DEFINIȚII

Asfixie (anoxie) = stările în care se produc tulburări acute ale metabolismului gazos, cu ↓ brutală a nivelului
de O2 în sânge şi celule şi ↑ consecutivă a concentrației sanguine de CO2.
Asfixie = privarea de oxigen parțială
Anoxie = privarea totală de oxigen
Asfixie mecanică = stare oferită de lipsa O2 în organism la diferite niveluri, datorată unei cauze externe, de
natură violentă.

ASFIXIILE MECANICE

GENERALITĂȚI
= tulburări ale metabolismului gazos
 a-fara, sfigmos –puls
Clasificare:
1. de aport – asfixii mecanice
2. de transport
3. de utilizare

Fiziopatologie
CLINIC
Manifestările obiective
1) Faza preasfixică- pierderea cunoştinţei
2) Faza convulsivantă- deprimare a funcţiilor vitale
3) Faza asfixica propriu-zisa
4) Faza terminală, cu oprirea cordului

Aspecte medico-legale

Aspecte medico-legale
Aspecte microscopice
 stază şi edem în toate organele;
 endotelioză;
 rupturi capilare şi ale septurilor interalveolare;
 distrofie acută neuronală;
 fragmentări ale fibrelor miocardice.
Tanatochimic
↑ hipoxantinei în vitros
↑ conc de fosfolipide în lichidul alveolar;
↑ LDH –ului
Semne specifice
 variază în funcție de tipul de asfixie
 pot orienta asupra diagnosticului
 SPÂNZURARE
= comprimarea gâtului cu un laţ traumatic acționat de greutatea propriului corp.
 Completă/incompletă
 Tipică/atipică

Fiziopatologie Clinic
 Modificari respiratorii Manifestări subiective
 Tulburari CV
 Pierderea conștiinței – 20 sec.
 Tulburari sangvine
 Stare de coma, convulsii
 Modificari musculare
 Halucinații auditive, uneori vizuale
 Tulburari nervoase
 Senzații dureroase cu loc. variate
 Excitație sexuala
 După 2-3 min. se oprește respirația
 După 7-8 min se oprește cordul

Semne generale - leziuni consecutive Semne specifice - leziuni traumatice

anoxiei
 cianoza feţei şi a extremităţilor;
 peteşii hemoragice pe conjunctiva oculară
şi pe tegumente;
 incontinență sfincteriană și a veziculelor
seminale;
 lividităţi în jumătatea inferioară a corpului;
 pe corp – leziuni de violentă (lovirea de
unele obiecte din jur);
Șanț de spânzurare:
 gălbui-maroniu, pergamentat;
 oblic ascendent și întrerupt la nivelul
nodului;
 situat în 1/3 superioară a gâtului;
 adâncime maximă la punctul opus nodului;
 lățime și adâncime funcție de tipul de laț;
 poate permite identificarea lațului;
 rezista la putrefacție.

Semne generale – examen intern Semne specifice – examen intern

 dilatarea şi încărcarea cu sânge a inimii  infiltrate hemoragice în părţile moi ale
drepte; gâtului;
 sânge lichid;  hemoragii în muşchii
 stază generalizată; sternocleidomastoidieni;
 emfizem/edem acut asfixic;  hemoragii perilaringiene sau în capsula
 peteşii pleurale/seroase tiroidei;
 fractura cartilagiilor laringelui;
 fractura osului hioid;
 ruperea intimei carotidei;

Aspecte microscopice tegumentare Modificări microscopice

 Lipsa stratului cornos al epidermului
 Bazofilia dermului- deshidratare
 Emfizem subcutanat
 Proliferari dermice
 Hemoragii dermice la nivelul șanțului
 Rupturi capilare
 Rupturi septuri intraalveolare
 Fragmentari fibre miocardice
 Distrofii acute neuronale
Reactia vitala
 Este atestata in agoniile mai lungi
 Reactie inflamatorie in zonele hemoragice
 Reactia alfa-naftil-esterazei
 Emulsionarea grasimilor
 Determinarea histaminei totale si libere
 Dozarea fosfolipidelor (Metoda Berg)

Tanatogeneza
 Mecanism anoxic
 Mecanism hemodinamic
 Mecanism reflex inhibitor
 Fractură a CV cervicale înalte
 Spînzurarea răstignire

Circumstante de producere
Medico-legal - violentă
Juridic
 suicid- în majoritatea cazurilor
 accident- mai ales la copil
 crimă

Probleme medico-legale
 Stabilirea mortii prin asfixie
 Stabilirea formei de asfixie (diagnostic diferential cu strangularea)
 Circumstantele de producere a mortii (examenul la locul faptei)

ȘTRANGULAREA

Definiție: forma de asfixie mecanică produsă prin comprimarea gâtului cu un laț traumatic acționat de o altă
persoană.
1. Şanţ de strangulare
Situat în ½ a gîtului
 orizontal,
 complet (neîntrerupt),
 unic sau multiplu;
2. Semne de luptă pe corp;
 excoriaţii pe gâtul victimei, în încercarea de a detaşa laţul
Examen intern - ca la spânzurare.
Medico-legal - moarte violentă
 Mecanism anoxic
  Mecanism hemodinamic
Juridic
 Crimă- cel mai frecvent
 Suicid- rar, nu este imposibil
 Accident

SUGRUMAREA

Definiție: comprimarea gîtului cu mîna.

Examen extern
 pe gât - echimoze ovalare şi excoriaţii;
 semne de luptă pe corp;
 uneori echimoză opusă leziunilor de sugrumare prin comprimarea gâtului victimei pe un plan dur (sol,
proeminenţe).
Examen intern - ca la spînzurare
Din punct de vedere medico-legal: moarte violenta
 Mecanism anoxic
 Mecanism reflex

Din punct de vedere juridic: crimă

SUFOCAREA
Definiție: forma de asfixie mecanica prin acoperirea narinelor, orificiul bucal cu mîna sau alte obiecte
Examen extern:
 Excoriaţii şi echimoze în jurul nasului şi gurii
 Cianoză
 Uneori fractură piramidă nazală
 Uneori leziuni pe braţele victimei, prin imobilizarea acesteia
Examen intern: infiltrate pe faţa internă a buzelor, prin comprimare de dinţi
Din punct de vedere medico-legal – moarte violentă
Mecanism anoxic
Juridic:
 Crimă
 Sufocare accidentală

SCĂDEREA CONCENTRAȚIEI DE OXIGEN

  Forma rară de asfixie
 Moarte violentă
 Mecanism anoxic
Autopsie
 Semne generale de asfixie
 Posibil urme lăsate de pungă pe gît
Din punct de vedere juridic:
 accidental- la copii
 practici autoerotice
 crimă
 act suicidar

OBSRUAREA CRS
Se poate efectua cu: bol alimentar, obiecte diverse, continut gastric, apă, substanțe vegetale, etc
Mecanisme:
1) Anoxie
2) Moarte reflexa prin oprire cardiacă sau spasm laringian

Corpi străini
 Semne de asfixie: intense
 cianoza cadavrului
 prezenţa corpilor străini la nivelul corzilor vocale (orificiul glotic) sau în alt loc pe CRS
 leziuni pe mucoasa faringiană produse de corpul străin;
 leziuni ale dinţilor- corp introdus fortat
 Infiltrat hemoragic în mucoasa CRS adiacent corpului străin

Juridic
1) Crimă- leziuni importante ale mucoasei bucale, dinţilor, mucoasei faringiene
2) Accident- mai ales copii
3) Forma de pruncucidere
4) Suicid- extrem de rar (mandarini- aspirarea unei foite de aur)

COMPRESIUNE TORACO-ABDOMINALA

= forma de asfixie mecanică prin exercitarea unei presiuni mari asupra toracelui.

Autopsie
 Formele de asfixie prezente
 Leziuni externe minime, interne grave
  Staza intensă
 fracturi costale cu crepitaţii osoase
 emfizem subcutanat cu crepitaţii gazoase
 cianoză intensă a feţei.
 Edem pulmonar carminat
 Leziuni importante ale org toracice /abdominale
Medico-legal - moarte violentă
 Mecanism anoxic
 Deces într-un interval mai lung de timp- semnele generale de asfixie sînt bine exprimate
Juridic
 Crimă
 Accident

ÎNECUL
1) Fază de apnee voluntară – 30-60 sec.- hipercapnie
2) Fază de dispnee inspiratorie- 1 min- se inspiră şi înghite apă
3) Fază de dispnee expiratorie- reflex de expulsie
4) Fază convulsivă- victima apare şi dispare de la suprafaţa apei
5) Pauza respiratorie
6) Respiraţii terminale şi deprimarea funcţiilor vitale (căderea cadavrului la fundul apei), de oprire a
funcţiilor vitale şi transportarea trupului inert de apele curgătoare.
Gradul de macerare a pielii = timpul de şedere în apă:
 3 – 6 ore - pielea palmelor albă şi încreţită la degete;
 3 – 5 zile - încreţirea întregii palme (“mâna de spălătoreasă”);
 6 – 8 zile - la nivel plantar;
 10 – 15 zile - detaşarea pielii palmare în lambouri, detaşarea părului;
 15 – 25 zile - detaşarea pielii sub formă de “mănuşă”;
 30 – 40 zile - detaşarea unghiilor;
 8 – 10 luni – saponificarea - forma leziunilor se menţine nedefinit.
În ape calde – putrefacţia gazoasă e rapidă  plutirea cadavrului.
În ape reci – nu există putrefacţie gazoasă  cadavrul cade la fundul apei.

Înecul – semne de imersie

Examen intern - semne generale
 Leziuni comune de asfixie:
 dilatarea şi încărcarea cu sânge a inimii drepte;
 sânge lichid în inimă şi vase;
 stază generalizată;
 emfizem acut asfixic sau edem generalizat asfixic;
Semne specifice
  emfizem hidroaeric şi edem caracteristic înecării;
 spumă la orificiile respiratorii externe;
 cantitate mare de apă în stomac, eventual plante sau mâl.
 peteşii pleurale sub formă de puncte hemoragice roşii- Petele Pultof
 uneori, hemoragii în muşchii temporali.
 Leziuni ale cadavrului produse prin lovirea acestuia sau de catre animale
 Leziuni fără infiltrate hemoragice

Examene complementare
1) analiza diatomeelor si a planctonului marin= formaţiuni silicoase de diferite forme, evidenţiate
microscopic în organe sau fragment de stern dacă moartea se datorează înecului, datorită transportării
lor de torentul sangvin.
2) sânge pentru alcoolemie;
3) punctul de congelare a sângelui din cavităţile stângi ale cordului prin metoda crioscopică – în înec în
apă sărată punctul crioscopic este superior celui normal, iar în apă dulce e inferior. ( normal – 0,57
grade)

Medico-legal- moarte violentă

În apă dulce- apa trece din alveole în sînge- hemodiluţie, hipervolemie, hemoliză cu hiperpotasemie -
Mecanism- FV şi IC

În apă sărată- apa trece din sînge în alveole- hemoconcentraţie şi asfixie- vasoconstricţie pulmonară reflexă,
hipoxemie, hipercapnie- deces prin asistolie cardiacă
Posibil mecanisme reflexe:

 Exteroceptorii cutanaţi- sincopa termo diferentială

 Mucoasa laringo-traheală
 Spasm glotic la pătrunderea apei

Semne de înec intravital

 Ciuperca înecatului – la cadavrul neputrefiat
 Edem hidroaeric – pulmoni hiperdilataţi
 Peteşii Paltauf
 Prezenţa planctonului (diatomee) în organe cu circulaţie terminală şi plămâni
 Modificarea punctului crioscopic a sângelui din VS şi ↑ NADPH
 „Descoperirea unor infiltrate sanguine (cu caracter vital) în muşchii gâtului, trunchi şi membre sup,
fără infiltrate cutanate sau subcutanate arată că au existat convulsii şi susţin astfel dg de submersie „

Juridic

 Suicid
 Accident- cel mai frecvent
 Crimă
 Disimularea unei crime
 Schimbarea locului faptei