Sunteți pe pagina 1din 17

Verbul. Timpurile modului indicativ.

Timpuri simple

3<$ DESCOPERĂ
so
Priveşte im agin ile de mai jo s şi prezintă oral acţiunea din fiecare.

EXERSEAZĂ
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a putea răsp u n d e cerinţelor:
Tommy şi Annika mergeau la şcoală, fireşte. în fiecare dimineaţă, la ora opt, se luau frumos de
mână şi porneau spre şcoală, cu manualele Ia subraţ.
La ora aceea, Pippi obişnuia să-şi ţesale calul sau să-l îmbrace pe Musiu Nilsson în costumaşul
lui. Sau îşi făcea gimnastica de dimineaţă. (...) Apoi se aşeza pe masa din bucătărie, bea în tihnă o
cană mare de cafea şi mânca un sandvici cu brânză.
Tommy şi Annika se uitau întotdeauna cu jind spre Vila Villekulla când plecau spre şcoală. (...)
Dacă ar fi mers şi Pippi cu ei, poate că lucrurile ar fi stat altfel.
— îţi dai seama ce ne-am mai distra în drum spre casăd zise Tommy.
— Da, şi-n drum spre şcoală, spuse şi Annika.
Cu cât se gândeau mai mult, cu atât mai rău Ie părea că Pippi nu merge la şcoală, aşa că, in
cele din urmă, se hotărâră să încerce să o convingă.
— Nici nu-ţi închipui ce învăţătoare drăguţă avem! îi spuse Tommy şiret Iui Pippi, într-o
după-amiază când veniseră la Vila Villekulla, după ce-şi făcuseră temeinic lecţiile, bineînţeles.
— Dac-ai sti ce distractiv e la scoală! îi ţinu Annika isonul. As muri dacă nu m-ar mai lăsa să
7 7 7 7

mă duc! (...)
— Şi nici nu trebuie să stăm prea mult acolo, continuă Tommy. Doar până la două.
— Da, si ne dau si vacante. De Crăciun,7 de Paste si de vară.
: y y y y y

Pippi îşi ronţăi gânditoare degetul mare de la un picior, dar nu zise nimic. Şi, deodată, vărsă apa
din lighean pe podeaua bucătăriei, că i udă leoarcă pantalonii lui Musiu Nilsson. (...)
— Nu-i drept! spuse Pippi încruntată. (...) Nu-i deloc cinstit şi n-am să ngădui asemenea nedreptate!
— Ce nedreptate? se miră Tommy.
— Peste patru luni vine Crăciunul şi vă dă vacanţă. Da’ mier1Mie cine ce să-mi dea? zise Pippi
cu o voce tristă. Nu tu vacanţă, nu tu nimic! se plânse ea. Aşa nu se mai poate! De mâine merg la
şcoală! q (Astrid Lindgren, Pippi Şoseţica)

m Citnba ci literaturii roinâră - caiet de lucru f>ertru claca a Z-a


0 Scrie litera A (dacă apreciezi că afirmaţia este adevărată)
sau litera F (dacă tu crezi că este falsă).

a. Verbele din primul alineat, din textul dat, sunt la timpul imperfect. O
b. Timpurile simple ale modului indicativ sunt: prezent, imperfect,
mai-mult-ca-perfect şi viitor. O
c. Verbul din secvenţa „zise Tommy” este la timpul mai-mult-ca-perfect. O
d. în textul dat, verbul „se plânse” este la timpul perfect simplu. O
e. Verbul „a bea”, în textul dat, este la timpul prezent. O

©încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:

• în enunţul „ Nepoţii îi m ai................. pe bunici şi altădată”, forma corectă a verbului


potrivit în context este:
a. ajutase; b. ajutaseră; c. ajuta.
•în enunţul „Toţi s e ................. la masă.”, forma corectă a verbului potrivit în context este:
a. aşează;
t ' b. asază;
i ’ c. aşeza.
*
• Seria care conţine doar forme verbale corecte:
t

a. aşează, înoată, se înşeală; b. aşează, înnoată, se înşeală; c. aşază, înoată, se înşală.


• Seria care conţine doar forme verbale corecte:
t

a. dirijază, încrucişază, îngroaşă, trişază, îngraşă;


b. dirijează, încrucişează, îngroaşă, trişează, îngraşă;
c. dirijază, încrucişază, îngroaşe, trişază, îngraşe.

0 Transcrie, din textul dat, un:

• verb predicativ la timpul perfect simplu: _________________________________


• verb predicativ la timpul imperfect: _________________________________
• verb predicativ la timpul prezent: _________________________________
• verb predicativ la timpul mai-mult-ca-perfect: _________________________________

©Precizează timpul la care se află verbul din secvenţa „după ce şi făcuseră temeinic lecţiile”
şi conjugă-l la toate timpurile simple ale modului indicativ

leu)
(tu)
(el)

OtAM^tici 1V5
iyrCKtoT.fr.tiCA. \ j -- ^
(noi)________________
(voi)________________ ____________________ ____________________ _________ ___
(ei)_________________
(elej________________

©Bifează doar căsuţa unde verbul este scris corect:

Nu se putea h o tĂ r asupra rochiei. Q Cineva knxeciz-& linia telefonică. O


de venirea lor. Q Asvâ.r/e mingea! O
£e a c a z ă pe scaun O Vecinul meu ne veghiază. O

©Construieşte enunţuri în care verbul „a face" să fie la:

• modul indicativ, timpul imperfect, persoana a Il-a, numărul plural

• modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a 11l-a, numărul singular

• modul indicativ, timpul prezent, persoana a Il-a, numărul plural

• modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a ll-a, numărul singular

• modul indicativ, timpul mai-mult-ca-perfect, persoana a ll-a, numărul plural

©Analizează verbele subliniate în textul dat.

APLICĂ
Si
t tie
i „ti-a
i oferit şcoala”
t o vacantă,
i r dar nu una obişnuită,
t 1 ci de neuitat. Redactează o
compunere, de 100-150 de cuvinte, în care să povesteşti o întâmplare amuzantă petrecută
în vacanţă, utilizând verbe la timpuri diferite. Subliniază-le!

1^6 Ci^ba ţi literatura ro d ară - caiet de lucru pertru

ti Ui
TT’fri sffl Pft r im in im i m 7(ti 'M (r i( t'if '> ifv fn ffiv fv iiv fi!fr iif* M ” 'n " 'fr F ^ fiş ifin fţH fw 'it!* n •**!"■■!?

Verbul. Timpurile modului indicativ. Timpuri simple şi compuse.


Structura timpurilor compuse: verbe auxiliare (a fi, a avea, a vrea)
so
DESCOPERĂ
€ C p I A M
P I c R 0 I
Descoperă în careul alăturat
patru cuvinte care arată o acţiune. A T D 0 P M
C e X 0 U U
t/
6 <r A P I T
EXERSEAZĂ I c D T P 6
Citeşte cu aten ţie textul următor, pentru a putea răspu n d e cerinţelor:
Mama şi tata mă culcau pe rând. Ştiu că e copilăreşte din partea mea să mai am nevoie de asta,
dar asa erau obiceiurile noastre. (...)
y

Imediat ce s-a închis uşa, mama a scos cartea din care îmi citea de vreo două săptămâni. M-am
simţit uşurat, pentru că mă temusem că va dori „să stăm de vorbă”, iar eu nu aveam niciun chef.
Dar mama nu părea nici ea să aibă chef de vorbă. A răsfoit paginile până a ajuns acolo unde
rămăsese. Ajunseserăm cam Ia jumătatea „Hobbitului“.
- „Opriti-vă! Opriţi-vă! strigă Thorin”, a citit mama cu voce tare, „dar era prea târziu.
Tulburaţi, piticii irosiseră ultimele săgeţi, iar acum arcurile primite de la Beorn deveniseră inutile.”
„Petrecerea din seara aceea fu mohorâtă, iar tristeţea lor se adânci şi mai mult in următoarele
zile. Traversaseră pârâul fermecat; dar în faţa lor poteca părea să se deschidă la fel ca întotdeauna,
iar în pădure nu vedeau nicio schimbare.”
Nu ştiu sigur de ce, dar dintr-odată am început să plâng. Mama a lăsat cartea şi m-a luat în
braţe. Nu părea surprinsă că plângeam.
— O să fie bine, mi a şoptit la ureche. O să fie bine.
— îmi pare rău, am spus printre suspine. (R. J. Palacio, Minunea)

© Scrie litera A (dacă apreciezi că afirmaţia este adevărată)


sau litera F (dacă tu crezi că este falsă).

a. Primul verb din text este la timpul perfect simplu. O


b. Cuvântul „traversaseră” este la timpul mai-mult-ca-perfect. ( 3
c. Primul verb din al doilea alineat este la timpul imperfect. O
d. Al doilea verb din text este verb auxiliar. O
e. Verbul „strigă”, din text, este la timpul prezent. ( 3

(jrckMktîcĂ m?
® încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:

•Cuvântul subliniat din secvenţa „să mai am nevoie” este:


a. verb auxiliar; b. verb predicativ; c. un alt tip de verb.

•Verbul din secvenţa „ din care îmi citea de vreo două săptămâni” este la timpul:
a. imperfect; b. perfect simplu; c. mai-mult-ca-perfect.

•Verbul din secvenţa „ piticii irosiseră ultimele săgeţi” este la timpul:


a. perfect simplu; b. perfect compus; c. mai-mult-ca-perfect.

• Perfectul compus se realizează din:


a. verb auxiliar +forma de infinitiv a verbului de conjugat;
b. verb auxiliar la modul indicativ, timpul prezent + infinitivul verbului de conjugat;
c. verb auxiliar la modul indicativ, timpul prezent + participiul verbului de conjugat.

•în textul dat, verbele la modul indicativ, timpul viitor sunt:


a. va dori, o să fie; b. va dori; C. o să fie, va dori, o să fie.

® Scrie pe spaţiul liber din dreptul fiecărui cuvânt, litera corespunzătoare:

.... ştiu
y A. timpul perfect compus
aveam B. timpul prezent
a ajuns C. timpul mai-mult-ca-perfect
ajunseserăm D. timpul imperfect
E. timpul perfect simplu.

0 Precizează valoarea morfologică a cuvântului subliniat din structura dată şi construieşte


un enunţ în care acesta să aibă altă valoare morfologică:

• ..am spus”

0 Construieşte enunţuri în care verbul a ^/a m ///c a să fie la:

• modul indicativ, timpul imperfect, persoana a ll-a, numărul plural

• modul indicativ, timpul viitor, persoana a lll-a, numărul pural


Leal.

m c ity.be. şi literaturo. rotrSră - caiet de lucru pertru clase e i/-,


• modul indicativ, timpul perfect compus, persoana a ll-a, numărul plural

• modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a ll-a, numărul singular

• modul indicativ, timpul mai-mult-ca-perfect, persoana a ll-a, numărul plural

©Alege, prin subliniere, forma corectă a verbelor din enunţurile:

=*=* Voiam/vroiam să merg la film.


= £> îmi acord/ acordez vioara.
— Sportivul îşi contractă/ contractează muşchii.
=*> Măriuca se îngraşă/ îngraşe din cauza stresului.
Maşina degajă/ degajează fum.
=*> Colegii mei ordonă/ ordonează cărţile în bibliotecă
==& Regizorul toarnă/ turnează un nou film.
==*> Tu ştii/şti lecţia?
Se furişează/ furişază de mătuşă Măriuca.
=*> Se aşază/aşează acolo unde îi spui.

APLICĂ
Imaginează-ţi că eşti un scriitor talentat şi urmează să lansezi ultima carte
pe care ai scris-o. Redactează o compunere în care să-ţi imaginezi o întâmplare
nemaipomenită din timpul lansării, utilizând verbe la timpuri diferite.

Qt'O.tKO.tică. 7 V?
Verbul. Modul imperativ

DESCOPERĂ
HO
I Scrie, în sp a ţiu l de mai jos, cinci sfatu ri pentru cel mai bun prieten, care tocm ai a
s luat o notă mică.
<o

EXERSEAZĂ

Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a putea răspu n d e cerinţelor:

A doua zi, Sandu a frunzărit câteva cărţi, a deschis un caiet şi a început să-l mâzgălească cu un
creion. După ce a desenat vreo patru perechi de patine, s-a sculat de la masă.
— Gata, am invă ta t! y

— Arată mi temele!
~ A/ lemeler* Nu avem multe. Le scriu pe urmă. Bunico, bunicuţo dragă, lasă-mă la patinaj, in
cinci minute le fac... pe urmă.
— Nu se poate, mai întâi temele!
— Bunicuţo dragă, uite: numai o jumătate de oră... un sfert... cinci minute.
— Mai întâi temele! (...)
— Bunico, bunico, repede! S a spart butoiul de varză.
— Bunica a intrat speriată în cămară:
— Care, undeS (...)
— Ha, ha, te am păcălit!
— Sandule, dă mi drumul, Sănducule, Săndel, deschide-mi!
— Unde-s patineler1Spune-mi unde-s patinele şi-ţi dau drumul.
— Doamne, dar fă ţi temele. Ce-o să zică mamaS
Unde-s patineler* Acum vreau să patinez! Spune-mi unde sunt! După vreo cinci minute bunica
a cedat:
— Caută-le sub tigaia din cuptor!
(Mircea Sântimbreanu, Un ambiţios, voi. Recreaţia mare)

150 ţi /iterntura ro**ÂKO. - caiet de lucru pentru daca. a l/-a


tic (K <^J-- S
©Scrie litera A (dacă apreciezi că afirmaţia este adevărată)
sau litera F (dacă tu crezi că este falsă).

a. în primul paragraf există şase verbe. Q


b. Primele trei verbe din text sunt la modul indicativ, timpul perfect compus. O
c. în prima replică există două verbe. O
d. Primul verb la modul imperativ se află în cea de-a doua replică. O

6
e. Verbul la modul imperativ are forme pentru o singură persoană. O

©încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:

•Seria în care există doar verbe este:


a. a frunzărit, să-l, nu avem, scriu, caută;
b. a deschis, uite, s-a spart, a intrat, să patinez;
c. a început, lasă, am păcălit, -s, fă.

• Un verb la modul imperativ arată:


a. o acţiune sigură, reală; b. o acţiune realizabilă; c. un sfat, o poruncă, un îndemn,

• Primul verb la modul imperativ se află:


a. în primul paragraf; b. în prima replică; c. în cea de-a doua replică.

•Varianta în care există un verb la imperativ este:


a. Mai întâi temele! b. Bunico, bunico, repede! C. Sandule, dă-mi drumul!

©Transcrie din textul citat:


• trei verbe la modul indicativ, din replicile care compun dialogul

• ultimele trei verbe la modul imperativ, din text

©Trece următoarele verbe la modul imperativ, persoana a ll-a, numărul plural:

D eschidle-i*.i! ______________________________________________
£f>U.re-h\i! ______________________________________________
CtLută.-le! ______________________________________________
Foi-ti temele!
t
__________________________
Fii O-tert! ______________________________
C e r ie c o r e c t! ______________________________________________

Qt'Atn.o.tică. 151
©Precizează forma negativă a următoarelor verbe la modul imperativ:

C a u tă - le !
F ă - ţi tem ele!
F a ’& ţ'Ş & ţJ ______________________________________________
Du-te repede! ________________________________±__
^pune-lmi! ______________________________________________
V iro la n o i!

Ce observi? De la ce mod verbal se formează forma negativă a imperativului?

©Completează tabelul:

fu n c ţia
V erb u l imodul t i Impui p e rs o a n a n uima.ru/
S in ta c tic ă .

a deschis

nu avem

lasă

deschide

-s

APLICĂ
Scrie o compunere, de 8-10 rânduri, în care să povesteşti o întâmplare hazlie, reală sau
imaginară, în care personajele să fie un copil şi bunicii lui.
în compunerea ta, foloseşte trei verbe la modul imperativ.
In elaborarea compunerii, vei urmări:
-> să prezinţi indicii spaţiali şi temporali;
-» să respecţi ordinea cronologică a întâmplării;
-> să foloseşti verbe la modul imperativ;
-» să ai în vedere structura unei astfel de compuneri;
-» să te încadrezi în limitele de spaţiu indicate.

752 Litrba ţi literatura, ro d a ră - caiet ele lucru pertru clasa a Z-a


Verbul. Moduri nepersonale

DESCOPERĂ

Folosindu-te de verbe, d en um eşte câte o acţiune p o trivită im agin ilo r de mai jos!
Notează-le su b fiecare im agine!’

EXERSEAZĂ
Citeşte cu aten ţie textul următor, pentru a putea răspu n d e cerinţelor:
Din pricina atâtor minuni care le stârniseră curiozitatea, cei doi prieteni aproape uitaseră că, in
afara câtorva fructe-de-mare gustate la micul dejun, nu mai puseseră nimic în gură.
— Asta-i chiar prea de tot! spuse Lukas, umflându-l râsul. Trebuie să facem imediat ceva. Iar
asta înseamnă să intrăm rapid într-un restaurant pentru a comanda o cină pe cinste.
— Foarte bine, îl aprobă Jim. Dar ai bani mandalierD (...)
Deodată, Lukas izbucni:
— Am găsit! Dacă tot nu avem nicio leţcaie, am putea încerca să câştigăm ceva parale.
— Grozav, n-am ce zice, spuse jim. Şi cum o să reuşim aşa ceva şi încă la iuţeală?
— Păi, foarte simplu! Răspunse Lukas. Ne întoarcem la bătrâna noastră Emma şi dăm de ştire
că oricine va fi in stare să plătească zece Li va putea face un tur cu ea prin piaţa cea mare din
faţa palatului împărătesc.
Aşa că nu mai pierdură vremea şi se grăbiră să se întoarcă la locul cu pricina, acolo unde o
mare de oameni se ţinea de jur-împrejurul locomotivei, la o distanţă respectabilă, zgâindu-se de
zor la ea. (...)
Jim trase o gură de aer şi se apucă a zbiera cât îl ţineau puterile:
— Dragi copii şi strănepoţi! Sfatul meu este acesta: încercaţi să faceţi un tur cu locomotiva
noastră. E o distracţie aşa cum sigur nu v-aţi fi putut închipui, chiar mai frumoasă decât învârtitul
intr-un carusel! Lume, lume! Poftiţi de urcaţi! Azi nu costă decât zece Li de persoană!
Nici de data asta insă nu se făcu simţită nicio mişcare.
(Michael Ende, Jim Năsturel şi Lukas, mecanicul de locomotivă)

Qra.h\o.tic& 153
® Scrie litera A (dacă apreciezi că afirmaţia este adevărată)
sau litera F (dacă tu crezi că este falsă).

a. Verbele la moduri nepersonale nu pot fi conjugate în funcţie de persoană. Q


b. Verbele la moduri nepersonale nu pot avea funcţie sintactică de predicat verbal. O
| c. Verbul la modul infinitiv este un verb nepredicativ. ( 3
d. Modul participiu ajută la formare unor moduri şi timpuri compuse. O
e. în forma verbală aha g ă e it, cuvântul subliniat este la modul p a rtic ip iu .Q

(Dîncercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:

• Verbul la modul infinitiv poate intra, alături de verbe auxiliare, în componenţa:


a. modului indicativ, timp perfect compus; b. modului indicativ, timp viitor;
c. modului indicativ, timp prezent.

• Verbul la modul participiu poate intra, alături de verbe auxiliare, în componenţa:


a. modului indicativ, timp perfect compus; b. modului indicativ, timp viitor;
c. modului indicativ, timp prezent.

• Seria în care există doar verbe la modul infinitiv, extrase din textul citat, este:
a. gustate, a comanda, izbucni; b. a comanda, izbucni, va putea;
C. a comanda, face, închipui.
• în alcătuirea formei verbale va p u te a există:
a. particula va +verb la modul infinitiv; b. verbul auxiliar va + verb la modul infinitiv;
c. particula va +verb la modul indicativ, timp imperfect.

• Cuvântul ÎH v â rtitu / este:


a. verb, la modul infinitiv; b. verb, la modul participiu; c. substantiv comun.

(DTranscrie din textul citat:

• trei verbe la modul infinitiv

• două verbe la modul participiu

15V Citaba şi literaturi), rot^âră - caiet de lucru fertru claca a Z-a


r)Trece următoarele verbe la modurile infinitiv şi participiu

Verb In f in it iv P a r tic ip iu

(?ra h \ a tic ă
scriu

citea

nu văd

stătuseră

îi plăcuse

se băteau

nu ştiau
»
suntem

voiau

lucrează

5)Completează tabelul:

V e rb u l iro d u l tim p u l p e rs o a n a a um ărul


izbucni (Lukas izbucni)
încerca (putea încerca)
a zbiera
putut

£)Scrie în spaţiul punctat din dreptul fiecărui enunţ litera corespunzătoare:

... A călători este interesant. A. verb, modul infinitiv, subiect


B. verb, modul infinitiv, atribut
... Copacul a înflorit. C. verb, modul infinitiv, predicat
verbal
... Plăcerea de a călători este de neegalat. D verb, mocjui participiu, fără funcţie
__________ sintactică
ftPLICĂ
Imaginează-ţi o călătorie cu o locomotivă. Scrie o compunere, de 8-10 rânduri, în care să
povesteşti o întâmplare hazlie petrecută în timpul acestei călătorii.
In compunerea ta, foloseşte trei verbe la modul infinitiv şi două la modul participiu.

Gt'O.hrf.tiCA 155
Textul descriptiv literar - în versuri 1

‘2 DESCOPERĂ
ÎS
HO
«O Notează în stea trei caracteristici
'O ale unei seri de vară.

EXERSEAZĂ
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a putea răsp u n d e cerinţelor:

S-a înserat. Uşor se-nalţă fumul Un clopot plânge-o clipă, şi-apoi tace...
De prin ogeaguri către bolta vastă, Luceafărul în alba-i strălucire
Domol coboară turma de pe coastă, Răsare sus... Şi atâta sfântă pace
Umplând cu larma de talange drumul.
Domneşte-acuma peste-ntreaga fire,
Blând, florile, în liniştea lor castă, Că sufletul aripele-şi desface
îşi dăruiesc văzduhului parfumul, Ca să se piardă în nemărginire...
Şi noaptea-şi cerne peste toate scrumul... (Şt. 0. losif, înserare)
Ici-colo numai licăre-o fereastră...

©Com pletează următoarele enunţuri cu informaţii din textul citat:

Titlul şi autorul textului citat:__________________________________________________


Tema textului este:____________________________________________________________
Un cuvânt-cheie din poezie:___________________________________________________
Momentul zilei surprins în poezie este:_________________________________________
Textul este o descriere de tip :__________________________________________________
*«►
© Copiază, din primele trei strofe, versul care sugerează momentul înserării.

© Transcrie din versurile de mai sus o personificare şi explică semnificaţiile ei.

73 Limbo ţi literaturo. romord - colet de lucru f>ertru doco o \/-o


© Citeşte versurile de mai sus şi dă câte două exemple pentru următoarele cerinţe:

L e c tu r ă
s tr u c tu r ă a u d itiv ă

s tr u c tu r ă viz.ua./ă.

Si t u r ;t ii ireale

s itu a ţii ih ^ a q ira re

©Citeşte fiecare strofă a textului citat şi notează elementele care fac parte
din tabloul descris:

s tr o fa I -------------------------------------------- .--------

S tro fa a II-a -------------------------------------------------------------------------------------

s tro fa a III-a _______________________________________________________________

S tro fa a IV - a ----------------------------------------------------

©Notează, mai jos, două caracteristici ale textului descriptiv pe care le găseşti
în poezia citată şi transcrie câte un scurt pasaj care să le exemplifice.

trăsătura _____________________________

trăsătura

APLICĂ
Redactează un text de aproximativ 10 rânduri, în care să realizezi o descriere de tip
tablou a unui peisaj de munte, surprins în timpul verii, în care să foloseşti
două comparaţii şi două personificări, pe care le vei sublinia.

Lectură. ??
Textul descriptiv nonliterar 1

Jşţ DESCOPERĂ
Si
^ Priveşte im aginea alăturată şi notează,
cât mai rapid, cinci cuvinte care îţi vin
în minte referitor la ceea ce este
reprezentat.

EXERSEAZĂ
Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a putea răsp u n d e cerinţelor:

Ordinul lagomorfele grupează iepurii de câmp şi de casă, precum şi iepuri mici cu urechi scurte,
originari din America de Nord şi din Asia („pikas'j. împreună cu şobolanii şi cu şoarecii, cu care se
aseamănă foarte mult, aceste specii formau, acum câteva zeci de ani, clasa rozătoarelor. Dar,
fiindcă au două perechi de incisivi superiori, faţă de una singură la rozătoare, lagomorfele au fost
în cele din urmă separate. Ele sunt animale de talie medie, terestre şi erbivore. Picioarele
posterioare, adesea foarte dezvoltate, sunt adaptate pentru alergare. Incisivii superiori, cu creştere
continuă, taie prin forfecare.
Iepurii de câmp şi de casă formează o fam ilie foarte omogenă în plan anatomic. între altele, ei
au urechi lungi foarte sensibile. Totuşi, iepurii de casă au urechi şi picioare ceva mai scurte decât
cei de câmp şi, spre deosebire de aceştia, îşi sapă vizuini în form ă de galerii lungi în care se ascund
la primejdie sau în care se înmulţesc. Puii lor se nasc golaşi şi orbi, câtă vreme puii iepurilor de
câmp ies la lumină acoperiţi de păr şi cu ochii larg deschişi, într-un fe l de cuib. Bine adaptaţi
mediului lor, chiar şi celor mai deşertice, iepurii de câmp şi de casă se înmulţesc într-un ritm rapid,
uneori frenetic. Iepurele de Garenne, originar din sudul Europei, a populat întreg continentul, dar
este victima unor epidemii (bunăoară mixomatoza) care poate decima local populaţiile.
(Isabelle Bourdial, Rozătoare şi lagomorfeîn Lumea ştiinţei - Flora şi fauna)

*mixomatoza = boală a iepurilor de casă, care apare la ochi şi poate fi mortală.

® Scrie litera A (dacă apreciezi că afirmaţia este adevărată)


sau litera F (dacă tu crezi că este falsă).

a. în textul dat principalul mod de expunere este descrierea. O


b. în text sunt prezente numeroase imagini artistice şi figuri de stil. O
c. Cuvintele sunt utilizate în text cu sensul lor obişnuit. O
d. Textul dat are un caracter nonficţional. O
e. în text sunt prezentaţi iepurii, creându-se un univers imaginar. O
8Z Lir^ba ci literatura ro d ară - caiet de lucru aertru daca a V-a
)încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:

• Textul dat este:

L e c tu r ă
a. text ştiinţific; b. text literar; c. o reclamă.

• Textul dat are ca scop:


a. sensibilizarea cititorului; b. informarea cititorului; c. amuzarea cititorului.

• în textul dat predomină:


a. verbele; b. substantivele; c. substantivele şi adjectivele.

• Textul este preluat:


a. de pe internet; b. dintr-o enciclopedie; c. din DEX.

• în acest text autorul a prezentat:


a. un univers imaginar; b. un aspect din realitate.

) Răspunde la următoarele întrebări:

rsj* Din ce era formată clasa rozătoarelor acum mulţi ani?

n j^ Cum arată iepurii de câmp? Dar iepurii de casă?

rw Cine sapă galerii pentru a se ascunde de primejdii?

ru * Cum arată puii acestor două specii de iepuri?

Care iepure a populat întreg continentul Europa?

)Subliniază din următorii termeni numai pe aceia care au legătură cu tipul de text
citat: lim b a j ş tiin ţific , c e rc e ta re , im a g in a ţie , d a te ex actet sentim ente,
a in fo rm a , lim b a j expresiv, re a lita te , a im presiona, ficţiu n e .

) Extrage din textul dat fragmentul în care este descris ordinul lagomorfelor.

M-am gândit că vrei să colorezi puţin textul dat. Colorează, folosind culoarea
preferată, fragmentul în care sunt descrişi puii iepurilor.

Lectură 83
(£) Ai un animal de companie? Dacă DA, descrie-l în 6-8 rânduri.
Dacă NU, ce animal ai vrea să ai? Descrie-l în 6-8 rânduri.

vj
k

0 Prezintă patru trăsături ale textului descriptiv nonliterar


(două trăsături ale textului descriptiv şi două trăsături ale textului nonliterar).

® S e dă textul:

„Atunci, de la spate, se ridică, albă şi ea, ca de gheaţă, luna. Stelele păliră; pădurea, copacii,
tufele îşi dezbrăcarâ deodată umbra. Iar iepuraşul împietri de groază: chiar de lângă el, se întinse
pe pământ o arătare cu două coarne grozave. După clipa de spaimă, iepuraşul se destinse ca o
coardă şi o zbughi la goană, se prăvăli în vale, veni de-a dura ca un bulgăre, se sculă şi iar se
rostogoli până jos; apoi o luă de-a dreptul, tăind câmpul. Se opri tocmai în stuhăria iazului.
Acolo, de-abia suflând, se ghemui cu ochii închişi... Să nu-şi mai vază umbra!"
(Emil Gârleanu, Fricosul)

Prezintă o asemănare şi o deosebire între cele două texte date.

APLICĂ
Tocmai ai fost contactat de către Asociaţia Protecţia Animalelor pentru a promova o
revistă. Realizează o reclamă pentru revista „Veterinarul PET”. Prezintă textul şi una
sau mai multe imagini.

Litnba ţi literaturo, rotnâră - caiet de lucru f>ertru clasa a Z-a