Pădurea Domnească - un colț de rai

Pe acest teritoriu mic, numit Prutul de Mijloc, natura a creat un ansamblu unic de monumente ale
naturii: de la cele geologice, paleontologice până la cele floristice și faunistice. Combinațiile
originale dintre piatră și apă, vegetație și animale, pământ și aer au dat naștere unui peisaj de
paradis, necunoscut încă de mulți admiratori ai frumosului, dar care merită să fie vizitat.
„Pădurea Domnească”: numele unui mirific colț al naturii. A fost instituită în 1993. Suprafața
totală este de 6032 ha. Reprezintă o pădure de luncă situată între satele Cobani (raionul Glodeni)
– la nord și Pruteni (raionul Fălești) – la sud, cu o lungime de peste 40 km. Este cel mai bătrân
masiv forestier din ținut și una din cele mai vechi păduri de luncă din Europa. Pădurea este
reprezentată de asociații vegetale de stejăret, plopiș, sălciș. Aici pot fi întâlnite specii de plante
rare ca vița de vie sălbatică, angelica, laleaua pestriță, ghiocelul alb, viorelele. Au supravețuit în
limitele rezervației numeroase elemente faunistice rare: cerbul nobil, vidra, pisica sălbatică,
jderul de pădure, jderul de piatră, nevăstuica, broasca țestoasă de baltă, lopătarul, egreta, lebăda.
În 2005 a fost reaclimatizat zimbrul. Cheile Butești. La sud-est de satul Butești, pe o suprafață de
110 ha, râulețul Camenca sapă un defileu pitoresc prin șirul de toltre. Între ele se remarcă
„uriașul” cu lungime de peste 2000 metri, lat de 125 metri și înalt de 40 metri. Înconjurat din trei
părți de Camenca și de afluentul său, Camencuța, corpul recifului de la Butești este calcaros,
fiind format din schelete de corali, moluște, litotaninii, alge marine. Stânca este străpunsă de
grote și peșteri care au servit drept adăpost pentru animale în perioada glacială și pentru om în
perioada preistorică. În peșterile de aici au fost descoperite rămășițe fosile de urși de cavernă,
tigri, lei, rinoceri, mamuți și zimbri. Reciful Stânca Mare: o fortăreață a naturii. Este cel mai
sudic recif reprezentativ din Brâul coralier al Prutului de Mijloc . Este situat la sud de satul
Cobani, având o lungime de peste 1000 metri, lățimea 100 metri și înălțimea relativă de 40 metri.
Râulețul Camenca îmbrățișează reciful din trei părți. Această „fortăreață” naturală a fost populată
de oameni în epoca de piatră. În prezent aici și-au găsit refugiul plante de stepă primară, animale
rare. A fost salvată de distrugere în 1988 prin intervenția ecologiștilor. „Suta de Movile”:
deocamdată o enigmă a naturii. Acest monument al naturii se află între localitățile Braniște
(raionul Râșcani) și Cobani (raionul Glodeni). „Suta de Movile” reprezintă o porțiune a teraselor
râului Prut, cu o suprafață de peste 1600 hectare, acoperită cu peste 3500 de movile de diferite
forme, cu o înălțime de peste 30 metri și cu o lungime de la zeci până la sute de metri.
Complexul se întinde pe o lungime de 8 km și o lățime, ce variază între 1,7 km și 2,3 km, paralel
cu Lunca Prutului. Teritoriul dintre movile este completat de zeci de lacuri pitorești, izvoare cu
apă cristalină. În genere teritoriul reprezintă un peisaj selenar, acoperit cu vegetație bogată de
stepă. Originea acestor movile este învăluită de mistere, descriese în numeroase basme și
legende. Cercetătorii încearcă să explice apariția movilelor prin mișcările masive de teren și
activitatea fluvială. Așa ori altfel, originea celor peste 3500 de movile pe un teritoriu de circa
1600 ha rămâne deocamdată o enigmă. Stejarii seculari: cronicarii verzi ai istoriei noastre. Se
află pe teritoriul Rezervației „Pădurea Domnească” în apropierea satului Moara Domnească.
Reprezintă câteva parcele cu o suprafață totală de 108 ha cu stejari seculari, ce depășesc vârsta
de 200-250 de ani, unii dintre ei atingând și recordul în înălțime de 30-35 metri. Nicăieri în
Moldova nu poate fi întâlnită o atare grupare de arbori seculari, care ne mărturisesc elocvent
istoria naturii acestui meleag și faima de odinioară a pădurilor noastre.