UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA ,BUCURESTI

Student:Butnaru Cornelia- Stefania

Facultatea:IMAPA
Specializarea:Agroturism
Grupa:8414
 CUPRINS

Capitolul 1 – Descrierea obiectului de investitie

1.1 Descrierea societatii in care se implementeaza investitia

1.2 Descrierea investiei

Capitolul 2 – Datele tehnice ale investitiei

2.1 Amplasament

2.2 Descrierea fluxului tehnologic

2.3 Datele tehnice ale investitiei

2.4 Fluxul de productie

2.5 Durata de realizare a investitiei

Capitolul 3 – Bugetul investitiei

3.1 Resursele necesare

3.1.1 Resursele necesare pentru investitie

3.1.2 Resursele necsare procesului tehnologic

3.2 Estimarea pe 5 ani de exploatare a veniturilor si a cheltuielilor

3.2.1 Estimarea veniturilor pe 5 ani

3.2.2 Estimarea cheltuielilor de productie pe 5 ani

3.2.3 Estimarea rezultatului financiar

3.3 Indicatori de investitie

 CAPITOLUL 1 – DESCRIEREA OBIECTULUI DE INVESTITIE

1.1 DESCRIEREA SOCIETATII IN CARE SE IMPLEMENTEAZA INVESTITIA

Denumire : Întreprinderea individuală BUTNARU CORNELIA

Sediul social: Sat C-tin Brancoveanu,Comuna Dragalina, Judeţul Calarasi

Cod unic de înregistrare: 11121314

Numărul de înregistrare în Registrul Comerţului: F02/532/23.09.2014

Întreprinderea individuala BUTNARU CORNELIA a fost înfiinţată la sfarsitul anului 2014 şi are ca scop cresterea
bovinelor de lapte. Întreprinderea este amplasata in extravilanul satului Constantin Brancoveanu,comuna
Dragalina,la aproximativ 3 km de sat si la 10 km de orasul Slobozia.

Activitatea Întreprinderii se axaza pe reproducerea si cresterea bovinelor.

Pentru o buna desfasurare a activitatii fermei, Întreprinderea are ca si personal:

-1medic veterinar

-1contabil

-1administrator

-3ingrijitori

Proiectul are ca scop infiintarea unei ferme de vaci pentru lapte, cu o capacitate de 20 de capete.
Investitia consta in:
- construirea:
unui adăpost cu o capacitate de 20 vaci + 20 viţei 0-3 luni;
unei camere pentru tancul de răcire a laptelui;
unui spaţiu tehnic pentru activităţile fermei;
unei magazii de furaje concentrate;
unei platforme de siloz;
unei platforme de dejecţii solide;
unui bazin îngropat pentru dejecţii lichide;
unui puţ forat;
unei instalaţii de alimentare cu apă;
unei fose septice ecologice.
- achiziţionarea:
unui aparat de muls cu 2 posturi;
unui tanc de răcire a laptelui;
a 20 bidoane alăptare viţei;
a 20 adăpători cu clapetă pentru vaci + 6 adăpători pentru viţei;
unui hidrofor;
unei pompă submersibilă;
unui boiler electric - capacitate 100 litri;
unui un radiator electric pentru spaţiul tehnic.

1.2 DESCRIEREA INVESTIEI

Investitia/utilajele Valoarea Lei Standardul la care Termenul de gratie Termenul de
care se realizeaza se face adaptarea al standardului realizare a
pentru adaptarea investitiei*
la standarde
Nu este cazul __ __ __ __

Bugetul indicativ al proiectului (Valori fara TVA)

Masura 121
Denumirea capitolelor Cheltuieli eligibile Cheltuieli neeligibile Total
de cheltuieli
EUR EUR EUR
1 2 3 4
Capitolul 1. Cheltuieli 0 0 0
pentru obtinerea si
amenajarea terenului -
total, din care:
1.1 Cheltuieli pentru 0 0 0
obtinerea terenului
1.2 Cheltuieli pentru 0 0 0
amenajarea terenului
1.3 Cheltuieli cu amenajari 0 0 0
pentru protectia mediului
si aducerea la starea
initiala
Capitolul 2. Cheltuieli 3.370 0 3.370
pentru asigurarea
utilitatilor necesare
obiectivului
Capitolul 3. Cheltuieli 3.171 0 3.171
pentru proiectare si
asistenta tehnica -
total, din care:
3.1 Studii de teren 230 0 230
3.2 Obtinerea de avize, 889 0 889
acorduri si autorizatii
3.3 Proiectare si inginerie 1.470 0 1.470
3.4 Organizarea 44,72972066 0 45
procedurilor de achizitie
3.5 Consultanta 0 0 0
3.6 Asistenta tehnica 537 0 537
Verificare incadrare cheltuieli cap 3 Cheltuieli capitol 3 se incadreaza in limita de 8%
Capitolul 4 Cheltuieli 57.126 0 57.126
pentru investitia de
baza - total, din care:
A - Constructii si 57.126 0 57.126
lucrari de interventii -
total, din care:
4.1 Constructii si instalatii 52.406 0 52.406
4.2 Montaj utilaj 0 0 0
tehnologic
4.3 Utilaje, echipamente 0 0 0
tehnologice si functionale
cu montaj (procurare)
4.4 Utilaje si echipamente 4.190 0 4.190
fara montaj, mijloace de
transport, alte achizitii
specifice
4.5 Dotari 530 0 530
4.6 Active necorporale 0 0 0
B - Cheltuieli pentru 0 0 0
investitii in
culturi/plantatii:
Subcapital 1 - Lucrari de 0 0 0
pregatire a terenului
Subcapital 2 - Infiintarea 0 0 0
plantatiei
Subcapital 3 - Lucrari de 0 0 0
intretinere plantatie in
anul 1
Subcapital 4 - Lucrari de 0 0 0
intretinere plantatie in
anul 2
Subcapital 5 - Instalat 0 0 0
sistem sustinere si
imprejmuire
Capitolul 5 Alte 948 4.954 5.902
cheltuieli - total, din
care:
5.1 Organizare de santier 502 0 502
5.1.1 lucrari de constructii 0 0 0
şi instalaţii aferente
organizării de şantier
5.1.2 cheltuieli conexe 502 0 502
organizarii santierului
5.2 Comisioane, taxe 446 4.954 5.400
5.3 Cheltuieli diverse si 0 0 0
neprevazute
Procent cheltuieli diverse si neprevazute
Capitolul 6 Cheltuieli 0 0 0
pentru darea in
exploatare - total, din
care:

6.1 Pregatirea 0 0 0
personalului de
exploatare

6.2 Probe tehnologice si 0 0 0

teste

TOTAL GENERAL 64.615 4.954 69.569

Verificare actualizare Actualizare mai mica de 5% din valoarea eligibila

ACTUALIZARE Cheltuieli Eligibile 0 0

(max. 5%)

TOTAL GENERAL CU 64.615 4.954 69.569

ACTUALIZARE

Valoare TVA 15.187 15.187

Total general inclusiv TVA 84.756

VALOAREA PROIECTULUI Data intocmirii Studiului de 16..04..2014

Fezabilitate/Memoriului
Justificativ

Curs EUR 4,4713

LEI EUR

VALOARE TOTALA 378.970 84.756

VALOARE ELIGIBILA 288.914 64.615

VALOARE NEELIGIBILA 90.056 20.141

Plan financiar Cheltuieli eligibile Cheltuieli neeligibile Total

Ajutor public nerambursabil 32.308 32.308

(contributie UE si cofinantare
nationala)

Cofinantare privata, din 32.308 20.141 52.449

care:

- autofinantare 20.141 20.141

- imprumuturi 32.308 32.308

TOTAL PROIECT 64.615 20.141 84.756

Procent contributie publica 50%

Avans solicitat 16.154

Procent avans solicitat ca procent 50% Suma avans mai mica de 50% din
din ajutorul public nerambursabil ajutorul public

CAPITOLUL 2 – DATELE TEHNICE ALE INVESTITIEI

2.1 AMPLASAMENT
Investitia este realizata in zona de dezvoltare Sud,judetul Calarasi,comuna Dragalina,sat Constantin
Brancoveanu. Relieful zonei studiate este relativ plan si orizontal, fara fenomene fizico-geologice care sa
afecteze stabilitatea constructiilor. Stratificatia generala a terenului se caracterizeaza prin prezenta la
suprafata terenului a unui strat subtire de sol si argila prafoasa, sub care se gaseste un strat gros de 7-8
m de depozite sedimentare aluvionare formate din nisip si nisip cu pietris. Stratul bun de fundare este
format din nisip argilos cu pietris aluvionar, cu indesare medie. Adancimea de fundare va fi de minim 1,30
m de la cota terenului natural. Se recomanda aceasta adancime de fundare pentru ca fundatiile cladirilor
sa se incadreze in stratul de nisip argilos cu pietris aluvionar. Adancimea maxima de inghet in zona
terenului este de 0,90 cm.
Conform normativului P100/92, perimetrul cercetat se incadreaza in zona de intensitate seismica D, cu
coeficientul de intensitate K s = 0,16 si perioada de colt Ts=0,7sec. Amplasamentul nu prezinta accidente
de teren si nici riscuri naturale. Constructiile propuse se incadreaza in categoria C de importanta.
Ferma de vaci va fi amplasata pe terenul aflat proprietatea Intreprinderii individuale Butnaru Cornelia in
baza Certificatului de moştenitor nr.500/01/08/2013, situat in comuna Dragalina, judetul Calarasi.
Folosinta actuala a terenului (cf. C.U) este teren arabil. Destinatia terenului (cf. C.U) este: “Înfiinţarea unei
ferme de vaci destinata productiei de lapte”. Suprafata terenului care urmeaza sa fie ocupat de investitie
este de 3,500 mp.
2.2 DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC
Ferma va fi populata cu 20 juninci gestante, ce nu fac obiectul achizitiilor prin prezentul proiect.
Intreprinderea individuala solicitanta isi va desfasura activitatea in sectorul cresterii exploatarii bovinelor
de lapte, în conformitate cu prevederile obiectivului general al Masurii 121 „Modernizarea exploatatiilor
agricole” din PNDR, care promoveaza si sprijina investitiile in exploatatiile agricole.
Obiectivele urmarite prin realizarea investitiei sunt in concordanta cu obiectivele Masurii 121.

Obiectiv general:
 Cresterea competitivitatii Intreprinderii individuale Butnaru Cornelia printr-o utilizare mai buna
a resurselor umane si a factorilor de productie si indeplinirea standardelor nationale si a
standardelor comunitare.

Pentru aplicarea unor metode eficiente de exploatare, Intreprinderea individuala Butnaru Cornelia va
adopta un sistem de intretinere a vacilor in stabulatie libera, mecanizat si semiautomatizat caracterizat de
aplicarea unor metode eficiente de exploatare.
Nivelul ridicat de competitivitate al fermei, in raport cu exploatatii similare din alte tari, este asigurat de
caracteristicile constructive ale acesteia si de utilizarea unor tehnologii performante de exploatare a
vacilor, cu monitorizarea si verificarea permanenta a calitatii produşilor si a starii lor de sanatate.
La construirea adapostului se vor respecta atat standardele nationale cat si cele europene de protectie a
mediului, prin construirea unei platforme pentru depozitarea dejectiilor solide si o fosa septica pentru
colectarea apelor provenite de la spalarea halei de productie.
Vor fi respectate, de asemenea, normele comunitare in domeniul sanitar si sanitar veterinar, conform
standardelor pentru protectia animalelor din crescatorii.

Proiectul propus de Intreprinderea individuala Butnaru Cornelia va conduce la indeplinirea obiectivelor

specifice ale Masurii 121, astfel:
Obiective specifice:
Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea
profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei.

Ferma va aplica metode eficiente de hranire si alimentare automată cu apă şi va fi prevazută cu un

sistem deschis de exploatare a vacilor de lapte.
Intretinerea vacilor de lapte in stabulatie libera asigura o suprafata totala de minim 10 mp pe cap de
animal, creand conditii optime de exploatare pentru productia de lapte. Zonele de odihna pentru vacile de
lapte si vitei sunt prevazute cu asternut de paie. Adapostul va fi dotat cu instalatii care permit adaparea,
mentinerea si reglarea microclimatului.
Tehnologia utilizata este direct legata de cresterea productivitatii muncii si va permite un control sanitar-
veterinar riguros si o productie mare de lapte datorita conditiilor de microclimat ce vor fi asigurate:
ventilatia adaposturilor, temperatura, umiditatea aerului, iluminarea.
Adaptarea exploatatiilor la standarde comunitare.

In privinta normelor comunitare in domeniul sanitar si sanitar veterinar, ferma va respecta:

- standardele minime pentru protectia animalelor din crescatorii;
- standardele minime pentru protectia viteilor;
- indeplinirea standardelor pentru lapte crud.

Investitia va respecta legislatia romaneasca armonizata cu normele europene:

- Indeplinirea standardelor pentru lapte crud Ordinul nr.67/2009 privind aprobarea Planului de masuri
pentru imbunatatirea calitatii laptelui crud de vaca. Pentru indeplinirea acestui standard, ferma va fi
prevazuta cu o camera de depozitare a laptelui dotata cu un tanc de racire pentru pastrarea in conditii
proprii a cantitatii de lapte pentru maxim 24 ore.
- Directiva 89/362/CEE privind conditiile generale de igiena din fermele pentru productia de lapte si
Directiva 92/46/CEE de stabilire a normelor sanitar-veterinare pentru productia si introducerea pe piata a
laptelui crud, a laptelui prelucrat termic si a produselor pe baza de lapte.

Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole.

Produsele intreprinderii individuale vin in intampinarea unei cereri in crestere pe piata produselor lactate
si vor asigura un nivel de trai echitabil pentru solicitant, prin veniturile obtinute in urma valorificarii lor.
Implementarea proiectului va insemna pentru Intreprinderea individuala Butnaru Cornelia obtinerea unor
venituri de 230,280 lei anual din comercializarea laptelui si a viteilor la varsta de 3 luni, in conditiile in care
produşii raspund unei cereri in crestere de pe piata pentru carnea de vitel şi material de reproducţie.
Livrarea la intervale regulate de timp a unei cantitati de carne de viţel in viu, de calitate certificata, la
preturi competitive, va contribui la obtinerea unor venituri constante.
Obiective operationale:
Obiective de ordin tehnic

Desfasurarea procesului de exploatare a vacilor in conditii optime va fi asigurata prin dotarea cu instalatii
si echipamente de buna calitate. Tehnologiile aplicate in ferma vor conduce la obtinerea unor produse de
calitate, la randamente sporite, in conditii de eficienta si productivitate a muncii crescute. Prin utilizarea
acestor tehnologii se urmareste realizarea unor conditii bune de munca pentru personalul care lucreaza
in ferma. Varianta constructiva aleasa permite asigurarea cerintelor fiziologice ale vacilor. Constructia si
dotarea fermei respecta indeplinirea standardelor comunitare referitoare la protectia animalelor din
crescatorii.
Hranirea si adaparea vor respecta normele tehnologice prevazute in standardele comunitare. Camera
dotata cu tancul de racire permite depozitarea laptelui in conditii de securitate alimentara pentru 24 de
ore. Dejectiile solide, precum si cele lichide vor fi depozitate in spatii special amenajate (platformă
betonată şi bazin îngropat), respectând, astfel, normele privind protecţia mediului şi îndeplinind, în acelaşi
timp, obiective de mediu.
Obiective de ordin economico-financiar

Reducerea costurilor de productie si realizarea unei rentabilitati economice ridicate vor fi asigurate prin:
utilizarea eficientă a consumului de furaje, evitand risipa de furaje.
optimizarea consumului de utilitati necesar pentru asigurarea unor conditii specifice de microclimat
prin monitorizarea permanenta a factorilor de mediu (temperatura, umiditate, lumina etc);
obtinerea unei productii de lapte de calitate, în conformitate cu standardele europene, prin
supravegherea continuă a stării de sănătate a animalelor, lipsa de contaminare a furajelor si a apei, toate
acestea contribuind la reducerea cheltuielilor cu medicamentele şi materialul sanitar-veterinar;
mecanizarea şi semiautomatizarea operatiunilor de furajare, adapare si evacuare a dejectiilor conduc
la realizarea unei productivităţi ridicate a muncii.

Obiective de mediu

Conform “Studiului pentru determinarea zonelor cu potential, a zonelor geografice si marjelor brute
standard unitare pentru proiectele din cadrul Masurii 3.1 „Investitii in exploatatii agricole” din Programul
SAPARD”, elaborat de ASAS-ICPA si ICDEA, 2004”, comuna Dragalina, judetul Calarasi are potential
ridicat pentru creşterea şi exploatarea bovinelor. Proiectul este in acord cu potentialul agricol al zonei
in care va fi implementat. Productia de lapte livrată va fi de 114.600 litri pe an.
Activitatea de producţie a fermei va avea un impact minim asupra mediului, prin aplicarea tehnologiei ce
va respecta standardele comunitare în domeniu. Astfel, prin sistemul de ventilatie naturala se va asigura
un microclimat corespunzător, reducandu-se umiditatea, mirosul şi emisiile de amoniac. De asemenea,
avand in vedere managementul corespunzător al deşeurilor din adăpost (dejecţii solide, aşternut, dejecţii
lichide) prin colectarea şi depozitarea lor corespunzătoare se va contribui la protecţia mediului
înconjurător.
Spaţiul de depozitare a gunoiului de grajd va fi situat în apropierea terenului agricol, capacitatea de
depozitare va fi proiectată în funcţie de numărul de animale, se va asigura etanşeitatea perfectă a
acestuia, se vor utiliza materiale de construcţie corespunzătoare, iar instalaţiile vot fi fiabile şi de calitate.
Solicitantul îşi va întocmi un plan de management al reziduurilor în cadrul fermei, pentru a-l ajuta să
decidă când, unde şi ce doză de îngrăşământ organic trebuie să împrăştie pe terenul fermei sale.

2.3 DATELE TEHNICE ALE INVESTITIEI

Caracteristicile principale ale construcţiilor:

Denumire Suprafaţa (mp)

Suprafaţa teren 3500
Suprafaţa construită hală 396,75
Suprafaţă construită platformă dejecţii 154,02
solide
Suprafaţă bazin dejecţii lichide 100
Suprafaţă construită platformă furaje 160,00
Suprafaţă construită magazie de cereale 90,00
Suprafaţă construită cameră tanc răcire 39,55
+ filtru sanitar
Total suprafaţă construită 940,32
Total suprafaţă construită desfăşurată 940,32

Caracteristici principale adapost animale

Deschideri: 1 deschidere cu dimensiunea: 14.75 m;
Travei: 7 travei, 2 cu dimensiunea de 3.10 si 5 cu dimensiunea de 4.00 m;

Suprafata construita la sol: 396.75 mp;
 Suprafata construita desfasurata (supraterana) : 396.75 mp;
Suprafata utila totala interioara supraterana: 376.30 mp;
Regim de inaltime: Parter
Inaltimea max. la coama: +6.22 m fata de cota terenului amenajat;
Inaltime utila Parter : maxim 5.31 m;
Volum construit: 2467.78 mc.
Caracteristici magazie furaje concentrate
Deschideri: 1 deschidere cu dimensiunea: 8.85 m;
Travei: 3 travei cu dimensiunea de 3.28;
Suprafata construita la sol: 90.00 mp;
Suprafata construita desfasurata (supraterana) : 90.00 mp;
Suprafata utila totala interioara supraterana: 84.40 mp;
Regim de inaltime: Parter
Inaltimea max. la coama: +4.53 m fata de cota terenului amenajat;
Inaltime utila Parter : maxim 4.22 m;
Volum construit: 407.70

Caracteristici cladire tanc lapte si filtru sanitar

o Deschideri: 1 deschidere cu dimensiunea: 5,40 m;
o Travei: 2 travei, cu dimensiunea de 2.575 si respectiv 4.175 m;
o Suprafata construita la sol: 39.55 mp;
o Suprafata construita desfasurata (supraterana) : 39.55 mp;
o Suprafata utila totala interioara supraterana: 31.79 mp;
o Regim de inaltime: Parter
o Inaltimea max. la coama: +3.575 m fata de ±0.00 m;
o Inaltime utila Parter : maxim 2.64 m;
o Volum construit: 147.91 mc.

Pentru reţele: lungimi, lăţimi, diametre, materiale, condiţii de pozare etc.

Alimentare cu energie electrica
Alimentarea generala se realizeaza de la punctul de alimentare catre tabloul electric T.E.G.
- Cablu CYYF 5x35 mmp
Alimentare cu apa
Se propune infiintarea unui put forat de adancime 30 m pentru asigurarea apei.
- Tub din PVC-KG
- D=110 mm
- Cantitate – 10 ml
Evacuare ape uzate
Apa rezultata din consumul menajer se va directiona catre un bazin vidanjabil.Se propune achizitionatea
unui bazin vidanjabil, ermetic ce se va monta ingropat, ce va avea o capacitate de 2 mc. Amplasarea se
va realiza la o distanta minima de 10m fata de toate obiectivele protejate in conformitate cu ordinul MS
nr.536/ 1997. Un sistem dejgheaburi, burlane, garguie si rigole va evacua apele de la invelitori;
Tub din PVC-KG, Dn=110 mm.
Structura constructivă
Adapost vaci lapte si vitei
Constructia cu suprafata de 396.75 mp are functiunea de adapost vaci destinate productiei de lapte.
Spatiile ce intra in componenta adapostului sunt: grajd vaci lapte si tineret bovin pana la 3 luni, zona de
circulatie si furajare si boxe tratament si insamantare.

Infrastructura: fundatii de beton armat si placa beton armat cota ±0,00.

Suprastructura: perimatral, va fi realizata din stalpi si grinzi beton armat iar la interior se vor folosi popi din
lemn ce vor fi incastrati la partea inferioara in beton armat.
Inchiderile exterioare si comparimentarile interioare:
Inchiderile exterioare se vor realiza din zidarie cu o grosime de 25 cm.
La interior nu se vor realiza compartimentari cu ziduri; din teava metalica se vor delimita spatiile destinate
vacilor sau culoarelor de circulatie.
Finisajele exterioare si interioare:
Finisaje exterioare: la exterior, peste peretii din zidarie se va aplica masa de spaclu pentru tencuieli
exterioare pe retea de armare din fibra de sticla montata in dibluri plastice. Stratul finit va fi vopsea
decorativa de exterior.
Finisaje interioare:
pardoseli :pardoseli beton armat elicopterizat ;
pereti : tencuiala normala si vopsitorii lavabile.
Acoperisul si invelitoarea:
Integral, acoperisul se va realiza ca sarpanta din lemn cu elemente ce se sprijina pe suprastructura din
beton armat ; sarpanta din lemn va contine elemente precum : popi, pane, cosoroabe, capriori, clesti,
astereala, pazii, saceac, etc., elemente ce vor fi ignifugate si tratate impotriva insectelor.Invelitoarea se
va realiza din tabla cutata si se va monta peste sarpanta din lemn astfel incat, sa se asigure un spatiu de
ventilatie intre aceasta si astereala. Pantele de scurgere a apelor pluviale se vor realiza catre interiorul
proprietatii se vor monta sisteme tip parazapa.
Cladire tanc lapte si filtru sanitar
Constructia cu o suprafata de 39.55 mp va indeplini functiunea de filtru sanitar pentru angajatii fermei si
adapostirea tancului racit de lapte rezultat din productia fermei.

Infrastructura:
Sistemul de fundatie va fi realizat fundatii izolate pentru stalpi, legate cu grinzi de fundare din beton
armat. Se vor folosi betoane, armaturi , si plase tip STNB. Sistemul de fundare va functiona unitar,
distribuind uniform incarcarile statice si dinamice generate si la care este supusa structura. Se va acorda
o atentie deosebita izolarii atat termice cat mai ales hidroizolarii fundatiilor.
Suprastructura:
Se va realiza un sistem in cadre din beton armat - stalpi, grinzi, si placi din beton. Se vor folosi betoane si
armaturi. Structura este geometric omogena si va prelua atat solicitarile orizontale cat si verticale.
Inchiderile exterioare si compartimentarile interioare:
La exteriorul cladirii, se vor realiza pereti din zidarie de 25 cm grosime.
La interior, compartimentarile se vor realiza din zidarie de 25 cm si panouri de gips – carton montate pe
structura metalica usoara, avand la mijloc 10 cm de vata minerala.
Ferestrele se vor realiza din tamplarie PVC cu geam clar sistem termopan.
Finisajele exterioare si interioare:
Finisaje exterioare: la exterior se vor realiza termoizolatii folosind polistiren expandat de 10 cm. Peste
acesta se va aplica masa de spaclu pentru tencuieli exterioare pe retea de armare din fibra de sticla
montata in dibluri plastice. Stratul finit va fi vopsea decorativa de exterior pentru preluarea diferentelor de
montaj ale placilor de PEX.
Finisaje interioare:
pardoseli :

- pardoseli gresie ceramica antiderapanta in birou, vestiar, grup sanitar si spatiu tehnic;
- pardoseli beton cu cuart in camera aferenta tancului racit de lapte.
pereti :
- faianta in grupul sanitar si vopsitorii lavabile in restul spatiilor;
- tavane suspendate din ipsos pe structura metalica usoara, gletuite, zugravite cu vopsitorii lavabile.

Acoperisul si invelitoarea:
Integral, acoperisul se va realiza ca sarpanta din lemn cu elemente ce se sprijina pe suprastructura din
beton armat ; sarpanta din lemn va contine elemente precum : popi, pane, cosoroabe, capriori, clesti,
astereala, pazii, saceac, etc., elemente ce vor fi ignifugate si tratate impotriva insectelor. Invelitoarea se
va realiza din tabla cutata si se va monta peste sarpanta din lemn astfel incat, sa se asigure un spatiu de
ventilatie intre aceasta si astereala. Pantele de scurgere a apelor pluviale se vor realiza catre interiorul
proprietatii se vor monta sisteme tip parazapa.
Structura constructiva a platformei de depozitare dejectii solide
Platforma betonata cu o suprafata de 154,02 mp care va avea perimetral pereti din beton armat.
Platformei din beton armat si se va asigura o panta de 2% directionata opus fata de adapostul de
crestere a animalelor.
Structura constructiva a bazinului pentru dejectii lichide
Bazinul se va realiza din beton armat si va fi ingropat. Se va avea in vedere hidroizolarea lui atat la
interior cat si la exterior pentru a preveni scurgerea si infiltrarea in sol a dejectiilor lichide.
Structura constructiva a magaziei de furaje
Constructia cu o suprafata de 90.00mp va adaposti furajele necesare hranirii animalelor din cadrul fermei.
Infrastructura:
Sistemul de fundatie va fi realizat fundatii izolate pentru stalpi, legate cu grinzi de fundare din beton
armat. Se vor folosi betoane, armaturi , si plase tip STNB. Sistemul de fundare va functiona unitar,
distribuind uniform incarcarile statice si dinamice generate si la care este supusa structura. Se va acorda
o atentie deosebita izolarii atat termice cat mai ales hidroizolarii fundatiilor.
Suprastructura:
Se va realiza un sistem din popi, cosorabe, pane, clesti si contrafise din lemn. Se vor folosi elemente din
lemn ignifugate si tratate impotriva insectelor. Inchiderile exterioare si comparimentarile interioare. La
exteriorul constructiei, se vor realiza panouri din plasa de sarma. La interior, nu se vor realiza
compartimentari.
Finisajele exterioare si interioare:
Finisaje exterioare: panouri din plasa de sarma
Finisaje interioare:
Pardoseli:pardoseala din beton.
Acoperisul si invelitoarea:
Integral, acoperisul se va realiza ca sarpanta din lemn cu elemente ce se sprijina pe suprastructura din
beton armat ; sarpanta din lemn va contine elemente precum : popi, pane, cosoroabe, capriori, clesti,
astereala, pazii, saceac, etc., elemente ce vor fi ignifugate si tratate impotriva insectelor.Invelitoarea se
va realiza din tabla cutata si se va monta peste sarpanta din lemn astfel incat, sa se asigure un spatiu de
ventilatie intre aceasta si astereala. Pantele de scurgere a apelor pluviale se vor realiza catre interiorul
proprietatii se vor monta sisteme tip parazapa.

Structura constructivă a platformei de furaje

Platforma betonata cu o suprafata de 160.12mp care va avea perimetral, pe trei laturi pereti din beton
armat. Pentru a sorta furajele, in interior se vor realiza trei compartimente avand pereti din beton armat
similari cu cei perimetrali. Pardoseala se va realiza din beton armat.
Platformele carosabile din pietris
Vor fi realizate din balast compactat- pietris. Circulatiile pietonale-trotuare se vor realiza din beton (trotuar
de garda corp anexa).
Principalele utilaje de dotare ale construcţiilor
Adăpostul va fi utilat cu urmatoarele echipamente:
sistem adapare
instalatie de iluminat
Principalele utilaje din dotarea retelelor de utilitati:
Tablou electric 24 circuite
intrerupator general 80A/30mA (10A iluminat – 6 circuite; 10A iluminat rezerva – 1 circuit; 16 A prize 12
circuite; 16 A rezerva – 1 circuit; 20 A – 1 circuit; 2 circuite alimentare 380 V; 50 A - 1 circuit); cutie cofret
aparent)
Proiectoare – 350 W cu halogen (3 buc.)
Boiler electric 100 l
capacitate 100 l
temperatura maximă de lucru 80 °C
plaja de temperatura 10-65 °C
putere rezistenta 1.5 kW
tensiune de alimentare 230 V
consum zilnic 0.97 kW/24h
Hidrofor 60 l
tensiune alimentare/acumulator - 220 V
dimensiuni (W x H x L) - 490 x 320 x 590 mm
puterea maxima - 750 W
debit apa - 60 l/min
Pompă submersibilă 950 w
tensiune alimentare/acumulator - 220 V
puterea maxima - 950 W
înaltimea maxima de pompare - 50 m
temperatura apei - maxim 40 C
Fosă septică
volum total 2000 l

Sistem de adăpare
prevăzut cu 26 adăpători pentru vaci + viţei.

Instalaţii aferente construcţiilor

Instalaţii sanitare
Alimentarea cu apa rece se face de la forajul de put realizat la adancimea de 30 m, conform normelor in
vigoare, iar apa trebuie sa indeplineasca conditiile de potabilitate. Grupul de pompare va fi alimentat
dintr-un rezervor tampon de 2000 l.
Conducta de alimentare cu apa rece este amplasata subteran, sub adincimea de inghet si este realizata
dintr-o conducta de polietilena inalta densitate (PEHD) cu diametrul nominal de 63 mm pozata pe pat de
nisip si termoizolata cu vata minerala si folie de aluminiu pentru a asigura temperatura optima (5-11
grade celsius, variabil) pentru consumul de catre animale.
Apa calda pentru consum menajer va fi preparata prioritar de la boilerul electric pozitionat in spatiul
tehnic. Coloanele de apa rece, apa calda si de canalizare vor fi montate in nisa comuna cu posibilitate de
acces la robineti de inchidere. Apele menajere uzate vor fi preluate de la obiectele sanitare prin sifoane
de pardoseala si tevi din polipropilena montate in sapa. Canalizarea se va realiza prin coloana separata
pentru grupul sanitar. Apele pluviale vor fi preluate prin coloane cu diametru de 110 mm care vor avea
deversare libera. Coloanele si conductele colectoare se vor executa din tuburi de polipropilena imbinate
cu mufe si etansate cu garnituri de cauciuc.
Colectarea apelor menajere se face prin intermediul unui camin de canalizare catre fosa septica
ecologica de canalizare menajera. Pentru asigurarea legaturii cu atmosfera coloanele principale de
canalizare Dn 50 vor fi prevazute cu caciula de ventilatie din polipropilena. Sustinerea tevilor de
canalizare se face cu coliere de otel si mansoane de cauciuc. Pentru o eventuala interventie s-a prevazut
o piesa de curatire cu capac de vizitare in ghena de instalatii de la vestiar cu grup sanitar si dus. In ghena
de instalatii corespunzatoare baii se monteaza robinete sferice de separatie Ø25. S-au prevazut instalatii
sanitare in vestiar cu grup sanitar si dus.
Instalatiile se vor executa din:
tevi din polipropilena reticulata pentru conductele de apa rece si calda;
tevi si piese de legatura din polipropilena de canalizare;
baterii amestecatoare cu monocomanda stative pentru lavoare;
robinete de trecere cu filet interior si obturator sferic ;
robinete de reglaj de colt, cu ventil ;
robinete de retinere cu ventil si mufe.

Conductele se vor sustine de elementele de rezistenta cu suporti si bride tip MUPRO, HILTI sau similar.
Instalatii electrice
Instalatii de iluminat artificial
Se va asigura un iluminat artificial la nivelul pardoselii de 300 lx, 500 lx, cu un minim de 150 lx, factorul de
uniformitate fiind de 1 / 40. Indicele de redare a culorilor (Ra) va fi mai mare de 65 si asigurat de lampile
cu temperatura de culoare intre 4.500 – 6.500 K.
In spatiile cu destinatia vestiar, grup sanitar si dus, boxa tratament si insamantare, spatiu adapost tineret,
etc., se vor monta corpuri de iluminat fluorescente, etanse, avand grad de protectie minim IP 54, iar in
birou, spatiu tehnic, hol acces si camera tanc racit lapte se vor monta corpuri cu protectie minim IP 20.
Comanda iluminatului se va face prin intermediul intrerupatoarelor si comutatoarelor montate ingropat in
pereti, la intrarile in incaperi.
Instalatiile noi de iluminat vor urmari, in principiu, traseele cele mai scurte, cu modificarile de rigoare
inlocurile unde incaperile nu permit acest lucru.

Instalatiile electrice de iluminat se vor executa cu conductoare din cupru izolat in PVC de tip CYYF 1,5
mmp trase in tuburi rigide din PVC cu Dn = 16 mm ingropate in ziduri sau in planseu, in cazul corpurilor
de iluminat si al trecerilor, conform detaliilor din planse.
Tuburile orizontale aferente instalatiilor de iluminat se vor poza ingropat la circa 20 cm sub nivelul
planseului. Dispozitivele pentru prinderea sau suspendarea corpurilor de iluminat trebuie sa suporte, fara
a suferi deformari, o greutate egala cu de cinci ori greutatea corpului de iluminat ce urmeaza a fi
suspendat, dar cel putin 10 kg.
Aparatele de comutatie pentru instalatiile de iluminat vor fi de buna calitate, si se vor fixa in doze noi cu
holtzsuruburi prinse in rama metalica a aparatelor si acoperite de masca din material plastic izolant.
Instalatii de prize
Protectia circuitelor de prize se va realiza cu disjunctoare cu protectie de 16A, iar toate prizele vor avea
obligatoriu contact de impamantare. Vor fi prevazute prize normale, precum si prize cu circuite si trasee
separate si individuale pentru aer conditionat care se vor monta conform cerintelor specifice.
Sapatura pentru canalizare 110 - 125 mm se va executa pe o latime a transeii de pana la 1.00 m si
malurile vor fi sprijinite cu dulapi metalici de inventar asezati orizontal.
Sapatura pentru caminele de vizitare de pe canalizarea proiectata va avea dimensiunile de 1.30x1.30m;
pentru guri de scurgere sapatura va avea dimensiunile 1.2x1.2x2 m, iar pentru ramificatii si racordul gurii
de scurgere latimea transeii este de 0.8 m.
Sapaturile se vor executa mecanizat pe 1,0 m adancime de la nivelul terenului (80%) cu corectarea
manuala a malurilor (20%) pentru montarea sprijinirilor necesare, iar restul manual pana la cota finala a
sapaturii.
Canalizarea proiectata se va executa cu tuburi prefabricate din PVC - KG cu mufa si garnitura.
Pozarea tuburilor si montarea caminelor nu se face decat dupa evacuarea apelor provenite accidental din
ploi sau infiltratii.
Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza acestora
Alimentare cu energie electrica - racord la reteaua edilitara existenta.
Alimentare cu apa. S-a prevazut realizarea unui put forat dotat cu hidrofor si sistem de pompare.
Alimentare cu gaz. Nu exista retea de alimentare cu gaz.
Accesul se face pe drumul de exploatare.
Avize şi acorduri
La Cererea de finantare va fi anexat Certificatul de Urbanism, cu incadrarea amplasamentului in planul
urbanistic emis de Primaria Comunei Dragalina, judetul Calarasi pentru “Ferma de vaci destinata
productiei de lapte” apartinand Intreprinderii Familiale Butnaru Cornelia.
Alte avize de specialitate sunt:
Decizia etapei de evaluare initiala emisa de Agentia pentru Protectia Mediului Calarasi care atesta ca
solicitantul a initiat procedura pentru obtinerea acordului de mediu;
Notificarea emisa de Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor Calarasi care
atesta conformitatea proiectului cu legislația in vigoare pentru domeniul sanitar veterinar și siguranta
alimentelor și ca prin realizarea investiției in conformitate cu proiectul ferma va fi in concordanța cu
legislația in vigoare pentru domeniul sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor;

Caracteristici tehnice ale utilajelor si echipamentelor

Tanc racire lapte IC 500
Caracteristici tehnice:
Capacitate: 500 L
Construit din oţel inox
Izolaţie din spumă poliuretanică rigidă
Răcire fără formare de gheaţă
Trepte de viteză cu capac etanş.

Filtru auto
Caracteristici tehnice :
Lăţime de lucru 3-4 m ;
Înălţime de lucru 4-5 m ;
Presiune pompă 40 bar.

2.4 FLUXUL DE PRODUCTIE

Creşterea bovinelor reprezintă un sector de bază în cadrul unei agriculturi moderne. Prin producţiile pe
care le furnizează, taurinele asigură aprovizionarea consumatorilor cu produse alimentare de primă
necesitate, de înaltă valoare biologică şi nutritivă.
În cadrul fermei Întreprinderii individuale Butnaru Cornelia, se preconizează obţinerea unei producţii medii
de 6000 litri lapte/cap de vacă. Astfel, se va obţine o cantitate totală de 120.000 litri lapte/an, din care
114.600 l / an vor fi comercializaţi, restul de 5.400 litri vor fi utilizaţi pentru hrana viţeilor până la înţărcare
(aproximativ 30 zile). Veniturile din producţia principală se vor completa cu vânzarea celor 20 viţei /an,
care vor fi livraţi la vârsta de 3 luni, la o greutate de 100 kg/cap.
Ferma va fi populată cu 20 juninci gestante din rasa Bălţată cu negru românească, ce nu fac obiectul
achizitiiilor prin prezentul proiect; aceasta rasa are aptitudini bune pentru mulsul mecanic, productia
medie este de 5500 - 6500 litri. Constitutia este fin robusta, specifica raselor pentru lapte. Este raspandita
in special in zonele de sud, sud - est ale tarii.
Animalele sunt întreţinute in stabulatie libera. Acest tip de adapost ofera vacilor urmatoarele facilitati:
- acces liber la spatiul de miscare din adapost;
- odihna in spatiu deschis destinata special pentru acest scop dotate cu saltele si covor cauciuc;
- dejecţiile sunt in afara suprafetei de odihna;
- conditii de microclimat apropiate de cele naturale: lumina apropiata sub toate aspectele de cea naturala,
aer curat, spatiu, liniste;
- furajare si adapare corespunzatoare a vacilor de lapte, adapatori racordate la instalatia de apa cu
hidrofor, iar aleea de furajare amenajata in zona centrala a adăpostului;
- curatenie corporala, contentia pentru control si tratamente.

Întreţinerea în stabulaţie liberă practicată în ferma de vaci a întreprinderii individuale are ca avantaje:
productivitatea muncii de 2-4 ori mai mare comparativ cu întreţinerea legată, ca urmare a mecanizării şi
semiautomatizării proceselor de producţie;
efortul fizic al lucrătorilor se reduce;
laptele muls are calităţi igienice superioare;
vacile beneficiază de un regim de mişcare mai bun, cu efecte favorabile asupra stării generale şi de
sănătate a animalelor; implicit, se măreşte longevitatea productivă şi rezistenţa la îmbolnăviri.

Procesul de exploatare a vacilor si de crestere a viteilor pana la 3 luni

Reproductia
Obiectivul principal în procesul de reproducţie îl constituie obţinerea unei natalităţi maxime, respectiv de a
obţine în fiecare an de la fiecare vacă un viţel cu viabilitate ridicată. Realizarea acestui obiectiv impune
programarea (planificarea) judicioasă, pe baze ştiinţifice a activităţii de reproducţie. În ferma Andrei Vasile
Întreprindere individuală, la vaci se va aplica insamantarea artificiala, care constituie un sistem modern si
eficient de reproducţie. Fecunditatea la vaci este determinată şi de momentul ales pentru efectuarea
însămânţării. Pentru a obtine un procent cat mai mare de fecunditate, se recomanda efectuarea a doua
inseminari, prima in momentul depistarii caldurilor, iar a doua sa fie repetata la 10 - 12 ore dupa prima.
Gestatia
Gestaţia este un proces fiziologic deosebit de complex, care începe odată cu fecundaţia şi durează până
la parturiţie. Durata medie a gestaţiei la vaci este de 284 zile. Durata gestaţiei este influenţată de o serie
de factori, între care: rasa, vârsta (la juninci gestaţia este mai scurtă cu 4-5 zile decât la vaci), sexul
produsului de concepţie (gestaţia cu masculi este mai lungă cu 1-2 zile decât la cea cu produşi femeli),
numărul de produşi la fătare (în cazul fătărilor gemelare gestaţia este mai scurtă cu 5-7 zile decât în cazul
fătărilor unipare). Intervalul de la fătare până la însămânţarea fecundă (durata repausului de gestaţie) are
implicaţii economice şi biologice deosebite. Durata repausului de gestaţie influenţează durata intervalului
între fătări şi, implicit, ritmul de sporire a efectivului şi nivelul productiv (pe lactaţia în curs, dar şi pe
întreaga viaţă productivă).
Vacile gestante sufera o serie de modificari fiziologice, fapt ce impune o atentie si o ingrijire speciala din
partea crescatorului. In ultima parte a gestatiei trebuie realizata o pregatire a ugerului si o fortificare a
organismului femelei pentru viitoarea lactatie prin sistarea mulsului si instalarea repausului mamar.
Repausul mamar se stabileste individual si nu trebuie să fie mai scurt de 40 zile.

Intarcarea vacilor are o mare importanta practica, intrucat poate avea repercusiuni atat asupra
organismului vacii, cat si asupra nivelului productiv al lactatiei urmatoare. In vederea înţărcării, se va
trece la scoaterea din ratie a furajelor concentrate si suculente, reducerea numarului de mulsori pana se
ajunge la o singura mulsoare pe zi, substituirea furajelor fibroase cu furaje grosiere, reducerea numarului
de adapari zilnice.
Hranirea si intretinerea vacilor gestante in perioada premergatoare fatarii este foarte importanta deoarece
conditioneaza obtinerea unor viţei sanatosi, asigurarea unei productii mari de lapte la lactatia urmatoare,
refacerea organismului vacii si in mod deosebit a ugerului, asigurarea unei succesiuni normale a ciclurilor
sexuale dupa fatare etc. Practica hranirii vacilor gestante a demonstrat ca in primele 4-5 luni de gestatie,
fatul nu se dezvolta intr-un ritm foarte rapid si ca vaca nu necesita suplimentarea ratiei normale. In a doua
perioada a gestatiei (in special ultimele 2-3 luni), are loc o dezvoltare accelerata a fatului, greutatea
acestuia multiplicandu-se de 2,5 - 3,5 ori. Acest fenomen implica o majorare a ratiei cu un supliment de
hrana.
Furajarea în ferma de vaci de lapte va fi diferenţiată sezonier, urmarindu-se administrarea unor furaje de
buna calitate, cu un aport proteic si energetic ridicat. Adaparea animalelor se va realiza la discretie, apa
utilizata va fi de calitate buna si cu o temperatura cuprinsa intre 8 - 12° C. Igiena corporala va fi realizata
periodic, vacile gestante vor avea zilnic un program de miscare in aer liber ( 2 - 3 ore pe zi) în padoc.
Fătarea
Fătarea va avea loc intr-un spaţiu special construit denumit „maternitate", care poate oferi conditii optime
desfasurarii acestui act fiziologic. Pregatirea spatiului destinat fatarii consta in curăţarea acestuia,
dezinfectia, dezinsectia, aşezarea unui asternut din paie gros, uscat si curat, verificarea starii de
functionare a adapatorilor si amplasarea unui dezinfector la intrare. Vacile gestante sunt introduse în
maternitate cu 10-15 zile înaintea fătării. Înaintea introducerii în maternitate, vacilor li se va efectua o
riguroasă igienă corporală.
Supravegherea fătării. Personalul de îngrijire din maternitate supraveghează vacile atât pe timpul zilei cât
şi noaptea. La apariţia semnelor ce preced fătarea, îngrijitorul spală şi dezinfectează trenul posterior al
vacii, schimbă aşternutul, dezleagă (dacă este cazul) vaca de la stand şi pregăteşte apoi materialele
necesare asistării la fătare: apă caldă, pânză curată de sac, foarfeci, substanţe dezinfectante (alcool,
tinctură de iod) şi frânghiuţă. În condiţii normale fătarea durează 30-60 minute, este spontană, nu
necesită intervenţia îngrijitorului, vaca fiind supravegheată de la distanţă. În cazul fătărilor distocice se
solicită intervenţia medicului veterinar.
Îngrijirea viţelului după fătare. Imediat după fătare, îngrijitorul va îndepărta cât mai repede mucozităţile din
cavitatea bucală şi din orificiile nazale ale viţelului, pentru a favoriza instalarea respiraţiei pulmonare.
Dacă instalarea respiraţiei întârzie, pentru a se evita asfixia viţelului, se va excita mucoasa nazală cu un
fir de pai sau se va executa respiraţie artificială prin îndoirea şi presarea ritmică a membrelor anterioare
pe cutia toracică a viţelului. Odată cu expulzarea viţelului, în majoritatea cazurilor cordonul ombilical se
rupe. În caz contrar, cordonul ombilical se va secţiona cu un foarfece dezinfectat la cca. 10 cm de
abdomen. Ombilicul va fi bine stors prin presare, apoi va fi înmuiat în tinctură de iod (7%), badijonând şi
baza cordonului ombilical. Se recomandă ca operaţiunea de dezinfecţie să se repete şi în următoarele 2-
3 zile, pentru prevenirea omfaloflebitei.
Pentru uscarea viţelului şi activarea circulaţiei sanguine periferice se lasă viţelul să fie lins de vaca mamă,
sau îngrijitorul va buşuma întregul corp al viţelului cu o pânză curată de sac ori cu un şomoiog de paie.
Se va proceda apoi la spalarea cu apa calduta si sapun si la dezinfectia trenului posterior dupa care
urmeaza stergerea cu o panza de sac aspra si uscata. In vederea refacerii echilibrului hidric din organism
i se va administra un barbotaj (cca. 10 1 de apa calduta (temperatura 38 - 39° C) in care s-au amestecat,
in prealabil, cca 50 g sare si 250 g tarate de grau. Persoana care a supravegheat fatarea urmareste cu
toata atentia eliminarea invelitorilor fetale si schimbarea asternutului initial. Daca in cca. 6-8 ore de la

fatare invelitorile fetale nu vor fi eliminate, in vederea prevenirii unei infectii, se apeleaza la medicul
veterinar in vederea extractiei manuale a placentei.
Îngrijirea vacilor după fătare. După fătare, vaca va fi bine buşumată cu o pânză de sac, se spală şi se
şterge trenul posterior al acesteia. Ca urmare a deshidratării, vaca manifestă o accentuată stare de sete.
Pentru rehidratare, la aproximativ jumătate de oră de la fătare, se administrează într-o găleată un
amestec format din apă caldă (5-6 l, la temperatura de 36-37 grade Celsius) în care se adaugă 250 g
tărâţe de grâu şi 50 g sare de bucătărie. Acest amestec (barbotaj) se va administra şi în următoarele 3
zile de la fătare.
Dupa fatare vaca va ramane in maternitate sau in boxa de fatare o perioada variabila (in functie de modul
in care a decurs fatarea), perioada in care hranirea ei se va face cu fan de cea mai buna calitate, urmand
ca, treptat, sa revina la ratia obisnuita.
Cresterea tineretului pana la 3 luni
Intretinerea viteilor
Intretinerea reprezinta un ansamblu de masuri tehnico-organizatorice si sanitar-veterinare ce au drept
obiectiv asigurarea unor conditii optime de adapostire, ingrijire corporala si miscare a viteilor in vederea
limitarii la maximum a pierderilor si crearea unor premize favorabile privind dezvoltarea lor ulterioara.
Adapostirea viteilor se va realiza in maternitate pentru o perioada de 2 saptamani, apoi sunt mutati in
cresa, spatiul eliberat urmand sa fie curatat, spalat si dezinfectat pentru o alta serie de animale.
Ingrijirea viteilor consta in indepartarea periodica a impuritatilor de pe pielea si din parul animalelor prin
periere, depistarea si tratarea diferitelor afectiuni ale pielii, izolarea si ingrijirea animalelor bolnave, etc.
Pana la intarcare trebuie sa se mai realizeze ecornarea viteilor si amputarea mameloanelor suplimentare
sau supranumerare. Miscarea contribuie la marirea rezistentei si la dezvoltarea armonioasa a viteilor. Pe
timp de vara, scoaterea lor la aer si soare va fi facuta incepand chiar dupa prima saptamana de viata,
cate 10-15 min pe zi. Dupa varsta de 2 - 3 saptamani durata zilnica a plimbarilor va fi de 2 - 3 ore, iar la
varsta de o luna vor fi tinuti afara aproape toata ziua, (exceptie facand zilele ploioase) iar pe timp de
iarna, scoaterea viteilor afara va fi facuta numai incepand cu varsta de doua saptamani in zilele insorite.
Hranirea viteilor in perioada de alaptare
Hranirea vitelului in subperioada colostrala are loc in primele 5-7 zile de la fătare, atunci cand acesta este
hranit in exclusivitate cu colostru. Hranirea vitelului in subperioada de alaptare propriu-zisa incepe din
momentul incheierii subperioadei colostrale si consta in administrarea cu preponderenta in hrana a
laptelui, concomitent cu obisnuirea treptata cu furajele. Alăptarea viteilor se va realiza cu ajutorul
bidoanelor de alaptare. Laptele este muls si administrat in hrana viteilor prin diferite metode, in functie de
varsta, greutate si destinatia viitoare. Este importantă mentinerea bidoanelor in care se administreaza
laptele intr-o perfecta stare de igiena si spalarea lor cu detergenti speciali dupa fiecare utilizare. Hranirea
viteilor cu furaje se va face treptat, de la o varsta cat mai timpurie si, astfel, contribuie la o mai buna si
rapida dezvoltare a prestomacelor acestora, la o utilizare superioara a nutreturilor concentrate si fibroase.
Exploatarea vacilor pentru productia de lapte
Tehnologia de exploatare a vacilor pentru producţia de lapte vizează totalitatea măsurilor cu caracter
tehnic şi organizatoric care să asigure exteriorizarea potenţialului genetic productiv al vacilor cu referire la
hrănirea, mulsul şi întreţinerea acestora.
Productia de lapte are o importanta deosebita, pe de o parte datorita rolului sau major in alimentatia
omului, iar pe de alta parte datorita ponderii acestei productii in eficienta economica a activitatii de
exploatare a vacilor. Laptele de vaca se compune din: apa cca. 87,50 %, substanta uscata cca. 12,50 %
(grasime 3,80%, substante proteice 3,30 %, lactoza 4,70% si substante minerale 0,70%). Lipsa
repausului mamar sau acordarea unuia necorespunzator ca durata, influenteaza negativ productia

lactatiei urmatoare, determinand in acelasi timp si o scadere a vitalitatii produsului ce se va obtine. Pentru
aceasta vacile vor fi cat mai bine hranite si ingrijite in perioada repausului mamar, dandu-li-se astfel
posibilitatea sa se refaca si sa-si formeze rezerve pentru lactatia urmatoare.
Mulsul vacilor se va realiza cu ajutorul aparatului de muls mobile cu 2 posturi, acesta va fi dezinfectat si
sterilizat dupa fiecare folosire.
Cu implicaţii directe asupra longevităţii biologice şi a celei productive, asupra sănătăţii şi nivelului de
producţie, îngrijirea întruneşte un complex de măsuri tehnico-organizatorice deosebite, care vizează
îndeosebi regimul de odihnă, de mişcare şi de îngrijire corporală a animalelor, care, împreună cu celelalte
elemente tehnologice deja parcurse, se regăsesc în modul de organizare a muncii şi a programului zilnic
de activitate din fermă.
Pentru ingrijirea animalelor, se vor realiza activitati menite sa atenueze efectele nefavorabile ale
intretinerii in stabulatie. Cele mai importante masuri ce vor fi avute in vedere sunt:
- asigurarea posibilitatii de iesire libera a animalelor in padoc si asigurarea unei densitati corespunzatoare
a acestora in adapost;
- supravegherea atenta a starii de sanatate si a conditiilor de intretinere a animalelor;
- verificarea starii asternutului, astfel incat sa fie in permanenta curat si uscat, pentru a asigura un confort
sporit animalelor;
- verificare permanenta a individualizarii animalelor, completarea crotaliilor lipsa si inlocuirea celor
deteriorate;
- curatirea si ajustarea permanenta a ongloanelor, izolarea si tratarea animalelor bolnave;
- urmarirea si realizarea programului de vaccinari si tratamente contra bolilor parazitare si infecto-
contagioase.

Hranirea vacilor de lapte

Nutriţia este unul din cei mai importanţi factori tehnici în determinarea cantitativă şi calitativă a producţiei
de lapte la taurine. Nivelul şi caracterul furajării contribuie în mod decisiv la exteriorizarea potenţialului
genetic al vacilor de lapte. Furajele constituie baza materială care asigură componentele nutritive
necesare desfăşurării normale a funcţiilor vitale, pentru sinteza laptelui la nivelul glandei mamare şi
pentru dezvoltarea produsului de concepţie.
Furajarea raţională a vacilor presupune respectarea unor principii de natură tehnică şi organizatorică care
să asigure atât exteriorizarea capacităţii productive a vacilor cât şi valorificarea superioară a furajelor
administrate.
Administrarea unor raţii suficiente cantitativ şi de calitate bună. La stabilirea necesarului de furaje se vor
lua în calcul: efectivul de vaci din fermă, masa corporală a vacilor, structura efectivului pe stări fiziologice,
producţiile planificate etc. Având în vedere aceste elemente de calcul se urmăreşte ca pe tot parcursul
anului să se asigure raţii furajere echilibrate din punct de vedere nutritiv şi care să fie suficiente cantitativ.
Subnutriţia, chiar pe perioade scurte de timp şi în funcţie de stadiul lactaţiei, determină reduceri
semnificative ale producţiei de lapte. Revenirea la un nivel normal de furajare, sau chiar suprafurajarea,
nu asigură (de cele mai multe ori) redresarea producţiei de lapte.
Respectarea programului de administrare a tainului. Tainurile se administrează la intervale relativ egale
de timp. În acest fel se formează reflexe condiţionate cu efect pozitiv asupra procesului de digestie şi în
acelaşi timp se reduce agitaţia din lotul de vaci.
Igiena furajelor. Nu se vor administra furaje alterate, mucegăite, îngheţate, precum şi cele care conţin
corpi străini. Resturile neconsumate, în special suculentele (care fermentează uşor) se îndepărtează din
jgheabul de furajare.
Forma fizică de administrare a furajelor influenţează nivelul producţiei de lapte şi procentul de grăsime
din lapte.

- concentratele: dacă nu este posibilă granularea (care contribuie la reducerea risipei), furajele
concentrate se vor administra sub formă de uruială şi nu măcinate fin;
- fibroasele: se administrează ca atare sau tocate la dimensiuni mai mari;
- porumbul însilozat: se administrează ca atare, cu menţiunea că sistema de maşini utilizată la
producerea silozului trebuie să asigure tocarea masei vegetative la dimensiunea de 3-5 cm, iar boabele
de porumb să fie zdrobite.
Asigurarea odihnei după furajare. După consumarea tainului, timp de câteva ore vacile nu vor fideranjate,
acest timp fiind folosit pentru rumegare şi odihnă. Nerespectarea timpului de odihnă şi rumegare
determină scăderea producţiei de lapte prin valorificarea ineficientă a furajelor şi creşterea consumului
pentru întreţinerea funcţiilor vitale.
Asigurarea necesarului de apă potabilă. În organism, apa are un rol determinant în desfăşurarea normală
a funcţiilor vitale şi la sinteza laptelui. Pentru fiecare litru de lapte sintetizat, o vacă are nevoie de 4-5 l
apă. La temperaturi ale mediului de peste 20 grade Celsius, o vacă poate consuma 80-100 l apă/zi. Se
recomandă că vacilor să li se asigure apa la discreţie prin intermediul adăpătorilor.
Raţie pentru vacile de lapte:

Denumire Cantitate (kg/cap)

Iarnă 180 zile Vară 185 zile

Fân de lucernă 10 1,5
Porumb siloz 35
Borhot bere 7
Nutreţ concentrat: 2,5 2
- porumb boabe 1,125 0,9
- orz 0,75 0,6
- tărâţe grâu 0,375 0,3
- şrot de floarea soarelui 0,25 0,2
Lucernă masă verde 30
Borceag masă verde 25
Sare 0,08 0,08

Raţie pentru viţei până la 3 luni:

Denumire Cantitate (kg/cap/zi)

Fân de lucernă 1
Concentrat 0,7
Lapte integral 9

Cantităţi totale şi necesarul de suprafaţă pentru baza furajeră:

Fân de lucernă:
Vaci + viţei:
20 vaci x 10 kg/cap/zi iarna x 180 zile = 36000 kg
20 vaci x 1,5 kg/cap/zi vara x 185 zile = 5550 kg
20 viţei x 1 kg/cap/zi x 60 zile = 1200 kg
Total = 42750 + 10% (pierderi) = 47025 kg/an
47025/8000 kg/ha = 5,9 ha
Porumb siloz:
20 vaci x 35 kg/cap x 180 zile = 126000 kg
126000 + 10% (pierderi) = 138600 kg/an
138600/36000kg/ha = 3,9 ha

Vaci + viţei:
20 vaci x 1,125 kg/cap/zi iarna x 180 zile = 4050 kg
20 vaci x 0,9 kg/cap/zi vara x 185 = 3330 kg
20 viţei x 0,7 kg/ zi x 75 zile = 1050 kg
Total = 8430 kg/an
8430/4000 kg/ha = 2,1 ha
Orz:
20 vaci x 0,75 kg/cap/zi x 180 zile = 2700 kg
20 vaci x 0,6 kg/cap/zi x 185 zile = 2220 kg
Total = 4920 kg/an
4920/4000 kg/ha = 1,2 ha
Lucernă masă verde:
20 vaci x 30 kg/cap/zi x 185 zile = 111000 kg
111000/36000 kg/ha = 3,1 ha
Borceag:
20 vaci x 25 kg/cap/zi x 185 zile = 92500 kg
92500/25000 kg/ha = 3,7 ha
Restul de furaje din raţie se cumpără (borhot de bere, şrot de-floarea soarelui, tărâţe şi sare).

Mulsul vacilor
Mulsul este o operaţiune tehnologică deosebit de importantă, cu un grad mare de complexitate şi
dificultate. Prin muls se urmăreşte evacuarea întregii cantităţi de lapte care poate fi muls, obţinerea unui
lapte cu calităţi igienice superioare, prevenirea rănirii ugerului, prevenirea îmbolnăvirii vacilor (prin
transferul microorganismelor patogene de la vacile bolnave la cele sănătoase) şi folosirea raţională a
forţei de muncă.
Pregătirea ugerului: ugerul şi mameloanele se spală cu apă caldă (40 grade Celsius în timpul iernii), în
care se recomandă să se introducă o soluţie dezinfectantă. Spălarea ugerului nu trebuie să dureze mai
mult de un minut. După spălare, ugerul se şterge cu un prosop curat (eventual de hârtie de unică
folosinţă). Pentru igienizarea mai facilă a ugerului se recomandă tunderea periodică a părului din această
regiune.
În ferma Andrei Vasile Întreprindere individuală, se va realiza mulsul mecanic, cu aparat de muls mobil,
cu 2 posturi. Acest sistem reprezinta un sistem modern de muls, ce cunoaste o raspandire din ce in ce
mai mare, datorita multiplelor avantaje pe care le prezinta: eficienta economica sporita, productivitatea
muncii ridicata, reducerea efortului fizic, obtinerea unei productii cantitative si calitative sporite de lapte si,
in mod deosebit, obtinerea unui lapte cu o calitate bigienica deosebita.
Laptele va fi depozitat intr-un tanc de racire pentru o perioada de maxim 24 ore pana in momentul
colectarii de catre procesatori.
Evacuarea dejectiilor constituie o operaţiune de mare importanta in mentinerea igienei corporale a
animalelor, dar mai ales pentru mentinerea starii de sanatate a acestora prin asigurarea unui microclimat
corespunzator. Evacuarea dejectiilor se va face manual, gunoiul fiind transportat la platforma de balegar.
Depozitarea furajelor
Nutreţurile fibroase sunt depozitate sub şoproane, sub formă de şire. Pentru porumbul siloz, se utilizează
platforma de siloz, iar nutreţurile concentrate se depozitează în magazia de furaje a fermei.
Curatarea si dezinfectarea adapostului

Inainte de decontaminare se efectueaza curatarea, urmata de realizarea efectiva a dezinfectarii cu solutii

speciale.
Etapele de pregatire si de decontaminare cuprind:
- Decontaminarea mecanica: aerisirea spatiului, curatarea mecanica a aparatului de muls şi a
bidoanelor pentru alaptarea viteilor;
- Decontaminarea chimica: solutiile de decontaminare chimica se aplica pe toate suprafetele din
interiorul adapostului si exteriorul acestuia, cat si pe utilajele tehnologice. Se vor dezinfecta cu o solutie
de soda 1,5 - 2,5 % toate spatiile; se va efectua o pulverizare cu o substanta de dezinfectie specifica
(Quateran si Decontaminal). In aceasta perioada accesul in adapost este strict interzis.

2.5 DURATA DE REALIZARE A INVESTITIEI

Durata de implementare a proiectului de investitii este de 2 ani (24 luni calendaristice). In realizarea
graficului fizic si financiar a proiectului s-a tinut seama ca in perioada lunilor cu temperaturi scazute
(decembrie-ianuarie) nu se vor realiza lucrari de constructii.
Beneficiarul solicita primirea ajutorului FEADR in 3 transe de plata, esalonate pe durata de executie a
proiectului proportional cu nivelul cheltuielilor eligibile efectuate.
Se estimeaza ca ajutorul FEADR va fi primit in termen de 90 de zile de la depunerea Cererilor de plata.
 CAPITOLUL 3 – BUGETUL INVESTITIEI

3.1 RESURSELE NECESARE

DEVIZ GENERAL privind cheltuielile eligibile necesare realizarii proiectului:

Ferma de vaci destinata productiei de lapte
În mii lei / mii euro la cursul 4,4713 lei/euro din data de 16..04..2014
BCE
Nr. Crt. Denumirea capitolelor si Valoare (fara TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)
subcapitolelor de cheltuieli Mii lei Mii Euro Mii lei Mii lei Mii Euro
1 2 3 4 5 6 7

CAPITOLUL 1 - Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

1.1 Obţinerea 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

terenului
1.2 Amenajarea 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
terenului
1.3 Amenajări 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
pentru protecţia
mediului si
aducerea la
starea initiala