A fost şi lângă părintele Benedict Ghiuş, la Cernica, pe care l-a ajutat pe

parcursul a doi ani, după ce termina programul la serviciu, la

manuscrisele Proloagelor. Părintele Benedict suferea de Parkinson şi nu mai
putea scrie, aşa că dicta din ciornele sale, unde diortosise textul, iar tânăra
Maria scria. „Am stat lângă un sfânt. Îmi amintesc câtă recunoştinţă avea
părintele Benedict... Asta ne-a ţinut pe noi tinerii atunci. Bucuriile acestea
înalte, duhovniceşti, trăite lângă oameni mari, care ne umpleau sufletele. Că
munca de negustorie pe care o făceam era aridă“, mărturiseşte maica.