Student: Bojincă Andrei Luis

Cadru didactic asociat Doina Udrescu

Proiect anul II – Semestru I Teoria și Istoria Artei

Renașterea - Sculptura

Introducere
Renașterea, vastă mișcare ideologică și cu culturală, este o perioadă de mare deschidere literară,
artistică și ștințifică, ce va apărea în Europa secolelor XIV – XVI și va face trecerea de la
gândirea medievală la o concepție modernă asupra artei și spiritualități. Prima Renaștere își are
principiul motor în Italia, cu precădere la Florența: artele și cultura cunosc aici o înnoire (o
renaștere) care se răspândește progresiv la scară europeană.
Stâlpii acestei Renașteri sunt redescoperirea și dragostea pentru lumea antică (de la filosofie, la
literatură, de la artă la mitologie), pentru filosofia neoplatonica și pentru cultura umanistă.
Interesul ștințific al perioadei se întinde asupra cercetărilor asupra naturii și asupra ființei umane.
Printre marile nume care fac să strălucească această perioadă într-o manieră fără precedent se
numără cele ale unor Masaccio, Brunelleschi, Donatello, Leonardo Da Vinci, Michelangelo și
Rafael în Italia; Van Eyck și Van der Weyden în Flandra; artiștii scolii de la Fontainebleau în
Franța; Schogauer, Grunewald, Durer, Altdorfer și Holbein în Germania.

Caracteristiciile generele ale Renașterii

Legatura cu realitatea inconjuratoare: desacralizarea
Desacralizarea consta in pierderea treptata a caracterului religios, sacru al culturii si artei italiene
si apropierea tot mai accentuata de profan, de viata reala. Aceasta desacralizare a avut drept
urmare o eliberare treptata a artei si artistilor de sub dominatia dogmelor si perceptelor Bisericii.
Ea a fost posibila in Italia, mai mult decat in alta parte, datorita spiritului de independenta
specific acestui popor si in al doilea rand datorita contactului cu civilizatia greco-romana.

Va face realul perfect inteligibil

Un efect direct al desacralizarii si al raportarii permanente la realitatea inconjuratoare, este
schimbarea conceptiei despre capacitatea imaginii (picturii) de a reda caracterul sacru. Astfel,
desi pictura va continua sa abordeze cu prioritate subiectele sacre, temele religioase (prin
comparatie cu acestea subiectele propriu zis profane sunt relativ putine), ea isi va indrepta atentia
asupra vietii reale, personajele biblice devenind de fapt personaje reale, viata acestora fiind in
fapt viata unor oameni reali. Sfintii devin oameni reali, imbracati dupa moda timpului, scenele se
vor desfasura in locuri reale, in interioare de case din timpul respectiv.

1|Page
Student: Bojincă Andrei Luis
Cadru didactic asociat Doina Udrescu

Umanismul
Umanismul – comparativ cu epocile anterioare, noul spirit renascentist descopera si scoate la
lumina omul in intregul sau. Literatura italiana prin scrierile lui Dante, Petrarca sau Boccaccio, la
randul ei pregatita de spiritul poeziilor trubadurilor si romanelor cavaleresti din Evul Mediu, va
precede artele plastice, subliniind noile caracteristici fizice si morale ale omului din Renastere,
ca fiinta spirituala si libera. Se dezvolta individualismul, studiul atent si pasional al individului.
Omul este considerat individ cu personalitate, el are capacitatea de a se cunoaste pe sine si pe
altii. Omul devine figura centrala a culturii si artei, putandu-se vorbi in acest sens de umanismul
Renasterii. Aceasta debuteaza cu o afirmatie optimista “cunoaste-te pe tine insuti”, ceea ce
demonstreaza totala incredere in capacitatile de cunoastere ale omului, dar sfarseste pesimist
printr-o alta afirmatie: nimeni nu se cunoaste.

Formarea individualitatilor artistice

Formarea individualitatilor artistice – spre deosebire de evul mediu in care artistii erau anonimi,
considerati simpli meseriasi ce trebuiau sa se supuna dorintelor feudalului sau comunitatii, in
renastere ei devin creatori, inventatori sau teoreticieni, cu un statut social bine definit.
Abordeaza mai multe domenii de activitate: pictura, arhitectura, sculptura, matematica, poezia,
stiintele etc., fiind spirite multilaterale enciclopedice (ex. Leon Battista Alberti, Leonardo,
Michelangelo, Rafael s.a.). In Renastere se modifica statutul lor social, devenind persoane
apreciate si chiar bogate, se schimba atitudinea publicului in raport cu artistul a carui opera sau
personalitate devine celebra si poate influenta gustul intregii epoci, se schimba propria atitudine
a artistului fata de opera de arta, prin ea artistul dorind sa se afirme, nazuind spre glorie.

Legatura cu arta si cultura Antichitatii greco-romane

Legatura cu arta si cultura Antichitatii greco-romane – este deosebit de stransa, Renasterea
interpretand si prelucrand datele oferite de cultura si arta Antichitatii. Redescoperirea si
reinvierea artei greco-romane nu constituie cauza aparitiei Renasterii, noua gandire renascentista
isi gaseste doar corespondentul in Antichitate. Un rol esential l-au avut sapaturile arheologice
efectuate odata cu activitatea de reconstructie a oraselor (in special Roma ce devine un adevarat
santier arheologic) si accesul treptat la filozofia, cultura sau tratatele scrise de antici.

Caracterul clasic al Renasterii

Caracterul clasic al Renasterii – datorita contactului sau cu arta si cultura greco-romana, arta
renascentista prezinta un evident caracter clasic rationalist. Renasterea pastreaza un echilibru
permanent intre observarea atenta a realitatii si impunerea unui ideal. In acest echilibru consta si
diferenta dintre Renasterea italiana si manifestarile renascentiste din Tarile de Jos sau Germania,
unde obiectivitatea si spiritul adevarului sunt duse pana la naturalism, fara nici o unda de
idealizare. Caracterul clasic al Renasterii este subliniat de numerosi teoreticieni ai Renasterii, in
scrierile lor stabilind componentele ideologiei clasice in raport cu rolul artei, definirea

2|Page
Student: Bojincă Andrei Luis
Cadru didactic asociat Doina Udrescu

frumosului etc. Astfel, frumosul consta in armonia si acordul intre parti, el este neschimbator,
durabil, fiind un dat obiectiv al lucrurilor. El poate fi apreciat doar prin eduatie, se supune
regulilor si este propriu artei daca este corelat cu dimensiunile omului.

Sculptura
Donatello (Donato di Nicolo di Betto Bardi 1386 – 1466. Florența
Donatello a fost, cel mai influent sculptor al Renașterii timpurii. A deprins meșteșugul în
atelierul lui Lorenzo Ghilberti, cel mai important sculptor în bronz al epocii sale. Opera lui
Donatello are la bază modele clasice. El a avut o mare influență asupra generaților următoare,
inclusiv asupra lui Michelangelo, datorită lucrărilor sale novatoare. A creat nuduri în mărime
naturală. Odată cu sculptura sa ecvastră (o persoană călare care aparține cavalerilor romani)
Gattamelata din Padova, a creat prototipul pentru monumente ecvestre care au continuat sa fie
produse până în perioada barocului. Dând naștere unei statui ecvestre care nu portretizeaza un
conducător politic, el a reformat o întreagă tradiție artistică. Donatello a lucrat in lemn, dar și în
marmură și în bronz.

3|Page
Student: Bojincă Andrei Luis
Cadru didactic asociat Doina Udrescu
Statuia evestră a lui Gattemelata (Erasmo de Narni) 1444-1453, bronz, înălțime 340 cm, Piazza del
Santo, Pradova.

4|Page
Student: Bojincă Andrei Luis
Cadru didactic asociat Doina Udrescu

Alte lucrări importante ale lui Donatello

Sf. Gheorghe 1416-1417, Muzeul Domului, Florența

5|Page
Student: Bojincă Andrei Luis
Cadru didactic asociat Doina Udrescu

Madonna Pazzi cca 1420, Muzeul Bode, Berlin

6|Page
Student: Bojincă Andrei Luis
Cadru didactic asociat Doina Udrescu

Profetul Habacuc (Il Zuccone), 1423 - 1426, Muzeul Domului, Florența

7|Page
Student: Bojincă Andrei Luis
Cadru didactic asociat Doina Udrescu

Tribuna Cantoria 1433-1438, Muzeul Domului, Florența

8|Page
Student: Bojincă Andrei Luis
Cadru didactic asociat Doina Udrescu

Michelangelo Bounarroti 1475 Caprese – 1564 Roma

Provenind dintr-o familie de mica nobilime, a desprins de mic meșteșugul picturii de la
Domenico Ghirlandaio. Apoi a învățat să sculpteze împreună cu elevul lui Donatello, Bertoldo di
Giovani. A studiat modelele sculpturii clasice în galeria familiei Medici și a avut contacte cu
filozofii neoplatonicieni. Consideră tipul de frumusețe ideală ca fiind o reflexie a divinității.

Pieta 1497 – 1499, marmură, înălțime 174 cm, bazilica Sf. Petru, Roma

9|Page
Student: Bojincă Andrei Luis
Cadru didactic asociat Doina Udrescu

Lupta centaurilor cu lapiții cca 1490 – 1492, Casa Bounarroti, Florența

10 | P a g e
Student: Bojincă Andrei Luis
Cadru didactic asociat Doina Udrescu

Bacchus 1496 – 1497 Muzeul Național Bargello, Florența

11 | P a g e
Student: Bojincă Andrei Luis
Cadru didactic asociat Doina Udrescu

Madona din Bruges, 1498 – 1500, Notre – Dame, Bruges

12 | P a g e
Student: Bojincă Andrei Luis
Cadru didactic asociat Doina Udrescu

Capela Medici 1521 – 1534 , biserica San Lorenzo, Florența

13 | P a g e
Student: Bojincă Andrei Luis
Cadru didactic asociat Doina Udrescu

Giambologna
Jean de Bologne, Giovani Bologna
1529, Duoai(Franța) – 1608 , Florența

Jean de Bologne, cunoscut în Italia ca Giovanni Bologna, sau Giambologna, a fost cel mai
influent sculptor manierist din Italia. La Roma, a fost influențat de Antichitatea clasică și de
Michelangelo. Figurile sale pline de de viață alcătuiesc o punte de legătură între lucrările târzii
ale lui Michelangelo și stilul dinamic al lui Bernini. Giambologna a fost prețuit încă din timpul
vieții, lucrând în principal în Florența, în slujba familiei Medici.( Familia Medici a fost în
Florența în secolul al XV-lea și al XVI-lea unul dintre cei mai importanți concurenți în lupta
pentru putere influență politică, avuție și prestigiu.) A explorat noi posibilități în sculptura în
bronz. Figurile sale par să zboare, sa umble și să se întoarcă în spațiu. A creat scene senzuale și
sophisticate, cu trupuri contorsionate și șerpuitoare.

Apenin, 1580, piatră, peste 10 m înălțime. Într-un parc lângă Villa Demidoff, Pratolino (lângă
Florența)

14 | P a g e
Student: Bojincă Andrei Luis
Cadru didactic asociat Doina Udrescu

Mercur, 1580, bronz, 187 cm înălțime, Muzeul Bergello, Florența

Mesagerul zeilor

15 | P a g e
Student: Bojincă Andrei Luis
Cadru didactic asociat Doina Udrescu

Răpirea sabinelor, cca 1583, marmură, 410 cm înălțime, Piazza Della Signore, Florența

16 | P a g e
Student: Bojincă Andrei Luis
Cadru didactic asociat Doina Udrescu

Samson ucigând un filistin, cca 1567, Muzeul Victoria și Albert, Londra.

17 | P a g e
Student: Bojincă Andrei Luis
Cadru didactic asociat Doina Udrescu

Tilman Riemenschneider
cca 1460. Heiligenstadt sau Osterode – 1531, Wurzburg
Unul dintre cei mai importanți artisti din Germania, de la începutul timpurilor moderne.
Riemenschneider a îmbinat o religiozitate expresivă cu o redare veridică a chipurilor umane. A
lucrat în principal în lemn de tei, dar și în alabastru, calcar și marmură
Tilman Riemenschneider poate fi considerat un artist al goticului târziu sau al Renașterii
timpurii, în funcție de perspectiva din care e privit, căci opera sa constituie o punte între stilul
vechi și cel nou. Medievale sunt bogatele și complicatele elemente sculptate ale retablurilor sale.
Dar chipurile realiste ale figurilor și nudurilor sale sunt atent studiate. A abandonat grunduirea,
policromarea și aurirea, caracteristice sculpturilor și reliefurilor sale timpurii.
Sfinții și apostolii îndemnau privitorul sa mediteze pe marginea Bibliei.

Adam, 1510 lemn de păr, 24 cm înălțime, Muzeul de Istoria Artei, Viena

18 | P a g e
Student: Bojincă Andrei Luis
Cadru didactic asociat Doina Udrescu

Cina cea de Taină, cca 1501 – 1505, lemn de tei și de păr, 416 cm lățime, biserica St. Jakob,
Rothenburg

19 | P a g e
Student: Bojincă Andrei Luis
Cadru didactic asociat Doina Udrescu

Adormirea Maicii Domnului, cca 1505 – 1510 lemn de tei, 7X3,5m, Herrgottskirche,
Creglingen-am-Tauber

20 | P a g e
Student: Bojincă Andrei Luis
Cadru didactic asociat Doina Udrescu

Mormântul împăratului Henric al II-lea si al soției sale 1499 – 1513, Domul Bamberg.

Bibliografie:
Arta din preistorie la renașterea timpurie – Raftul de cultură generală
Arta de la Apogeul renașterii până în secolul XVIII – Raftul de cultură generală
Arta renascentistă – Enciclopedia vizuală a artei

21 | P a g e