Ministerul Educației Culturii și Cercetării

al Republicii Moldova
Universitatea de Stat din Moldova
Facultatea de Drept
Departamentul Drept Public
Drept și Activitate Vamală

Lucru individual

Tema: ” Specificul Managementului în Instanțele Judecătorești”

Conducător științific : Ciobanu Rodica______________,

Doctor în filosofie, conferențiar universitar.

A efectuat : _______________,

Chișinău, 2017
1
 Cuprins:

Introducere...................................................................................................................3
1. Curtea Supremă de Justiție..................................................................................6
2. Curțile de Apel...................................................................................................12
3. Judecătoriile.......................................................................................................15
Concluzie.....................................................................................................................19
Bibliografie..................................................................................................................20

2
 Introducere

Termenul management are o semantică deosebit de complexă în sensul că desemnează ştiinţa

conducerii organizaţiilor socio-economice şi stabileşte principiile şi metodele conducerii ştiinţifice a
acestora. Complexitatea semantică a termenului de “management” este determinată de sensurile sale
multiple:

1. Managementul constituie o ştiinţă, adică un ansamblu organizat şi coerent de cunoştinţe –

concepte, principii, metode şi tehnici - prin care se explică în mod sistematic fenomenele şi procesele
care au loc la nivelul de conducere al organizaţiilor.

2. Managementul reprezintă o artă, care constă din măiestria şi talentul managerului de a aplica
metodele şi tehnicile ştiinţifice de conducere în concordanţă cu cerinţele reale ale diferitor situaţii, în
condiţii de eficienţă.

3. Managementul reprezintă şi o stare de spirit specifică ce se concretizează printr-un anumit fel

de a vedea, a dori, a căuta şi accepta progresul.

4. Managementul este profesie - în cadrul ei persoane specializate în tehnicile manageriale sunt

abilitate să ofere soluţii pentru problemele multiple şi complexe din acest domeniu. Managerii
profesionişti fie oferă consulting, întocmesc studii, proiecte şi propun soluţii în cadrul echipelor
manageriale, fie conduc nemijlocit, ocupând funcţii de manageri.

5. Managementul constituie o funcţie de conducere cu atribute de previziune, organizare,

coordonare, antrenare şi control-evaluare a activităţii altor persoane.1

6. Din cele 5 accepţiuni pentru management decurge şi cea de-a şasea, aceea de categorie
socială, respectiv un grup de oameni care acţionează pentru realizarea obiectivelor şi acţiunilor
prestabilite, un grup de oameni care direcţionează 19 acţiunile altora către scopuri comune, au acelaşi
comportament în profesie ca şi în viaţa civilă.

În definiţiile date managementului de cei care au avut preocupări în acest domeniu se depistează
unele elemente comune tuturor şi anume:

a) nevoia de scopuri şi obiective pentru o activitate;

b) importanţa coordonării eforturilor individuale;

1
L. Popescu Managementul firmelor moderne, 1996
3
 c) munca directă este în mare parte sau chiar în întregime efectuată de alţii şi nu de manageri.
Indiferent însă de sensurile sub care este abordat managementul, definirea acestui concept – datorită
caracterului său complex – cunoaşte numeroase şi variate forme, aproape tot atâtea câte lucrări s-au
elaborat referitor la acest subiect.

O definire simplă şi intuitivă a managementului este: “A şti exact ce vrei să faci cu oamenii şi
apoi să vezi ce au făcut, acest “ceva” urmând a fi cel mai bine şi cât mai ieftin făcut”. Sistematizând
toate opiniile teoretice despre management, concluzionăm că managementul ştiinţific poate fi
determinat ca un sistem de măsuri şi metode prin care se realizează scopurile organizaţiei.

Legislaţia în vigoare acordă două accepţiuni noţiunii de instanţă judecătorească, într-un prim
sens, organizatoric, prin instanţă judecătorească se înţelege veriga ce intră în compunerea sistemului
organelor judecătoreşti. într-un alt sens, prin instanţă judecătorească se înţelege completul de judecată
care este organ judiciar competent să soluţioneze cauzele penale. Instanţele judecătoreşti reprezintă
subiectul principal al procesului penal, deoarece îndeplinesc atribuţii de judecare şi soluţionare a
cauzei penale. în afară de această funcţie principală, instanţele mai contribuie la realizarea unor sarcini
legate de urmărirea penală şi de punerea în executare a hotărârilor penale rămase definitive.

Instanţa este organul care verifică întreaga activitate procesuală desfăşurată de toţi ceilalţi
participanţi în faza prejudiciară şi în cadrul judecării. Aşa cum s-a arătat, instanţa nu poate renunţa la
înfăptuirea justiţiei. Ceilalţi subiecţi care acţionează în faza judecăţii pot - într-o anumită măsură sau
în anumite condiţii - să renunţe la exercitarea drepturilor şi atribuţiilor lor (inculpatul şi partea
civilmente - responsabilă pot renunţa să se apere; partea vătămată poate să-şi retragă plângerea; partea
civilă poate renunţa la acţiunea civilă; procurorul poate renunţa la probele pe care se fonda învinuirea
adusă).

Instanţa de judecată nu este în drept să renunţe la soluţionarea cauzei penale cu care a fost
învestită. Avându-se în vedere locul şi rolul instanţei de judecată în sistemul subiecţilor procesului
penal, legea îi conferă o serie de atribuţii şi anume: - de a recunoaşte persoana vinovată de săvârşirea
infracţiunii şi a-i aplica pedeapsa penală; - de a aplica măsuri de constrângere cu caracter medical; -
de a aplica măsuri cu caracter educativ; - de a casa sau modifica hotărârea instanţei judecătoreşti
ierarhic inferioare ş.a.

Justiţia este una din formele fundamentale ale activităţii statului. Această funcţie implică
existenţa unor structuri statale apte să realizeze activitatea jurisdicţională. Potrivit alin. (1) al art. 115

4
din Constituţie, "Justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie, prin Curţile de Apel şi prin
judecătorii"2. Textul constituţional se regăseşte şi în Legea privind organizarea judecătorească, ce
stipulează principiile generale de organizare şi activitate a acestor organe ale statului. Alin. (1) al art.
29 din C.proc. pen. specifică sistemul instanţelor judecătoreşti, pornind de la competenţa manifestată
la examinarea cauzelor penale. Potrivit alin. (2) al art. 115 din Constituţie, pe lângă sistemul
instanţelor de jurisdicţie generală sau ordinară, pot funcţiona, potrivit legii, pentru anumite categorii
de cauze, judecătorii specializate.

2
Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994, Publicat : 12.08.1994 în Monitorul Oficial Nr. 1 Data intrarii in
vigoare : 27.08.1994
5
 1. Curtea Supremă de Justiție
Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova este instanţa superioară judecătorească, unde
se judecă cauzele care au fost atacate prin căile legale de atac, hotărîrile acesteia fiind definitive şi
irevocabile.Activitatea Curţii Supreme de Justiţie este reglementată de către legiuitor prin Legea cu
privire la Curtea Supremă de Justiţie, Legea privind organizarea judecătorească, Legea privind
Statutul judecătorului, precum şi Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.Articolul 1 al
Legii cu privire la Curtea Supremă de Justiţie3, face trimitere expresă la organele judecătoreşti din
Republica Moldova menţionînd faptul că justiţia în Republica Moldova se înfăptuieşte prin Curtea
Supremă de Justiţie şi prin alte instanţe judecătoreşti în conformitate cu Constituţia, Legea privind
organizarea judecătorească, Legea cu privire la statutul judecătorului şi alte acte legislative. Astfel, în
ţara noastră, avem:
a) Judecătorii în fond;

b) Curţi de Apel;

c) Curtea Supremă de Justiţie.

Din analiza legii, vedem că legiuitorul face distincţie între Curtea Supremă de Justiţie şi celelalte
instanţe judecătoreşti, menţionînd faptul că aceasta este unica autoritate supremă judecătorească care
asigură aplicarea corectă şi uniformă a legislaţiei de către toate instanţele judecătoreşti, soluţionează
litigiile apărute în cadrul aplicării legii, garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a
cetăţeanului faţă de stat4.

Prin activitatea sa, Curtea Supremă de Justiţie vine ca un garant al înfăpturirii justiţiei şi o forţă
de echilibru în justiţie, avînd rolul de a soluţiona în ultimă instanţă, litigiile apărute. Legea menţionată
mai sus, arată expres atribuţia principală a Curţii, menţionînd faptul că aceasta asigură respectarea
principiului prezumţiei nevinovăţiei şi principiului supremaţiei legii, contribuind la constituirea unui
stat de drept5. Din prevederile acestui text de lege, ne-am putea da seama că legiuitorul evidenţiază
expres şi principiile cele mai importante, în baza cărora se înfăptuieşte justiţia, şi anume:

a) Principiul prezumţiei nevinovăţiei;

3
Legea Nr. Nr. 789 din 26.03.1996, cu privire la Curtea Supremă de Justiţie*, Publicat : 12.09.2003 în Monitorul
Oficial Nr. 196-199 art Nr : 764 Data intrarii in vigoare : 30.05.1996
4
Lege nr. 789 din 26.03.1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, articolul 1, alineat 2.
5
Ibidem, alin. 3.
6
 b) Principiul supremaţiei legii.

Desigur, aceste 2 principii nu sunt singurele pe care se bazează sistemul judiciar şi întreg dreptul,
acestea din urmă fiind guvernate şi de alte principii, însă legiuitorul moldav a considerat necesar de a
scoate la iveală cele mai de valoare dintre ele, cu toate că într-o privire de ansamblu, ele toate sunt
necesare şi însemnate, inexistenţa vreunuia afectîndu-le pe celelalte.

De asemenea, legiuitorul menţionează expres şi faptul că sediul Curţii este la Chişinău6, cu toate
că, în opinia mea, o asemenea reglementare nu era necesară, întrucît deja se ştie că sediul ei se află în
capitala republicii, iar în ipoteza în care Curtea Supremă de Justiţie îşi modifică locul de aflare, trebuie
modificată şi legea, lucru care presupune nişte cheltuieli auxiliare din bugetul de stat.

Sfera de activitate a Curţii Supreme de Justiţie este stabilită în articolul 2 al Legii cu privire la
Curtea Supremă de Justiţie, aceasta fiind competentă să:

a) judece, ca instanţă de recurs, cauzele în materie civilă, de contencios administrativ, penală

sau în alte materii în condiţiile legii procesuale;

b) sesizeze, din oficiu sau la propunerea instanţelor judecătoreşti, Curtea

Constituţională pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii actelor juridice;

c) generalizeze practica judiciară şi analizează statistica judiciară proprie;

d) dea explicaţii din oficiu în chestiunile de practică judiciară ce nu ţin de interpretarea legilor
şi nu au caracter obligatoriu pentru judecători;

e) exercite, în limitele competenţei sale, atribuţii ce derivă din tratatele internaţionale la care
Republica Moldova este parte;

f) exercite alte atribuţii conform legii.7

În ceea ce priveşte litera f), consider că legiuitorul nu trebuie să lase dubii cu privire la
interpretarea acesteia, în ideea că odată ce acesta menţionează atribuţiile Curţii, trebuie să le
menţioneze pe toate, sau trebuie să facă o trimitere la alte acte normative care sunt de competenţa
Curţii de a fi analizate, soluţionate sau reglementate.

6
Ibidem, alin. 4.
7
Legea Nr. 789 din 26.03.1996, cu privire la Curtea Supremă de Justiţie* Publicat : 12.09.2003 în Monitorul Oficial Nr.
196-199 art Nr : 764 Data intrarii in vigoare : 30.05.1996

7
 Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie face o enumerare destul de seacă în ceea ce
priveşte principiile în baza cărora aceasta funcţionează. Astfel, articolul 3, menţionează următoarele
principii:

a) legalităţii şi publicităţii;

b) separării puterii judecătoreşti de puterea legislativă şi cea executivă;

c) independenţei puterii judecătoreşti;

d) realizării dreptului său de a adopta hotărîri legale, întemeiate şi echitabile;

e) altor principii prevăzute de Legea privind organizarea judecătorească şi Legea cu privire

la statutul judecătorului.

O lacună în acest text de lege este litera e). Din punctul meu de vedere, legiuitorul a trebuit să
menţioneze şi principiile constituţionale, pentru că ar fi normal şi logic ca instanţa supremă de justiţie
din Republica Moldova să activeze şi în baza acestor principii, ori acestea nefiind menţionate, ne
putem gîndi la faptul că Curtea Supremă de Justiţie îşi desfăşoară activitatea sa numai în baza
principiilor menţionate mai sus, ignorîndu-le pe cele constituţionale, ceea ce nu ar corect într-un stat
de drept, democratic şi independent.

Curtea Supremă de Justiţie este supusă şi ea, conform legii, unei organizări, pentru a se crea o
oarecare ordine în activitatea acesteia. Conform art. 4 din Legea cu privire la Curtea Supremă de
Justiţie, alin. 1, aceasta este compusă din preşedinte, 2 vicepreşedinţi, care sînt concomitent preşedinţi
ai Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ şi, respectiv, al Colegiului Penal,
precum şi din judecători (dintre care doi judecători exercită concomitent şi funcţia de vicepreşedinte
al colegiului) care îşi desfăşoară activitatea în colegii şi în cadrul Plenului Curţii. Fiecare judecător
al Curţii Supreme de Justiţie este asistat de 3 asistenţi judiciari, care sînt angajaţi şi activează în
conformitate cu prevederile art. 47 din Legea nr. 514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea
judecătoreasc8. Pe lîngă aceste prevederi, legea menţionează expres că în activitatea Curţii Supreme
de Justiţie, mai există şi Consiliul Ştiinţific Consultativ, care este format din savanţi şi practicieni în
domeniul jurisprudenţei9, regulamentul căruia se aprobă de către Plenul Curţii Supreme de Justiţie10.

8
Lege nr. 789 din 26.03.1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, articolul 4, alin. 2.
9
Ibidem, art. 5, alin. 1.
10
Ibidem, art. 5, alin. 2.
8
 O lacună în textul de lege menţionat mai sus este că nu se menţionează expres şi nici nu se face
trimitere la vreun act normativ care ar defini sau identifica direcţiile de lucru ale acestui Consiliu, fapt
pentru care, putem opina în ideea că acesta are atribuţii de a da răspunsuri doctrinare cu privire la
litigiile ce sunt soluţionate de către Curte sau a face unele precizări atunci cînd judecătorii Curţii
Supreme de Justiţie interpretează eronat sau în defavoarea uneia dintre părţi prezente la litigiu. În fine,
atribuţiile acestui Consiliu nu s-ar termina aici, savanţii şi practicienii avînd posibilitatea de a participa
la elaborarea hotărîrilor interpretative emise de către Curte, publica materiale ştiinţifice din domeniul
jurisprudenţei, etc.

În articolul 7, alin. 1 al Legii menţionate mai sus, legiuitorul face o enumerare destul de lacunară
în ceea ce priveşte atribuţiile Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie.

JUDECĂTORII CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE

La fel ca şi judecătorii instanţelor judecătoreşti inferioare, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie

sunt independenţi, imparţiali, obiectivi, etc. Aceste atribute oferite judecătorului sunt un instrument
necesar de manevrare în activitatea judecătorească, fără de care realizarea justiţiei ar fi imposibilă.

Articolul 9 al legii menţionate, arată procedura generală de numire a judecătorilor la Curtea

Supremă de Justiţie. Astfel, alineatul 1 prevede expres faptul că judecătorii Curţii Supreme de Justiţie
sînt numiţi în funcţie de Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de
30 de zile de la data înregistrării propunerii în Parlament.

În cazul depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului la funcţia de

judecător al Curţii Supreme de Justiţie cu funcţia respectivă, de încălcare a legislaţiei de către acesta
sau de încălcare a procedurilor legale de selectare şi promovare a lui, Consiliul Superior al
Magistraturii, în interiorul termenului de 30 zile, este informat de către Preşedintele Parlamentului în
temeiul unui aviz al Comisiei Juridice pentru Numiri şi Imunităţi. În cazul apariţiei unor circumstanţe
care necesită o examinare suplimentară sau în cazul vacanţei Parlamentului, Consiliul Superior al
Magistraturii este anunţat despre prelungirea acestui termen cu 15 zile sau pînă la începutul
sesiunii11. Parlamentul examinează propunerea repetată a Consiliului Superior al Magistraturii în
termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia în Parlament12.

11
Legea cu privire la statutul judecătorului, articolul 6 (2): Activitatea judecătorului pe parcursul ultimilor 5 ani în
calitate de judecător sau judecător-asistent al Curţii Constituţionale, judecător în instanţele internaţionale, procuror,
profesor de drept titular în instituţiile de învăţămînt superior acreditate, avocat, asistent judiciar sau grefier.
12
Lege nr. 789 din 26.03.1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, articolul 9 (2).
9
 Numirea preşedintelui şi celor 2 vice-preşedinţi, se face printr-o procedură mai specială de cea
generală, desigur, cu respectarea cerinţelor expuse mai sus. În acest sens, articolul 9 1, al Legii cu
privire la Curtea Supremă de Justiţie, menţionează faptul că la funcţiile de Preşedinte, de
vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, preşedinte al colegiului şi de vicepreşedinte al colegiului
pot candida judecătorii selectaţi în baza concursului organizat de Consiliul Superior al Magistraturii13,
conform art. 9 al Legii nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

Mandatul preşedintelui şi vice-preşedinţilor Curţii Supreme de Justiţie este de de 4 ani. Mai

mult ca atît, sus-numiţii nu trebuie să aibă mai mult de 2 mandate consecutive14. Desprindem din
textul de lege că un judecător la Curtea Supremă de Justiţie poate deţine această funcţie nu mai mult
de 2 mandate la rînd. După depăşirea consecutivităţii mandatelor, acesta nu mai poate candida din nou
pentru un al III-lea mandat, însă poate fi ales în funcţia de judecător după ce au trecut 4 ani de la
expirarea celor 2 mandate succesive.

În cazul intervenirii vacanţei la postul de Preşedinte al C. S. J., pînă la alegerea unui nou
preşedinte, interimatul funcţiei se asigură de către vicepreşedintele Curţii cu cea mai mare vechime în
muncă în Curtea Supremă de Justiţie.

În cazul survenirii vacanţei funcţiei, inclusiv în cazul expirării mandatului vicepreşedintelui

Curţii Supreme de Justiţie, sau a unui preşedinte de colegiu, interimatul funcţiei acestuia se asigură
de către vicepreşedintele colegiului respectiv, iar în lipsa acestuia, de către judecătorul membru al
colegiului respectiv cu cea mai mare vechime în muncă în Curtea Supremă de Justiţie15. În ceea ce
priveşte durata mandatului judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, putem observa la o simplă analiză
a textului de lege, generozitatea de care dă dovadă legiuitorul, instituind norma potrivit căreia aceştia
sunt numiţi în funcţie pînă la atingerea vîrstei de 65 de ani.

Pentru a fi numit în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie judecătorul trebuie să

corespundă cerinţelor prevăzute de Legea cu privire la statutul judecătorului, enunţate mai sus, şi să
aibă o vechime în muncă în funcţia de judecător de cel puţin 10 ani.

13
Legea Nr. 544 din 20.07.1995, cu privire la statutul judecătorului*, Publicat : 15.08.2002 în Monitorul Oficial Nr.
117-119 art Nr : 946 Data intrarii in vigoare : 26.10.1995
14
Ibidem, art. 91 (2)
15
Ibidem, alin. 4.
10
 Din alineatul 1 al articolului 12, desprindem faptul că în cadrul Curţii Supreme de Justiţie
activează următoarele colegii:

a) Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ;

b) Colegiul Penal.

c) Alte colegii constituite de către Plenul Curţii după categoriile cauzelor.

Secretariatul Curţii Supreme de Justiţie

Asistenţa organizatorică şi administrativă a activităţii Preşedintelui, vicepreşedinţilor,

judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, Plenului Curţii Supreme de Justiţie, colegiilor şi Consiliului
Ştiinţific Consultativ este asigurată de secretariatul Curţii Supreme de Justiţie, condus de şeful
secretariatului.

Secretariatul Curţii Supreme de Justiţie este constituit din grefă şi din serviciul administrativ.

Grefa secretariatului Curţii Supreme de Justiţie asistă judecătorii la exercitarea funcţiilor lor.
Grefa include subdiviziuni ale asistenţilor judiciari, subdiviziuni pentru efectuarea traducerilor, pentru
analiza, sistematizarea şi unificarea practicii judiciare, subdiviziuni pentru documentarea şi asigurarea
desfăşurării procesului judiciar şi alte subdiviziuni necesare activităţii judiciare a Curţii Supreme de
Justiţie.

Serviciul administrativ al secretariatului Curţii Supreme de Justiţie asigură organizatoric

funcţionarea Curţii. Serviciul administrativ include subdiviziunile: financiar-economică, de tehnologii
informaţionale, arhiva, biblioteca, precum şi alte subdiviziuni necesare activităţii extrajudiciare a
Curţii Supreme de Justiţie.16

16
http://despre.csj.md/index.php/despre-curtea-suprema-de-justitie/competenta-si-organizare- accesat la 10.01.2018
11
 2. Curțile de Apel
Curțile de Apel constituie o verigă a sistemului judecatoresc al Republicii Moldova.

În cadrul Curții de Apel Chișinău activează 54 de judecători, specializați în Colegiul civil,

comercial, de contencios administrativ și Colegiul penal, care examinează cauzele în ordine de apel
și recurs, precum și cauzele în prima instanță conform competenței date prin lege.

Curtea de Apel Chișinău este condusă în domeniul înfăptuirii justiţiei de un Preşedinte asistat
de 2 (doi) Vicepreşedinţi, ultimii exercitând concomitent şi funcţia de Preşedinți ai colegiilor formate
în cadrul instanţei. Preşedintele şi Vicepreşedinţii Curţii de Apel Chișinău sînt numiţi în funcţie de
către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pe un
termen de 4 ani. Aceştia pot deţine funcţiile respective pe durata a cel mult două mandate successive.

Activitatea organizatorică şi cea administrativă a Curții de Apel Chișinău este asigurată de

secretariatul instanţei judecătoreşti, condus de un şef numit în funcţie de către Preşedintele instanţei
judecătoreşti17 în conformitate cu Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 privind funcţia publică şi statutul
funcţionarului public.18

Curtea de Apel Chișinău îşi exercită competenţa în circumscripția care cuprinde judecătoriile
prevăzute la anexa nr.3 la Legea privind organizarea judecătorească, iar potrivit statisticii comparativ
cu alte Curți de apel din țară examinează numărul cel mai mare de cauze.

În activitatea sa Curtea de Apel Chișinău se conduce de prevederile Legii privind organizarea

judecătorească, Legii cu privire la statutul judecătorului, Codurile de procedură civilă și penală, Legii
cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, Legii privind accesul la informație, Legii
cu privire la petiționare, Legii privind protecția datelor cu caracter personal, Codul de conduită a
funcționarului public, Regulamentului privind înregistrarea audio digitală a şedinţelor de judecată.

Legea Nr. 158 din 04.07.2008, cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public Publicat : 23.12.2008 în
17

Monitorul Oficial Nr. 230-232 art Nr : 840 Data intrarii in vigoare : 01.01.2009
18
http://www.justice.gov.md/tabview.php?l=ro&idc=52- accesat la data de 09.01.2018

12
 Dreptatea si echitatea atat sociala, cat si personala in cazul unor litigii se rezolva doar de catre
a treia putere in stat, si anume de catre sistemul judecatoresc. Desigur in cazul cand are loc medierea
sau concelierea, rolul instantelor de judecata este foarte mic sau practic inexistent.
In celelalte cazuri insa, fiecare persoana fizica sau juridica este in drept sa inainteze o actiune in
intanta de judecata privind rezolvarea problemei care o are. Daca insa a fost pronuntata o hotarare sau
sentinta si ea nu sadisface pe reclamant sau parat, invinuit sau victima, acesta este in drept sa faca se
adreseze la Curtea de Apel in a carei circumscriptii se afla judecatoria respectiva.

Daca de exemplu ai fost judecat in Chisinau si prima instanta a fost o judecatorie de sector din
municipiul Chisinau, atunci si apelul trebuie facut la Curtea de Apel Chişinău exclusiv. Nu poti
deodata sa inaintezi actiunea la Curtea de Apel Chisinau deoarce fiecare treapta a justitiei isi are
competenta sa, atat in materie civila, cat si penala.19

Articolul 36 din Legea privind organizarea judecătorească, prevede următoarele competențe

speciale le Curților de Apel din țară (4 la număr), astfel:

Curtea de Apel:

 judecă în primă instanță cauzele date în competența ei prin lege;

 judecă apelurile declarate împotriva hotărîrilor pronunțate în primă instanță de
tribunale și judecătoriile specializate;
 judecă recursurile declarate împotriva hotărîrilor pronunțate de tribunale în apel,
precum și în alte cauze prevăzute de lege;
 judecă, în limitele competenței sale, cauzele supuse căilor exraordinare de atac;
 generalizează practica judiciară;
 soluționează conflictele de competență apărute între tribunale;
 exercită alte atribuții, conform legii.20

În general Curtile de Apel isi exercita competenta intr-o anumita circumscriptie care poate
cuprinde mai multe judecatorii. De exemplu Curtea de Apel Chisinau cuprinde judecatoriile de sector
al municipiului Chisinau, cat si Judecatoria Militara, Judecatoria Orhei, Criuleni, Ialoveni, Calarasi,

19
https://cac.instante.justice.md/- accesat la 10.01.2018
20
https://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_de_Apel_B%C4%83l%C8%9Bi- accesat la 10.01.2018
13
Cimislia, Hancesti, Basarabeasca, Rezina, Straseni si Nisporeni. De asemenea, in Curtea de Apel
Chişinău se include si Judecatoria Comerciala de Circumscriptie.

În afară de Curtea de Apel Chisinau mai exista si alte 4 Curti de Apel, printre care Balti, Bender,
Comrat si Cahul, fiecare avand sub jurisdictia sa judecatorii ale raioanelor respective. Daca sa vorbim
de competenta Curtilor de Apel, atunci conform Codului de Procedura Penala a Republicii Moldova,
acestea pot fi ca instanta de apel si ca instanta de recurs.21 Ce tine de materie civila de exemplu, daca
exista un conflict de competenta intre o judecatorie si Judecatoria Comerciala de Circumscriptie,
atunci acest conflict se judecata de catre Curtea de Apel Chisinau. 22

Conform articolului 37, Curţile de apel pot fi formate din mai multe colegii, după categoria
cauzelor, sau dintr-un singur colegiu mixt. Colegiile se constituie din judecători ai curţilor de apel.
Componenţa colegiilor se aprobă de către preşedintele curţii, prin ordin, la începutul fiecărui an.
Preşedintele curţii de apel are dreptul să dispună, după caz, antrenarea judecătorilor dintr-un colegiu
la judecarea unor cauze în alt colegiu.23

Deci, cum am menționat mai sus, Curțilr de apel pot fi formate din mai multe Colegii, după
categoria cauzelor, sau dintr-un singur colegiu mixt. Pot fi constitutie după caz, și alte colegii, în raport
de materie. Colegiile se constituie din judecătorii Curții de Apel. Componența colegiilor este aprobată
de președintele Curții. 24Acesta are dreptul să dispună, după caz, antrenarea judecătorilor din colegiu
la judecarea unor cauze în alt colegiu. Colegiile sunt conduse de vicepreședinții Curții de Apel.

21
https://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_de_Apel_Chi%C8%99in%C4%83u- accesat la 10.01.2018
22
http://drept-md.com/despre-curtile-de-apel-si-curtea-de-apel-chisinau/- accesat la data de 09.01.2018
23
Legea Nr. 514 din 06.07.1995, privind organizarea judecătorească, Publicat : 19.10.1995 în Monitorul Oficial Nr.
58 art Nr : 641
24
http://www.justice.gov.md/tabview.php?l=ro&idc=52- accesat la data de 09.01.2018
14
 3. Judecătoriile

În cadrul sistemului judecătoresc funcţionează judecătorii specializate: Judecătoria Militară,

Judecătoria Comercială de Circumscripţie.

Judecătoria Militară şi Judecătoria Comercială de Circumscripţie judecă cauzele date în

competenţa lor prin lege şi îşi desfăşoară activitatea conform normelor generale de organizare
judecătorească, cu excepţiile prevăzute de lege. Structura şi statul de funcţii ale secretariatului
Judecătoriei Militare se stabilesc de către Ministerul Justiţiei de comun acord cu Ministerul Apărării.
Crearea de condiţii pentru activitatea conformă a Judecătoriei Militare, asigurarea tehnico-materială
şi financiară a acesteia se efectuează de către Ministerul Apărării de comun acord cu Ministerul
Justiţiei.

Judecătoria Militară dispune de un serviciu de pază militară, pus la dispoziţia sa de către

Ministerul Apărării în mod gratuit. Personalul de pază militară se stabileşte de către Ministerul Justiţiei
şi Ministerul Apărării de comun acord.25

În Republica Moldova judecătorii sunt selecţionaţi în conformitate cu legislaţia în vigoare,

ulterior fiind numiţi în funcţie de Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Suprem
al Magistraturii. Învestirea candidaţilor în funcţia de judecător cunoaşte, pe plan internaţional, două
modalităţi: fie ca urmare a numirii, fie ca urmare a organizării de alegeri. Considerăm că sistemul
alegerii judecătorilor ar conduce la dependenţa acestora în raport cu electoratul sau în raport cu
grupurile de presiune din cadrul societăţii.

Judecătorii, în calitate de membri ai „puterii” judecătoreşti, nu exercită funcţia în temeiul

opţiunilor politice şi nu au ca scop elaborarea politicii generale a statului. Rolul judecătorilor se
circumscrie aplicării legii şi, drept consecinţă, se extinde şi cu privire la controlul modului în care se
aplică dreptul pozitiv (obiectiv). De lege lata, numirea judecătorilor, cu excepţia celor stagiari, se face
de Preşedintele Republicii Moldova, prin Decret prezidenţial. Pentru a estompa intervenţia „puterii”
executive şi rolul acesteia în numirea judecătorilor, Constituţia Republicii Moldova a înfiinţat
Consiliul Superior al Magistraturii, care are aptitudinea de a propune şefului statului candidaţii în
vederea numirii în funcţiile vacante. În acord cu prevederile punctului 10 din Principiile fundamentale

25
Legea Nr. 544 din 20.07.1995, cu privire la statutul judecătorului* Publicat : 15.08.2002 în Monitorul Oficial Nr.
117-119 art Nr : 946 Data intrarii in vigoare : 26.10.1995
15
asupra independenţei magistraturii recrutarea judecătorilor trebuie să se realizeze prin concurs de
admitere în magistratură, urmată de promovarea examenului de capacitate. Tot circumscrisă laturii
personale a independenţei judecătorilor este instituţia inamovibilităţii.26

Conform articolului 116 din ”Statutul Judecatorilor” Judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt
independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii. Judecătorii instanţelor judecătoreşti se numesc
în funcţie de Preşedintele Republicii Moldova27, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii,
în condiţiile legii. Judecătorii care au susţinut concursul sunt numiţi în funcţie pentru prima dată pe
un termen de 5 ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii vor fi numiţi în funcţie până la
atingerea plafonului de vârstă, stabilit în condiţiile legii. Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor
judecătoreşti sunt numiţi în funcţie de Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului
Superior al Magistraturii, pe un termen de 4 ani. Preşedintele, vicepreşedinţii şi judecătorii Curţii
Supreme de Justiţie sunt numiţi în funcţie de Parlament la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii. Ei trebuie să aibă o vechime în funcţia de judecător de cel puţin 10 ani.

Promovarea şi transferarea judecătorilor se fac numai cu acordul acestora. Sancţionarea

judecătorilor se face în conformitate cu legea. Funcţia de judecător este incompatibilă cu exercitarea
oricărei alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice”. Relativ la independenţă,
imparţialitatea şi inamovibilitatea judecătorilor am făcut anterior câteva discuţii. În consecinţă nu vom
reveni asupra lor.

În ceea ce privește structura, personalul şi salarizarea personalului secretariatului

instanţei judecătoreşti pot menționa conform articolului 46 al Legii, privind organizarea
judecătorească:

Secretariatul instanţelor judecătoreşti se constituie din grefă şi serviciul administrativ.

Grefa secretariatului instanţei judecătoreşti asistă judecătorii în procesul de înfăptuire a justiţiei. În
cadrul grefei se instituie, respectiv, subdiviziuni ale grefierilor, asistenţilor judiciari, traducătorilor,
interpreţilor, subdiviziuni pentru generalizarea statisticii judiciare, pentru analiza, sistematizarea şi
unificarea practicii judiciare, precum şi subdiviziuni pentru documentarea şi asigurarea desfăşurării

26
Мартынчик Е. О судебной власти Молдовы, p. 6.
27
Legea Nr. 544 din 20.07.1995, cu privire la statutul judecătorului* Publicat : 15.08.2002 în Monitorul Oficial Nr.
117-119 art Nr : 946 Data intrarii in vigoare : 26.10.1995

16
procesului judiciar. Personalul grefei este compus din funcţionari publici supuşi reglementărilor Legii
nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, care a fost
abrogată.

Serviciul administrativ al secretariatului instanţei judecătoreşti asigură activitatea organizatorică

a instanţei judecătoreşti. În cadrul serviciului administrativ se instituie subdiviziunile: financiar-
economică, de tehnologii informaţionale, arhiva, biblioteca, precum şi alte subdiviziuni necesare
pentru activitatea instanţei judecătoreşti. Personalul serviciului administrativ este compus din
funcţionari publici, supuşi reglementărilor Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia
publică şi statutul funcţionarului public, şi personal contractual care desfăşoară activităţi auxiliare,
supus reglementărilor legislaţiei muncii.

Personalul secretariatului instanţei judecătoreşti este salarizat în condiţiile legii. Personalul

secretariatului instanţei judecătoreşti este obligat să respecte atribuţiile de serviciu, etica profesională
şi confidenţialitatea informaţiei obţinute în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu. Pentru
nerespectarea atribuţiilor de serviciu şi pentru divulgarea informaţiei confidenţiale de serviciu,
personalul secretariatului instanţei judecătoreşti poartă răspundere în condiţiile legii.

Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti sunt numiţi pentru un mandat de 4 ani.

Numirea acestor judecători în funcţii de conducere se realizează, la propunerea Consiliului Superior
al Magistraturii, de către şeful statului. Spre deosebire de aceştia, preşedintele, vicepreşedinţii şi
judecătorii Curţii Supreme de Justiţie sunt numiţi propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, de
către Parlament dintre judecătorii care au o vechime în funcţie de cel puţin 10 ani.

Conform Constituţiei Republicii Moldova, Legii cu privire la statutul judecătorului 28

şi altor
acte normative, judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili. Ei se
numesc în funcţie de Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii (CSM). Preşedintele şi judecătorii CSJ sunt numiţi în funcţie de Parlament, la
propunerea CSM.

Judecătorul este persoana investită constituţional cu atribuţii de înfăptuire a justiţiei, pe care le

execută pe bază profesională. Pentru înfăptuirea justiţiei, judecătorii au împuterniciri plenipotenţiare,

28
Legea Nr. 544 din 20.07.1995, cu privire la statutul judecătorului* Publicat : 15.08.2002 în Monitorul Oficial Nr.
117-119 art Nr : 946 Data intrarii in vigoare : 26.10.1995
17
stabilite de legislaţie. Cerinţele şi dispoziţiile judecătorilor legate de înfăptuirea activităţii
judecătoreşti sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice. Neîndeplinirea lor atrage
răspunderea prevăzută de lege.

Judecătorul este factorul principal în înfăptuirea justiţiei şi al garantării drepturilor omului.

Anume pe această afirmaţie se vor baza expunerile ce urmează.

Fiind personajul-cheie într-un stat de drept, judecătorul este chemat să decidă dacă autoritatea a
acţionat pe baza unui statut juridic şi în limitele recunoscute de lege, precum şi dacă persoanele fizice
şi morale şi-au întemeiat activitatea lor pe drepturi subiective sau pe interesele legitime protejate.

Activitatea judecătorilor poate fi controlată de instanţa ierarhic superioară, care îşi exercită
funcţiile atunci când se examinează cauza.

La îndeplinirea funcţiilor şi obligaţiilor judecătorului, un rol important îi revine personalităţii

acestuia, pregătirii lui profesionale.

În sistemul separaţiei puterii – propriu unui stat de drept – judecătorul, pentru a-şi îndeplini
sarcinile de mare răspundere care-i revin, trebuie să fie independent şi să se supună numai legii.

În acest context, asupra independenţei judecătorului se pune un accent deosebit, deoarece în

statul de drept justiţia este independentă.29

Un judecător nu este independent, dacă promovarea sa, drepturile, necesităţile materiale şi

social-culturale ale lui, precum şi compensaţiile financiare sunt supuse voinţei discreţionale al altor
puteri ale statului.

Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia
activităţii didactice şi ştiinţifice. De asemenea, judecătorul – persoana asimilată acesteia nu poate fi
deputat în Parlament sau consilier în autoritatea administraţiei publice locale, să facă parte din partide
şi din alte organizaţii social-politice sau să desfăşoare activităţi cu caracter politic, precum şi activitate
de întreprinzător. Aceste prevederi asigură suplimentar independenţa judecătorilor şi previn conflictul
dintre interesele privare şi cele publice30.

29
Corupţia şi accesul la justiţie în viziunea societăţii şi a experţilor // Caraşciuc Lilia, Obreja Efim ş.a. – Chişinău:
Transparency International – Moldova, 2002.- P. 43.
30
Caraşciuc Lilia. Sistemul Integrităţii Naţionale: Republica Moldova, p. 39.
18
Concluzie

În concluzie pot să menționez faptul că este foarte important ca toate instanșele de drept, și nu
doar, să fie bine organizate și structurate. Doar în așa mod justiția în Republic ava fi înfaptuită în mod
corect și just.

În decursul anilor de independenţă, Republica Moldova a încercat o reformă profundă a justiţiei,

care a fost stopată odată cu venirea la putere a comuniştilor în 2001, când a fost distrus totalmente
sistemul judecătoresc, prin epurări masive ale persoanelor care aveau şi pregătire profesională, dar şi
integritate morală ca să fie judecători, în special după 2001 sistemul judecătoresc a încheiat un târg
cu puterea şi astfel guvernanţii au tolerat orice abuzuri în sistem în schimbul deciziilor favorabile date
de judecători puterii.

Calitatea justiţiei este apreciată foarte critic, încrederea justiţiabililor în sistemul de justiţie este
nesatisfăcătoare, profesioniştii oneşti din sistem se confruntă cu ameninţări şi riscuri şi beneficiarii
serviciilor de justiţie o consideră greu accesibilă sau chiar inexistentă.

Deci, aș putea de asemenea, să menționez faptul că ar fi necesară o reformă în tot sistemul

judecătoresc, în special în instanțele de judecată, căci, după cum am notat mai sus, nu este nici pe
departe perfect organizarea managerială din sistem, cu toate ca s-a monitorizat o evoluție în ceea ce
privește reformele în justiție.

19
Bibliografie:

Acte Normative:

1. Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994, Publicat : 12.08.1994 în Monitorul Oficial

Nr. 1 Data intrarii in vigoare : 27.08.1994;

2. Legea Nr. Nr. 789 din 26.03.1996, cu privire la Curtea Supremă de Justiţie*,
Publicat: 12.09.2003 în Monitorul Oficial Nr. 196-199 art Nr : 764 Data intrarii in
vigoare : 30.05.1996;

3. Legea Nr. 544 din 20.07.1995, cu privire la statutul judecătorului*, Publicat : 15.08.2002
în Monitorul Oficial Nr. 117-119 art Nr : 946 Data intrarii in vigoare : 26.10.1995;

4. Legea Nr. 158 din 04.07.2008, cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public
Publicat : 23.12.2008 în Monitorul Oficial Nr. 230-232 art Nr : 840 Data intrarii in
vigoare : 01.01.2009;

5. Legea Nr. 514 din 06.07.1995, privind organizarea judecătorească, Publicat : 19.10.1995 în
Monitorul Oficial Nr. 58 art Nr : 641.

Manuale:

6. Corupţia şi accesul la justiţie în viziunea societăţii şi a experţilor // Caraşciuc Lilia, Obreja

Efim ş.a. – Chişinău: Transparency International – Moldova, 2002.- P. 43;

7. Caraşciuc Lilia. Sistemul Integrităţii Naţionale: Republica Moldova, p. 39;

8. L. Popescu Managementul firmelor moderne, 1996, p. 18.

Surse web:

9. http://despre.csj.md/index.php/despre-curtea-suprema-de-justitie/competenta-si-organizare
- accesat la 10.01.2018;

10. http://www.justice.gov.md/tabview.php?l=ro&idc=52- accesat la data de 09.01.2018;

11. https://cac.instante.justice.md/- accesat la 10.01.2018;

12. https://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_de_Apel_B%C4%83l%C8%9Bi- accesat la
10.01.2018;
13. https://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_de_Apel_Chi%C8%99in%C4%83u- accesat la
10.01.2018;
14. http://drept-md.com/despre-curtile-de-apel-si-curtea-de-apel-chisinau/- accesat la data de
09.01.2018.
20