Curs 3: Sisteme interactive finite

2016-2017 Dezvoltarea aplicaţiilor interactive

1 / 36
Cuprins

1 Griduri

2 Sisteme interactive finite

2 / 36
Griduri

3 / 36
Griduri

Un grid (sau cuvânt planar) este

o arie 2-dimensională dreptunghiulară
umplută cu litere dintr-un alfabet dat

Exemplu
aabbabb
abbcdbb
bbabbca
ccccaaa

Un grid p are o bordură de nord (resp. sud, vest, est) notată cu

n(p) (resp. s(p), w (p), e(p)).
Notam cu |w | lungimea unui cuvant w .
Obs.: Cerinţa de a avea o arie dreptunghiulara poate fi slabită; de exemplu,
se poate cere o arie conexă, dar nu neapărat dreptunghiulară.
4 / 36
Operatorul de aplatizare

Operatorul de aplatizare:
[ : LangGrids(V ) → LangWords(V )
duce
mulţimi de griduri
ı̂n
mulţimi de cuvinte, reprezentând sortările lor topologice.

5 / 36
Operatorul de aplatizare

Un grid dă un graf direcţionat aciclic desenând

săgeţi orizontale de la o literă la litera vecina din dreapta şi
săgeţi verticale de la o litera la litera vecina de jos
Astfel de grafuri (şi subgrafurile lor) au noduri minimale (noduri ı̂n care nu
intră arce).

Exemplu

a → b → c → d
↓ ↓ ↓ ↓
e → f → g → h

6 / 36
Operatorul de aplatizare

Procedura de sortare topologică constă ı̂n:

1 selecţia unui nod minimal, apoi
2 ştergerea lui şi a arcelor care pleacă din el, şi
3 repetarea paşilor 1-2 cât timp este posibil.

Procedura produce dintr-un grid un cuvânt uzual (secvenţă de litere).

[(p): constă ı̂n toate cuvintele care se obţin cu procedura de mai sus,
variind nodul selectat la fiecare pas.
[(L) = {[(p) | p ∈ L}

7 / 36
Operatorul de aplatizare

Exemplu
plecăm cu gridul ae bf cg dh
există un singur element minimal, şi anume a
după ştergerea lui a obţinem e fb gc hd
elementele minimale sunt b şi e; presupunem că alegem b
după ştergerea lui b obţinem e f cg dh
acum elementele minimale sunt c şi e; presupunem că alegem e şi
c d
obţinem f g h
şi aşa mai departe
a b c d
Obţinem [( e f g h
)=
{ abcdefgh, abcedfgh, abcefdgh, abcefgdh, abecdfgh
abecfdgh, abecfgdh, abefcdgh, abefcgdh, aebcdfgh,
aebcfdgh, aebcfgdh, aebfcdgh, aebfcgdh }
8 / 36
Din cursul trecut: Expresii regulate

Expresii regulate:
1 0, 1 şi a(∈ V ) sunt expresii regulate

2 dacă E , F sunt expresii regulate, atunci E + F , E · F şi E ∗ sunt

expresii regulate
3 toate expresiile regulate se obţin aplicând 1) şi 2) de un număr finit
de ori

E ::= a(∈ V ) | 0 | E + E | E · E | E ∗ | 1

Limbajul specificat de o expresie regulată E , notat |E | (⊆ V ∗ ), se

defineşte inductiv astfel:
|0| = ∅ |1| = {λ}
|a| = {a} |E ∗ | = |E |∗
|E + F | = |E | ∪ |F | |E · F | = |E | · |F |

9 / 36
Expresii regulate 2-dimensionale

Signatură. Se iau două seturi de operatori pentru expresii regulate care au

aceeaşi parte aditivă:
+, 0, ·, ∗, |, B, †, −

(+, 0, ·, ∗, |) este o signatură Kleene pentru direcţia verticală

(+, 0, B, †, −) este o signatură Kleene pentru direcţia orizontală

Expresii regulate 2-dimensionale simple:

E ::= a(∈ V ) | 0 | E + E | E · E | E ∗ | | | E B E | E † | −
Mulţimea lor se notează cu simple-2RegExp(V ).
T
Expresii regulate 2-dimensionale: adăugăm intersecţia .
Mulţimea lor se notează cu 2RegExp(V ).

10 / 36
 Compunerea de griduri

unere şi identităţi pe griduri

compunerea orizontală v Bw
este definită numai dacă |e(v )| = |w (w )|
v B w este gridul obţinut punând v la stânga lui w
izontală v ◃ w
punere şi identităţi pe griduri
numai dacă e(v) = w(w) v w
ântul obţinut punând v la stânga lui w
orizontală v ◃ w
rticală v · wcompunerea verticală v · w v
ă numai dacă e(v) este= w(w)numai dacă |s(v )|v= |n(w
definită
w
)|
numai
uvântuldacă s(v)vpunând
obţinut =· wn(w)
este vgridul
la stânga
obţinutlui ww v deasupra lui w
punând
ântul obţinut punând v deasupra lui w
verticală v · w v
icala εk este:
ă numai dacă s(v) = n(w) w
(ε k ) = 0obţinut
uvântul şi n(εk )punând
= s(εk )v = k
deasupra lui w..
ontală λεkk este:
erticala este:
. 11 / 36
 verticală v · w v
ă numai dacă s(v) =
Identităţi n(w) griduri
pentru w
uvântul obţinut punând v deasupra lui w
punere şi identităţi pe griduri
erticala εk este:
e(εk ) = 0 identitatea
=orizontală v ◃n(ε
şi s(εk ) = kλk
w k ) = orizontală ..
|w (λk )| = |e(λk )| = k
ă numai dacă e(v) w(w) v w
rizontală |n(λ=
λk este: k )| = |s(λk )| = 0
uvântul obţinut punând v la stânga lui w
= e(λk ) = k şi n(λk ) = s(λk ) = 0 ..
verticală v · w v
CS-52xx / Dezvoltarea Aplicatiilor Interactive, Sem.2 / G Stefanescu
ă numai dacă s(v) = n(w)
identitatea verticală k w
uvântul obţinut |w
punând
(k )| = v|e(
deasupra
k )| = 0 lui w
|n(k )| = |s(k )| = k
erticala εk este:
= e(εk ) = 0 şi n(εk ) = s(εk ) = k ..

rizontală λk este:
= e(λk ) = k şi n(λk ) = s(λk ) = 0 ..

12 / 36
De la expresii la mulţimi de griduri

Interpretarea (de la expresii la mulţimi de griduri) este

| | : 2RegExp(V ) → LangGrids(V )

|a| = {a}
|0| = ∅
|E + F | = |E | ∪ |F |
|E ∩ F | = |E | ∩ |F |

|E · F | = {v · w | v ∈ |E | şi w ∈ |F |} (verticală)
|E ∗ | = {v1 · . . . · vk | k ∈ N şi v1 , . . . , vk ∈ |E |} (verticală)
| | | = {0 , . . . , k , . . .} (verticală)

13 / 36
De la expresii la muļtimi de griduri (cont.)

|E B F | = {v B w | v ∈ |E | si w ∈ |F |} (orizontală)
|E † | = {v1 B . . . B vk | k ∈ N şi v1 , . . . , vk ∈ |E |} (orizontală)
| − | = {λ0 , . . . , λk , . . .} (orizontală)

14 / 36
Expresii şi limbaje de griduri

Exemplu

(a · d ∗ · g ) B (b · e ∗ · h)† B (c · f ∗ · i)
reprezintă gridurile
a b . . b c
d e . . e f
. . . . . .
. . . . . .
d e . . e f
g h . . h i

(a B b † B c) · (d B e † f )∗ · (g B h† B i)
este o expresie echivalentă

15 / 36
Expresii şi limbaje de griduri

Exemplu

a† · b †
reprezintă gridurile
a a . . a
b b . . b

Versiunea aplatizată este un limbaj context-free, dar neregulat

[(a† · b † ) = {w ∈ {a, b}∗ | |w |a = |w |b

şi pentru orice w = w 0 w 00 avem |w 0 |a ≥ |w 0 |b }

(|w |a reprezintă numărul de apariţii ale lui a ı̂n w )

16 / 36
Expresii şi limbaje de griduri

Exemplu

a† · b † · c †
reprezintă gridurile
a a . . a
b b . . b
c c . . c

Versiunea aplatizată nu este nici măcar limbaj context-free

[(a† · b † · c † ) = {w ∈ {a, b, c}∗ | |w |a = |w |b = |w |c

şi pentru orice w = w 0 w 00 avem |w 0 |a ≥ |w 0 |b ≥ |w 0 |c }

17 / 36
Expresii şi limbaje de griduri

Exemplu
(a + b)∗† = (a + b)†?
arată că starurile orizontal şi vertical pot să comute

a a
b b
∈ (a + b B b)†∗ \ (a + b B b)∗†
arată că, ı̂n general, starurile nu comută

a† · b † 6= a∗ B b ∗ , dar [(a† · b † ) = [(a∗ B b ∗ )

arată că operatorul de aplatizare poate pierde din informaţie

18 / 36
Expresii regulate extinse

Nevoia de a avea expresii regulate mai puternice:

operatorii de iterare pe 2RegExp(V ) nu sunt suficient de puternici
de exemplu, nu se poate reprezenta limbajul Lsq de pătrate de a-uri

trebuie mai multă libertate ı̂n procesul de iterare

o posibilitate: cuvinte şi griduri generale

19 / 36
Sisteme interactive finite

20 / 36
Sisteme interactive finite

Sunt un fel de automate 2-dimensionale care mixează

un automat pentru fire de execuţie cu
un automat pentru interacţia firelor

Util, dar ı̂nşelător:

nu se mixează două automate, ci cele două automate se combină spre
a da acest concept
de exemplu, există sisteme interactive finite cu aceleaşi automate
proiecţie, dar care sunt diferite (recunosc limbaje diferite)

termenul ”automat” este cumva greşit:

un automat reprezintă o ”transformare de stări”
deci un ”automat 2-dimensional” este un fel de automat peste stări
2-dimensionale

21 / 36
Sisteme interactive finite

Un sistem interactiv finit (sau FIS) este un hiper-graf cu

două tipuri de noduri
unul pentru stări (etichetat cu numere sau litere mici)
unul pentru clase (etichetat cu litere mari)

un tip de (hiper) arce, numite tranziţii

tranziţiile sunt etichetate cu litere;
tranziţiile au două săgeţi care intră (una de la un nod-clasă, cealaltă
de la un nod-stare) şi
două săgeţi care ies (una spre un nod-clasă, cealaltă spre un nod-stare)

unele clase sau stări sunt

iniţiale (indicate folosind mici săgeţi care intră) ori
finale (indicate prin folosirea cercurilor duble)

22 / 36
 Sisteme interactive finite
..Sisteme interactive finite

Exemplu
Exemplu: Un FIS S şi
Un FIS S şi
reprezentarea sa grafică: reprezentarea sa textuală (ori
✓✏ ✲
Reprezentarea sa grafică: Reprezentarea sa textuală:
✲ 1 !b❅
“cu cruci”):
(sau ”cu cruci”):
✒✑ ✛ ❅
✻! 1
1 2 1
A a B
• A a B , A c 2A , şi B b B
✓✏
❄ ❄ ✓✏ ❄
♥
2 2 1
2
A ✲ !a❅ ✲ B
✒✑ ❅! ✒✑ A c
• A, 1 sunt iniţiale
A
✻ 2

✓✏
1
❄ • B, 2 finale
2♥
✛ B b B
❄❅
!c
✲✒✑
1
❅!
A, 1 sunt iniţiale
B, 2 sunt finale

Slide 4.17 CS-52xx / Dezvoltarea Aplicatiilor Interactive, Sem.2 / G Stefanescu

23 / 36
Scenarii, criterii de recunoaştere

Sistemele interactive finite recunosc griduri ı̂n felul următor:

Fie
un FIS S
un grid w (cu m linii şi n coloane)
o secvenţă de stări iniţiale bn = s1 . . . sn şi
o secvenţă de clase iniţiale bw = C1 . . . Cm
Atunci
Inserăm s1 , . . . , sn pe bordura de nord a lui w (de la stânga la dreapta)
Inserăm C1 , . . . , Cm pe bordura de vest a lui w (de sus ı̂n jos)
1. Parsăm w selectând atomii minimali ı̂ncă neprocesaţi
2. Pentru fiecare astfel de atom a, dacă s este starea din nord şi C
s
clasa din vest, alegem o tranziţie C a C0 din S (dacă există),
s0
inserăm s 0 pe bordura sa din sud şi C 0 pe bordura sa din est, şi
considerăm că acest atom a fost procesat.
Repetam paşii 1-2 cât timp se poate.

24 / 36
Scenarii, criterii de recunoaştere

În final, dacă

toţi atomii lui w au fost procesaţi,
bordura de est be conţine doar clase finale, şi
bordura de sub bs conţine doar stări finale
atunci avem un scenariu de succes pentru w relativ la bn , bw , be , bs .
Un grid w este recunoscut de S relativ la condiţiile de bordura
Bn , Bw , Be , Bs dacă există un scenariu de succes pentru w cu
bn ∈ Bn , bw ∈ Bw , be ∈ Be , bs ∈ Bs .
Mulţimea lor este L(S; Bn , Bw , Be , Bs ).
Un limbaj de griduri L este recunoscut de S dacă există nişte limbaje
regulate Bn , Bw , Be , Bs pentru borduri astfel ı̂ncât
L = L(S; Bn , Bw , Be , Bs ).
Scriem simplu L(S) când condiţiile de bordură sunt subı̂nţelese
(limbaje complete de tipul Γ∗ )

25 / 36
Scenarii, criterii de recunoaştere

Exemplu

Fie FIS-ul S a b b
w= c a b
1
c c a
A a B
2
2 1 1 1
A c
2
A
w0 = AA a
c
b
a
b
b
1 A c c a
B b B
1
1 1 1
A, 1 sunt iniţiale A a B b b
B, 2 sunt finale w1 = 2
A c a b
şi limbaje complete pentru borduri A c c a

26 / 36
Scenarii, criterii de recunoaştere

Exemplu

Fie FIS-ul S 1 1 1
A a B b b
1
A a B
w1 = 2
2 A c a b
2 A c c a
A c A
2 1 1 1
1 A a B b B b
B b B w2 = 2 1
1 A c a b
A, 1 sunt iniţiale A c c a
B, 2 sunt finale
şi limbaje complete pentru borduri

27 / 36
Scenarii, criterii de recunoaştere

Exemplu

Fie FIS-ul S 1 1 1
A a B b B b
1
A a B
w2 = 2 1
2 A c a b
2 A c c a
A c A
2 ...
1 1 1 1
B b B A a B b B b B
1
2 1 1
A, 1 sunt iniţiale w9 = A c A a B b B
B, 2 sunt finale 2 2 1
A c A c A a B
şi limbaje complete pentru borduri 2 2 2

Limbajul recunoscut L(S) este format din pătrate cu a-uri pe diagonala

principală, b-uri ı̂n jumatatea din dreapta-sus şi cu c-uri ı̂n jumătatea din
stânga-jos.
28 / 36
Proiecţii pe stări
Proiecţii peşistări
pe clase
şi pe clase
nedeterministe familiare (NFA-uri) se obţin
nsiune Automatele finite nedeterministe (NFA-uri) se obţin neglijând o
dimensiune:
stări este NFA -ul state(S)
proiecţia pe stări este NFA-ul state(S)
glijând clasele obţinut neglijând clasele
proiecţia pe clase este NFA-ul class(S)
clase este NFA-ul class(S)
obţinut neglijând stările
glijând stările
Proiecţiile pot pierde informaţie:

proiecţiile
pot pierde
informaţie

CS-52xx / Dezvoltarea Aplicatiilor Interactive, Sem.2 / G Stefanescu

29 / 36
Proiecţii pe stări şi pe clase..Sisteme interactive finite
Exemplu: Un FIS S şi
Exemplu reprezentarea sa grafică: reprezentarea sa textuală (ori
✓✏ ✲ “cu cruci”):
Pentru FIS-ul ✲ 1 !b❅
✒✑ ✛ ❅!
✻ 1 2 1
• A a B, A c A, şi B b B
✓✏
❄ ❄ ✓✏❄
B♥
2 2 1
A ✲ !a❅
✒✑ ❅! ✒✑
✲

✻
• A, 1 sunt iniţiale
✓✏
❄ • B, 2 finale
2♥
✛
❄❅
!c
❅! ✲✒✑

Proiecţia pe clase class(S) este definită de tranziţiile

a c b
A −→ B, A −→ A, B −→ B,
cu A iniţială şi B Slide 4.17
finală. CS-52xx / Dezvoltarea Aplicatiilor Interactive, Sem.2 / G Stefanescu

Proiecţia pe stări state(S) este definită de tranziţiile

a c b
1 −→ 2, 2 −→ 2, 1 −→ 1,
cu 1 iniţială şi 2 finală.

30 / 36
Proiecţii pe stări şi pe clase..Sisteme interactive finite
Exemplu: Un FIS S şi
Exemplu (cont.) reprezentarea sa grafică: reprezentarea sa textuală (ori
✓✏ ✲ “cu cruci”):
Pentru FIS-ul ✲ 1 !b❅
✒✑ ✛ ❅
✻! 1 2 1
• A a B, A c A, şi B b B
✓✏
❄ ❄ ✓✏❄
B♥
2 2 1
A ✲ !a❅
✒✑ ❅! ✒✑
✲

✻
• A, 1 sunt iniţiale
✓✏
❄ • B, 2 finale
2♥
✛
❄❅
!c
❅! ✲✒✑
Acest FIS are o interesantă proprietate de intersecţie:
L(S) = L(state(S))† ∩ L(class(S))∗
Slide 4.17 CS-52xx / Dezvoltarea Aplicatiilor Interactive, Sem.2 / G Stefanescu
evidenţiind o slabă interacţie ı̂ntre transformarea pe stări şi cea pe clase.
Un grid w este ı̂n L(state(S))† dacă fiecare coloană din w este
recunoscută de state(S) ı̂n sens uzual.
Asemănător pentru L(class(S))∗ , folosind liniile.

31 / 36
 Alte exemple
Alte
Alte exemple:
exemple: Griduri
Griduri pătrate
pătrate
Exemplu (Griduri patrate)
FIS -uri-uri
FIS
FIS-uri pentru
pentru
pentru griduri
griduri
griduri pătrate
pătrate
pătrate de a-uri
dea-uri
de a-uri
a a aa aa aaaaaa aaaa
aaaa . . .. . .
aa aa aaaaaa aaaa
aaaa
aaaaaa aaaa
aaaa
aaaa
aaaa
✓✏ ✓✏ ✲ ✲ ✓✏ ✓✏ ✲ ✲
✲ ✲ 1 !a❅!a❅
1 ✒✑ 1 !a❅!a❅
1 ✒✑
✲ ✲
✒✑ ✛ ✛ ❅ ❅!
✻!✻ ✒✑ ✛ ✛ ❅ ❅!
✻!✻

❄✓✏
✓✏ ❄ ❄ ❄ ✓✏ ✓✏ ❄✓✏
❄ ❄ ✓✏ ❄ ❄ ❄ ✓✏ ✓✏
❄ ❄
A ✲ !✲a❅!a❅ ✲ ✲B♥B♥
A✒✑ A ✲ !✲a❅!a❅ ✲ ✲B♥B♥
✒✑✒✑ ✒✑ ✒✑
A
✒✑ ❅!❅! ✒✑ ❅!❅! ✒✑
✻ ✻ ✻ ✻ ✻ ✻
❄✓✏
✛ ✛ ✓✏ ❄ ✛ ✛ ✓✏❄✓✏
❄ ✲ ✲
♥2♥ ♥2♥ !a❅!a❅
❄❅❄ ❄ ❄ ❄ ❄
!a !a❅ !a❅!a❅
✲✒✑ ✒✑
2 2
❅!❅! ✲✒✑ ❅! ❅ ! ✲✒✑
✲ ✛ ✛ ❅!❅!
Sq1:
Sq1: Sq2:
Sq2:
32 / 36
 Alte exemple: O funcţie exponenţială
Alte exemple
Un FIS Pow pentru
Alte limbajul
exemple: O funcţie exponenţială
Alte exemple: O funcţie exponenţială
Exemplu 1 10 100
Un Un PowPow
FIS FIS pentru limbajul
pentru limbajul ...
Un FIS Pow pentru limbajul: 01 010
11 110
1 1 10 100 100 .001
.. ...
01 10 010 010 101
11 01
11 110 110
001 001 011
101 101 111

✓✏ ✲
011 011
111 111
✓✏
✲ ✓✏s ✲!❅✲ !0❅
s✲✒✑ un scenariu
Un scenariude desucces:
succes:
✛ 0 !0 ❅
✲✒✑
✲✲
❅! un scenariu de succes:
✛s
✲✒✑
❅! ✻ un scenariu de s s
succes: s
✛✻ ❅ ✻! s s s
A1B0B0B s s sA1B0B0B

✓✏ ❄✓✏
t sA1B0B0B t s s
✓✏ ✓✏
s
❄ t s sA0A1B0B
✓✏ ✓✏
❄ ❄ ❄
B♥
❄ A0A1B0B
❄✲ ! ❅ ❄ ✲ ♥ ❄ s tA0A1B0B s t s
B✲ B♥
s
AAA ✲ 1! 11❅
✒✑ ❅ ✒✑
✒✑ ✻✒✑
A1B1B0B s t s
A1B1B0B
✒✑ ✒✑
❅✲!! ✲ t tA1B1B0B
s
✻
❅
❅! ! A0A0A1B t t s t t s
✻✻ ✻✻ s sA0A0A1B
t A0A0A1B
s s t s s t
✓✏
A1B0B1B
✓✏
❄ A1B0B1B
✓✏
t s t
t♥
✛ ✲
❄ ❄✲ t s tA1B0B1B
❄❅ ✛
♥ ❅1!!
!0 ❄ ❄ A0A1B1B
❅ ✒✑
!❅❄ t s t
♥
✛ 0 t ✲ 1
❅ s tA0A1B1B
t
✒✑
❄!
❅ ! ✛ ❄ s t tA0A1B1B
!0❅ A1B1B1B
t 1❅
✒✑
❅! ✛ ❅ !
! t tA1B1B1B
t t t s t t
t
Pow
❅! Pow ✛ ❅! A1B1B1B
Slide 4.24
t t t
CS-52xx / Dezvoltarea Aplicatiilor Interactive, Sem.2 / G Stefanescu 33 / 36
 Alte exemple
Alte exemple: Triunghiul lui Pascal
Exemplu (Triunghiul lui Triunghiul
Alte exemple: Pascal) lui Pascal
Un FIS Pas care recunoaşte mulţimea de griduri peste {0, 1} care
Un FIS PasPas
Un FIS
–care recunoaşte
care
au pe laturile demulţimea
recunoaşte mulţimeade
nord şi vest griduri
de griduri peste
peste {0,
{0,1}
secvenţe alternante 1}care
care
de 0 şi 1 (ı̂ncepân
– au pe laturile de nord
au pe laturile
cuşi,
0) şi,
deşinord
vest şisecvenţe alternante
vest secvenţe de
alternante 0 şi
de 01 şi
(ı̂ncepând
1 (ı̂ncepând
cu 0) şi, cu 0)
– de-a lungul diagonalei secundare, satisfac regula de recurenţă d
de-a lungul
– de-a lungul diagonalelor
diagonalei secundare
secundare, satisfac
satisfac regula
regula de de recurenţadin
recurenţă din
triunghiul lui Pascal, modulo
2: An,k2 = An−1,k + An,k−1
triunghiul lui Pascal, modulo✓✏
triunghiul lui Pascal, modulo
2
✓✏ ✲✲ s♥
✲
!1❅
✲ s♥ !✲1❅✒✑ ✛ ❅
✻! un
Un scenariu
scenariu de desucces:
succes:
✲✒✑ ✛ ❅
✻! un scenariu de succes:
s s s s s s
✓✏ ✓✏
s s s s s s t s t s t s A0B1A0B1A0B1A
❄❄ ❄
✓✏ ♥ ✓✏ t♥
A0B1A0B1A0B1A
❄A ✲ !0❅ ✲ B s t s t sA1A0B0B1A1A0B
✒✑ ✒✑
❄❄
♥ ♥
A1A0B0B1A1A0B s t t s s t
A 0 ✻ B
❅ ❅ ! s t t s s tA0B0B0B1A0B0B
✒✑ ❅! ✒✑
✲ ! ✲
✻
A0B0B0B1A0B0B t t t s t t .
t t t s t tA1A1A1A0B0B0B
.s s t t t
✓✏
✻ ✻ s
✛ ❄ ✲A1A1A1A0B0B0B
s s s t t tA0B1A0B0B0B0B
✓✏ t♥
❄❄ ❄ t s t t t t
!1❅ ✲ 0t❅s t t t tA1A0B0B0B0B0B
✒✑
✛ !
A0B1A0B0B0B0B
♥
❄❅ ❅ ! ❄❅ ✛ ❅ !
!1 t 0
✒✑
! A1A0B0B0B0B0B t t t t t
s
❅! ✛ ❅! s t t t t t
Pas
Pas
34 / 36
Alte exemple

Exemplu (Triunghiul lui Pascal (cont.))

Observăm că:
Automatele proiecţie state(Pas) şi class(Pas) sunt automate
reset care au toate stările/clasele finale, deci recunosc limbaje
complete.
Intersecţia lor este limbajul complet de griduri, foarte departe de
gridurile cu proprietatea dată de triunghiul lui Pascal.
Punem spune că ı̂n Pas există o interacţie tare ı̂ntre transformarea pe
stări şi cea pe clase.
Exemplul arată că ”proprietatea de intersecţie” nu este ı̂n general
validă pentru ı̂ntreaga clasă de sisteme interactive finite.

35 / 36
Pe săptămâna viitoare!

36 / 36