid,
inlocuitor de pompe si carbura-
toare la motoare cu explozii.
Negreanu Al..................... » Generator de umiditate.
Negruzzi G........................ » Ap. de canotaj, bariera auto­
mata.
Nenitescu Costin Dr. Ing.
chim., Ing. A. C-tinescu » Prepararea industrials a tolue-
nului din benzinaromaneasca.
Niculau Radu, §tefanescu
Theodor Ing.................. » Generatori electrici de mare
randament.
Nicolau Radu, Paul Chin-
tescu ............................ Gura Ocnifei Motor electric.
Nicolau Iordache . . . Bucuresti Motor electric stabil.
Nicodimescu Corn. Ir)g. . Gura Ocnitei Procedeu pt. desemulsionarea ti-
teiului cu ajutorul curentu-
lui electric.
Nicodimescu Cleopatra . Bucuresti Ap. pt. taiat animale.
Nicolicescu N. Dr. . . » Ap. de transfuzie.
472 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

Tablou. de inventalorii romdni, cari au brevetat invenfiuni

dela 1924— 1937 (urmare)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea inventiunei

Nicorescu I l i e ................ Baicoi Instrument pt. taiat cu cutitul

tuburile la sonda la orice adan-
cime. Ventil de siguranta auto­
m at pt. prevenirea fi stingerea
sondelor.
Niculescu Cristea Ing. . Bucuresti Inbinari de bare de beton arm at
pt. constructiuni in zabrele,
acopcris din dale de beton
armat.
Niculescu Zinca Dr. . . Ploe.'jti Electroionizarea petrolului, se­
parator.
Niculescu Gh. Bujor . . Bucuresti Roata plutitoare cu aripi pt.
scoaterea apei.
Niculescu V., Ganea M. » Ap. medical termotechnic.
Novaton S. A. R. . . . » Marina de scris titluri pe filme.
Odobescu I ........................ » Vagoane flexibile.
Odol S. A. R ................... » Model pt. decuparea si montarea
unui avion in miniatura.
Oeriu S i m i o n ................ » Procedeu pt. incorporarea vita-
minelor in bere.
Olteanu N ......................... Gaesti Arma de foe automata.
Onciu A d r i a n ................ Baia Mare Procedeu nou pt. separarea prin
electroliza a argintului din
aliaje de aur.
Onofrei G.......................... Puieisti Moara cu manej pt. tractiune
animala.
Oprea Neac^u, Manea
B ucur............................. Focsani Pu^ca cu tragere automata.
Orita Marin Locot.
Em. Lupa^cu Lt.-Col. . Bucuresti Pusca mitraliera montabila si de-
montabila, fara uzul oculelor.
Ora^eanu D....................... » Procedeu $i ap. pt. regenerarea
uleiurilor de uns.
Oteteleseanu P. Ing. . . Moreni Sistem de extractia petrolului cu
mai multe pistoane; piston
multicelular.
Otto I o n ........................ Craiova Aparat electric de pirogravare.
Pai$ G. Ing....................... Bucuresti Perfectionari termico-construc-
tive la cazanul cu comparti-
mente.
 IN V E N T A T O R II ROM ANI C A R I AU B R E V E T AT IN V E N '|V U N I 473

Tablou de inventatorii romani, cari au brevetat invenfiuni

dela 1924— 1937 (urmare)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea inventiunei

Pai§ C. Ing., Comandor Procedeu pt. transportarea i-si

Constantinescu Claps . Pite^ti scurgerea rapida a caldurei.
Panfil Gh. D r.................. Bucuresti Ap. de protectiune contra produ-
selor toxice volatile.
Panfile P etre.................... » Pompa autom ata de alimentarea
cazanelor.
Pantaziadis Conciu . . » Macaz condus din interiorul va-
gonului.
Papusoi Y a sile ................ Tighina Dinamo motor cu magnet! per­
manent!.
Parascliivescu I ................ Constanta Ap. pt. tax at la vehicule.
Parcomet Fabrica . . . Bucuresti Yen til pt. calorifere cu dublu
reglaj.
Parascan Em .................... Campina Masina pt. scris planuri si hartii.
Pascu D-tru ................ Bucuresti Motor actionat prin gravitate,
motor hidraulic.
Pascu N. Cap., Th. Ra-
dovan Locot................. Foc$ani Pusca mitraliera.
Pascu D-tru ................ Sf. Gheorghe Turbina de apa si vant cu supape
PStrascu V ........................ Bolgrad Ap. cu fir inclinat pt. regularea
tragerei.
Paulat I ............................. Bucuresti Ap. hidraulic pt. perforarea tu-
burilor la sonde.
Paves L. Nathan Ing. . » Caramida si zid Paves.
Paves L. Nathan Ing.,
Stroescu G. Ing. . . . » Prasitoare tubularfi, roaba prft-
sitoare.
Paves L. Nathan Ing.,
Juster L., M. Ignat . » Ap. filtrant pt. protectia indivi­
duals contra gazelor.
Perieteanu Victor. . . . » Schimbator de vitese.
Perna Gr........................... Doftana Tun antiaerian cu tragere repede
P e s c h l ............................ Bucuresti Rulment de presiuno oscilant.
Petrovici I. Ing............... Ochiuri Ap. mecanic pt. masurat adan-
cimea la sonde ap. de cimen-
tare pt. inchiderea apelor la
sonde.
Petroiu §tefan . . . . Bucuresti Ap. pt. stingerea sondelor.
Petrescu Gh...................... » Schimbator de viteza electric
automat.
474 ENCYCLOPED IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

Tablou de inventatorii romdni, cari au brevetat inven{iuni

dela 1924— 1937 (urmare)
*
Numele inventatorului Localitatea Denumirea inven[,iunei

Petrescu Nic..................... Bucuresti Cuptor de calirea arcurilor.

Petrina §tefan . . . . Gala|i Elice cu pasul variabil.
Petrosani S.A.R............... Bucuresti Disp. si procedeu pt. transport
pneumatic cu cildere libera.
Peteu A1............................ » Marina de masurat.
Pitulescu I. Ing. . . . » Ap. de blocat acele la c. ferata;
centrala telefonica.
Plesu Gh........................... Husi Amplificator mecanic pe princi-
piul scarei progresive combi-
nat cu legea parghiilor.
Pleyl A1............................. Bucuresti Disp. de utilizarea integrals, a
energiei imagazinata in tr’un
arc spiral.
Polltscheck Mark . . . » Ap. pt. imobilizarea acelor la c.
ferata.
Polizu C. Ing.................... » Procedeu pt. inpregnarea piese-
lor de lemn prin introducerea
succesiva a 2 uleiuri diferite.
Pop Grigoriu.................... Oradea Fabricarea sapunului lichid si
solid din uleiuri minerale iji
Pop Grigoriu, Borghida derivatele lor.
I o s i v ............................ » Saponificarea uleiurilor minerale
Pop V a s i l e .................... Ploe^ti Caramida impermeabila.
Popa Ion ........................ Moara Dom- Turbocarburator; parasuta me-
neasca canica.
Popa Nic........................... Arad Grenada.
Popa Y a s ile .................... Puieijti Proectil de artilerie.
Popescu Mina, Vintila N. Bucuresti Ap. de semnalizare pt. auto.
Popescu I .......................... Veru^ani Pra^itoare mecanica, marina de
semanat porumb.
Popescu G., Alexe Gr. . Bucuresti Generator de forta motrica.
Popescu Victor . . . . » Gazan de calorifer.
Popescu Th....................... » Aparat flotor de salvare.
Popescu C.......................... Faget Proectil sageata.
Popescu C.......................... Bucuresti Bomba unica de avion.
Popescu I .......................... Ia$i Etuva de cuptor.
Goculescu D...................... Pitesti Amplificator cu randament util
al energiei electrice prin aju-
torul compensa|iei dintre reac-
| tiile inductive ale curen|ilor.
 IN V E N T A T O R II ROM ANI CA R I AU B R E V E T A T IN V E N T IU N I 475

Tablou de inventatorii romdni, cari au brevelat invenfiuni

dela 1924— 1937 (urmare)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea invent.iunei

Popian Emil Maior . . Bazargic Ap. de captarea energiei vantului

Popovici I ......................... Bucuresti Procedeu electrolitic perfectionat
pt. prepararea perhidrolului.
Popovici Gh. Capit. . . » Suport pt. tragerea antiaeriana.
Popovici Valeriu . . . . Lipova Plug combinat cu ap. de grapat
Porsenna M. Lt.-Col.,Pa iji semanat.
ladi I .............................. Bucuresti Sistem de izolare a sgomotului
$i a frigului.
Potoceanu D. $i Vasile Ocna de fier Motor cu aer comprimat si supra-
Prohib M. Lt.-Col.; Pa- incalzit.
' ladi I .............................. Bucuresti Sistem de tramsniterea fortei
motrice fara ambreiaj prin
turbina cu ulei.
Protopopescu St. Ing. . » Avion de|recunoastere.
Puiu V i c t o r .................... Ploesti Firma luminoasa, tun.
Puscasu Lt., Nichita Sab. Bucuresti Ap. de tnvatat semnale Morse
practic.
Radulescu A1.................... Cluj Masa pt. interventii ortopedice.
Radulescu G...................... Bucuresti Ap. de televiziune, ap. de radio-
cinematografie.
Radulescu Gh................... » Masca contra gazelor de lupta;
acumulator; turbina de aburi
cu dubli rotori fara statori.
Radulescu Thanier . . . Bucuresti Protector pt. inchizatorul armei.
Radulescu I ...................... » Echipaj de inot si de salvare;
bicicleta pe apa (hidrocicler.
Radulescu Edgar Lt.-Col. Mihai Bravu Tablh de tragere mecano-grafic&.
Radovan Th..................... Foc^ani Mitraliera.
Radovan N ....................... Sf. Gheorghe Avion; ambreiaj progresiv cu
amortizoare.
Radu Gh....................... ... Bucuresti Convertizor motric.
Revici Emanoil Dr.. . . » Procedeu pt. fabricat uleiuri su-
perioare ^i vasilina; cinemato-
grafia In colori.
Reus T i t u s .................... Ploesti Ap. de fabricat negru de fum
din gaze petrolifere.
Robescu Vasile, Ionescu Bucuresti Ap. electric pt. descoperit metale
A le x a n d ra .................... in pamant.
Rogozea A u r ................ » Comunicator kilometric pt. c.
ferata; obuzier de infanterie.
476 ENCY CLO PED IA IN V E N 'J'IU N IL O R T E H N IC E

Tablou de inventatorii ro/ndni, cari au brevetat invenliuni

dela 1924— 1937 (unnare)

Numelc inventatorului Localitatea Dennmirea inventiunei

Romila Anton Preot . . Iasi Mod de constructie a unei cen-

turi electrice.
Roman P e t r e ................ Bucuresti Vibrator rotativ.
Romano-Americana S. A. » Procedeu pt. captarea petrolului.
Rosea N. Ing-................... Mislea Cuplaj cu cremaliera la friction
de lacarit; rac cu cam e; des-
carcator de tubing.
Rosea A., Marinescu Gh. Bucuresti Sistem de deschidere automata a
unor usi dela distanta combi-
nat cu telefon.
Rosin I. Maior . . . . Iasi Ap. de semnalizare pt. c. ferata;
valvS. magnetica.
Rosin C. Maior................ Gherla Sector autom at telefonic.
Rosnoveanu Gh............... Campina Ventil automat.
Rosvan A1......................... Bucuresti Ap. pt. calculari trigonometrice.
Rotaru D .......................... Calarasi Pila termo-electrica.
Rozescu G......................... Brasov Disp. electromagnetic pentru
siguranta circulatiei la calea
ferata.
Rusanescu D., Mo$oiu Tr. Ploe^ti Procedeu pt. obtinerea negrului
de fum.
Sanducu Nic..................... Macin Perfectiune la pistoane cu expl.
Sandor Fred..................... Dumbraveni Instrument pt. rezolvarea prac-
tica a problemelor trigono­
metrice.
Sandbrand Rudolf . . . Bucuresti Automat pt. distribuirea lichi-
delor.
Saruleanu I....................... Arbana^i Rac perfectionat pt. sondaj.
Saraga Ernest, Bischoff . Bucuresti Procedeu pt. perfectionarea unor
oclielari.
Sara E u g e n .................... » Marmura artificiala.
Sartic S. A. R ................. » Lansator de fumigen ^i gaze;
bomba de fragmentare.
Savuleanu Laurentiu . . » Motor cu explozie; disp. de tra n -;
sformarea miscarii rectilinie
a pistoanelor motoarelor cu ex-
plozia in mi§care de rotatie.
Schitanescu-Schiteanu » Rasboi mecanic pentru doua ite.
Scarlatescu Adrian . . . » Ap. de alarma pt. avertizarea
temperaturei.
 IN V E N T A T O R II ROM ANI C A R I AU B R E V E T A T IN V E N T IU N I 477

Tablou de inventalorii romani, cari au brevetat invenfiuni

dela 1924— 1937 (urmare)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea inventiunei

Scarlatescu N. Chimist, Procedeu pt. prepararea tioal-

Costin Nenitescu Dr. Ing. Bucuresti coolilor.
Schneider Max . . . . Media? Procedeu pt. fabricarea i-si prelu-
crarea sticlei.
Schmidt Nicolae . . . . Deta Pila din lamele.
Schuch N .......................... Timisoara Ap. pt. vulcanizarea pneuma-
ticelor.
Selegeanu T r.................... Bucuresti Gaz toxic id incendiar.
Serbescu Florea . . . . » Lampa de radio cu filament de
rezerva.
Septilici M. Ing............... Gladrea Procedeu pt. cocsificarea carbu-
nilor.
Sergiescu N. C................. Bucuresti Masina de calculat termene si
date.
Sesefski Stanislas . . . » Compresor rotativ cu palete elas-
tice; turbina hidraulica cu
elice.
Setzer L u d v ig ................ Brasov Tablete pt. economizarea ben-
zinei in mo tori cu explozii/
Sidery C............................ Bucuresti Carburator.
: Sila N ic o la e .................... » Angrenaj fara dinti, reglabil de
vitesa ^i sens.
, Sillo Nicolae ................ » Acumulator insulfatabil; disp. pt
fotografierea vibrajiilor sonore
: Silbermann Eugen . . . Oradea Procedeu pt. eliminarea fierului
' din materiile minerale.
Silberman Teofil Ing. Bucuresti Procedeu pt. valorificarea pacu-
I re i; non procedeu de fabrica­
i rea uleiurilor.
! Sima P e t r e .................... » Disp. aplicabil la cismele contra
1 inghetului.
Simionescu Vintila . . . » Procedeu pt. utilizarea caldurei
degajata dintr’o reacjde de
Simionescu Marin, Ram- oxigen.
| niceanu » Masina semi-automata pt. for­
mat numere la tragerea de lo -
terii, rente, obligati.
Sincan Gh......................... Ploesti Opritor de vagoane.
■Sipo§ § te fa n ................ Cluj Calculator de bridge.
Soare Nicolae . . . . Rasvad Turbina cu combustiune interna
478 EN CY CLO PED IA IN V E N T IU N II.O R T E H N IC E

Tablou de inventatorii romani, cari au brevetat invenfiuni

dela 1924— 1937 (urmare)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea inven^iunei

Socolescu Gr..................... Lupeni Tub de semidistilarea carbu-

nilor.
Socolescu N. I ................. Ro^iorii de Vede Ap. de calculat.
Soc. S. E. T..................... Bucuresti Avion.
Soc. Nat. Gaz metan » Arzator de gaze.
Sotero S. A. R ................ » Amplificator pt. cinema.
Skwarezunski Fr. . . . Brasov Material de inlocuit lemnul.
Stanescu A nton; Hanea Bucuresti Ap. pt. vedere sub apa.
Stanculescu §tefan . . . Ploesti Im bunatatiri la cuptorul de to-
pit metale.
Stan Yasile Capitan . . Bucure^ti Ap. pt. stingerea sondelor $i
Stanescu Venea Dr., Da- captarea |i|eiului.
naila N. Prof. Dr. Ing. » Procedeu de fabricarea deriva-
telor de petrol cu mare putere
luminatoare.
Stark Bruno ................ Ploesti Cuplaj de sine de tramvai cu o
singura eclisa.
Stanescu M., D. Vasile . Bucure§ti Ap. electric pt. ondulafii per-
manente.
Steaua Romana S.A.R. . » Metoda de armare a sapelor pt.
foraj rotativ.
SJtefanescu Mihail . . . » Clakson mecanic.
§tefanescu N., Pichler I.,
Bratulescu C-tin . . . Scorteni Hidromotor.
Stefanescu I o n ................ Bucuresti Balon para^uta.
stefanescu Gr................... » Centura pt. condus arestatii.
Stefanescu Nic.................. Scorteni Pompa de adancime.
Stefanescu Th. Nicolau . Bucuresti Generator de mare randa
ment.
Stefan I l e a .................... Lugoj Metoda pt. aplicarea desenelor
pe piei.
Stefan M i h a i l ................ Ploesti Ormtoplanor.
Steaua Electrics . . . . Bucuresti Injector de gaze.
Sleopoe Al. D r................. » Utilizarea trassului romanesc la
purificarea apelor §i neutra-
lizarea fi decolorarea lampan-
tului.
Stinghe D-tru Maior . . » Raportor cu mai multe scari pt.
artilerie.
Stoenescu Vasile . . . . Campina Pompa elicoidala.
 IN V E N T A T O R II ROM ANI CA R I AXJ B R E V E T A T IN V E N T IU N I 479

Tablou de inventatorii romani, cari au brevetat inven(iuni

dela 1924■—1937 (urmare)

Numele. inventatorului Localitatea Denumirea inventiunei

Stoenescu Miltiade, Al.

C-tinescu Col., Horvat,
R i n k ........................... Sf. Gheorghe Mitraliera pt. exerci^ii, fara uti-
lizarea de muni^ii.
Stoian E. Dr................... Constanta Electrod rectal diatermic dila-
tabil.
Stoian C. Col................... Tecuci Disp. de legare §i deslegare
automata a vagoanelor de c.
ferata.
Stoian f j t e f a n ............... Galati Pendul motor; motor multiplifi-
cator de forta motrice.
Stoica C -tin ................... Bucuresti Turbina mobila.
Stoica V i c t o r ............... » Cap de coloana pt. alimentarea
cu apa a locomotivelor.
Stoika Radu Ing. . . . Constanta Aeroplan, avioneta, regulator au-
tomat pt. turbina hidraulica.
Stoika Radu Ing., Geor-
g e s c u ........................... Constanta Hidroavion.
Stern Ernest ............... Ceahul-Silvaniei Automat pt. indicarea statiunilor
de cale ferata din interiorul
vagoanelor.
Stoenescu Ion ............... Bucuresti Parasuta; plan portant cu bord
de atac pt. avioane; disp. pt.
sustinerea aerodinamica.pt.ap.
de sburat; avion helicopter.
Stoicescu Nic................... Orastie Plan de avion cu bordurile in-
calzite..
Sturza Em....................... Bucuresti Noua forma de aripa de avion.
Stoiadinovici Al. . . . » Apometru.
Surani O v id iu ............... Sigh. Marmatie! Masina de votat.
Sultanescu Al., Panteli Trusa militara ?i de calatorie;
Damaschin ............... Bucuresti bandaj permanent pt. blinda-
rea camerilor pneumatice.
Szocs I o s i v ................... Cluj Marina de sburat.
Tabacu I.......................... Ramnicu Sarat Ap. pt. luarea liniei de ocliire si
pentru. controlul greselilor de
ochire.
Tanasescu General . . . Bucuresti Proectil balistic.
Talpa S.A.R.................... Bucuresti Masca contra gazelor; ap. de
respirat.
480 ENCY CLO PED IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

Tablou de inventatorii rom&ni, cari au brevetal inven\iuni

dela 1924—1937 (urmare)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea invenfiunei

Tarcsafali Zoltan . . . . Varghis Torpila aeriana.

Tauber Vilhelm . . . . Toplifa Gelau rindea cu cutite rotative.
Terpovici Nic................... Craiova. Disp. de propulsiune la barci.
Teiujanu Liviu Col. . . Sinaia Lampa electrica de buzunar ine-
puizabila.
Teodorescu Gr., Coman Economizor de combustibil pt.
V. Ing........................... Bucuresti motoare cu combustiune in­
terns..
Teindel Walter . . . . Brasov Cremon ingropat cu 3 incuetori.
Teodorescu C................... Raul Alb Cuptor pentru prune; marina
de utilizat gravitatea; marina
care sboara, umblS, pluteijte
si se scufunda.
Tiberian A1...................... Buzau Incuetori electromagnetic pt. ace
de cale feratS.
Tipler Gheorghe . . . . Campina Aparat pentru inregistrarea suc-
cesiva a deviafiei puturilor de
sondS.
Timojenco Vladimir, §t. Amortizor pt. trenuri de ate-
jt- U rziceanu................... Brasov risaj.
Tiula A1............................ Bucuresti Cric.
Tinta N ic o la e ............... Bacau Cleste mecanic pt. infipt aracii.
Tottu S c a r l a t ............... Bucuresti Aparat de masaj.
Toroceanu Virgil Ing. » PerfectionSri la sistemul gaz lift.
Tobe? L u d v ig ............... » Motor functionand cu 2 arcuri.
Toschici I o n ................... Pitesti Proector ^rabnel cu dublS ex-
plozie.
Triandafil Em. Ing., An-
tonescu Gh. Ing. . . Moroni Dispozitiv de cuplaj.
Tudor S. A. R ................ Bucurefti Acumulator de plumb $i zinc $i
acumulator de plumb.
Tudor V. D..................... Jilava Bicicleta sanie.
Tura Alexandra . . . . Bucuresti Masina transformatoare de forja
mecanica.
Tunichi Vladimir . . . » Disp. contra desurubarii §i insu-
rubarii burlanelor.
Turtureanu G. CSpitan . » Car de directie pt. tunul anti-
aerian hipomobil; turbinS ae­
riana.
Tunaru N......................... Roata hidraulica afundata in rau
 IN V E N T A T O R II ROM ANI CA R I AU B R E V E T A T IN V E N T IU N I 481

Tablou de inventatorii romani, cari au brevetat invenpiuni

dela 1924—1937 (urmare)

Numele inventatorului Localitatea Denumirea inven^iunei

Turconi Loreto . . . . Bucuresti Injector cu presiune cu aer

comprimat sau cu vapori.
« Unio » Fabr. de vag. . » Ventil de condensatie cu bila
pentru evacuarea apei con­
densate.
Uzinele Comunale . . . » Contor de iuteala multiradiant
pt. apa.
Uzinele Re^ifa . . . . » Reostat de pornire cu lichid pt.
electromotoare.
Uzinele Metalurgice Cugir » Tub de cartus masiv pt. tragere
redusa.
Urziceanu §tefan, Vlad
Timo^enco................... » Amortizor pt. trenurile de ate-
risaj.
Vaideanu C. . ; . . . » Disp. de transmiterea undelor
foarte scurte la distance mari.
Vadasz Nic....................... Oradea Ap. automat de cuplare sau de-
cuplare a curentului electric
prin aproprierea unui corp
conducator.
Vanghelescu Victor . . . Bucuresti Cuptor orizontal de distilat com-
bustibili solizi; nou procedeu
pt. brichetarea lignitului; roa-
t& elastic^ amortizoare.
Vasiliu M ircea............... Ploe^ti Sanie cu roti cu palete.
Vasilescu St..................... Bucuresti Masca contra gazelor de lupta.
Vasiloscu Dorn . . . . Goltea Gazan pt. incalziri centrale si sco-
puri industriale.
Vasilescu Polcovnic . . Bucuresti Ap. de ars uleiuri grole.
Vasiliu Octavian . . . . Gura Ocnifei Ventil Universal.
Valeo H............................ Bucuresti Disp. contra vitezei cu semnal
luminos.
Valescu O s c a r............... Mislea Propulsor orizontal cu palete.
Varganici Nic................... Pascani Cupla automata pt. vagoane de
cale ferata.
Varnav A......................... Bucuresti Ap. de ras cu lama mobila.
Vargo Ludovic, Feketi . Brasov Umbrela plianta.
Vasilescu I. Kalli.vada I.
Ing. H a r t ................... Bucuresti Motor turbina.
Vasiliu I........................... Bucuresti Pompa fara piston.
Velceanu I....................... Bade Herculane Tabele de calcul.

31
482 E N C IC L O P E D IA I N V E N flU N IL O R T E H N IC E
Tablou de inventalorii romani cari au brevetat inven\iuni
dela 1924— 1937 (urmare)
Numele invcntatorului Localitatea
Verbiceanu Marius, Gio­
vanni M........................ Galati
Vieser l o a n ................... Surduc
Vitanescu Mih................. Bucuresti
Vitrometan S. A.. . , . Medias
Vimard Robert . . . . Ploe^ti
Yinte? G., Radu T., Dra-
g o ? ............................... Moreni
Vlaseeanu Nic. . . . . Bucuresti
Voinea I l i e ................... »
V u lc a n ........................... »
Weiner Emeric . . . . Arad
Wolf E............................. Bucuresti
Wurm ........................... » Materiale frigorifuge.
Zagfinescu A1................... Buzau
Zalien I c h iu ................... Bucuresti
Zalewski R u d ............... Braila
Zimmer & Co.................. Bucuresti
Zoldi V ic to r................... 1'argovisto
Zoltan Al., Forster Julius Bucuresti
Denumirea inven|,iunei
Turbina pt. vapoare.
Motor.
Procedeu pt. captarea apelor fara
ecluse.
Disp. pt. prelucrarea sticlei topi-
te intr’un focar fixat pe recipi-
entul principal disp. pt. adu-
cerea de mase topite de sticle.
Ap. electric pt. desghe|at ferestre
vitrine, parbrise.
Procedeu pt. extractia titeiului
prin pompare cu aer, sau
gaz comprimat cu distribute
automata.
Motor electromagnetic.
Procedeu pt. aprinderea motoa-
relor cu combustiune interna.
Gazan vertical cu tuburi duble.
Ap. receptor $i inregistrator gra-
fic a sgomotelor din corpul
omenesc.
Procedeu pt. incalzirea progresi-
va a lichidelor in rezervoare.
Ap. transformator de forfa mo-
tried turbina de vant.
Bomba de exercitii pt. aviate.
Clei lichid la rece pt. tampldrie.
Perfectionarea la disp. pt. inchis
si golit bidoane.
Compas.
Disp. pt. calcularea dobanzilor.
 a

TABLA DE MATERII

PARTEA I
Pa?.

P r e f a ( d ....................................................................................................... 5

Prescurtari uzitate in prezentul volum .............................................. 7

Aspectul conventional al materiilor prime pe desenuri ................... 8
Simboluri conventionale uzitate in T F F .............................................. 9
Simboluri $i semne conventionale adaptate de electricieni............... 10
Tablou de numele inventatorilor si pionerilor principalelor invenRuni 12
Tablou de principalele descoperiri si numele descoperitorilor . . . 22

CUNOfJTINTE ELEMENTARE §TIINTIFICE

Aatematica: factori u z ita p ..................................................................... 28

Patratul, radacina patrata, diametral, lungimea cercului $i
suprafata ce rcu lu i..................................................................... 29
Cubul, radacina cubica, tabela I I .......................................... 3 9 *

Sistemul metric zecimal, suprafete, volume, capacitati . . . 4 r>

Mfisuri de greutate, masuri vechi sp ec ia le............................... 4 6

Geomotrie: Cercul, proportii geometrice, planimetrie........................... 4 7

Tabla inm uU irii........................................................................................ 5 3 :

Impartirea cercului in parti egale ...................................................... 5 4

Modul de intrebuintare al tabelelor dela pag. 29 si 3 9 ................... 55

Aritmetica: numere prime, adunarea, scaderea, inmultirea si impartirea 57
Algebra: adunarea, scaderea, inmultirea, im partirea........................... 58.
Calculul l i t e r a l ............................................................................ 5 9

Fractii algebrice, ecuatii, rezolvirea ecuaEilor de gradul I cu o

singura necunoscuta $i 2 necunoscute............................... 64

31 *
484 EN CYCLOPED IA IN V E N 'J'IU N IL O R T E H N IC E

Pag.

Trigonometria: linii trigonometrice formule fundamentale, formule

trigonometrice fundamentale, formule logaritmice, functiunile
trigonometrice in rezolvirea triunghiurilor, rezolvirea triun-
ghiurilor dreptunghe si oarecare .............................................. 63
Tablou de greutatea specified, caldura specified, caldura de topire si
temperatura de fierberea unor s u b s ta n te .................................. 75
Tabela greutatilor a to m ic e .......................................................................... 78
Tablou de coeficientii de dilatatie liniara la s o l i d e ........................... 79
Tablou de punctul de fierbere al catorva substance.............................. 80
Punctul de aprindere in aer liber in grade.............................................. 80
Tablou de dilatarea corpurilor lic h id e ...................................................... 81
Dilatarea corpurilor gazoase......................................................................... 81
Tablou de caldura specified a gazelor sub volum si presiune constants 82
Tablou de coeficientii do conductibilitate termica a catorva metale 82
Tablou de greutatea in kgr a unui metru cub a unor materiale . . 82
Tablou de incareatura unui vagon de 10.000 kgr in metri cubi . . 83
Tablou de greutatea unui m cub, clensitatea si puterea calorifica a
diferitelor s u b s ta n te ..................................................................... 83
Tablou de evaluarea empirica a temperaturii fie ru lu i........................... 83
Tablou comparativ intre te rm o m e tre .................................................. 84
Tablou de amesticuri frigorifere........................................................ 86
Rezistenta materialelor (coeficienti de rezistenta)............................... 87
Tablou de viteza v a n tu lu i..................................................................... 88
Presiunea atmosferica. Dimensiunile U n iv ersu lu i............................... 88
Calcule dificile la indemana lucratorului.............................................. 89

PARTEA II

Explicarea termenilor stiintifici u z u a li.................................................. 93

NOTIUNI FUNDAMENTALE
A to m ul....................................................................................................... 96
E le c tr o n u l................................................................................................ 98
Lum ina..................................................................... 99
Proprietatilc chimice ale lu m in e i............................................................. 103
Razele ultra v io le te ................................................................................ 104
» infra r o s i i .................................................................................... 105
» X sau R ontgen.............................................................................. 105
» cosmice . .................................................................................... 106
» u m an e............................................................................................. 106
Oscilatiile electrice....................................................................................... 107
R adioactivitatea........................................................................................... 107
Radiatiunile alfa .................................................................‘ ................ 107
» b e t a ..................................................................................... 108
i> gama . ........................... .. ........................................... 108
 T A BLA DE M A T E R II 485

Bag.

R a d i u .................................................................................................................. 108
S u n e tu l................................................................................................................ no
Electricitate: pila electrica; circuit electric; intensitate; amperul cu
lombul; joule; ohmul; w atul; relat.iile intre unitatile electrice
si cele mecanice; magnetism; camp magnetic; actiunea cu-
rentilor asupra m agne|ilor; inductia electro-magneticS; dina-
mul; dinamul cu excitafia in serie; dinamul cu atatare
independents.; dinamul cu excitatia in derivatie sau shunt 111
Dinamul compound ; mentinerea constants a tensiunii la un di-
namo cu vitezSvariabilS.................................................................... 118
Curenti polifazafi; logaroa in paralel a alternatorilor. Transfor-
matori electrici; cum putem dubla si tripla frecventa trans-
formatorilor; triplaroa frecventei. Redresarea curentilor . . 121
Lampa cu 2electrozi;trioda; lampa cu electrod f l o t a n t ............................ 128

INVENTIUNI IN ULTIMA LOR ANALIZA

Telefonia fSrS f i r ............................................................................................ 131

Celula fotoelectricS; celule electrolitice; celula cu sulfurS de ta b u ; ce-
lula cu contact redresor . . .................................................... 13G
Aplicarea celulei in f o t o m e t r i e ................................................................... 139
Cinematograful sonor ................................................................................... 141
F o to teleg rafia................................................................................................... 142
Telecinematograful............................................................................................ 148
Televiziunea ................................................................................................... 149
Telemecanica: televoxul, sau omul ma^inS; dispozitiv de comanda
pentru oprirea trenului din mers; dispozitiv electro-acustic
pentru descbiderea portii delagaraj ........................................ 160
Telefonul a u to m a t........................................................................................... 166
Aplicarea pilei termoelectrice §i a celulei fotoelectrice la pSzi-
rea caselor de b a n i ....................................................................... 172
Aplicarea celulei fotoelectrice la inumSrarea obiectelor in mod
autom at............................................................................................... 173
Telemecanica aerianS: conducereaavioanelor farS p i l o t .......................... 174
Un exemplu de telemecanicS romaneasca................................................... 181
T eleju rn alu l....................................................................................................... 189
Masina de scris teletip ................................................................... 191
Dispozitiv electric pentru schimbarea autom ats a acelor la
tram vae................................................................................................ 195
Orientarea prin radiogoniometrie; principiul de cSlauziro prin cabin;
cSISuzirea avioanelor....................................................................... 198
Utilizarea practica a electricitatii atmosferice ....................................... 204
O masinS electrostatics de 10 milioano de v o l t i ................ • . . . . 207
486 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

Pag.

Cautarea petrolului prin aplicarea metodei harfei de rezistivitate a

solului si a carotajului e l e c t r i c ................................................ 209
Aflarea zacamintelor metalice prin a ju to ru lT F F . ............................ 212
Cum se masoara caldura radiata dela s t e l e ? ........................................ 215
Telefonia multipla .................................................................................... 216
Mecanica: solide; lichide; gaze; masa corpului; greutate; caracterul
fortelor si reprezentarea lo r; rezistenta; spatiu; viteza; mi$-
care, mi^care uniforma, variata §i miscare de r o t a t e ; compu-
nerea si descompunerea forfelor; descompunerea unei puteri
in 2 puteri concurente cu directiuni cunoscute; munca me­
canica ; inertie; puterea sau forta vie; puteri centrale ; centru
de gravitate; moment; ma§ini simple; scripetii; scripetele
muflu; macarale diferen^iale; §urubul; elicea cilindrica; su-
rubul fara sfarsit; frecarea; angrenajele; alegerea potrivita a
diametrului unei saibe prin calcul; transformarea unei mi§-
cari circulare intr’una tot circulars.; transformarea unei
mi^cari circulare in miscare liniara alternativa si invers;
elicea de propulsiune; aria totala a paletelor; diametral si
pasul elicei; raportul intre diametru si pasul unei elice; rezis-
ten|;a navilor; roate cu palete pentru vapoare fluviale si de
la c u ri................................................................................................ 220
M ecanism e...................................... ' .............................................................. 240

PARTE A III
APLICATII TEHNICE
S o n e c ita to a .................................................................................................... 253
Convertizorul de torsiune............................................................................ 275
Mijloc de energie prin forta valurilor m arii............................................ 284
O turbina care poate capta direct fie energia curentilor marini fie pe
accia a vanturilor: principiul tu r b in e i.................................... 288
Problema utilizarii vantului .................................................................... 293
O corabie cu turbina aeriana care progreseaza contra vantului .. 295
Aparat propulsor pentru b a r c i ................................................................ 296
Propulsor nautic ........................................................................................ 297
Uzina termica a oceanelor tropicale .................................................... 298
Uzina p o l a r a ................................................................................................ 300
Motorul sferic rotativ cu e x p lo z ii............................................................ 304
Motorul rotativ care functioneaza cu vapori sau aer comprimat .. 308
Motor cu explozii prin carburant amestecat cu vapori de apa .. 311
Motorul s o l a r ................................................................................................ 315
Cuptorul s o la r........................................................................................ 316
Turbina cu o viteza de peste o jum atate de milion de rota^ii .. 317
A parat pentru evitarea inghetarii apei in rezervoare . . . . . . . 318
Ungator autom at avertizor de c a ld u ra ........................ 319
 T A BLA D E M A T E R II 487

Pag.

Avertizor de caldura termoelectric ........................................................ 3.20

Termometrul care actioneaza la d is ta n ta ................................................ 321
Marini utile; un mic atelier mecanic........................................................ 322
Cum putem construi 0 masina Whimshurst? .................................... 323
A e ro -in c a rc a to r............................................................................................ 325
Ascensor pentru s t a l p i ................................................................................ 326
Segment! de p i s t o a n e ................................................................................ 326
Balanta construita dupa principiul lui Arhimede ................................. 327
Masina de reprodus chei ............................ ................................................ 327
Ferastrau actionat prin forta vantului (0 masina u t i l a ) .................... 323
Aparat util pentru gospodarie ................................................................ 328
Aparat pentru inumaratul p a s a r ilo r........................................................ 329
R oata libera pentru a u to m o b il................................................ 330
Avion fara elice * . . . . . . . ............................................................ 330
D eclarato r autom at la cutia cu viteze F le isc h e l................................ 330
Aparat de siguranta la calea f e r a t a .................... .................................... 331
Aparat de transformat c u r b e l e ....................................... 335
Transportul energiei electrice la distanta fara c o n ta c t........................ 340
Un nou gen de locomotiune; dinasferul si motocicleta cu 0 roata . 345
Locomotiunea aeriana cu elice pe cale ferata ........................ ... 345
Locomotiunea terestra cu elice pe sine de cale f e r a ta ........................ 348
Cel mai mare pod suspendat din l u m e ................................................ 349
Podul peste Dunare Regele Carol I ........................................................ 353
Proiect de legatura intre Anglia §i Franta ........................................ 355
Cautarea si recuperarea comorilor scufundate . . . . . . . . . . 358
La 15.000 m inal^ime insa pe p a m a n t.................................................... 363
Masina care permite l-eproducerea gravurelor direct de pe desen . . 364
Taierea mecanica a diamantelor ............................................................ 364
Cinematograful in relief . ......................................................................... 368
Fotografia aeriana .................................................................................... 371
Va exista oare posibilitatea calatoriilor in spatiile interplanetare . 374
Cqnfortul si condi{.ionarea a e r u lu i........................ 377
O metoda rationalS. pentru recrutarea $i formarea bunilor conductori
de tr a m v a e .................................................................................... 380
Pompa fara s u p a p e ................... 383
Pompa de apa pentru puturi adanci........................................................ 385
Aparat respirator pentru a usura in o ta r e a ............................................ 386
Cronometrul s i d e r a l .................................................................................... 386
Giamul cu sens u n i c .................................................................................... 387

PARTEA IV
Electrochimie; galvanoplastie; io n o p la s tie ............................................ 388
Metalizarea la rece .................................................................................... 392
Acumulatorul electric cu p l u m b ............................................................... 392
488 E N C IC L O P E D IA IN V E N T IU N IL O R T E H N IC E

P a g.

Acumulatorul cu i o d .............................................................................. . 394

Apa distilata prin ajutorul e le c tric ita tii................................................ 396
Distilarea apei prin caldura s o l a r a ........................................................ 397
Despre m etale; cupru ; plum bul; alum iniu; zincul; cositorul; nichelul;
m ercurul; argintul; au ru l; platina; tan talu l; cobaltul; cadmiu 398
Antimoniul; magneziul; bism utul; manganiul; vanadiul; ceriul 400
Aliajele principale intrebuintate in industrie: nicromul; per
m alloy; platin ita; invarul; alam a; alpax; duraluminiu ;
widia; glucinium; seleniul; bakelitul .................................... 401
Imitarea perlelor artificiale si sideful a r tif ic ia l .................................... 411
Petrolul sintetic; alcoolul s i n te tic ........................................................... 412
Parfumul sintelic; cauciucul sintetic; camforul sintetic; fabri-
carea ghetei c a rb o n ic e ................................................................ 414
Fulminatul de mercur §i intrebuintarile lui ........................................ 418
Aurul $i sarea din apa m a r i i .................................................................... 418
Cat cantareste un miliard? .................................................................... 419
Numarul cuelor ce intra in tr’un kgr .................................................... 419
Retete utile: lipirea marmorei la rece si la cald; lipirea portelanului;
lipirea aramei cu fierul; lipirea geamului cu m etalul; repararea
sm altului; regenerarea placilor fotografice; pila electrica de
buzunar; taierea sticlei prin ajutorul curentului electric;
pasta pentru frecat argintaria; izolatul tevelor contra frigului 419
Solutie pentru pile cu bicromat; solutie pentru facerea pla­
cilor de acum ulator; cum cunoa^tem daca acidul sulfuric este
curat? cum cunoastem daca miniul este curat? cum cunoa-
stem daca zincweissul este curat? cum se scot petele de var?
cum scoatem piatra depusa pe vasele in care fierbem apa?
cum se curata un tesut? cum se improspateaza catifeaua
t u r t i t a ............................................................................................ 421
Prezervarea ruginei la otel si fier; curatirea partilor lucitoare
dela masini; scoaterea ruginei din otel ?i fier; facerea cer-
nelei pentru ambalaj ................................................................ 422
Cum distingem matasea naturala de cea artificials? Cum
recunoa^tem bumbacul de lana? Vopsirea pielei; Cum im-
permeabilizam tesuturile; Impermeabilizarea unui tesut
oarecare. Incombustiunea tesaturilor si a liartiei; cerneala
pentru marcat albiturile; cerneala ce nu se sterge de pe
metale si s t i c l a ........................................................................... 423
Pixarea sticlei cu m etalul; unirea cauciucului cu pielea. Scoa­
terea petelor de rugina din tesuturi; disparitia petelor de
c a tra n ; disparitia petelor de mucigai din albituri. Disparitia
petelor de pe marmura, liartie fi lem n; disparitia petelor de
cerneala din tesaturi de lana; disparitia petelor de vin;
vopsea contra ruginei; inegrirea obiectelor de fier; chituri
 TABLA D E M A T E R II 489

Pag.

sau cim enturi; chit pentru lem n; ciment pentru lipitul fisu-
rilor la conducte cu vapori; mastic pentru astupatul gaurilor
la metale; mastic pentru unirea tuburilor; repararea crapa-
turilor in recipiente de fier. Ciment pentru unirea fierului cu
lem nul; ciment rezistent la bisulfura de carbon ; ciment pen­
tru metal si lemn rezistent la apa; mastic pentru caldari
de calorifere; ciment rezistent la acizi. Cum se arginteaza
m at piesele de alama, cupru sau b r o n z ................................ 426
Argintarea la rece prin f r e c a r e .................................................... 429
Cum se invecheste v i n u l ................................................................ 429
Scoaterea petelor cu foi de e d e r a ............................................ 429
Pasta pentru facerea ramelor .................................................... 430

APENDICE
Miscarea p e r p e tu a ........................................................................................ 430
Ora tarilor europene isi ex traeuropene.................................................... 435
Teme pentru in v e n ta to ri............................................................................ 436
Speologia sau stiinta cavernelor................................................................ 438
Cum putem breveta o in v e n tiu n e ............................................................ 440
Tablou de numele inventatorilor romani cari au brevetat inventiuni
mai principale dela 1924—1937 ................................................ 445
I n d i c e ............................................................................................................ 491
V

't>
 INDICE ALFABETIC

Pag. Pag.

Acumulatorul electric cu plumb 392 Apa distilata prin ajutorul e-

Acumulatorul electric cu iod 394 lectricita^ii ........................ 396
Aeroinc&rc&torul.................... 325 Aplicarea celulei fotoelectrice
Aflarea p e r i f e r i i .................... 56 in fotometrie .................... 139
Aflarea suprafetei unei circonf. 56 Aritmetica: numereprime, frac-
Aflarea zacamintelor metalice tii inmultirea. irnpartirea . 57
prin ajutorul TFF. . . . 212 Aspectul conventional al ma-
Algebra: adunarea, sciiderea teriilor prime pe desen. . 8
inmultirea, irnpartirea, cal- Ascensor pt. s t a l p i ................ 326
culul, l i t e r a l ................... . 58 A t o m u l .................................... 96
fraclpi algebrice . . 61 Avertizor de caldura termo-
e c u a ^ i i .................... 62 e l e c t r i c ................................ 320
Alama, alpax............................ 402 Avion fara e l i c e .................... 330
Alcoolul s in te tic ...................... 414
Alternatori ............................ 121 B
Aluminiul, argintul, aurul, an-
tim o n iu ................................ 398 Balanta construita dupa prin-
A lia je ........................................ 401 cipiul lui Arhimede . . . . 327
A parat propulsor pt. barci . 296 Bakelitul.................................... 410
Aparat pt. evitarea inghetarei Bism utul.................................... 400
apei in rezervoare . . . . 318 Brumarea obiectelor de fier . 427
Aparat util pentru gospodarie 328
Aparat pt. inumaratul pasarilor 329 C
Aparat de siguranta la calea
f e r a t a .................................... 331 Calcule dificile la indemana
Aparat de transformat curbele 335 l u c r a to r u lu i........................ 89
Aparat respirator pentru a u- Cautarea si recuperarea como-
^ura i n o t a r e a .................... 386 rilor scufundate.................... 358

wmaammmmmmm
 492 E N C I C L O P E D I A I N V E N f l U N I L O R T E I IN I C E

Pag. Pag.

Cautarea petrolului prin apli- Cum se curata orice tesut . 422

carea raetodei hartei de rezi- Cum se improspateaza cati-
stivitate a solului si a caro- feaua t u r t i t a ........................ 422
tajului e le c tric .............. 209 Cum distingem matasea natu­
Cauciucul sintetic .......... 417 rals de cea artificials. . . 423:
Canforul s i n t e t i c .............. 417 Cum recunoastem bumbacul
Gat cantareste un miliard? . 419 in tesSturile de lana . . 424
Celula fo to electrica.......... 136 Cum impermeabilizam tesa­
Celule e le c tro litic e .......... 138 turile .................................... 424
Celula cu sulfura de taliu . . 138 Cum se arginteaza m at piesele
Celula cu contact redresor . 138 de alama, cupru sau de bronz 429'
Cerneala pentru ambalaj . . 423 Cum putem breveta o inven-
Cerneala pt. marcat albiturile 426 t i u n e .................................... 440'
Chituri sau cimenturi . . . . 427
Cinematograful sonor . . . . 141 D
Cinematograful in relief . . . 368
Dilatarea corpurilor lichide . 81
Ciment pentru unirea fierului
Dilatarea corpurilor gazoase . 81
cu le m n u l....................... 428
Declansator autom at la cutia
Ciment rezistent la bisulfura
de viteze Fleischel . . . 330'
de c a r b o n ....................... 428
Dinamul electric . . . . . . 116
Ciment pentru metal si lemn
Dispozitiv electric pt. schim-
rezistent la a p a ........... 429
barea autom ata a macaze-
Ciment rezistent la acizi . . 429
lor la tr a m v a e ................ 195-
Convertizorul de torsiune . . 275
Distilarea apei prin caldura
Corabie cu turbina aeriana care
s o la r a .............................. 397
progreseaza contra vantului 295
Disparitia petelor de vin, ca-
Confortul si conditionarea ae-
fea, mucigai, din albituri . 427
r u l u i ............................... 377
Disparitia petelor de pe mar-
Cronometrul sideral . . . . 386
mura, hartie ^i lemn . . . 427
Cerneala ce nu se ^terge de pe
Disparitia petelor de cerneala
metale si s t i c l a ........... 426
din tesaturile de lana . . 427
Cum se masoara caldura radia-
D ynasferul.......................... 345.
ta dela s t e l e ................... 215
Cuptorul s o l a r ................... 316
E
Cum putem construi o marina
W h im s h u rs t.................... 323 E le c tro n u l.......................... 98
Cuprul, cositorul si cobaltul . 399 Eloctricitate: circuit electric
Cum cunoaftem daca miniul intensitate ........................ Ill
este p u r ............................ 421 Amper, joule, Ohm-ul Wat-
Cum cunoastem daca zinc- t u l ............................... 115
weiss-ul este curat . . . . 421 curenjii polifazati . . . . 121
Cum se scot petele de var . . 421 Elicea de propulsiune . . . . 233
Cum scoatem piatra de pe va- E le c tro c b im ia .................. 388:
sele in care fierbem apa . 422 Energ-ie prin forta valurilor . 284
 I N D IC E A L FA B E T IC 493

Pag. Pag.

Eoliana pentru taiat lemne . 328 Locomotiune terestra cu elice 348

Explicarea termenilor ^tiinti- L u m in a .................................... 99
fici u z u a l i ............................ 93 M
Extrageri de radacini patrate 55
Extrageri de radacini cubice . 57 Masuri de lungime, masuri de
itinerariu, masuri de supra-
fata, masuri agricole, masuri
P de capacitate, masuri de
greutate, masuri vechi, m a­
Factori uzitati in matematica 28 suri s p e c ia le ........................ 45
Fotografia a e r i a n a ................... 371 M agnetism ................................ 115
F o to te le g ra fia ........................... 142 Masina te le ty p ........................ 191
Fixarea sticlei cu metalul . . 426 Masina electrostatics, de 10 mi-
Fulminatul de mercur . . . 418 lioane de v o l t i .................... 207
Masina de reprodus chei . . . 327
Masina care permite reprodu-
<x
cerea gravurilor direct de pe
d e s e n .................................... 364
G eo m etrie................................ 47 Masticuri pt. unirea tuburilor :si
Geamul cu sens unic . . . . 387 astupatul gaurilor la metale 428
G luciniu m ................................ 408 Mastic pentru caldari de calo-
r i f e r e .................................... 429
I Mentinerea constants a tensiu-
nei la dinamo cu viteza va-
Izolarea tevelor contra frigului 421 ria b ila .................................... 118
Impartirea cercului in parti Mecanica: solide, lichide, gaze,
e g a l e .................................... 54 masa corpului, greutate,
Inductia electromagnetics. . . 116 caracterul fortelor, spatiu,
I n v a r u l .................................... 402 viteza, m is c a re .................... 220
Inegrirea obiectelor de tier . 427 Masini simple, scripeti . . . 225
Incombustiunea tesaturilor . 426 fjurubul, elicea, cilindrica,
Ionoplastia ............................ 389 a n g r e n a j e ............................ 227
Transformari de miscari . . 231
M ecanism e................................ 240
L Metale: magneziul, manganul,
molibdenul ........................ 401
Lampa cu 2 si 3 electrozi . . 128 Mijcarea perpetua . . . . . 430
Lampa cu electrod flotant . 130 Motorul sferic cu explozii . . 304
Lal5.000m etri,insa pe pam ant 363 Motorul rotativ care functio-
Lipirea marmurei la rece si cald 419 neaza cu vapori sau aer
Lipirea portelanului . . . . 420 co m prim at............................ 308
Lipirea aramei cu fierul . . 420 Motor cu explozii prin carbu-
Lipirea geamului cu metalul . 420 rant amestecat cu vapori de
Locomotiunea aeriana cu elice 345 apa .................................... 311
 494 ENCICLOPEDIA I N V E N f lU N I L O R TEH N IC E

Pag. Pag.

Motorul solar............................ 315 Razele Cosmice .................... 106-

Motocicleta cu o singura roata 345 Razele u m a n e ........................ 106
Radioactivitatea . . . . . . 107
Radia|iunile: alfa.gamaiji beta 108
Nicromul, n ichelina................ 401 R a d iu ........................................ 108
Numarul cuelor ce intra in tr’un R adiofonia................................ 131
k g r ........................................ 419 Redresori e l e c t r i c i ................ 126.
Regenerarea placilor fotogra-
0 f i c e ........................................ 420'
0 metoda rationale pt. recru- Repararea smaltului . . . . 420
tarea si formarea bunilor Repararea crapaturilor la re-
conductori la tramvae . . 380 cipiente de tier ................ 428
Orientarea prin radiogonio- Ridicarea la c u b .................... 56
m e trie .................................... 198 Roata libera la automobil 330>
Oscilatiile e le c tric e ................ 107
0 |e l u l ........................................ 401 S
Segmenti pentru pistoane . . 326-
1 S e le n iu l.................................... 409
Parfumul sin te tic .................... 414 Simboluri uzitate in TFP. . . 9'
Pasta pt. frecat argintaria. . 421 Simboluri si semne conven|io-
Petrolul s i n t e t i c .................... 412 nale adaptate de electricieni 10
Perlele a r tific ia le .................... 411 Sistemul metric zecimal . . 45-
Permalloy, platilina . . . . 401 Sideful a r tif ic ia l.................... 411
Pila electrica .................... ... 112 S o n e c ita te a ............................ 258
Pila electrica de buzunar . . 420 Solutie pt. fabricarea placilor
P la n im e tr ie ............................ 47 de a c u m u la to r.................... 421
Plumbul, p l a t i n a .................... 398 Solutie pt. pile cu bicromat . 421
Pod s u s p e n d a t........................ 349 Scoaterea ruginei din fier siotel 423.
Podul peste Dunare................ 353 Scoaterea petelor de rugina
Pompa fara supape . . . . 383 din t e s a t u r i ........................ 427
Pompa de apa pt. puturi adanci 385 Scoaterea petelor cu foi de
Prescurtari uzitate In prezentul edera .................................... 429
v o lu m .................................... 7 Speolog-ia ................................ 438
Proportie geometrica . . . . 47 S u n e tu l.................................... 110
Presiunea atmosferica . . . . 88
Proprietatile chimice ale lu- T
m i n e i .................................... 103 Tablou de numele inventato-
Propulsor n a u t i c .................... 297 torilor ^i pionierilor princi-
Prezervarea ruginei de pe o|el 422 palelor inventiuni . . . . 12:
R Tablou de principalele descope-
riri si numele descoperitorilor 22
Razele u ltra v io le te ................ 104 Tabela de patratul radacina
Razele in f r a r o s ii.................... 105 patrata diametrul lungimea
Razele X sau Rontgen . . . 105 cercului ?i suprafata cercului 29-
 I N D I C E A L F A B E T IC 495

Pag. Pag.

Tabla inmultirii .................... 53 formule trigonometrice fun­

Tablou de greutatea specifica damentals ........................ 68
caldura specifica, caldura de functiunile trigonometrice in
topire §i tem peratura de to- rezolvirea triunghiurilor . 69
pire a mai multor substante 75 Transformatori electrici . . . 123
Tablou de coeficientii de dila- Triplarea frecventei............ 125
tatie liniara la solide . . . 79 Turbina cu viteza de peste
Tablou de punctul de fierbere a 500.000 turatii pe minut . 317
catorva substante . . . . 80 Taerea mecanica a diamantelor 364
Tablou de punctul de aprin- T an talu l'................................ 398
dere In aer liber in grade . 80 Taerea sticlei prin ajutorul cu-
Tablou de caldura specifica a rentului e le c tric ............ 421
g a z e l o r ................................ 82 Tablou de inventatorii romani
Tablou de coeficientii de con- cari au brevetat inven^iuni
ductibilitate termica a cator- dela 1924—1937 ................ 445
va m e t a l e ............................ 82 Teme pentru inventatori . . 436
Tablou de greutatea unui m Transportul energiei electrice
cub a mai multor corpuri . 82 la distanta fara contact . 340
Tablou de incarcatura unui
U
vagon a mai multor corpuri 83
Tablou de greutate unui m Un mic atelier mecanic . . . 322
cub, densitatea si puterea Ungator autom at avertizor de
calorica a diferitelor sub­ c a l d u r a ................................ 319
stante ................................ 83 Unirea cauciucului cu pielea 426
Tablou de evaluarea empirica Utilizarea practica a electrici-
a temperaturei fierului . . 83 tatii a tm o sfe ric e ................ 204
Tablou comparativ intre ter- Utilizarea v a n tu lu i................ 293
mometre ............................ 84 Uzina termica a oceanelor tro-
Tablou de viteza vantului . 88 p ic a le .................................... 298
Telefonia §i telegrafia fara fir 131 Uzina polarS............................. 300
T elecinem atograful................ 148
V
T elev iziu n ea............................ 149
Telemecanica ........................ 160 Y a n a d i u l ................................ 407
Televoxul sau omul masina . 162 Va exista oare posibilitatea
Telefonul a u t o m a t ................ 167 calatoriilor in spatiile inter-
Telemecanica aeriana . . . . 174 p l a n e t a r e ............................ 374
Telemecanica romaneasca . . 181 V o lu m e .................................... 48
T e le ju rn a lu l............................ 189 Vopsirea pieilor........................ 424
Telefonia multipla ................ 216 Vopsea contra ruginei . . . 427
Termometru care actioneaza W
la distanta ........................ 321
Trigonometrie: linii trigonome- W id ia ........................................ 402
t r i c e .................................... 63 Z
formule fundam en tal . . . 66 Z in cu l........................................ 399
M O N IT O R U L O F IC IA L § 1

IM P R IM E R IIL E S TA TU LU I
IM P R IM E R IA N A T IO N A LA
B U C U R E 5 TI, 1939