EQ1 - Continutul Digital v1.1 PDF

Versiunea 1.
1 – prima editie, revizuita de GP

După 7 ani de activitate intensă în domeniul Consultanței pentru afaceri online, în anul 2011 am decis să
îmi ordonez gândurile pe hârtie și să încerc să fac astfel o transmisie către mai mulți oameni, posibil
interesaţi de acest subiect. Problematica digitală se schimbă în funcție de modul în care fiecare dintre noi
acționăm și vedem afacerile online, în funcție de tipologia și adresabilitatea siturilor web. CADRUL,
osatura proiectului, este însă mereu același – setul de întrebări la care este bine să avem un răspuns,
listele de priorități și abilități, ordinea în care facem lucrurile. Mi-a luat mai bine de 4 ani să fac însemnări,
să scriu și să aranjez nu numai aceste rânduri, să înregistrez materialele video, audio și cel mai important,
să conceptualizez programul de Coaching pe baza acestui material, cel care te va forța să treci din postura
de Spectator în cea de Om de Acțiune, chiar dacă afacerea ta online este una care funcționează.
Satisfacția mea personală va fi pozitivă dacă în urma parcurgerii acestor materiale veți rămâne cu o idee
bună care s-o aplicați în afacerea voastră. Dacă veți rămâne cu două, voi fi mulțumit, iar dacă sunt trei voi
fi împlinit. Materialele cuprind o lectură de aproximativ 2 ore si jumatate, dublate de 2 ore audio în
lectura mea, 3 ore de înregistrare video din care 1.5 ore de project management explicat, și 20 de ore
care trebuie să le alocați dacă treceți și prin programul de Coching care durează 2 luni.
Cartea de față, « Conținutul Digital » (sau mai bine zis Programul) face parte dintr-o suită mai amplă care
se numește EQ – eBusiness Quotient, coeficientul de inteligență în afacerile online. Materialele aflate în
pregătire pentru următoarele Programe vor trata Analiza afacerilor Online, Magazinele Online, Marketing
Online, Servicii pentru Afaceri Online.
Cu lucrarea de fata mă adresez

 Celor care vor să se lanseze în publicarea de conținut online, atât cu titlu personal, cât și
ca să facă profit
 Celor care vor să își dezvolte abilități pentru a munci mai eficient online
 Celor care au deja o parte din aceste abilități și vor să le coreleze într-un cadru mai larg
 Antreprenorilor care trebuie să învelească în Conținut marfa care o vând online
 Posesorilor de situri și magazine online care nu au făcut un exercițiu de project
management în lansarea afacerii lor, cu scopul de îmbunătățire a fluxurilor din business
 Curioșilor care vor să descopere cum se face project management în online
 Optimizatorilor de afaceri din orice domeniu
 Consultanților și Departamentelor de Marketing pentru o imagine mai clară asupra
mecanismului care îi ajută în demersul lor
 Tuturor celor care vor să înțeleagă afacerile pe internet mai bine
EQ1 /Conținutul Digital, tratează Datele și Informațiile pe care le folosim zilnic ca și Conținut în Internet,
instrumentele cu care o facem, motivațiile pentru care le transmitem, seturile de întrebări și
2 Sustinem SNEC .ro – Studiul National de E-Commerce

Materialele sunt disponibile pe situl web ComertElectronic.eu
© 2015 copywrite claudiu.gamulescu.ro , claudiu@gamulescu.ro, +33666261713
interdependențe care se nasc din interacțiunea datelor și a instrumentelor, module, acțiuni umane și
posturi, clasificări și tipologii – într-un cuvânt, Creația Universului Digital, cel cu care interacționăm zilnic.
Scopul este de a usura înțelegerea, de a avea mai puține bătăi de cap în planificare și urmărire, de a fi mai
eficient, de a nu fi ignorant, de a nu fi depășit de schimbările tehnologice pe care să nu știi unde să le
încadrezi în planul de management. Dacă ai întrebări suplimentare nu ezita să îmi scrii la
claudiu@gamulescu.ro
Mulțumesc pe această cale lui Adrian Zamfira, partenerului meu de la Businessoo.com cu care
cercetăm piața europeană de e-commerce, organizației Junior Chamber International România
prin care am avut o deschidere mondială și am putut verifica universalitate subiectelor tratate
aici, lui Gerry Roberts care mi-a oferit perspectiva unui sistem de publishing care m-a structurat
mai bine.
Despre Claudiu Gamulescu

Am început legătura cu Internetul în 1998, când, după terminarea facultății de Relații Economice
Internaționale la București, am decis să iau drumul antreprenoriatului întorcându-mă la Pitești și
deschizând un Internet Café, neștiind ca îmi va schimba complet viața și va completa foarte bine educația
economică în care mă formasem până atunci. « Target » se numea clubul și a adus câteva schimbări
inovatoare în peisajul anilor 2000 : am făcut prima transmisie live pe internet a unui târg al Camerei de

Comerț și Industrie Argeș, am lansat serviciul VBC – Virtual Business Center, am pus bazele unui sistem de
B2B primar, am instalat prima antenă de serviciu download date prin satelit, am deschis un mic program
pentru ajutarea tinerilor talentați în design, cu alte cuvinte, un startup cu multe provocări.
În anul 2001 am decis să mă mut la București pentru a colabora cu o firmă canadiano-elvețiana,
Easthunter, care venea pe piața locurilor de muncă din Europa de Est, propunând candidaturi online, un
serviciu astăzi dus la perfecțiune de Tjobs (care mă bucur că s-au lansat și prin contribuția adusă de noi în
cadrul cabinetului Precup-Gămulescu). Misiunea in cadrul EH viza geografic Transilvania, si ca organizare
viza crearea structurii de business și a fluxurilor online/offline. După aceasta experiență am trecut în
cealaltă parte a lumii, la firmă Prodigy, originară din India, unde am lucrat în vânzări pentru divizia de
jocuri, un domeniu nou și căruia nu îi intuisem adevăratul potențial - entertainmentul online.
După o mică escapadă în telecomunicații VoIP la Netpoint, am intrat în business2business în 2003, prin
intermediul portalului Clubafaceri.Ro, un proiect la care s-a muncit cu pasiune și care a schimbat multe în
mentalitatea jucătorilor b2b din acea vreme. Am părăsit acest proiect în 2004 când am decis să îmi lansez
propria firmă de consultanță Underclick.ro și să investesc în proiecte proprii (cele mai importante în trecut
au fost Sport365 și Netsport, actual Businessoo și Medical&Services).
Sunt 12 ani de când lucrez pentru clienți și am lucrat proiecte mici și mari, cu durata de o săptămâna sau
ani de zile, o experiență bogată care a depășit (am calculat …) 15.000 ore de muncă în consultanță.
Două experiențe “big client” au completat parcursul meu de antreprenor, munca cu două companii mari –
ARBO media (actual Goldbach) și Netbridge (Broadhurt). Aici am avut misiuni de vânzator de publicitate
online, account cu agențiile, de training și coaching, de negociator, de marketing, de consultant.
Am scris și susținut trei traininguri : Web Wizard, Email Marketing și Communication Marketing, cu care
am format față în față peste 300 de persoane într-o perioadă de cca 4 ani cât le-am susținut, în paralel cu
doctoratul care îl urmăm la Academia de Studii Economice despre implicațiile noilor tehnologii asupra
funcțiilor de bază ale firmei.
Între anii 2008 și 2012 am organizat evenimente (Online Business Forum 16 ediții, OBF, Internet Express 5
ediții, Internet Festival 2 ediții, Net Fiesta, Arena Urșilor 3 ediții) și am ajutat la popularizarea altor
evenimente open-source (OpenCofee, GeekMeet).
In momentul actual locuiesc în Franța, am un startup incubat într-un centru tehnologic în Laval, Mayenne,
scriu articole, cărți, programe de coaching, sunt blogger, vlogger și antreprenor, în timp ce sunt implicat în
proiecte care implică big data, inteligență artificială și semantică.
O sa numesc acest demers un succes daca dupa lectura materialului o sa

ramaneti cu o idee buna care sa o aplicati in afacerea voastra online. Daca sunt
doua sau trei, o sa ma consider privilegiat.
Va doresc lectura placuta !

1.1 Activitatea de Content Management
Se spune că americanii au lucrat 20 de ani la elaborarea unui stilou cu cerneală antigravitațională cu care
astronauții lor să scrie în spațiu. Rușii au folosit un creion. De fiecare dată când mă gândesc la Content
Management (CM) îmi vine în minte această glumă pentru a înțelege cele două fațete ale Conținutului:
una elaborată și perfecționată pe termen lung și una funcțională.
Managementul de Conținut este o colecție de procese și tehnologii care exprimă stocarea, gestionarea
și publicarea informației digitale de ORICE formă, pe ORICE suport . Când ne referim la computere și
internet tindem să îi spunem "Conținut Digital" sau pur și simplu "Content" în limba engleză. CONTENT-ul
ca și concept, se schimbă din prisma unghiului sub care este privit – ca și consumator sau ca organizație
care îl gestionează (mă refer mai ales la tipologia sitului web care furnizează informația).
Care sunt Rolurile prin care putem aborda Continutul?

Delimitarea este importantă pentru că deseori ne punem în postura de a face TOATE rolurile amestecat,
fără să oferim reflecția necesară abilităților fiecăruia. Sunt 5 ipostaze principale: Creator, Editor,
Distribuitor, Administrator, Consumator [CEDAC]. Între fiecare două din ele, întocmai ca la culorile
curcubeului, se află încă câte un post. (Artist) Creator (Copywriter) Editor (Web Admin) Distribuitor (Web

Master) Administrator (Contributor) Consumator (Social Comentator). Majoritatea oamenilor se află la
capătul din dreapta, adică Utilizatori și Comentatori în Social Media.
CONTENT-ul este suma elementelor de Creație (originale sau adaptate), Editare (adaptarea mesajului la
mediu , traducere, stilizare, paragrafare, corectură), Publicare sau Distribuție (afișarea publică pe un
suport digital, de obicei un site web), Administrare (organizare și paza informațiilor, stocare logică pe
servere și accesare prin softuri specializate), Utilizare (consumatori, vizitatori, clienți, cititori, jucători,
etc).
Cea mai mare provocare pentru tine este planificarea în DINAMICĂ a Conținutului sub toate aspectele sale
de mai sus: Are cine să îl producă? Are cine să îl editeze? Cine și unde se distribuie să fie vizibil? Cine îl
administrează? Este îndeajuns de atractiv să fie consumat repetat? În această pentagramă de întrebări
trebuie aruncată orice inițiativă.
Unde trebuie trasa linia dintre original și replicare?

Teoretic , în secunda de față, există deja TOATĂ informația de care cineva are nevoie într-o viață (sau mai
bine zis o sută de vieți), uploadata în milioanele de servere online. Asta nu împiedică Omenirea să
producă ZILNIC încă o replică a unei mari părți din această informație - și nimic nu pare să o oprească
(poate doar sfârșitul energiei pentru servere). Nevoia de rafinare a informației duce la o calitate mai bună
în timp. Artiștii informației doar așa se pot impune, prin Reinventare continuă. STANDARDIZAREA
modului de livrare al Informației Web este o consecință uimitoare a întâlnirii constante dintre Creatorii
și Consumatorii de Informație. Standardizarea a reușit să facă Internetul mai frumos, mai clar, mai
ordonat, mai limpede.
Milioane de tutoriale online stau mărturie despre bune practici. Tot ceea ce accesăm zilnic ca și Conținut
Digital este supus acestei Standardizări care și ea -din fericire- cunoaște Revoluții dese. Pentru Editare
există un standard al modului în care articolele trebuie scrise, subliniate frazele importante, numărul de
caractere optim, frazeologia, tipologia textului, tipologia produselor vândute online, a pozelor și filmelor.
Pentru Distribuție, există siturile de informare, siturile de comerț electronic, siturile de interacțiune, toate
conținând standarde de distribuție ale informației. Pentru un produs vândut online, avem neapărat poze,
descriere, încadrare, utilizare, film video, comentariile celor care au cumpărat, posibilitatea să îl adaug în
coș și să îl plătesc, alerte de preț. În Administrare există obligativitatea să pot edita orice parte a
Conținutului. Pentru sistemele de distribuție a informației personale (Bloguri) este suficient doar să
deschidem modulul de administrare de la Wordpress că să il înțelegem (50% din siturile lumii îl folosesc ca
standard).

Ce instrumente avem la dispozitie pentru CM ?
Ca orice bun gospodar, înainte de a ne apuca de treabă, ne verificăm uneltele. Dacă nu o facem, de multe
ori cădem în Capcana Paraliziei Instrumentelor, atribuind greșit atenția necesară creației de conținut
altor roluri din cadrul proiectului. Am auzit de multe ori "nu pot să vând până nu am un magazin online"
(serios?) sau "nu scriu acum nimic până nu este montat designul cel nou" (serios...) sau "nu pun încă
filmele pentru că nu am sistemul MEU de streaming video funcțional" (ah, da, e serios!). Fiecare rol are
instrumentele sale, iar lipsa unuia sau mai multora nu este niciodată CRITICĂ pentru Sistem – poate doar
în cazul în care condiția este Creația originală pe un fond major de lipsa de imaginație. Dar ... toată lumea
a văzut Ratatouille și știe că "Anyone can cook".
Creația>încă din școală facem exerciții de compuneri, și ORICINE poate să scrie un articol; unii mai bine,
unii mai puțin bine (literar-artistic). Dacă este vorba de o schemă electrică nimeni nu așteaptă decât
desenul, care poate fi făcut cu creionul pe hârtie. Ca unelte pentru creație dispunem de o gamă largă:
mouse, tastatură, foaie de hârtie, stilou electronic sau normal, scannere. Editarea> frumos-ul are norme,
e standardizat. O singură zi de cercetare transformă un neofit într-un expert al modului de prezentarea
informației. Contează mult talentul și mai ales volumul de muncă. Unelte pentru editare: programe
software de tip office, editare imagine, video, montaj, creioane colorate, hyperlinking. Administare>
există mii de așa numite CMS (Sisteme de Management al Informației) si Unelte pentru administrare
(dintre uneltele curente pentru utilizatori aș menționa: Conturi, Avatare, Profile, Liste Personale,
Grupuri.). Toate aceste instrumente de mai sus au o utilizare gratuită sau condiționată. Atenție mare ! Se
spune în Internet ca dacă produsul este gratuit, Produsul ești chiar TU.
În povestea cu americanii, rușii și instrumentul de scris, morala nu este ce fac ei în spațiu, ci ceea ce ar
trebui să faci tu dacă ești în spațiu… unde și o variantă de scriere prin scrijelire poate fi viabilă. Nu uita că
90% din conținutul produs pe internet servește de carte de vizită. Motivația personală a fiecăruia este cea
care ține susurul izvorului pornit. Cablează-te și Hop! ești în Autostrada Informațională.
Un Checklist simplu pentru Activitatea de Content Management
1. Împărțirea informației după tipologia CEDAC și conștientizarea

rolurilor care trebuie jucate: Creator, Editor, Distribuitor, Administrator,
Consumator
Continutul Online are 5 unghiuri din care trebuie privit – de la creator la utilizator, prin aspectele celor
care il editeaza, actualizeaza si decid unde acesta devine vizibil. Fiecare ipostaza trebuie tratata intr-un
scenariu separat de catre posesorul afacerii online, ca sa poata raspunde intrebarilor de la 2). Cu cat
afacerea este mai complexa, cu atat Continutul are tendinta sa se diversifice ca sa acopere o Oferta mai
mare, iar necesarul de actiuni conexe creste proportional. Simplificarea si clarificarea asteptarilor in

fiecare rol sunt una din cheile care reusesc sa nu sufoce afacerea online inca de la creatia sa.
Recomdandarea mea este sa jucati rolurile extern, completand fisele cu asteptarile pe care altii le-ar
putea avea de la voi.
2. Pentagrama întrebărilor de Content

Pentru fiecare ipostaza trebuie puse intrebarile Ce, Unde, Cine, Cand si Cat timp si obtinut raspunsuri la
fiecare, pentru clarificarea si fluidizarea sistemului. Partea buna este ca o data facut, aceste raspunsuri vor
ghida afacerea online in existenta ei.
3. Determinate abilitățile pentru fiecare punct din strategia CEDAC

Nu oricine poate face toate ipostazele (poate in afara de unii bloggeri cu abilitati tehnice). Unde nu ne
pricepem fie invatam, fie externalizam.
4. Alocarea resurselor după capabilitățile de a le produce Intern sau

Extern
Resursele se traduc in timp, munca si bani. Fiecare este substituibila cu celelalte, asa ca pentru fiecare
trebuie alocate resursele potrivite. Degeaba avem editori buni daca nu au ce sa editeze.
5. Alese uneltele cu care se produce și se manipulează informația

Uneltele reprezinta colectia de ajutoare cu care se face continutul. Consumabile, aparatura, software,
proprietate intelectuala – lista cuprinde tot acest Univers.
6. Desenată dinamica informației pentru cel puțin următoarele 12 luni

Continutul fara strategie risca sa se dilueze, bazandu-ne doar pe logica motoarelor de cautare. Constanta,
consistenta si tenacitatea actiunii sta in planul antreprenorial, care este gandit cu un an in avans.
Un exemplu de lucru pe CEDAC (jos)

1.2 Aspecte Tehnice ale contentului
Lângă conceptul CEDAC o să mai introduc încă un concept, acela de 5S. Nu… nu este un nou model de
telefon dacă cumva ați mustăcit la acest gând... Este sistemul de analiză tehnică al Conținutului, când mă
hotărăsc CE Subiecte de conținut vreau să tratez. Structurarea acestora derivă apoi în Universuri posibile
de Conținut , reflectate în Planul de Publishing (spuneam că ar trebui făcut măcar pe 12 luni) și
Informația de Publicat (scrisă, vorbită, imagine, video -acestea o să le tratăm pe larg într-un capitol
viitor). Deocamdată față de ele trebuie să mă poziționez tehnic, să ne măsurăm abilitățile, ca să știm ce
facem intern și ce va trebui să delegăm extern.
În viața startup-urilor funcționează o regulă universala pecare eu o numesc "Regula celor 3 ani" (ani
emoționali, deși adesea coincid cu anii calendaristici). Primul an este anul ENTUZIASMULUI, proiectul ia
formă din sursa de Energia proprie. Al doilea an este anul ÎNCĂPĂȚÂNĂRII, planul inițial nu este încă
îndeplinit, însă Ambiția susține nevoia de energie. Al treilea an este anul FINANȚELOR, afacerea ori nu
produce bani cât trebuie, ori nu are resurse financiare cât trebuie ca să se dezvolte - aici Finantarea si
Vânzarile ajuta mult aceasta etapa. Dacă trece cele 3 bariere, orice produs web devine o AFACERE
internet, iar cele care nu reusesc sa treaca vor fi încadrate la categoria Hobby sau "Și altele", ne-fiind
Produse-Pure, deși toate au fost imaginate așa. Recunosc, acum în loc să fiu la suflat vânt în pânze și
încurajare, stau la frână și zic : Nu porni în Anul 1 fără să te gândești macar o data prin prisma CEDAC/5S.
O să îți fie mai bine! Sănătate, Software, Securitate, Stocare, Sisteme sunt cei cinci « S ».

Abordarea Tehnică are un si un aspect "moral". La ce mă refer când spun "Sănătate"? În primul rând la
Capacitatea de Persistență și de Universalitate a informației livrate. O carte bună este bună și după 100 de
ani. Un text bine scris nu este corectat zilnic. Un produs propus la vânzare are o înțelegere mai bună dacă
este mai bine exprimată destinația și utilizarea sa. Un software bun are licență care să acopere
dezvoltarea continuă de noi funcționalități. Un server bun nu poate fi spart. Un CMS bun nu poate avea
« gauri ». Un material bun nu este copiat fara referinta. Practic, aspectul de sănătate este profilactic, este
un filtru prin care ne trecem deciziile tehnice. Pentru că legile lui Muphy spun că orice lucru temporar
tinde să devină permanent.
Cum analizez Software-urile pe care o să le folosesc? Majoritatea dintre noi nu suntem specialiști în IT și
cu siguranță NU cunoaștem toate ofertele de pe piață. Un prim reflex ar fi să ne întrebăm prietenii, un
expert, sau Internetul despre produsul care este cel mai bine să il folosim. Criterii de alegere pot fi prețul
sau specificatiile, dar pentru a alege bine ar trebui să știm de ce avem nevoie înainte de a căuta. Tehnic,
trebuie reallizata o lista cu ce avem de făcut, careia sa ii alaturam Programele. Majoritatea siturilor
folosesc text, foto, video. Am Uneltele deja determinate, acum aleg Programele. Cu ce editez, cu ce
montez, cu ce public ar fi întrebările de bază.
Securitatea și Stocarea merg mână în mână pentru că reprezintă Depozitul și Paznicul bunurilor noastre
informaționale (bytes virtuali în servere). « Depozitul » este un Server Criptat, iar « Paznicul » o protecție
care se găsește sub diverse aspecte: routere, firewall, programe antivirus, parole, intraneturi, grupuri de
lucru, criptaje, cloud. Încă de la început subiectul este destul de vast ca să ne dea bătăi de cap. Singura
soluție este alegerea unor specialiști care se pricep și care să fie DISPONIBILI prin profesionalismul
serviciilor și proximitatea suportului.
Acum 15 ani cheia succesului pe Internet era PREZENȚA, trebuia doar să exiști online. Cheltuielile erau
enorme pentru Stocare iar Securitatea era mai degrabă o glumă. Trăim vremuri faste în care serverele
sunt de dimensiunea unei carti de vizită cu o capacitate de 50G (vezi Scaleway sau Hetzner) iar routerele
cloud sunt cât un pachețel de șervețele (vezi Lima). Costurile merg la server spre 3€ pe lună iar pentru
propriul sistem cloud 170€ echipamentele. Este un regal în care NU AI CUM să nu îți dorești decat să îți
pui conținutul tău online (chiar dacă el nu este neaprat destinat să fie public). Cum aleg cel mai bine?
Întreabă un prieten, pentru că tehnologia evoluează atât de rapid încât până scriu aceste rânduri ele vor fi
deja perimate.
Ce Sisteme folosesti și cum trebuie să tratezi aspectul tehnic? Sisteme de Distribuție, de Management, de
Comunicare, etc. În esență toate sunt Programe sau Aplicații software, disponibile local, pe server, în
cloud, pe mobil. După analiza CEDAC ai o imagine mai clara asupra Capacitatii. Dacă la Stocaj/Securitate
încă aș mai fi putut dezvolta subiectul, în lumea programelor și aplicațiilor sunt pierdut, pentru ca nevoile
pot fi satisfăcute de N soluții. Tehnic, ele trebuie :
a) să fie comptabile cu ce am déjà

b) să fie relativ ușor de utilizat și de învățat
c) să nu ceară resurse unice care nu pot fi înlocuite
d) să fie îndeajuns de universale că să le pot înlocui dacă este cazul
e) să fie întreținute de firmă care le-a dezvoltat sau implementat.
Un minim set de principii ne va filtra alegerile. Soluția cea mai bună este ORICE soluție pe care o poti
folosi.
Deciziile pe care le luăm din punct de vedere tehnic ne vor urmări pe termen mediu. Un Sistem
implementat are o durabilitate mai mare de 3 ani. Securitatea ai dori să o faci o data pentru totodeauna
daca este posibil. Software și Stocaj poți să cumperi oricând, însă e recomandat sa nu ne schimbăm
obiceiurile des, poate o dată pe an. Dacă nu ne pricepem, avem unde și pe cine să întrebăm. În orice limbă
există documentație și în toate creierele există discernământ, cel puțin ăsta e pariul meu vis-a-vis de
antreprenori.
Checklist
Principiile tehnice în 5 pași (cu dedicație majorității populatiei care nu este "tehnică")
1. Stocarea - întreabă un prieten
2. Securitatea - întreabă un prieten bun
3. Software - întreabă un prieten
4. Sisteme - întreabă un prieten bun
5. Aplică principiul Sănătății la fiecare din aspectele de mai sus

1.3 Schema de Date
Prescurtarile de doua si trei litere sunt "mama limbajului tehnologic". Inca din (pre)istoria internetului se
pare ca aceste prescurtari au atat o functionalitate deosebita in comunicare cat si o influenta deosebita
asupra creierului uman – o dovada este platforma mIRC (stramosul retelelor de socializare), unde toate
discutiile aveai impresia ca sunt asa. "Sal, e ok? - Yes, asl pls - [Name] - hahaha, lol ! gtg, sry ..." (o discutie
inteligibila pentru cei care iubesc spatiul virtual).
Recomand inainte de a ne apuca de afaceri online sa invatam terminologia (sau macar sa o parcurgem),
unde o simpla cautare Google cu "dictionar+informatica" ne pun intr-o intelegere mai buna a articolelor
care le citim sau a discutiilor pe care le puratm. Schema de Date, cea despre care urmeaza sa discutam in
randurile de mai jos, contine multi termeni prescurtati: RSS, CSV, DOC, XLS, ERP, CRM , etc.
Schema de Date care cuprinde a)Sursele de Date, b)Organizarea Datelor, b)Datele in sine, d)Destinatia
Datelor - o putem prescurta SODD (Surse; Organizare; Date; Destinatii). Datele externe sunt o categorie
aparte in Continutul unei afaceri online pentru ca permite folosirea unor surse externe ca si furnizori care
imbogatesc rapid, cultural si functional situl nostru web. Sub forma datelor externe putem accesa orice tip
de continut: articole de presa, titluri, poze, filme, date care ulterior sa fie clasificate in baze de date,
reactii, scoruri, date meteo, etc. Aici discutam de orice continut care nu presupune OPT-IN, adica
exprimarea consimtamantului expres pentru a face o actiune. Datele pot fi colectate direct, prin

intermediul robotilor (in acelasi mod in care Google strange datele din toate siturile mondiale pentru
motorul sau de cautare) si indirect, prin bunavointa (si marketingul) celor care accepta sa transmita
aceste date.
De unde iau date?

SURSE sunt toate siturile si serviciile web care ofera continut. Gratuit sau Platit, Direct sau Indirect.
Culese de noi manual sau Importate automat. Ca sa identifici sursele trebuie sa stii CE ai nevoie si CAT.
Daca intretin un blog de tehnologie si sunt talentat public propriile materiale si ma rezum la ce creez.
Daca vreau in plus sa comentez actualitatea, o sa citesc alte situri web, care devin Surse. Aceste surse pot
sa le apelez automat printr-un serviciu care sa le organizeze si care sa ma ajute sa gasesc si altele (eu
folosesc Feedly). Pot de asemenea sa incerc sa fac situl mai interesant apeland la widgets (blocuri grafice-
text in cadrul sitului care ruleaza date externe) care imi furnizeaza date externe despre: meteo, un motor
de cautare personalizat si poate un clasament al echipelor de fotbal. Daca am nevoie de date externe
folosesc programme automate (de exemplu pozele mele care sunt facute publice pe Flickr). Sau se poate
introduce si un formular de inregistrare intr-un serviciu exterior dar care il aduc in prpriul website
(exemplu serviciul de newsletter automat prin Mailchimp). Si daca sursele externe sunt foarte importante
in afacerea ta, sunt doar cativa pasi in a face ca Google, sa ai proprii tai roboti, atat de puternici incat sa
poti accesa orice informatie din orice website din lume ... asumand corect ca ai nevoie de resurse
tehnologice porportionale cu nevoile tale.
Tratez special datele externe automate?

Da, pentru ca daca vreau sa le introduc in sistemul meu am nevoie de functionalitatile adecvate. Ele vin in
majoritatea timpului sub forma de text sau asezate sub forma unui text specific, care urmeaza sa fie
adaptat propriului site din punct de vedere vizual si functional – baze de date. Cea mai mare bataie de cap
care poate aparea este daca se schimba in timp formatul datelor in automatizarile speciale (in special cele
obtinute din Data Mining). Si nu ar trebui sa uit ca nu sunt "ultima veriga" a datelor, la randul meu voi
organiza datele pentru export, gata sa fie preluate de altii.
Ce tipolgii produc Datele automatizate?

Daca ne referim la articole publicate avem siturile de tip "agregator" care centralizeaza automat datele
din mai multe surse. Daca ne referim la magazine online, fluxurile de date produc sistemele de comparatii
de preturi sau marketplace-urile. Automatizarea continutului de pe bloguri in Social Media face ca orice
articol publicat pe blog sa apara direct in contul tau pe Facebook sau Twitter provocand vizibilitate.
Robotii clasificatori de informatie produc motoare de cautare sau rapoarte de date agregate sub forma de
studii, alerte, business intelligence, infografice. Sistemele CRM leaga datele vanzarilor cu conturile si
activitatea utilizatorilor internet. Practic orice website se poate conecta la Autostrada Informationala ca
si Consumator sau Furnizor, in functie de Strategia sa.

Datele externe scutesc adesea eforturi inutile si sunt o buna pista de lansare pentru creatorii de continut.
Bine cadrate, ele devin o resursa pentru afacerea online. Am incerat sa tratez aici doar procesul, si nu
aspectele sensibile unde exista o serie de discutii generate de legislatorii USA/UE si nici bunele norme
deontologice ale practicii cotidiene. De foarte multe ori fluxurile de date iti sunt impuse (vezi magazinele
online care trebuie sa livreze datele de o anumita maniera si intr-un anumit format pentru
comparatoarele de preturi sau vanzatorii marketplace).
Planificarea SODD (Schema de Date pentru Continut) in 6 pasi

SODD (Surse; Organizare; Date; Destinatii).
1. Am nevoie de date externe? Daca da, ce fel de continut

In primul rand determin tiplogia de date externe care imi vor ajuta afacerea online sa apara mai repede
pe piata, sa vanda mai bine, sa detina Continut de buna calitate, actualizat si ne-perimabil si le trec prin
filtrele CEDAC si 5S. Lista cuprinde : poze, descrieri, articole, citate, actualizari, continut intreg, cioturi de
informatii, anumite stringuri de date, comportamente, etc.
2. Pot fi un furnizor de date? Daca da, in ce scop

Facem parte din sistem si in aceeasi masura in care noi vrem date de la altii, la randul nostru putem fi un
furnizor de date rezultate din activitatea noastra cotidiana. Punem la dispozitie fluxuri, produse, poze,
continut, RSS, Creative Commons, grafice, infografice, comunicate, etc.
3. Ce date retin si ce tranzactionez informational

Listele « de luat si de dat » nu sunt foarte lungi insa fiecare operatiune presupune resurse tehnologice
(software, procesare, stocare, banda), plus resurse de timp si umane pentru Organizare. Chiar daca avem
acces la multe posibilitati limitarea resurselor ne pune in postura sa le alegem DOAR pe cele importante si
genereaza plus-valoare atat in afacere cat si in ecosistemul online.
4. Cum introduc datele care le retin in propria baza de date

Noi avem deja o organizare interna a bazei de date si datele externe nu ar trebui sa aiba o incidenta prea
mare in schimbarea structurii acesteia, pentru ca daca o are, propriul nostru sistem va trebui reproiectat.
De aceea este important desenul miscarii datelor si cum intra in administrarea noastra – de multe ori ele
trebuie editate si verificate, activitati care presupun resurse. Desenul datelor le da si Destinatia, locul in
care se manifesta si produc efecte. (de exemplul numerele de telefon care alimenteaza o baza de date de
SMS-uri automate)

5. Ce unelete am nevoie ca sa automatizez procesele (unele sunt deja
prevazute in CMS)
Automatizarea proceselor presupune metodele de aducere a datelor si stocarea lor in fisiere sau baze de
date. Ca ele sa devina vizbile in situl nostru, trebuie sa operam cu unelte specifice, pe care sa le prevedem
de la inceput. Poate fi vorba de calculul tabelar excel pentru prelucrarea fisierelor CSV. Pot fi editoare de
text simple combinate cu calcul tabelar online. Pot fi module in cadrul CMS-ului construite anume pentru
automatizare. Sau pot fi plugins de Wordpress care sunt deja automatizate pentru prelucrarea de
Content. Toate sunt Unelte.
6. Fac verificarea si mentenanta sistemelor de date

Periodic si prin sondaj. Este destul de complicat de facut o logica infailibila a datelor, a caror producatori
sunt tot oameni, supusi si ei greselii. Plecam de la premisa ca sistemele nu sunt perfecte si ca putem doar
spera intr-un grad mai mic de eroare. In planul de management voi prevedea – cat de des fac sondajele,
cum validez daca sunt bune sau nu, cine e responsabil de asta, daca exista recurenta in alimentarea
externa cu date din acelasi surse. Despre Mentenanta, revin la principiul de Santatate al Continutului,
ceea ce este relevant si corect este mentinut online, ce nu mai este de actualitate pleaca.
Cutiuta cu idei
Retine « parsing » sau « scanare » sau « scrapping » sau « extragere de date ». Acesta desemneaza
procesul automat prin care comandam un program automat, numit BOT sau Robot, sa execute o anume
sarcina si sa ne intoarca datele. De exemplu pentru SNEC.ro folosim un robot care strange date despre
toate siturile care trateaza produse care pot fi subiectul unor vanzari online, date care ulterior sunt supuse
unui al doilea robot dotat cu aloritmi de recunoastere pentru a identifica magazinele online. Al treilea
robot face scanarea unui potential magazin online ca al patrulea sa ii faca descompunerea datelor in texte
din care se extrage continut.

1.4 Clasificarea Informatiei
Taxis vine din limba greaca si inseamna ordine, aranjare. Taxonomia se refera la clasificarea lucrurilor,
conceptelor, principiilor intr-o organizare logica. Prin 2010 lucram din cand in cand la un proiect « de
sertar » care a prins contur si a intrat in analiza. Numele de cod al proiectului era Businesoo si isi
propunea sa schimbe celebra axioma "6 degrees of separation" in "one degree of separation" in lumea
business-ului european. Pentru asta trebuia sa darame cea mai importanta bariera a Uniunii Europene, un
spatiu economic complex dar care se desfasoara cultural in 24 de limbi oficiale si peste 60 de limbi
regionale. Sigur engleza, franceza si germana acopera o mare parte din comunicare, insa cei care vorbesc
toate cele trei limbi nu sunt foarte multi. Aici intervenea Businesoo, care permitea fiecarui utilizator sa isi
desfasoare activitatea de site in limba sa materna, urmand ca interactiunea sa ia forma pentru ceilalti in
limbile lor materne. Si de aici intrebarea stratupului : Cum sa clasifici mii de produse si servicii intr-o forma
care sa fie optima pentru baza de date si pentru operarea in multiple limbi ? 5 ani mai tarziu intrebarea
este inca pe masa cu un raspuns aproximativ ...
Intrebarea pe care si-o pune real proprietarul unui website este : Chiar am nevoie de clasificarea
informatiei? Clientul nostru, stapanul nostru. Utilizatorul nostru, stapanul nostru. Studiile au aratat ca din
10 oameni pusi sa caute o informatie online rezulta 10 moduri diferite de gandire a cautarii si ajungere la
informatie. E normal, creierele noastre functioneaza diferit. Insa in toate cazurile cautarea s-a orientat
dupa REPERE. Iar Clasificarile sunt un mare reper pentru minte, sunt Ghiduri care ne permit sa nu

inmagazinam enorm de multa informatie. Acesta este motivul principal pentru care trebuie sa ne
clasificam informatia din site, indiferent de marimea lui.
Ce metode de clasificare a informatiei putem folosi ?

Cel mai simplu sistem de clasificare este Categoria. Albe, Negre, Rosii si fiecare dupa culoare in categoria
sa. Exprimarea vizuala a unui sistem simplu se poate face in Harta Websitului (Sitemap), o reprezentare
schematica a unei informatii simple. Complicarea acestui sistem este Multi-Categoria, sau adaugarea unui
al doilea, al treilea nivel de adancime. Albe , Albe-Pure si Albe-Impure. Exprimarea vizuala a unui sistem
multi-categorie se face prin intermediul Breadcrumb, adica a unei insiruiri logice de sus in jos a
categoriilor. Un exemplu de Breadcrumb : "Albe > Albe Impure > Albe Impure Partial".
Daca Categoriile nu sunt bine delimitate deja ne apar primele semne de intrebare. Un articol poate fi
clasificat SI - SI si modul in care rezulta analizele trebuie sa tina cont de aceasta. Daca vinzi articole
sportive in magazinul tau online o crosa de golf semnata de Tiger Woods s-ar putea sa fie clasificata atat
la Produse>Golf>Crose cat si la Produse>Produse Rare>Autografe, iar statisticile de vanzare trebuie sa
tina cont ca produsul se afla in ambele clasificari.
Pentru a facilita clasificarea multipla folosim conceptul de TAG sau, ca sa fim in trend cu miscarea social-
media, de #hashtag. Practic aceasta inseamna o etichetare suplimentara fata de orice clasificare, a
oricarui produs, articol sau item din cadrul sitului, caruia putem sa ii legam una sau mai multe etichete
care ne permit clasificari suplimentare paralele. Crosa de golf poate primi etichete #tigerwoods,
#autograf, #2016, #turneu, #pau. In masura in care statisticile sunt flexibile, clasificarea este mai bine
facuta. Iar pentru utilizator, reprezinta adaugarea unor elemente logice in plus pentru regasirea
informatiei.
Ataturi de etichetare o alta facilitare se poate obtine si prin localizare, a carei exprimare vizuala se face
prin mapping, livrarea unor harti de proximitate, populate doar cu informatia dorita (harta pensiunilor
disponibile dintr-o regiune specifica). Geolocalizarea conteaza mult pentru utilizator cand cautarea sa
vizeaza locatia si este clasificarea primara pentru serviciile de turism si pentru aplicatiile care fac
interactiune intre utiizatori.
Ultimul tip de clasificare "simpla" se gaseste in NOR, adica nu se pre-clasifica nimic intial, insa din
utilizare, informatia grupeaza interesele si le coaguleaza. Informatia o ofera utilizatorii si datele
introduse in sistem. Numarul de clasificari este infinit si rezultatul este o structura DINAMICA de N
categorii cu N subcategorii cu N taguri si N locatii. Practic orice element al structurii poate fi reclasificat,
regrupat, in acelasi timp in alta structura paralela, singura lege care mentine sistemul fiind UTILIZAREA.
Structurile rezista atata timp cat sunt folosite.
Un exemplu: sa zicem ca vind carti, am circa 300.000 titluri la vanzare si intre ele sunt si carti pentru copii,
care din utilizare le pot clasifica ca si carti de colorat, povesti, benzi desenate si carti educative. Putem

face clasificarea in acest mod, dar in doi ani de la lansare constatam ca utilizatorii nu mai sunt interesati
de aceasta structura, cautand mai degraba carti de 2 ani, 3 ani, 4 ani. Decidem daca schimbam sau
montam o a doua structura dinamica (depinde de resursele aflate la dispozitie, pentru ca munca de
clasificare a produselor inglobeaza foarte mult timp de munca efectiv - o reclasificare a 500 de titluri
presupune cunostinte bune si un volum de 10 ore de munca).
Meta Datele
Definitia Metadatelor ar fi "un set de date care descriu mai bine si contin informatii despre datele
initiale". Adica un fel de explicatie suplimentara pentru o mai buna intelegere. In Internet metadatele
sunt foarte importante. Initial au fost prezentate ca elemente de baza pentru motoarele de cautare, dar
importanta sau mai bine zis, rolul lor s-a schimbat in timp. Ele presupun sa marcam informatia de baza cu
: scopul creatiei informatiei, scopul datelor, timpul si data creatiei, autorul si drepturile asupra datelor,
locul si reteaua de creatie, standarde utilizate, marimea fisierelor. Pentru fotografii ar putea fi extinse la
marimea pozei, culori, rezolutie, etc.
Ratiunea existentei Metadatelor este Standardizarea. Eu fac o clasificare, tu alta clasificare, motorul de
cautare trebuie cumva sa clasifice mai repede munca a un miliard de creatori. Daca fiecare din ei foloseste
anumite standarde recomandate, este mult mai usor ca informatia sa fie clasificata. O crosa intr-un
magazin online este un produs al carui scop este comercial, care este de vanzare in Europa, a fost pus in
vanzare acum un an, este un produs original, si contine descriere foto si video. Sa nu uitam ca Meta tagul
<TITLE> este in continuare cel mai important element pentru motoarele de cautare.
Sisteme si algoritmi
Din punctul de vedere al motorului de cautare, se ordoneaza toate elementele pre-clasificate, insa deseori
aceasta munca de clasificare nu o fac toti standardizat. Esti obligat sa folosesti algoritmi, mai ales cand
volumele de date se contorizeaza in milioane de Terrabytes. Si aici ajungem aproape de un subiect care
imi este foarte drag si care se numeste "Machine Learning", care vizeaza gasirea de modalitati
matemetice si probabilistice pentru a clasifica informatia. Daca sistemul ar putea invata singur si sa atinga
Inteligenta Artificiala, atunci toate eforturile noastre de clasificare ar trebui sa scada la zero, sistemul
stiind exact ce articole si informatii avem si la ce folosesc. Avem algoritmi de Machine Learning, algoritmi
de Data Mining si algoritmi de Clasificare a datelor. In total numarul lor este de 200, de metode stiintifice
diferite. Forta de a pune la munca impreuna multiple metode produce in timp performanta (se vede in
brevetele depuse continuu de specialisti).
Ca urmare a perfectionarii motoarelor de cautare, atat interne cat si externe, exprimarea vizuala cea mai
simpla a acestor algoritmi care noi o cunoastem este bara de cautare. Scriem si obtinem rezultatul dorit,
in majoritatea cazurilor, EXACT ce am cautat.

Pentru Businessoo am incercat adaptarea a 5 clasificari internationale de produse si servicii, am incercat
sa definim noi propriile clasificari, am incercat sa construim dupa modele existente, nimic nu a iesit. Intr-
un eveniment al Strartup West desfasurat la St Malo (France), unul din proiectele prezentate era condus
de 4 doctoranzi in materia incidentei digitale a limbilor de la IDL Atlantique din Nantes. Le-am prezentat
proiectul si am cerut sfatul. Dupa 5 ani de cautari raspunsul primit a fost dur, insa a ridicat "valul" care il
aveam peste ochi. Mi-au spus "nu trebuie sa faci nimic!". Cuuum ??? "nu trebuie sa faci nimic acum ...
intai strangi datele si abia apoi incepi sa le clasifici - nu ti se va potrivi nici o alta clasificare care o incerci".
Si astfel proiectul a repornit.
5 etape pentru o clasificare cat mai buna a datelor in produsele online

Ca sa ne clasificam Informatia cat mai corect avem nevoie sa parcurgem urmatorii 5 pasi:
1. Sa determinam ce tipologie de informatie avem pe site si care trebuie

clasificata: articole scrise, produse in magazin, poze, filme video, sectiuni de discutii (forum), suport
cu clientii deschis sau sectiune de intrebari si raspunsuri, etc… Inainte de a propune clasificari utilizatorilor
suntem datori sa cunoastem informatia care o tranzitam in produsul nostru online pentru a sti ce avem de
« aranjat pe rafturi ». Clasificarile pot fi facute dupa utilizarea produsului sau a informatiei, dupa scopul
sau logic, dupa functionalitate, dupa modul de functionare, dupa perceptie, dupa locul de utilizare sau de
ce nu, dupa algoritmi inovatori interni.
2. Sa determinam volumul de informatie, ca sa stim cat de complex va fi

sistemul de clasificare (zeci de intrari, sute, mii, milioane). Atitudinea da altitudinea zice o vorba
circulata des in ONG-uri. Volumul da complexitatea in materie de online. Cu cat mai multa informatie, cu
atat mai multa bataie de cap in urmarirea ei ca importanta. Strategia cea mai buna cand este multa
informatie este sa o lasi sa se clasifice singura treptat, iar capcana este ca iti vine sa o lasi balta datorita
volumului. Trasarea principiilor initiale te scapa de problematica volumului.
3. Sa determinam gradul de interdependenta al informatiei pentru a opta

pentru sisteme multi-clasificare. Recomandarea este sa stii de la inceput cum se poate lega informatia.
Articolele din website care sunt legate de video, de audio, de comentariile din social media si din forum,
de alte websites, de motoarele de cautare, de categorii si taguri. Un desen simplu initial ne da perspectiva
de fiecare data cand informatia apare si se manifesta.
4. Sa decidem daca putem monta initial un sistem logic sau daca lasam opertiunea
de clasificare pentru o etapa ulterioara. Chiar daca montam sisteme de clasificare ulterioare in paralel
este obligatorie o clasificare initiala, chiar daca este binara. Important si neimportant este un model.

Vandabil sau putin vandabil pentru magazine online (desi aici produsele vin pre-clasificate prin insasi
natura lor).
5. Sa calculam corect costul clasificarii, in ore-resursa umana, ca sa justificam si economic

aceasta operatiune. Este una din cele mai frecvente aprecieri gresite de cost pentru prodsele online.
Cantareste greu costul ignorantei, pentru ca de fiecare data aplicarea unei noi clasificari in baza de date se
dovedeste costisitoare. Volumul de munca manuala este mare si deseori se renunta in dinamica, strategia
care se aplica fiind « de acum inainte ». Prevazute corect inca de la inceput, sistemele flexibile, permisive,
se dovedesc a fi de un real ajutor antreprenorului online.
Cutiuta cu idei
Retine « clasificare initiala sau ulterioara ». Nici o clasificare nu este atotcuprinzatoare. Modul in care
facem clasificarea unui produs este complex : din ce este facut, utilizarea sa, destinatia sa, modul de
functionare, gradul de incorporare, consumabilitate sau repetivitatea folosirii, domeniul si incadrarea
economica. Utilizatorii gandesc diferit si statisticile ne arata in timp calea cea mai batuta pe care acestia o
urmeaza. Ne putem inspira din standardizare insa cunoasterea adanca o propriilor produse este baza
vanzarii lor. Clasificarea informatiei se face « open », orice noua idee fiind usor implementata.

1.5Organizarea produselor online in Cataloage
Legenda spune ca primul website care a fost pus online a fost facut ca sa vânda ceva. Ei bine, nu ... Pe
data de 6 august 1991 se lansa primul website si anume http://info.cern.ch/, cu un subiect cat se poate de
tehnic si stiintific. Nici urmatoarele nu au fost diferite. Primul care a intuit potentialul comercial al
mediului online este probabil bloomberg.com, unde a aparut pentru prima oara ideea de "monetizare", si
asta in 1993. De asemenea exista o alta legenda cum ca primul banner care a aparut vreodata avea
mesajul "click here". Era in anul 1994 si da, era o reclama la AT&T care te asigura ca daca nu ai facut click
pe banner cu siguranta o sa o faci, ratiunea din spatele lui fiind una comerciala. Reteaua Minitel din
Franta a creat inca din 1992 un precursor al comertului electronic prin Internet, iar primul website care
poate fi atestat ca si "magazin online" pur este books.com, lansat in 1992 ca si o casa de comenzi de catre
Book Stacks Unlimited din Cleveland, Statele Unite. Acum 25 de ani produsele incepeau sa isi faca loc in
mediul online ...
Istorie! books.com au fost vizionari insa amazon.com au castigat piata de carti. Comertul electronic este
ca o cursa de Formula 1. Ai nevoie de multi bani, decizii rapide, schimbari rapide, management bun,
strategie buna pe termen lung, dar si pe termen scurt. Si atunci de ce in loc sa fie o cursa in doi-trei sunt
enorm de multi care se inghesuie pe aceasta piata ? Pentru ca bariera la intrare este extrem de scazuta
(oricine poate vinde orice, doar cu cateva ore de implementare, si pentru ca oricine poate beneficia facil

de toate avantajele instrumentelor online). Si nu in ultimul rand, pentru ca fiind vorba de convenienta,
comertul electronic este o prelungire fireasca a relatiilor comerciale firesti, din viata cotidiana.
Daca schimbam unghiul din care privim lucrurile, din perspectiva clientului, toate cele de mai sus nu
conteaza decat prin impresia facuta de marca. Cel care satisface utilitatea finala, PRODUSUL, este
subiectul unei analize cognitive, pe baza unei "FISE" online care cuprinde descriere, poze, manuale,
instructiuni, intr-un cuvant toate informatiile care pot fi livrate. Fara acestea, nimeni nu poata sa vanda
online. De aceea cand vorbim de Produse Online spunem "Cataloage Online". Unele sunt de prezentare,
unele au cateva produse specializate, alte toate produsele de-a valma. Comercial, unele au posibilitatea
sa le rezervi online, altele chiar sa le cumperi (iata deci si incadrarea Magazineleor Online).
Cum trebuie sa trateze un antreprenor Cataloagele cand isi planifica

afacerea online?
Isi creaza fisele de produse sau le ia gata facute? Decizia este economica si se traduce economic in salariul
platit oamenilor care fac introducerea in baza de date. Necesitatea de « fise » determina angajatii care fac
preluarea de date externe si le clasifica-modifica dupa niste norme impuse, si angajatii care creeaza
produsele in baza de date. Provocarea vine din viteza cu care apar-dispar produsele oferite. Un magazin
cu o gama de 1000 de produse care nu se schimba des in timp, are alte nevoi decat un magazin cu 10000
de produse care apar si dispar continuu. O solutie eleganta sunt softurile de populare a bazelor de date
direct din bazele de date existente la furnizori, care isi exprima prealabil acceptul de a fi preluate
produsele automat (in cazul in care nu au fluxuri care sa livreze deja electronic aceste date). Sau, de ce nu,
se poate folosi accesul la o baza de date care are deja toate produsele comercializate la nivel mondial,
cum ar fi http://product-open-data.com/
Produsele prezentate sunt subiectul unei vanzari sau doar a unei

informari in urma careia vine o actiune secunda de consultanta, comanda,
sau pre-vanzare?
Depinde unde se pozitioneaza situl web in Lantul de eCommerce. Magazinul Online care vrea sa fie un
jucator Pur-Sange executa vanzarea produsului direct. Daca valoarea produselor este un impediment (sau
raritatea lor), strategia este de a ingreuna putin vanzarea, ca sa se castige timp pentru confirmare. Nu
este foarte evident ca poti sa vinzi un buldozer care sa il pui "in cos" (imi place cum comertul electronic
sfideaza legile fizicii!). Si nici vanzarea unor uleiuri esentiale produse manual in Africa nu poate fi facuta
decat pe comanda, pentru ca esti legat de livrari inconstante unde nu poti prevedea marimea stocului.
Personal, am testat in intreaga activitate 7 sisteme internationale de clasificare a produselor si dupa ani
de zile de intrebari cum ar trebui clasificate produsele intern am avut un raspuns suprinzator: nu trebuie
deloc clasificate (pont de la Institutul de Limbi din Nantes).

Se pot face clasificari interne pe baza de coduri, de nume, de destinatii .. Insa …
CUM este cel mai bine sa faci Clasificarea?

Codul international serveste unui prim reper, iar in paralel sa facem o a doua clasificare interna care sa ne
inlesneasca activitatea (ratiunea operatiunii). Nu exista un raspuns, el doar se CONSTRUIESTE pe masura
dezvoltarii activitatii. Initial se pun toate produsele la comun si ulterior, pe baza comportamentului
utilizatorilor si al frecventelor din propriul magazin, produsele incep sa fie clasificate, atat in baza de date
interna cat si in exprimarea vizuala, vitrina si meniurile magazinului. Problematica care trebuie rezolvata
vizeaza redundanta datelor, dublarea lor involuntara, si miscarea stocurilor.
In urma unui targ la Guangzhou in China un antreprenor german a decis sa comercializeze marfa unui
producator chinez de jucarii care avea o lista de 25.000 de produse disponibile pe situl propriu, in chineza,
cu specificatii in chineza, fara sa aiba o clasificare internationala de date. Pe baza corelatiei Clasificarii
interne a producatorului chinez, a datelor electronice de vanzare en-gros de la furnizorii internationali
plus datele preluate cu un soft de tip Fotolizer – astfel operatiunea de populare a bazei de date a durat
cateva zile. Concluzia - in lumea datelor totul este posibil, trebuie doar sa stii de unde sa apuci subiectul!
Strategia de Date-Produse in 8 etape

Aplicarea unei strategii de DATE-PRODUSE pentru situl web trece prin etapele:
1 Pozitionarea pe Lantul de e-Commerce

Pozitia mai spre stanga sau dreapta lantului de e-commerce determina rigoarea fisei prezentate si efortul
care trebuie facut in prezentarea produsului. Cu cat esti mai aproape de producator fisa este mai saraca in
informatii si detalii. Daca vanzarea se face nu cu livrare imediata, se castiga in plus timpul pentru raspusul
la diferite intrebari provenite de la client si care nu sunt acoperite in fisa de produs.
2 Impartirea produselor in cele cu vanzare-directa si cele cu pre-

comanda/livrare tardiva
(da amplasarea cosului). Produsle cu vanzare-directa trebuie sa detina o fisa mult mai riguroasa si
elemente de vanzare in plus : review, video, galerie poze, panorama 3D, etc.
3 Lista cu Izvoarele de Informatie

Cel mai usor este daca primesti toate descrierile de produse, poze, filme de la furnizori, ele se incarca
automat si tie iti ramane doar pozitia privilegiata de a completa si a de a adauga elemente de marketing.
Insa in majoritatea cazurilor nu se intampla asa si lista trebuie completata cu alte izvoare cum ar fi :
siturile producatorilor, siturile de reviews, forum-uri sau grupuri de discutii, bloguri, poze amator, propriul
laborator de testare, propriul studio foto sau video, social media proprie sau evenimente organizate.

4 Lista cu software automate de date si capacitatile lor
Premiul cel mare il castigam cand am reusit sa automatizam 80% din fisele de produs si efortul nostru este
doar de imbogatire pentru produsele care ne realizeaza cifra de afaceri. Sunt furnizori diferiti si au
capacitati diferite, noi ii identificam pe cei care ne pot ajuta si sunt in bugetul pe care il dispunem.
5 Draftul de Clasificare interna generala

si cateva reguli de baza (cel putin Categoriile Generale). Fisele de produs sunt atasate produsului care
urmeaza o clasificare de tip Catgorie / Subcategorie/ #taguri. Clasificarea noastra interna poate depinde
de multi factori cum ar fi – sursele din care ne aprovizionam, depozitele unde este marfa, impartire intre
cea care o importam direct si care doar o desfacem, cea de anul asta si cea de anul trecut, colectia de vara
sau cea de toamna. Toti acesti factori logici putem sa ii punem intr-o clasificare interna care sa fie cu litere
si cifre inteligibile (ex. P2016CD1-000231 – colectia de primavara 2016, produs comercial redistribuit aflat
in depozitul 1, itemul 231)
6 Timpii de interventie pentru corectarea bazei de date

O baza de date de produse este perimata cam in doi ani daca facem comert electronic, mai lung daca
suntem producatori cu rata mica de introducere a produselor noi. Nu vom interveni zilnic pentru a verifica
sau a pune la zi fisele de produse, insa o facem periodic, proportional cu resursele umane care le avem
(macar pentru verificari).
7 Fisa de post pentru Operatorul de DATE-PRODUSE

Desi pare evident, o fisa a postului este necesara, se puncteaza actiunile in sine si daca are abilitatile sa le
execute. Recomandarea este ca o singura persoana sa faca interventiile pe un produs, si nu mai multe
persoane, fiecare cate un element-doua, pentru ca se pierde viziunea de ansamblu.
8 Definirea Strategiei de Colectare de date

Aceasta este un proces continuu. Pentru produsele care le vindem si universul lor trebuie sa avem
constant date (existenta, disparitie, preturi, actiuni, discounturi, campanii). Orice noua utilizare sau
reintrebuintare pentru un produs vechi care il avem in stoc poate fi o oportunitate grozava.

1.6Universul Datelor Culese
1 yotabyte reprezinta toate datele existente in Internet (1 milion de milioane de Gigabytes) , 672 exabytes
sau 672 milioane de gigabyes de date accesibile in Internet, 760 milioane de situri web din care 500
milioane active, 15 mii de miliarde de pagini web din care 50 miliarde indexate de motoarele de cautare,
din care Google domina piata cu ale sale 9 milioane de servere , o crestere anuala de cca 100 milioane de
situri pe an din 300 miloane de domenii cumparate pe an, etc, statisticile pot continua pentru a ne
imagina dimensiunea clara a Universului in care vom lansa datele noastre. Batalia pentru atentie este
deosebit de mare si o doza de realism inainte de a demara afacerea online nu strica.
Cum pozitionez INFORMATIA din situl meu web fata de informatia din Internet ?
Cat de multa informatie cu valoare adaugata trebuie sa produc ? Daca vand computere online, o marca
cunoscuta si peste tot prezentata, am nevoie de altceva in plus decat PRETUL? Nu aceasta ar trebui sa fie
singura informatie care o livrez? Ca sa stiu cum ar trebui sa pozitionez situl meu, trebuie sa inteleg
informatia si modul in care ea este consumata de utilizatori. Informatia poate fi statica sau dinamica,
proprie sau externa, perpetua sau de actualitate, valoroasa la un moment dat, perimabila sau de durata,
scurta sau lunga, de stiinta sau entertainment, etc. Fiecare manifestare a informatiei ii va conferi FORMA
(text, foto, video, audio), LUNGIMEA (succinta, explicata, stiintifica), STILUL (jurnalism, personal),
AUTENTICITATEA (proprie, preluata).

IN-DATA : Autentice sau Preluate?
Continutul intr-un site web se poate produce in trei moduri: prin efort propriu (copywrite), prin efort
tertiar (colaborare si contributie), prin efort extern (preluare). Nu o sa starui foarte mult asupra ceea ce
putem produce singuri, pentru ca este subiectul unui capitol separat, insa lucrurile sunt destul de clare
cand produci cu propriul cap, in limba proprie si cu ochii proprii. Dilemele apar in cazul continutului ne-
controlat.
Continutul preluat poate fi adus la comanda, preluat cu sursa, preluat in drepturile de creative-commons,
tradus, integrat. Indiferent de motivul si forma sub care prezentam acest continut extern, ne vom lovi de
urmatoarele aspecte:
a - drepturile de publicare, drepturile de autor si de proprietate intelectuala asupra pozelor, filmelor,
materialelor
b - de calitatea acestora, plecand de la rezolutia imaginilor pana la chestionabilitatea autoritatii
materialelor
c - de asepectul cultural (incidenta mica)
d - de actualitatea datelor (incidenta mare)
e - de limba, este dificil sa cauti in limbi care nu le cunosti, chiar daca ai instrumente de traducere
automata
Continutul generat tertiar se obtine de la utilizatori. Fie ca situl se bazeaza 100% pe aceasta (vezi
Facebook, aparent situl cu cel mai mare succes in momentul de fata), fie ca reprezinta un procent mai
mic, un lucru este sigur - acesta productie este mult superioara resurselor proprii de productie, chiar daca
calitatea este indoielnica (si aici ma refer la informatie, la modul si forma in care ea este prezentata). De
multe ori, pentru un produs online, montarea unui forum de discutii, a unui sistem public de asistenta, de
intrebari si raspunsuri, ii va aduce beneficii SI in cantitatea de date care o detine. De ce este important
acest aspect ? Proportionalitatea Date Multe > Date Multe indexate > Popularitate mai mare in motoarele
de cautare.
In ce priveste Datele Culese ale unui Website bariera de limba este evidenta, doar cifrele sunt universale.
Se poate face usor o prezentare de produs in limba spaniola dupa o preluare a paginii produsului prezetat
in limba germana, mai ales daca vorbim de culegerea datelor pentru magazine online. Se preiau toate
caracteristicile tehnice sub forma de cifre, iar descrierea produsului se poate face copywrite direct in
limba de prezentare. Produsul se poate supune public opiniei clientilor magazinului in limba spaniola,
Acesta este un caz clasic de hibridizare a surselor si tipurilor de contint.
OUT-DATA: Ce date putem oferi?

Datele de Continut oferite aduc notorietate. In general ar trebui sa fim bucurosi daca continutul nostru
este preluat (nu furat) si referentiat. Insa pentru asta ar trebui sa producem fie ceva de valoare, fie ceva
de interes. In functie de strategie fie putem oferi instrumentele directe ale preluarii de continut si sa ii
ajutam pe cei care vor sa culeaga date, sau dimpotriva ne putem "baricada" si proteja suplimentar. Vreau

eu sa fiu Locul-Unic, Izvorul informatiei unde toti utilizatorii vin (Trafic) sau vreau eu sa fiu Sursa-Unica
care poate fi citita de toti utilizatorii nu conteaza unde (Notorietate) ? Raspunsul il da metoda prin care
websitul aduce bani.
Materialele care le pot produce si oferi sunt

a - articole scrise, expert, documentate si fundamentate. Ele pot fi preluate, parti sau integral si folosite si
in alte situri
b - poze, filme, pdf, orice alt material in zonele in care anunt specific ca se pot prelua si refolosi
c - date din baza de date (statistice sau in timp real) sub forma de widgets, etc
Toate acestea trebuie sa le oferim ca un "Pachet Cadou", cu rugamintea de a fi mentionati, cu toate
instrumentele si modalitatile lor de folosire.
Date Culese din Social Media

Copilul-Minune al Internetului care l-a acaparat si care a facut chiar si utilizarea motoarelor de cautare sa
fie de prisos. Nu mai vizitezi celebrul site suntplictisit.com, deschizi Facebook, gasesti o gramada de
distractie. Organizate in Liste, Categorii, Subiecte, Taguri, Preferinte ... toate siturile social-media sunt o
sursa enorma de Informatie Clasificata, chiar daca aparent este haotica. Mai mult este o Sursa care
produce Date Continuu, fie sub forma autentica, fie preluata (share), cu scopul de Trafic sau Notorietate,
in multiple limbi.
Cum pot folosi Social Media in definirea Universului Datelor?

In primul rand este un mediu bidirectional - poate fi folosit fie de sursa, fie de distributie. In al doilea rand
este un mediu interactiv, se poate obtine feedback rapid referitor la calitatea datelor, forma lor de
prezentare sau atractivitatea lor. Datele bine prezentate grafic sunt mai atractive in social media, oamenii
sunt puternic vizuali. Datele audio si video sunt mai consumate, oamenii prefera un consum mai mic de
efort intelectual. Acestea ar fi primele lectii din care sa invatam modul de prezentare a datelor in propriul
website. Poze mari, de calitate superioara, cu texte explicative concise, ajutate de suport video, audio,
paragrafele scrise si delimitate, ceea ce e important subliniat si ingrosat.
50% din siturile de succes sunt gazduite in Statele Unite ale Americii si 50% din blogurile de succes
functioneaza pe platforma Wordpress. Prima concluzie care o trag este ca primul element in Cursa-
Internet este Timpul, pe care trebuie sa mi-l acord. Timpul de a crea Continut si de a-l lasa sa se propage si
sa isi manifeste efectele.
Checklist
a. Definirea tipologiile de Date si Informatii cu care operez: Scris, Video, Audio, Foto
b. Definirea capacitatii de productie (si calcularea costurile de productie a informatiei)
C. Alegerea Strategiei de INTRARE - productie proprie, preluare, contributie, hibrida
d. Alegerea Strategiei de IESIRE - la liber, directionat, instrumente, indicatii
e. Definirea impactului Social Media - de preluare, de imbogatire, de completare

1.7Corelatia Vizual-Functional in Continutul Digital
Omul este un animalut vizual. Internetul este un mediu pentru fiinte puternic vizuale. "Cele mai
internationale" inscriptii sunt indicatoarele de orice fel : aeroport, toaleta, parking, loc de fumat, etc.
Toate instrumentele cu care operam zilnic ne permit producerea in cantitati mari de material vizual.
Mediile pe care le onoram cu prezenta cotidiana sunt incarcate de vizual (ziare, reviste, televiziune,
reclame, strada si orasul, etc). Ca si utilizatori, pentru un bun discernamant al informatiei astfel primite,
exista o singura conditie : sa corealam VIZUAL-FUNCTIONAL. Acelasi principiu il aplicam si in toate
actiunile noastre ca antreprenori si detinatori de afaceri digitale in relatia cu utilizatorii nostri. O data ce
acest principiu este incorporat constant, impactul Continutului va fi imens. Intrebarea este cat de mult
efort este necesar pentru a deveni un reflex zilnic?
Am mentionat corelatia Vizual/Functional. Adica Frumos versus Util. De multe ori ni se intampla sa dam
click pe articole al caror titlu anunta continutul vizual inca din nume : "Cele mai frumoase poze cu natura
din 2016 ». Informatia care o cautam este o informatie utila, care doar poate fi potentata de vizual,
aducandu-i in plus o proiectare a situatiei, o subliniere a conditiilor, o completare a tabloului. Lasand la o
parte latura profesioniala a procesului obtinerii imaginii, cei care prelucreaza articole web, sau produse
web, ar trebui sa urmeze un training specializat, pentru a fi capabili sa recunoasca imaginile potrivite
care sa fie folosite in completarea textului.

Am avut o conversatie telefonica la un moment dat cu cineva care ma solicitase sa ii dau asistenta in
legatura cu reglarea unui televizor (nu ma ocup cu asa ceva, insa nu e politicos sa iti refuzi prietenii).
Suportul il acordam remote, si cel care imi cerea ajutor nu era foarte in largul lui. Am rugat sa deschida
aparatul - De unde? - Din buton - Care buton ? - Pai .. butonul de ON ... Ce e ala? - Butonul care are
semnul international de aprins/inchis. Ce semn ? ... Mi-am dat seama ca nu are nici un rost sa continui
atata vreme cat semnul celebrului buton era un mister pentru interlocutorul meu. In internet este vital sa
stii sa recunosti simbolurile internationale si simbolurile specifice mediului online – te vor ajuta sa
comunici mai eficient vizual.
Hai sa aruncam o privire asupra unei sublimari vizuale a activitatii si sa exploram conceptul de MEME (se
pronunta mim). Este foarte important sa poti sa iti exprimi activitatea intr-un singur simbol. Castigi
enorm in exprimare si convingerea cu care ceilalti pot spune exact ce faci tu. Insa aceasta sublimare nu
este chiar la indemana, nici macar pentru cei experimentati. Daca ea este evidenta, atunci e usor, dar
daca nu, trebuie forjata, cautata, inventata. Un magazin online care vinde mingii de fotbal poate avea ca si
meme o mingie de fotbal pusa intr-un cos, insa un magazin online care vinde TOATE articolele sportive ?
O firma care vinde produse poate fi mult mai evidenta vizual decat o firma care presteaza servicii. Si este
cu atat mai putin evident pentru un produs care este o carte despre project management in internet.
Procedeul de forjare al MEME-ului eu il numescu Branza-Lapte-Vaca-Mu

Pe scurt, era o reclama TV in care doi baieti români incercau sa comunice cu doua suedeze (piloti ai
masinii de curse care facea Raliul Transfagarasan). Ne-avand instrumentele lingvistice potrivite, totusi
vroiau sa spuna ca e primavara, soare si frumos pe pasunea transalpina. Cumva incercau sa explice ca
branza se face din laptele care il da vaca care face muu. Copilareste, amuzant, insa la capatul rationarii
este un "mim", si anume "Mu" (audio). Proiectia vizuala a acestui sunet este iarba, soare, pasune, vacute,
poate mai putin muntele, dar reuseste sa comunice rapid o stare de fapt.
Metoda pentru a gasi un MEME-Concept pentru ceea ce faci:

- procedeul porneste de la larg catre ingust
- se face descrierea activitatii in fraze complexe
- se face simplificare frazelor pana la propozitii simple care au sens
- se completeaza propozitiile cu gesturi si elemente audio
- se adauga simbolurile internationale in legatura cu ce am gasit
- se intocmeste o lista cu cuvinte (unul sau doua) care sa fie cat mai aproape de activitate, produs, serviciu
- aici incepe procesul de brainstorming in urma caruia rezulta un desen, o schita, un sunet, o imagine
mica animata, care va fi MEME-ul tau
Cum se organizeaza procesul de creare al MEME-ului ?

Dupa nevoi si functionalitati ar fi raspunsul responsabilului de Continut. Dupa ce se cere si se vinde ar fi
raspunsul responsabilului de Marketing. Raspunsul se gaseste intre cele doua, ceva ce arata bine si

reprezinta conceptual utilizarea. Pentru a fi mai clari o sa facem o analiza pe mediile in care se folosesc
elemente vizuale in comunicare.
Pentru Social Media – Vizualul abunda in destinatii turistice, mancare bine aranjata, selfies, pisici si
bebelusi, la care se adauga cate un "gif" animat cu scop amuzant, sau elemente de tip GAG (poze care sa
ne amuze). Ei bine, daca vreti sa comunicati in acest mediu sau sa legati automat publicarea pe Facebook
a blogului vostru, este bine ca pozele articolelor sa se inscrie in registrul aceasta.
Pentru Magazine Online - Dezavantajul fata de magazinul la strada este intangibilitatea produsului si
incapacitatea de a-l proba. Insa daca va dotati magazinul online cu o politica buna de RETURNARE a
produselor (care darama ambele bariere), nu ramane decat sa seduceti vizual clientul pentru a achizitiona
produsul. O descriere buna in text, alaturata unor poze de o rezoltie mare, pe cat posibil 360 de grade si
un video de utilizare au devenit practic Standardul. Desi producatorii au inceput sa faca video-uri
promotionale pentru produsele lor, nu ne impiedica nimeni sa realizam un filmulet in propriul studio
despre cum se foloseste un mixer sau o pereche de pantofi sport. Montarea unui studio care sa faca poze
360 de grade la sediul magazinului este la indemana tuturor atat ca tehnologie sau costuri.
Pentru articolele de publishing din website sau din blog, este mai usor pentru ca au deja un subiect bine
definit. Imaginea cea mai reprezentativa este legata de ce vreti utilizatorul sa faca cu continutul
articolului. Ai un articol despre cea mai eficienta metoda de a monta mobila? Nu pune o poza cu o mobila,
ci pune un set de poze cu tine montand mobila. Actiunea finala este cea care trebuie sugerata cititorului.
Daca articolul/reportajul este din mass-media, el va reflecta locurile si faptele intamplarii.
Daca as fi scris acum cativa ani acest capitol, probabil ca acum l-as fi sters. Tehnologia evolueaza mult
prea repede. Suntem practic invadati de dispozitive care produc vizual: aparate foto, camere video,
camere web, camere incorporate, telefoane mobile, portabile mp3 cu camera, camere de casca, camere
de masina, etc. Singura dimensiune care ramane de explorat este balansul intre CALITATE si
NOTORIETATE. Mantra este "cunosc cat de important consider situl meu web, ca sa stiu ce calitate de
materiale video si foto il vor insoti"
Intrebari : Pot sa pun in magazinul meu online pentru cizmele de calarie un filmulet facut la herghelia de
langa oras in care cineva poarta cizmele si le spune avantajele ? Pot sa asociez un astfel de film semi-
amator cu produsul premium care il vand pe website? Pot sa pun poze cu aceleasi cizme facute cu
aparatul meu mobil sau cu camera de 20 Megapixeli din gama de profesional ? Raspunsul il are fiecare in
parte si daca nu, vanzarile si reactiile utilizatorilor vor confirma.
In fine am lamurit-o cu semnul de pornit/oprit. Raspunsul a fost... a , bine atunci, stiu de butonul asta, dar
tu mi-ai zis de "simbolul international". De multe ori e bine exprimarea sa fie mai bruta, sa intrebi de
butonul-cu-cerc-si-bara.

Cei 5 pasi in arhitectura Politicii de Continut Vizual al Sitului Web
Pentru o buna arhitectura a Politicii de Continut Vizual al Sitului Web avem cinci activitati de facut cu
scopul de a ne asigura ca vom fi intelesi cat mai corect.
Meme Concept
a. Inainte de a ma exprima prin vizual imi creez un MEME-Concept sa fiu sigur ca utilizatorii ma pot
percepe usor vizual pe mine ca website, activitatile care le desfasor si produsele care le ofer.
Procesul de sublimare a activitatii intr-o imagine sau un sunet se dovedeste a fi un excellent exercitiu la
nivelul companiei, este un brainstorming in care se pot implica si partenerii sau angajatii, este un proces
amuzant si puternic creativ.
Ability List
b. Sa indexez toate aparatele, software-urile si abilitatile pentru a sti calitatea cu care pot produce
elemente vizuale.
Pastrarea realismului si dimensionarea utilitatii sunt cele mai importante. Nu trebuie sa ajungem la o
paralizie de perfectiune a productiei vizuale si sa ne afecteze utilizarea zilnica. Calitatea produsului vizual
este o decizie manageriala.
Quality Check
c. Sa determin balansul intre notorietate si imagine, pentru a sti cum trebuie realizate pozele si video
Notorietatea deseori cere o refectie pe masura in imagine. Si nu doar in imaginea firmei (perceptie), ci si
in calitatea materialelor vizuale care le tranziteaza. Daca se impune un standard mai inalt, ne reintoarcem
la punctul b) pentru a vedea daca avem masinile, programele si oamenii care sa respecte standardul de
calitate, sau daca trebuie sa externalizam serviciile vizuale – desi personal consider ca asta este o mare
bataie de cap.
Corelatiile de utilitate
d. Sa fac un descriptiv intre utilitate si forma, cu norme pentru fiecare caz de articol in parte (ce fac daca
/ if-then). Personal sunt un adept al functionalului si al ideilor care pot fi usor transmise. Normarea formei
vizuale dupa criterii functionale aduce foarte multa rapiditate in decizia Continutului Vizual. Un exemplu
simplu ar fi impunerea imaginilor dintr-un site doar pe criteriul folosintei si nu a ceea ce reprezinta.

Interactiune
e. Sa dau posibilitatea utilizatorilor mei sa interactioneze cu vizualul (comentarii, like, social media)
Imaginile se transmit mai usor. Sunt putini cei care vor sa redistribuie continutul acestui articol si poate si
mai putini care vor dori sa il citeasca. Reprezentarea sa intr-o imagine creste simtitor « rata de share ».
Publicarea ei voita in Social Media este o alta trambulina si daca incurajezi si o discutie in jurul schemei
mesajul final va atinge mai multe tinte. Referitor la d)stiu daca il fac cu creionul pe hartie sau vectorial, la
c) stiu pot sa imi exprim notorietatea mai bine in desen, la b) stiu ce am nevoie si cine il va realiza, la a)
stiu modul in care e transmis conceptul comprimat.
Cutiuta cu idei
Retine MEME-Concept care iti da atat sublimarea cat si raspunsul la cum esti cel mai eficient in
comunicarea vizuala.

1.8Copywriting, Originalitate si Descrieri in CD
Subiectul despre Copywriting si Descrieri poate fi pus undeva intre Talent si Frica de penalizare, sau intre
Estetic si Functional. Internetul livreaza zilnic milioane de informatii in milioane de pagini noi, majoritatea
covarsitoare a informatiilor existand deja online (cum zicea Bill Gates, traim in epoca low-cost-ului
informatiei). In fata acestei abundente, unde sa situam Originalitatea, acel ceva care diferentiaza? Intre
legitimitatea produsului prezent cu aceeasi informatie peste tot sau admiratia textului unui autor care
prezinta DOAR idei originale? Sunt savanti care s-au certat ca au inventat in acelasi timp descoperiri
importante ale omenirii ; oare cate din ideile emise de 7 miliarde de oameni de pe planeta care ar putea fi
LA FEL?
Se spune ca daca vrei sa fie usor nu trebuie sa reinventezi roata. Mintea omului este arhitecturata de asa
natura incat Complicatul este mai evident decat Simplul, ia mai mult timp, dar mai putina energie. Sunt
doua categorii distincte de afaceri online, cele care traiesc din exprimarea continutului pur care devine si
produs de consum (publishing, social media) si cele care traiesc din exprimarea continutului cu valoare
adaugata (magazine online, imagini, streaming video, audio). Pentru amandoua tipurile, un continut de
calitate, atractiv, original, nebunesc, revoltator, suav, etc se traduce in TRAFIC. Direct, din oamenii care
revin sa citeasca, si indirect, alimentand marea sursa, busola miliardelor de informatii, MOTORUL de
cautare, sursa continua de fericiri si dezamagiri pentru creatorii de continut. Algoritmi, reguli, SEO
definesc universul tehnic al acestui Continut.

In ce priveste Siturile Web care fac publishing, distingem doua specimene diferite: calde si reci. Cele
"calde" au Informatie cu viata scurta si in care calitatea intregii informatii sta in TITLU: "In satul Příbram
din Cehia s-a prabusit un copac", cuvintele fiind doar o anvelopa a conditiilor in care se produce
evenimentul. Cerintele nu sunt deosebite decat cele supuse standard Motorului de Cautare, care sa poata
clasifica informatia corect. Cele "reci" au Informatie persistenta, valabila mai multe luni/ani, regula fiind :
cu cat Continutul este mai bun, cu atat mai bine pentru Cititori si Motor. Animati de toate intentiile bune,
zeci de mii de Scriitori-Online se avanta zilnic spre Informatia Rece. Si majoritatea (inclusiv subsemnatul)
cad deseori in capcana ne-organizarii initiale a informatiei, lucru aproape imposibil de facut ulterior (nu
dispunem de TIMP).
Metoda 123
Cea mai simpla metoda pentru producerea si organizarea Informatiei Reci eu am denumit-o 123. Un
Capitol, Douazeci de Variante si Trei Raspunsuri(corect, trebuia 1203, insa era mai greu de tinut minte).
Intr-o astfel de clasificare pot incapea toate subiectele pe care vreodata ai putea sa scrii Continut.
Aplicand aceasta metoda vei fi ferit sa te repeti de doua ori, fiind acoperit de o structura clara prin care
poti face referire intre subiecte. Nu trebuie sa o creezi o singura data si sa o prevezi cu Finalitate (aceasta
caracteristica greu de atins in lumea posibilitatilor infinite care este Internetul). Tactica este simpla dar
cere disciplina. Inainte sa te apuci de scris, sa spunem ca ai vrea sa faci un website despre arhitectura,
alegi un numar de capitole care vor fi populate (deseori numele categoriilor de informatie din website):
case, blocuri, birouri, reabilitari, etc. In fiecare capitol vei defini 20 de subiecte care merita sa fie tratate
(case - vile, vile de vacanta, case ecologice, case energetice, etc etc). Apoi aplicam Lama lui Occam si din
20 se poate reduce numarul la 15 importante. Pentru fiecare subiect se pun trei intrebari la care Scriitorul
are raspunsul. Pentru un website cu 10 Capitole tratate sunt 600 de subiecte care asigura necesarul de
pubishing pentru 5 ani.
Imaginatia?
Des invocata in fata tastaturii sau a foii de hartie, dureroasa fiind mai ales lipsa ei. In general Originalitatea
vine din manifestarea Imaginatiei sau a spiritului Expert, practic. In sistemul 123, ambele iau o natura
fireasca, normala, usoara, pentru Creatorul de Continut. Este greu sa tratezi un subiect vast, insa daca
mergi in "adancimea" unui sistem prestabilit, este foarte usor sa raspunzi in scris la o singura intrebare.
Dureaza 10-15 minute pentru fiecare subiect, mai ales daca ai exercitiul exprimarii (din fericire
antrenabil). Toti suntem experti in ceea ce facem, pentru ca altfel am fi concediati sau falimentari. Toti
suntem creatori de copywriting de calitate, doar trebuie sa ne mobilizam putin.
Se poate fara copywriting?

Adica … continut neoriginal, preluat, copy-paste, preluat o parte cu citare sursei (si link), foto, scanat, etc.
Sunt multe modalitati cu care ne putem popula situl web cu informatie. Tine de decizia fiecarui website
cat de serios este sau cat vrea sa para. De multe ori cei care preiau informatia o prezinta mai atractiv

decat cei care au pus-o in forma originala. Exista situri web care au capacitatea sa stranga in moduri
placute informatie externa si care isi dovedesc utilitatea astfel. Intr-un fel (daca Jocul se joaca corect)
distribuirea unui continut existent este o recunoastere a calitatii lui, o promovare. Un continut cu grad
mic de originalitate se gaseste si in descrierile produselor magazinelor online, deseori subiectul preluarii
automate. Raspunsul este ca se poate si fara sa creezi tu resurse de continut, chiar daca este mai putin
atractiv.
Continutul a fost des subiectul schimbarii Algoritmilor motoarelor de cautare, aceasta Scara care provoaca
atatea emotii daca este urcata sau coborata. 100% iti este bine daca esti primul in rezultatele cautarii cu
Google, si la fel de mare e dezamagirea daca pleci de acolo. Multe afaceri depind strict de aceasta pozitie,
asa ca sunt dispusi sa faca ORICE. Aici se poate atinge limita atat legala cat si morala, subiecte din ce in ce
mai des intalnite.
Aici sunt doua aspecte care as vrea sa le amintesc: Agregatoarele de Stiri si Continutul Moderat (Curated).
Ambele in sine sunt idei foarte bune, dar care au fost folosite in timp ca si trambuline de SEO, adica de
atragerea vizitatorilor pe situl propriu fara a se depune nici un efort de Creatie, frustrant pentru cei care
au scris-o in contextul comercial in care cei care preluau informatia incasau bani din trafic/publicitate.
Google a rezolvat partial aceasta problema prin introducerea de noi si noi reguli. Eu doar vreau sa imi
exprim opinia ca ambele isi au rostul in peisajul internet. Asa cum unii sunt buni Creatori, altii sunt buni
Organizatori si prin modul lor de operare a informatiei stiu sa o faca pe cea buna sa iasa la suprafata.
Exista chiar o incurajare a Curated Content in ultima vreme, rolul fiind informativ, colectiv, pentru ca
motoarele de cautare nu ii dau importanta, dar utilizatorii da.
Satisfactia deplina se obtine atunci cand materialul produs de tine primeste referiri, preluari, accesari, toti
indicatorii care confirma popularitatea si cumva autoritatea. Un indicator foarte bun al gradului de cultura
internet (care da si tonul Continutului) este Topul Blogurilor. O parcurgere a primelor 50 "cele mai citite"
adrese web dintr-o tara aduce multe informatii daca internautii prefera articole lungi sau scurte,
documentate sau nu, cu referiri si surse sau simple, de nemultumire sau optimism.
6 reflexe pentru a oferi un Continut mai de calitate pentru situl tau

Daca lansam un magazin online (un grad scazut de continut si originalitate), vom fi sfatuiti de marketing
ca in paralel sa avem o activitate de publishing (gen blogging sau expert), care prin calitatea continutului si
originalitatea lui ne va propulsa. Vrem, nu vrem, tot suntem indemnati sa devenim sau sa angajam
« scriitori online ».
Informatiile sunt Calde si Reci - cele "calde" au Informatie cu viata scurta si in care calitatea intregii
informatii sta deseori in TITLU.. Cerintele nu sunt deosebite decat cele supuse standard Motorului de
Cautare, care sa poata clasifica informatia corect. Cele "reci" au Informatie persistenta, valabila mai multe
luni/ani, regula fiind : cu cat Continutul este mai bun, cu atat mai bine pentru Cititori si Motor. Putem
incadra strategia de Copywritting Content mai bine daca:

1. Situl meu are informatie Calda sau Rece ? In ce proportii ?
Organizam situl (mai ales daca este un publisher pur sange) dupa un heatmap, clasificand informatia in
Calda si Rece. Masura informatiei « reci » ne va da efortul de publishing care trebuie depus, orginalitatea
acestuia si cantitatea de continut.
2. Informatia Calda – o preiau sau nu ?

Informatia calda se preia sau se produce. Pentru o audienta foarte mare este recomandat sa fii « sursa »
informatiei calde, sa fii cel care produci efectul wow. Siturile mici nu au aceasta capacitate si rezolvarea
poate veni fie din decizia de a nu folosi acest tip de informatie, fie preluata din servicii specializate platite.
3. Daca o preiau, care sunt Metodele ?

(Agregat, Curated, Citate, Scanate, etc) si Izvoarele (de la cine, in ce conditii). Informatia are nevoie de
Metoda pentru a fi clasificata rapid. Pentru a agrega informatie trebuie sa identificam si sa clasificam
sursele, asemenea pentru continut moderat. Sursele informatiei pot veni din print, din ziare si reviste.
Toate aceste surse curg informatia catre o structura deja predefinita de noi, dupa o metoda care o
definim. Aceasta poate contine : Principiile de IN/OUT, ce intra si ce este respins, Principiile de referinta
(la noi sau referire externa), metoda de imbogatire a continutului (adaugam poze, formatam texte, facem
linkuri, etc).
4. Informatia Rece sunt obligat sa o produc.

Arhitectura Sistemul 123 - Un Capitol, Douazeci de Variante si Trei Raspunsuri. Sunt mai multi care propun
sisteme similare, nu eu am inventat acest model, doar ca l-am gasit foarte usor de inteles si implementat.
Timpul de executie este de circa o saptamana dupa care sistemul poate servi cativa ani buni. Se aleg
cateva Subiecte MARI care urmeaza sa le tratam, la fiecare sunt douazeci de Aspecte importante si fiecare
poate genera cel putin trei raspunsuri expert. Asa a fost scris si acest material.
5. Impartit informatia originala pe medii: Scris, Audio, Video, Imagine

Continut si Original se aplica textelor, pozelor, filmelor, vorbelor. Cald si Rece de asemenea. Refacem
procesul gandirii pe care am validat-o pentru scris si urmarim si celelalte subiecte.
6. Monitorizare preluarea continutului propriu preluat de altii

si impunerea regulilor proprii fata de asta. Folositi Copyscape si Google Alerts
Ne deranjeaza sau nu sa ne fie preluat continutul ? Vrem sa fie preluat partial si sa fi citati ? Ne suparam
daca ne ia cineva pozele ? Cum ii contracaram sau … cum ii incurajam ? Cum aflam daca cineva a facut-o ?
Este un set de intrebari legitim care ne scuteste ulterior de emotiile lui « daca ».

1.9 Sisteme pentru stabilirea preturilor online
Definitia in DEX a Pretului este "Categorie economică reprezentând expresia bănească a valorii unei
mărfi; sumă de bani pe care trebuie să o plătească cumpărătorul pentru achiziționarea unui produs sau
pentru un serviciu." In filozofia economiei de piata, Pretul este determinat intre Vanzator si Cumparator,
pe principiul cererii si ofertei: fiecare cere sau ofera cat vrea, principalii regulatori ai pietei fiind
concurentii, cumparatorii, conditiile mediului, impozitele si reglementarile administrative statale sau
locale, calitatea marfurilor. Pretul nu este oglinda unei stari continue si evolutive, vezi cazurile celor care
s-au imbogatit avand produse "la un pret bun". Patru mari Fenomene moderne au schimbat irevocabil
arhitectura pretului in schimburile comerciale: Revolutia Informatica, Internetul, Globalizarea si
Consumerismul. Ai INFORMATIA unde gasesti produsele si la ce pret, poti COMANDA si PLATI prin
Internet, de ORIUNDE, avand mereu avantajul CUMPARARII avizate.
Dusmanii « celui mai bun pret » sunt Timpul pe care nu il ai pentru a cauta, cultivarea incorecta a
Reflexulului de cautare, Frica de necunoscut alimentata zilnic prin mass media si mai ales prin televiziune
(video), lipsa Rabdarii pana cand produsul vine de departe. Sistemele economice au gasit singure
antidotul obtinerii unui pret mai bun, asa ca majoritatea populatiei este captiva Sistemului Economic
Local, chiar si in conditiile maximei liberalizari. Pentru a imblanzi starea de furie ca in alta parte costa mai
putin, s-au institutionalizat (cu titlu regal) operatiunile de Solduri si Discount-uri. Atat de folosite in ziua de
astazi, incat lumea nu mai cumpara produse, ci cumpara Oferte. Pretul nu mai conteaza atat de mult, ci
faptul ca a fost cumparat cu 70% reducere.

Iniante sa propunem preturi cumparatorilor nostri online, este bine sa stim mecansimele pe care le
domina viata zilnic (si viata lor dar si a noastra!). Utilizatorii deveniti prospecti in lungul drum spre clienti
fideli vor reactiona la stimulii zilnici. Un magazin online fara cel putin o promotie si un website care nu
propune nici o oferta speciala vor fi mai greu de digerat.
Asadar, ce strategie abordez pentru preturile produselor mele ? Cum sa livrez structura lor ca ele sa fie
mai atractive? Cum pot sti daca ce ofer eu este la un pret corect? Cum reactionez la feedback-ul primit?
Intrebari firesti de al caror raspuns depinde trezoreria afacerii online.
Ce pret afisez si ce contine?

De la inceput calculez baza de plecare a pretului. Sa luam doua exemple curente. Tipologia vanzatorilor
online care propun preturi ferme si siturile web care propun servicii sau "pachete"/oferte. Vanzatorii
online au o structura a pretului numita PRE7 (pronuntat « preset »),7 valori, fiecare descompusa in sub-
valori, iata o claviatura larga pe care trebuie interpretata Concurenta Preturilor, pentru ca stim deja, in
comertul electronic nu conteaza decat aproape-cel-mai-mic-pret. PRE7 = pret achizitie + marja + costuri
functionare + costuri marketing + costuri livrare + costuri de procesare + taxe legale. Iata deci Bresele pe
unde se poate intra in concurenta cu marile magazine. Pretul afisat poate contine suma tuturor
elementelor sau poate fi afisat fara TVA, fara transport si fara taxe de procesare, fara… . Vanzatorii sunt
singurii decidenti ai politicii de afisare a preturilor, decizie luata din avantajele care se pot crea din
afisarea unei anumite valori a pretului.
Pentru pretul de vanzare putem urmari un scop din doua: sa genereze Cifra de Afaceri (care va genera
cresterea si profitul se va regla din volum) sau sa genereze Profitabilitate (pentru fiecare item vandut,
care sa se inscrie in normele de profitabilitate economica). Cel mai simplu mod de calculare automat al
preturilor este de pre-alocare a unei sume de marketing pentru fiecare produs (sa zicem 2% din Cifra de
afaceri), de impartit toate cheltuielile la numarul de items mediu vandut pe luna (costul de functionare,sa
zicem 500€ vs 380 de vanzari), sa avem un sistem clar de comisionare la platile online (sa zicem 0.8%+1€)
si o medie de transport pe colet (sa zicem 3€). Ce am incercat aici a fost sa « fixez »o valoare putin
varaiabila pe elementele componente. Un produs care costa 2€ cu o marja de 10% are in exemplul de mai
sus un pret final de 2€ + 4% + 4,31€ + 20%TVA. Inainte sa propun orice pret de vanzare, stiu ca si pentru
un produs oferit gratuit preturile pleaca de la 5.17€ in sus. Daca va intrebati cum ajung produsele din
China prin Amazon la voi acasa cu doar 2€, stiti exact daca este posibil sa fie subventionate.
Daca vand servicii sau pachete integrate cum ar trebui sa procedez?

Regula de aur a internetului este sa nu iti obosesti Clientul in comparatii si detalii ale ofertei. Doua, maxim
trei propuneri sunt indeajuns. Modelul care functioneaza cel mai bine este o varianta de baza cu una sau
doua imbunatatiri.

Iata un model cu doua propuneri: Pachetul de baza care garanteaza accesul in sistem si serviciile gratuite,
plus o varianta in care platesti 100€ lifetime si statut Business, cu accesul la aceleasi servicii insa cu
mandria de a plati un serviciu care il folosesti des.
Un alt model: 5€ pachetul de baza, 10€ cel intermediar si 15€ cel expert, de fiecare data avand
posibilitatea sa ai mai multe date afisate din baza de date.
Un alt model: 100€ pe luna aceleasi servicii (restrang numarul de utilizatori, confer raritate) si apoi 500€
pe an in care ofer si suport si consultanta.
Cele trei propuneri se pot aplica aceluiasi produs suma care o va capitaliza este maximul cat poate acea
piata sa ofere. Daca produsul este bun, in timp va tinde catre acest maxim.
Unde trebuie sa ma arat suplu si sa fiu ultra-flexibil in Preturi?

In parte de cercetare si de modificarea preturilor - doua componente esentiale ale afaceristilor online.
Daca ofer servicii trebuie sa am o lista cu cei care ofera deja aceleasi servicii, preturile care ei le practica,
alerte daca intra noi jucatori pe piata (adaugand si Globalizarea in ecuatie provocarea este MARE), plus
monitorizarea evolutiei acestor preturi, macar o data la 12 luni, facuta automat sau de un operator uman.
Pentru magazinele online, in afara cazului de a fi producator unic pentru produsele care le vinzi, aceleasi
produse sunt comercializate de multe magazine. Indiferent de forta fiecaruia, formula PRE7 functioneaza
pentru toti, abilitatea de a interveni pe aceasta structura facand diferentele de preturi. Evident, nu
trebuie monitorizate toate produsele, insa in general 10% din ce vindem ne asigura 90% din cifra de
afaceri. Pentru acestea este Obligatoriu sa cercetam DES (zilnic?). Nu putem face asta decat prin
automatizare (si exista servicii forte bune).
Inainte de a lansa o actiune trebuie a) sa stim daca echilibram situatia cat suntem dispusi de a pierde,
pana unde putem merge si b) sa avem mijloacele de interventie rapida in modificarea pretului
produsului, a gamei, a marcii, de aruncarea produsului intr-o oferta speciala.
Tim Ferris a scris o carte despre saptamana de lucru de 4 ore (cu care nu sunt de acord, decat daca efectiv
nu gasesti placere in facutul lucrurilor), in care apare un concept interesant legat de preturile de vanzare.
Spune asa : daca un produs il poti vinde cu de doua-trei ori pretul de productie se numeste ca ti-ai facut
de lucru, daca e de 5 ori e mai bine, dar tot sclavul firmei tale esti iar daca reusesti de 10 ori pretul de
productie/achizitie se numeste ca vei fi bogat, singurul mod care iti permite marja ideala sa avansezi cum
trebuie. Eu inca nu am gasit produsul de x10, dar cred ca din produse x5 se poate obtine multa satisfactie.
10 aspecte de luat in calcul pentru propunerea unui bun pret online

O structura simpla pentru o mai buna masura a efortului in propunere de preturi online competitive
pentru vanzare, economic fundamentate pentru afaceri si masurabile in lupta concurentiala.

1. Lista cu denumirea produselor si serviciilor importante
Principiul comertului electronic spune ca succesul unui magazin online depinde de numarul de produse
propuse spre vanzare, fiind vehiculata o cifra de minim 2000 de produse pentru ca magazinul sa fie
perceput ca serios. Din acestea doar o mica parte reprezinta produsele care fac efectiv cifra de afaceri. In
stabilirea Strategiei de preturi, ne vom concentra doar pe acestea.
2. PRE7: Fisierele de structura Pretului, ca sa stim cat costa un produs

gratuit
PRE7 = pret achizitie + marja + costuri functionare + costuri marketing + costuri livrare + costuri de
procesare + taxe legale. Aceasta structura simpla ne permite sa calculam minimul de pret la care ne
acoperi costurile. Decizia de a vinde sub acest pret se ia doar din ratiuni de marketing, asumandu-se
pierderea ca si un cost de a fi « pe piata » si totdeauna urmarindu-se recuperarea ei din volum.
3. Se stabilesc limitele Pierderii in Joc, limitele in care ma pot mentine cu

pierderile ca sa ating obiectivele.
Limita pierderii este suma diferentelor intre pretul de vanzare si pretul PRE7. Stabilirea unui buget de
pierdere trebuie sa coreleze timpul care il petreci pe piata pana cand devii cunoscut si se stabilizeaza cifra
de afaceri. Strategia de preturi poate elimina de la inceput acest risc pentru afacere (cateodata chiar toti
jucatorii decid sa nu si-l asume). Dar cum in online concurenta pentru aproape-cel-mai-mic pret este mare
4. Se aleg produsele pentru monitorizare

Cele 10-20% din gama de produse care asigura cifra de afaceri trebuie monitorizate. Un shortlist al lor
bazat pe anticipari si rapoarte de vanzari efective va fi creat.
5. Softurile de monitorizare si Alerta

Pentru lista scurta vom alege sa cumparam sau sa construim un sistem de monitorizare si alerta de preturi
si existenta produselor. Ne intereseaza : cate magazine online vand acelasi produs, care este gradul lui de
dispersie in produsele propuse de ceilalti, cate magazine sunt mai puternice decat noi din punct de vedere
online, ce mecanisme de promovare folosesc si mai ales cele care le folosim si noi, la ce preturi este
vandut respectiv, daca acest pret variaza in timp, modul in care noi primim aceste alerte.
6. Politica schimbarilor rapide

Urmarea fireasca a alertelor care le primim este ca vrem sa schimbam ca sa fim competitivi. Ca sa nu
facem schimbare de dragul schimbarii ne ghidam dupa un set de principii stabilite anterior. Cel mai usor
este sa ai calculata Baza pretului si sa renunti la o parte din marja ca sa concurezi.

7. Calculele automate in modulul de administrare sau fisiere separate,
Sistem de calcul pe Cifra de Afaceri
Automatizarea acestor calcule catalizeaza procesul de decizie. Stim cognitiv ca daca reducem o marja cu
2% vom fi mai competitivi ca pret, dar este greu sa proiectam incidenta acestei schimbari asupra
intregului sistem. Aici calculele automate ne ajuta prin previzionarea schimbarii asupra intregii cifre de
afaceri prin corelarea cu nivelul de vanzari. Si nu pentru unul, ci pentru toate produsele.
8. Studiu continuu:
Obiceiurile pietei, tipul de comert, aderenta la fidelizare, reduceri, oferte, etc
Date si studii se emit continuu, gratuite sau platite. Abundenta lor face imposibila o munca de cercetare
care sa se oglindeasca mereu in decizii si mai ales, nu asta este scopul afacerilor online care sunt centrate
pe vanzare. Aceste date ofera « fine-tunning » pentru jucatori. Recomandarea este ca ele sa fie
consemnate intr-un loc, si sa fie vizualizate in bloc o data la cateva luni.
9. Utilizarea sistemelor de publicitate pentru preturi

(AdWords, Comparatoare, Affiliate, Alt tip de reclama)
Majoritatea acestor sisteme sunt facute pe sistemul licitatiilor. Ceea ce inseamna ca ofera o imagine
foarte buna despre interesul pentru a vinde anumite produse. Aceste costuri fac parte din PRE7 si cu cat
sunt mai mari, cu atat incidenta lor e mai mare asupra Bazei. Vei afla astfel cat sunt dispusi concurentii tai
sa sacrifice sau sa isi asume riscuri. Vei avea o idee buna despre Stategiile de pret folosite.
10. Sistem secundar de calcul avand element central Marja

Marja este cea mai des « sacrificata » pentru ca in PRE7 este cel mai mobil element si cel asupra caruia
avem decizia imediata. Optimizarea celorlalte elemente are o inertie mai mare. Calculele automate a
incidentei cifrei de afaceri prin modificarea continua a marjelor sunt foarte folositoare. Suplimentar poate
fi montat un al doilea sistem de calcul care coreleaza modificarea acestei marje visavis de optimizarea
elementelor cu inertie mare. Daca reusim sa optimizam costurile de packaging si de livrare poate reusim
sa scoatem presiunea de pe marja. In ce masura, ne spune acest al doilea sistem.
Cutiuta cu idei
Convenienta- Timpul pe care nu il ai pentru ca cauta, Reflexul de a cauta care nu este cultivat corect, Frica
de necunoscut alimentata zilnic prin mass media si mai ales prin televiziune (video), Rabdarea care lipseste

1.10Sistemul de Management al Continutului
CMS (content management system) este una din expresiile des intalnite in online, si reprezinta o
aplicatie software care permite publicarea, editarea, modificarea, organizarea, stergerea, mentenanta
Continutului Digital intr-o Interfata Grafica. Imi cer scuze celor familiarizati cu terminologia, ma simt
dator sa le explic celor care poate nu folosesc curent aceste sisteme, pentru ca exista putina ambiguitate
in folosirea expresiei “a avea un website”. Ca si utilizator te referi totdeauna la adresa care o vizitezi, mai
degraba la ceea ce gasesti acolo, si este dupa cum ii spune si denumirea "un sit, un loc". Ca si proprietar
de website, el presupune patru componente : A. NUMELE, domeniul sau adresa web, care se cumpara de
la un registrar, B. PROGRAMUL care gestioneaza informatia si bazele de date (CMS), care se cumpara de
la un dezvoltator, C. DESIGNUL, interfata grafica, spatiul vizual pe care vizitatorul il numeste "site", care
se cumpara de la o agentie de design, si D.SERVERUL, gazduirea, cel care reprezinta infrastructura unde se
monteaza A B si C, care se cumpara de la o firma de gazduire sau poate fi creat ca infrastructura proprie.
Toate cele 4 componente pot fi cumparate separat sau ansamblate/dispuse prin constructie
personalizata. De unde si multitudinea de solutii la care avem acces, fiecare cu specificatiile si destinatia
ei. Din postura de consultant pot sa spun ca cea mai buna solutie este cea care ne este la indemana, care
se poate implementa usor, care acopera un procent mare de caracteristici si specificatii, care asigura
cel putin functionarea minima. Daca testam produsul pe piata, atunci el poata sa isi dovedeasca
viabilitatea si ulterior sa sufere o modificare in A B C sau D (in special in CMS, subiectul de fata, locul in
care se interactioneaza zilnic). In capcana perfectiunii CMS-ului se poate cadea oricand, o pot spune dupa

o experienta recenta cand un produs a stat in asteptare dupa CMS-ul potrivit 4 ani ca sa iasa pe piata.
Cand alegem CMS-ul trebuie sa fim pragmatici, sa echilibram elementele si sa il legam usor cu celelalte
functii ale sitului (vezi cartea EQ – Magazinul Online).
Pragmatic, realist, cu spirit practic si comercial - iata starea de spirit in care planificam lansarea unui
website. Perfectionistii sigur iti vor spune mereu ca mai este "inca ceva" de facut si apoi o sa fie bine.
Emotia "scenei", a prezentarii sitului tau in fata publicului, poate intarzia producerea efectelor Scopului -
daca este Magazin sa vânda, daca este website de Continut sa faca Trafic din stiri, reportaje, articole
interesante, daca este Blog sa ia Notorietate din gandurile creatorului, daca este Muzeu sa atraga
vizitatori si sa vanda bilete, etc. Misiunea sitului se traduce in cateva liniute. Cand alegem solutiile avem o
singura intrebare de pus cu voce tare : POATE SA IL FACA SA FUNCTIONEZE? si o a doua, cu voce mai
inceata CAND? In Internet totul este perfectibil si perfectionabil (evident, cu costurile aferente) insa daca
stim ca se Poate si Cand se poate, orice se interpune este un blocator.
Nu astepta prea mult! Vrei sa lansezi cea mai tare aplicatie mobile pentru intretinerea acvariilor? Super!
Furnizorul ti-a spus ca se poate, o sa ai ce trebuie in 6 luni. Nu ai timp sa ramai imobiizat! Anunta situl web
in constructie, emite un mesaj de abonare cand aplicatia va fi disponibila si poti strange deja utilizatori
intr-o baza de date si poti intreprinde actiuni. Ai un magazin si crezi ca nu e de succes din cauza
designului? Suna personal 10 clienti identificabili (cu cont) care au abandonat si intreaba-i daca aceasta a
fost cauza pentru care nu au cumparat. A ... poate nu ai 10 clienti ca nu ai lansat magazinul de frica. Poti
sa o faci de maine! Iti stau la dispozitie toate solutiile CMS ca sa nu mai astepti.
https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_content_management_systems
Aceasta libertate larga de alegere ne pune in situatia de a decide cu greutate datorita abundentei
propunerilor. Cum aleg cel mai bun program CMS cu maximul de armonie intre elementele ABCD? Exista
o singura propozitie care iti conducere afacerea online: Am un progam [caracteristici] montat pe un
server [caracteristici] cu un design [caracteristici] accesibil prin tastarea in browser a domeniului
[caracteristici]. Cheia este compatibilitatea celor patru – in mod normal toti furnizorii isi declara public
caracteristicile si compatibilitatile. O varianta : poti monta un CMS [Wordpress, php, SQL] pe un server
extern [Linux, Hosting VPS] cu un design [cumparat de la Theme Forest, personalizat] accesibil din
domeniul propriu [celmaitarewebsite.ro]. 65% din websiturile mondiale se regasesc deja in aceasta trama.
Scopul Sitului , Schema logica a nevoilor ne spune ce trebuie sa stie CMS-ul : sa publice articole, produse,
poze, utilizatori, taguri, etc. Majoritatea softurilor CMS au deja prevazute aproape toate cerintele, din
cauza Standardizarii produselor online. Dintre aceste functionalitati, unele sunt construite, altele sunt
specifice si vor trebui dezvoltate la comanda in INTERN. CMS-ul impune cerintele tehnice ale serverului si
restrange variantele in design. Singurul independent, Domeniul web nu este influentat.

Ce alte interactiuni mai creaza sistemul de management al continutului?
CMS-ul trebuie sa dea o mana de ajutor si actiunilor de pe alte planuri si anume: la SEO / Optimizare
pentru motoarele de cautare (adaugarea elementelor specifice), Comunicarii (poate furniza actiuni de
selectare si comunicare prin baza de date), Financiarului (permite obtinerea de indicatori si emiterea de
documente specifice), Marketingului (instrumente usor de implementat, incrucisari diverse), Securitatii,
etc ... Furnizarea acestui al doilea invelis de functii face ca o solutie CMS sa fie din ce in ce mai
apreciata. Acestea devin importante intr-o a doua etapa, de prospectare si dezvoltare a afacerii online.
Multi clienti vor sa aiba toate functionalitatile de la inceput, ajungand sa foloseasca la final sub 10% din
ele in primii trei ani.
Sistemele sunt interdependente si se blocheaza unul pe altul. Este cea mai mare problema in utilizarea
business. Avem planuri prea vaste, vrem interactiuni prea multe, vrem producere multipla de continut si
nu intotdeauna programele CMS sunt gata sa ne ofere si solutia. Programele sunt blocate de design,
designul de inspiratie, serverul de costuri, programul de server, etc. De aceea eu mizez pe sistemele care
functioneaza minimal si care pot fi schimbate in timp.
7 pasi pentru implementarea unui sistem de management al continutului

pentru un produs web
1. Scopul Sitului si Lista de actiuni clare care trebuie sa fie .

Stiu ce vreau sa fac online si am un model de afaceri. Scopul sitului este sa vânda, sa aduca trafic, sa aduca
influenta, sa capitalizeze baze de date, sa genereze beneficii pentru altii, sa ofere produse spre download,
sa fie o referinta in materie de amuzament, etc. Fiecarui scop i se subordoneaza o lista de actiuni
specifice : sa public texte, poze, sa o pot face de pe mobil sau desktop, sa o poata face si altii, sa se creeze
conturi, abonari, formulare, etc. Aceasta lista de actiuni este lista PERFECTIBILA care va fi supusa
compartiei sistemelor CMS disponibile.
2. Sistemul ABCD
Vad cum stau in cele 4 elemente ale Sistemului Online si determin unde am nevoie de sfaturi /
consultanta si de unde o obtin
Privesc « situl meu web » din toate cele 4 perspective ABCD si obtin consultanta unde am nevoie de ea. In
principal scopul acestei etape e sa determin daca am limitari. A. NUMELE, domeniul, adresa web, care se
cumpara, B. PROGRAMUL care gestioneaza informatia si bazele de date (CMS) C. DESIGNUL, interfata
grafica, locul vizual pe care vizitatorul il numeste "site" D.SERVERUL, gazduirea, cel care reprezinta
infrastructura unde se monteaza A B si C.

3. Caut un CMS care sa se potriveasca cu cerintele mele si usor de
implementat
Lista solutiilor CMS este lunga si poate fi inmultita cu 10 datorita sistemelor CMS dezvoltate la comanda.
Prima validare se face la nivelul Listei, daca poate sa indeplineasca ce vrem. A doua validare se face la
nivelul Buget, Timp, Suport, Notorietate, celelalte elemente care dau persistenta relatiei de furnizor.
Alegerea se face fiind Pragmatic, realist, cu spirit practic si comercial.
https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_content_management_systems
4. Pe baza cerintelor CMS inchiriez un server

(daca se poate upgradabil cu atat mai bine)
Daca m-am decis asupra software-ului, el are cerinte specifice. Noi insine sau prin intermediari, ne
asiguram ca vom avea un server (sa il numim de productie) disponibil care raspunde cerintelor. Sunt
solutii deja propuse, in cloud, unde vom plati un abonament. Daca este foarte specific putem construi un
server, o alta alegere a furnizorului de servicii, de multe ori corelata cu 5.
5. Aleg o firma / freelancer care sa il implementeze si sa ii asigure

mentenanta
Daca firma funizor este si creatorul de software atunci acest pas nu exista. Covarsitoarea majoritate a
solutiilor CMS implementate fiind Opensource, avem nevoie de firme care sa aiba experienta
implementarii sistemelor. Timpul cel mai mare se va consuma nu in instalarea sistemului ci in
personalizarea lui. De aceea este bine indiferent de afacerea online care o avem sa ii validam intai
viabilitatea economica si in al doilea timp sa ii facem dezvoltarile specifice.
6. Cu Planul Sitului in mâna verific interactiunile CMS-ului cu toate zonele,

ca sa stiu unde nu imi va fi suficient pe viitor
Am spus ca trebuie sa fim Pragmatici si Perfectibili. Din toate lucrurile care ni le dorim pentru situl nostru
sa le identificam pe cele care ii asigura functionarea si validarea si acelea sa ne asiguram ca functioneaza.
Lista va fi completata de cele care nu functioneaza sau care nu sunt conform planului initial. Deseori ne
schimbam planul dupa capabilitatile tehnice ca sa nu pierdem timp, fara a uita ca in Internet totul este
upgradabil, atata vreme detii valorile economice (vadul, baza de date, utilizatorii)
7. C’est à moi, Continutul trebuie produs !

Un CMS ofera instrumentele. Ca « situl » sa functioneze el trebuie populat. Cu articole, cu poze, cu filme,
cu materiale de interes care aduc utilizatori, care isi fac conturi, care primesc mailuri, care fac actiuni.
Indiferent de performanta CMS-ului, validarea se face la nivel de Calitatea Produsului propus. Noi trebuie
sa muncim la aceasta in paralel cu firma care implementeaza tehnic.

1.11Departamentul pentru Productie Continut
Orice poveste buna isi are Minionii sai. Pentru un produs web, departamentul de Content este
departamentul de Minions. De aici varfurile de degete pe tastaturi sau ecrane tactile produc deliciul
utilizatorilor care sunt gata "sa dea share" la productiile care ii vor incanta. Uite ce am gasit! Iti dau linkul
imediat! Wow effect! Moment A-ha! Din aceasta efervescenta se naste si se hraneste Continutul Digital. Si
cu ajutorul banilor, bineinteles, insa daca nu ai reactie pozitiva nu dureaza mult investitiile in Content.
Cum sa faci fata oare ca nou venit pe piata, in conditiile existentei milioanelor de poze "wow" schimbate
intre utilizatori. Acei utilizatori care sunt afectati grav la comportament din cauza abundentei si au
tendinta sa consume extrem de repede informatia. Strategiile nu sunt multe si nici evidente …
Atat pentru magazinele online (unde munca de Content este colosala), cat si pentru siturile cu alte profile,
este important sa ai un organism viu, animat informational, nu doar o super-mega-aplicatie
Informare/Vanzari, Comunicare/PR sau Analiza/Suport. Am folosit cuvantul "Departament" pentru ca este
un minim recomandat sa fii macar DOI in echipa, schimbul de idei si practici fiind e-sen-ti-al.
Ma opresc asupra Creatiei de Continut pentru magazinele online, ca fiind un caz aparte, si la o prima
vedere extrem de monoton, repetitiv si fara nici un final (Legea lui Glaude: intotdeauna numarul de
produse noi primite de la furnizorii magazinului creste mai repede decat numarul de produse bine
documentate introduse pe site). Munca de Continut este o poarta de intrare in angajarea la o firma de e-
commerce, locul in care un nou angajat poate lua contact cu toate aspectele afacerii, fiind conectat la

Universul magazinului, adica produsele pe care le vinde. Fiecare produs are o alta fisa, doi furnizori, trei
caracteristici, patru moduri de utilizare pentru cinci nevoi. Cu putin spirit artistic se poate schimba si
monotona prezentare a unui produs din "destinat spalarii vaselor mai bine decat alti detergenti" in
"transforma spalatul vaselor in obtinerea fina a efectului de luciu de apa". O sa abordez cateva aspecte in
ce priveste "Fisa Postului" de unde rezulta organizarea, sarcinile de lucru, raportarea, actiunile clare,
verificarea, responsabilitatile.
Care sunt punctele cheie de interventie in Continut ?

O sa despart cele doua mari tipologii separat. La un magazin online munca de continut este mai mare si
direct proportionala cu cifra de afaceri si vanzarile facute. Ca si cumparatori vedem produsele frumos
prezentate online, insa este multa munca in spate. Standardizarea joaca un rol important, insa doar in
mijlocul actiunii iti dai seama ca lucrurile sunt departe de a fi standardizate. Variabilele sunt 1. Furnizorii
de la care primesti oferte (unele vin pe mail, altele au un sistem de autentificare, altele dau in flux RSS)
2.Oferta in sine (numele produselor, preturile in care ele sunt exprimate) 3.Descrierea ofertei (descrierea
produsului in sine, pozele si flmele) 4.Pretul ofertei (marje agreate, marje suplimentare, reduceri,
promotii). Minionul de la Documentare trebuie sa faca zilnic navigarea intre variabile pe baza strategiei
desemnata de managerii sai.
Pentru un site publishing rolul este preluat de Minionii de la Redactie, care au ca echivalenti in variabilele
1. Surse de informare 2. Informatiile in sine 3. Redactare 4. DateStatistice. Daca la magazinul online
incadrarea se face in Categorii>Subcategorii de produse, pentru celelate situri web informatia este
distribuita conform planului de publishing. Regula este una pentru toti, pentru siturile de consultanta,
siturile de prezentare si chiar si bloguri, care tind sa aiba o metodologie similara (desi in majoritatea
cazurilor vorbim de 1 redactor). Personal, apreciez blogurile tinute de echipe mai mari de DOI.
Cum arata descrierea unui flux executat de personalul de continut ?

Pentru un magazin online situatia ideala este ca Minionii sa inceapa ziua cu recenzarea furnizorilor de la
care iau ofertele, pe care sa le preia prin metodele specifice. Ei colecteaza de la acestia maximul de
informatie de care pot dispune (preferabil toata documentatia tehnica), iar ce nu este acoperit vor trebui
sa completeze prin studiul personal din paginile producatorilor sau alte surse internet. Informatia este
pregatita pentru introducerea in baza de date proprie, deseori lucrata in EXCEL si se pregatesc fisiere CSV.
Inainte de import este o-bli-ga-to-rie verificarea preturilor si a marjelor de profit agreate pe fiecare. O
data publicat (updatat) produsul online avem obligativitatea sa respectam vanzarea magazinului la pretul
afisat, de unde nevoia de atentie sporita. Toate ofertele facute au nevoie de o comunicare activa cu
Depozitul, macar la minimul de informare despre existenta si stocul produsului.
Pentru un website care face publishing operatiunea este controlata de un Dispatcher care cere executarea
sarcinilor (fie Redactorul Sef daca exista, fie prin autodisciplina pe baza unui Plan, fie varianta usoara a
lenesilor-profitori prin vanatoarea la "cel mai tare subiect al momentului"). Se lanseaza obtinerea surselor

autorizate care fac informatia sa fie pertinenta, se lanseaza creatorul stirii, apoi opreratiunea de
prelucrare, aranjare, editare, distributie proprie sau externa. Cei care au lucrat apoape de redacatiile
jurnalelor scrise sau televizate stiu mai bine fluxul.
Ce reprezinta sub-activitatea de "legare"?

(vezi si Clasificarea Informatiei). Sistemul de Pilotaj se refera la interactiunea utilizatorului cu informatia
din website, cuprinsa in Marile-Tabele din baza de date. Este vorba de etichete, linkuri, referiri, citate, si
in general folosirea tuturor lucrurilor aflate la indemana pentru o clasificare cat mai exacta. Este o
activitate foarte energofaga insa benefica. Magazinul online face legatura intre tabelele Furnizori-
Produse-Utilizatori. Responsabilii "leaga" continuu informatia care circula in aceaste zone: produsele in
descrieri de furnizori, produsele de metodele de utilizare, produsele de producatori, produsele de service
autorizat, produsele de parerea clientilor, furnizorii de preferinte, produsele de preferinte, etc. Pentru un
website care face Publishing simplist tabelele sunt ArticolePublicate-Autori-Cititori. Pentru un website de
prezentare al unei firme putem avea Firma-Furnizorii-Produsele-Clientii.
Ma adresez celor care incep afacerile online sa caute sa fie macar DOI, chiar daca unul este principal si al
doilea nu foarte activ (ofera cel putin backup psihologic). PATRU este deja bine, si indeajuns de putin
personal ca sa se manifeste orgolii personale puternice. Intr-o nota amuzanta, in special pentru
colectionari, este foarte-foarte placut sa ai Minions ai tai. Chiar daca sunt la distanta si lucreaza prin
teleconectare. Noua economie favorizeaza acest gen de munca, iar globalizarea a facut-o posibila. Poti sa
iti imaginezi sa ai un magazin online in Germania, in limba engleza, si Minions pe toata suprafata globului.
5 Pasi simpli pentru a organiza Departamentul de Continut

Una din cele mai complicate aprecieri este ce nevoie de Continut avem pentru situl nostru, momentul de
inflexiune peste care acesta este rentabil si momentul de la care extra-continut nu mai aduce un mare
beneficiu sitului. Vorbim de continut general, functional si esential. Sunt cinci pasi de facut pentru a o face
mai bine.
1. Incadrare in Tipologie si Tabelele-Mari

Una din legile marketingului online spune ca nu poti face perfect SI-SI. Adica nu poti fi un super-magazin
online si un mare publisher in acelasi timp, nici daca vrei. De la inceput hotaram directia in care ne
indreptam, ca si creatori de continut sau ca si comercianti (iata unul din motivele pentru care magazinelor
online mici le este greu sa intretina un blog, chiar daca pe strategie este recomandat). Incadrarea ne va da
tipurile de Variabile din Sistem, care se organizeaza in asa numitele Tabele-Mari. (Furnizori, Produse,
Preturi, Descrieri, Surse, Articole, Date, etc)

2. Determinarea PI-urilor (punctele de interventie)
O data ce stim informatiile ce trebuie publicate si sursele din care obtinem materialul brut, determinam
UNDE ar trebui ca Minionii nostri sa intervina. Un exemplu ar fi produsul vandut in magazinul online care
vine deja cu descrierea tehnica de la Furnizor. Putem decide interventia la nivelul : Denumirii (sa o facem
mai prietenoasa), Descrierii (sa adaugam si o nota personala), Imaginii (sa facem si noi poze si filme in
studio), Pretului (daca nu avem un mecanism predefinit sau vrem o dubla verificare). In mod similar se
petrece si pentru articolele din siturile de publishing.
3. Marcat specificitatea fiecarui PI

Fiecare punct de interventie se realizeaza intr-un anumit fel, cu anumite tehnologii. Editarea din modulul
de administrare, pozele cu aparate, video-urile trebuie prelucrate software, Preturile se verifica pe hartie,
etc. Ne asiguram ca exista programele si abilitatile in fiecare punct si ca ele se pot face foarte-foarte usor.
Volumul fiind mare suntem obligati sa facem aici optimizarea optimizarii !
4. Descrierea unui Flux (redactare)

O data ce decidem ca « este bine asa », ca fluxul este indeajuns de optimizat, el devie Standard. Si se
documenteaza ca atare, intr-un text sau intr-un video (unora le este mai usor asa). Se poate inregistra
video operatiunea facuta pe computer de 10 ori, in fisierul audio merg explicatiile, in partea de imagine se
vad clar pasii.
5. Marimea echipei si distributia de sarcini din Flux

Am recomandat echipe de cel putin doi, daca nu patru. Fiecare cu resursele lui. Baza de doi ar fi un Minion
si Backup-ul sau (fizic si psihologic). Sau daca amandoi sunt la acelasi nivel procesu este bi-directional.
Distribuirea se face prin atribuire simpla pe persoane a ceea ce trebuie facut din rutine.
6. Tabel cu punctele de legatura

Pentru a fi mai usor sa facem legaturile stabilim regulile acestora si facem o incadrare generala. Tentatia
este mare cand poti sa legi orice cu orice, insa optimizarea ne preseaza sa nu pierdem mult timp. Asa ca
mai bine prevedem reguli, predefiniri, automatizari. Sa iau o structura simpla : etichete+referiri+citate.
Etichetarea se face automat pe un Univers de maxim 100 de etichete, referirile se fac din siturile
furnizorilor, citatele se fac din opiniile utilizatorilor (pentru care am un motor de cautare special).

1.12 Stimularea Creativitatii pentru Continut
Stimularea Creativitatii pentru Content, un titlu care mi-a parut putin exagerat cand m-am gandit sa il
introduc (mi-a adus aminte de reclamele cu Viagra din Inbox), insa nu am reusit sa il imbrac altfel pentru
ca despre asta este vorba: Stimulare. Sunt cateva randuri mai degraba despre sanatatea executarii
taskurilor decat despre abilitati online. Cerintele de creativitate si de originalitate sunt atat de mari in
Internet incat si cele mai adanci fantani pot seca. Din fericire standardizarea, si deseori cerintele-medii,
salveaza internetul de o reinventare continua. Admiram opere extraordinare (gen noul tip de reportaje
multimedia NYTimes, noi sisteme de interactiune de tip Medium, situri state-of-art) in timp ce restul de
99% merge in pas normal, nu isi doreste sa realizeze lucruri marete online, ci mai degraba functionale.
Creativitatea putem sa o manifestam oriunde am putea interveni, si daca descompunem afacerile online
gasim multe locuri de interventie - Content, Look, Interactiune, Prezentare, Poze, Filme, Animatii,
Publicitate, Social, Funnels, Sisteme, etc ... Daca reusim sa fim creativi in DOUA locuri deodata? Sau in
TREI? Iata o provocare!
Primul lucru care trebuie facut in asigurarea unei creativitati bune este sanatatea. Atat pentru noi, cat si
pentru angajati. Se poate realiza usor in trei pasi: Mananca bine (nu mult!), fa Miscare (nu sport de
performanta!), Dormi mult (nu lenevi!). Repetata zi de zi pentru o perioada de 30 de zile, reteta incepe sa
dea rezultate. Ideile bune vin una dupa alta. Manifestarea lor o sa fie benefica in business, atat ca patron
cat si ca angajat. Sa nu uitam ca in general afacerile online favorizeaza INVERSUL creativitatii: stam mult la

birou, miscam doar degetele si palmele pe tastatura si dormim putin si prost din cauza concentrarii in
lumina artificala (ecranul este mereu "ziua", el are lumina, lumina are albastru).
Creativitatea se Stimuleaza.
Daca incercam sa o instalam pe un teren ne-fertil, atunci nici stimulata nu va da roade, nici asumata de
oameni cu predispozitie (geniile native este recomandat sa nu citeasca mai departe). Daca facem
« engineering »-ul unui teren imaginar, atunci trebuie sa ii delimitam perimetrul cu un set de principii
care sa il cadreze. Cat de Creativ? In general raspunsul este MAI creativ decat media, atata cat sa te
diferentiezi. Un principiu mai degraba functional ne- fortat. Cata vreme? Tot timpul, sa favorizam Starea
sa devina permanenta. In ce? In toate taskurile zilnice, mai ales acolo unde isi dovedeste efectele pozitive.
Stimulul numarul 1 al Creativitatii presupune depasirea treptata a barierelor-standard impuse in cadrul

activitatii online. Scopul acestei carti este de a CADRA, de a nu lasa lucrurile sa fie la INTAMPLARE. Dupa
ce activitatea porneste, pe alocuri se poate inlocui Standardul cu Creativul, atata vreme cat exista un
sistem de masura, fie el si empiric. Este greu de observat evolutia traficului pe un website din cauza
trecerii la un sistem de poze mai creativ, expresiv, insa reactiile se pot observa din comentarii (mai
degraba + decat -).
Creativitatea izvoraste mult din Inspiratie

Google isi lasa angajatii sa aiba un timp pentru ei, pentru cercetare personala, pentru proiecte personale,
unde se imbina inteligenta si ambitiile proprii cu ce am vazut, ce ne-a placut, ce ne-a influentat, ce am
vrut sa imbunatatim. Aceasta este o metoda buna de sporire continua a cretivitatii: fragmentarea
activitatii principale cu explorari ale necunoscutului. O alta metoda este expunerea continua la Cultura
Creativa: Filme, Carti, Imagini (bine alese). Exercitii fizice zilnice, chiar si Sport. O expozitie de Inventica
aduce un suflu pozitiv fara sa vrei. O vizita la Clos-Lucé iti da aripi la propiu pentru 6 luni.
Cea mai buna metoda (si nu la indemana) este un mentor Creativ, cu care sa ai posibilitatea sa faci
Ateliere de Creatie, in orice domeniu ar fi ea. James Altucher considera ca un mentor bun este egal cu
200-500 de carti citite. Eu nu am reusit sa pun inca o ecuatie intre cei doi termeni insa cred ca un Profesor
bun Acceptat de tine poate sa iti inspire ceea ce niciodata nu o sa poti obtine din carti: Suflul (Curajul).
Nu prea suna bine in româna, mai bine as prelua termenul dintr-un banc "Sa iti arate Spilul" sau cum
spunea o buna prietena scriitoare o expresie americana, "Tutzul" (Nerve, Pluck, Guts, etc)
Masura este cea mai pacatoasa (dar necesara) parte a Creativitatii

Pentru ca nu o faci ca sa fii masurat, ci sa fii mai bun. Dar Internetul, cu reflexul lui de masina masoara
zilnic, masoara lunar, masoara anual. Pentru un produs dintr-un magazin online pot sa fiu Creativ in mai
multe feluri: sa adaug alte poze cu modul in care eu il folosesc, poate intr-un mod chiar inedit; pot adauga
o descriere haioasa, pot face o oferta in care adaug un produs supriza. Masura este in vanzarile cele noi

fata de vanzarile vechi. Daca un Publisher decide ca articolele publicate sa fie mai creative, scrise cu mai
multe amanunte de exemplu, poate masura in traficul mediu pe acel tip de articole. Si daca intr-un mod
Creativ decid sa vopsesc situl in Roz, voi vedea consecintele la nivelul afacerii. Masurat totul, sa nu
sacrificam Afacerea pe altarul Creativitatii, chiar daca decidem o sa o favorizam mult.
Era acum cativa ani un celebru debate "Unde este mai bine sa lansezi Start-ups: In USA/Silicon Valley sau
in Europa/Paris" antreprenorul francez Loic Le Meur argumenta in favoarea Europei : « in Europa evident,
ai acces la finantare intr-un mod similar, infrastructura foarte buna si foarte important, se mananca mai
bine  ». Unul din cele 3 elemente fiind rezolvat, mai ramane putin Sport si un Somn bun. Te simti
indeajuns de Creativ? Daca nu, repetam schema pana iese.
6 idei pentru a avea un Suflu mai puternic in Creativitatea online

Am decis ca vreau sa fiu mai creativ in munca care o fac online eu si angajatii mei. Pot sa fac un miniplan
pentru a ii da un cadru in care sa se manifeste ?
A. Da scurte raspunsuri la intrebarea « cat de creativ » imi doresc sa fiu.

Putin mai, Mult mai, Foarte … De fapt ne definim ce inseamna creativ pentru noi. Este posibil sa luam
decizia pentru ca utilizatorii sa ne perceapa mai creativi si sa ii inrtebam pe ei. Poate vrem sa agasam
concurenta sau sa agitam opinia publica. Pentru inceput este bine sa avem o idee. Si sa nu uitam ca o data
pornit pe acelasi drum nu putem sa scadem pe parcurs, pentru ca o sa scada Calitatea perceptiei noastre.
B. Stabileste IGIENA Creativitatii

Tot personalul implicat in activitati creative este incurajat sa aiba o igiena a acesteia. Somn bun, Mancare
buna, Miscare. Exista o imagine (mai degraba reala) a oamenilor care stau intepeniti la computere ore in
sir, cu ochii rosii de la ecrane si nesomn, care lucreaza non stop in presiune si contra-cronometru, care
mananca pizza la comanda cand le e foame si le este greu sa isi gaseasca mouse-ul printre cutii. Ei bine, nu
asa arata o firma care este creativa nici macar pe termen mediu.
C. Favorizarea Izvoarelor Creativitatii

Cel mai mare « miscator » al ideilor este Informatia inedita, urmata de schimbul de idei. O biblioteca cu
carti si reviste, urmarirea unor filme recomandata si nu « la moda », muzica, concerte, intalniri, dezbateri
– intr-un cuvant foarte multa activitate CULTURALA (acumulare) si SOCIALA (schimb)
D. Pune masuri ale Creativitatii

Corect ar fi « o masura a exprimarii creativitatii ». Sunt utilizatorii tai multumiti ? (daca nu ii intrebi nu e
sigur ca se vor exprima). Esti TU mai multumit ? Ai auzit pe cineva ca spune « am folosit modelul tau

pentru ca mi s-a parut foarte interesant » (anul asta, 2016, am fost magulit de doua ori cu astfel de
afirmatii pentru niste produse din 2008 si 2010, pacat ca nu am inrtebat la timp )
E. Fa rost de un Mentor creativ

Nu cautati un celebru « guru » foarte celebru, este posibil ca nu va avea timp. Insa o persoana care are
abilitati de transmitere, are timp si cel mai important, este acceptata ca fiind interesanta, va reusi sa
transmita repede Suflul. In design nu ai nevoie neaparat de cel mai bun profesor de la Arhiectura ci de un
bun prieten care deseneaza benzi desenate si e capabil sa faca o mica prezentare despre perspective.
F. Pune in practica ce iti trece prin cap

Da un sens real a ceea ce iti trece prin minte. Visezi sa faci descrieri amuzante ? Fa cateva sa vezi daca iti
ies. Vrei poze care sa exprime mai bine folosinta ? Pune o casca pe cap si rolele in picioare ca sa
demonstrezi ca poti vinde mai bine genunchere.

1.13 Schema Interactiunilor: Interactivitatea pe Hartie
Internetul este Interactiv. Mai corect ar fi "Internetul este asa interesant cum il stim PENTRU CA este
Interactiv". Informatiile sunt usor de citit de pe Internet, dar mai placut si mai calitativ intr-un ziar sau o
revista, unde ancheta este mai ampla. Consumam acelasi produs in mai multe medii din cauza senzatiilor
diferite, insa vom cauta interactivitatea mereu pentru ca este sociala, fireasca. Materialul acestei carti se
gaseste intr-un ebook gratuit pe Internet. Fata de eBook unde informatia se citeste mai profund, in
website o vei citi a) mult mai repede din cauza apliarii tehnicilor de scanning/skimming b) mult mai
superficial pentru ca rolul lecturii nu este (nu poate fi fizic) aprofundarea si c) pentru ca este diferit, la o
distanta de un singur click se afla o gramada de ALTE resurse si linkuri catre te asteapta dincolo de citirea
rapida. In eBook in plus ai adnotari, coduri flash care te duc inspre alte resurse bine alese, are continut
multimedia audio si video integrat - intr-un cuvant este INTERACTIV, mult mai putin decat varianta online
insa superior calitativ. Incerc sa va semnalez ca exista « grade » de interactivitate si ca ea se poate muta si
in alte planuri.
Prin anul 2000 descopeream puterea Interactivului intr-un Dublu mod. Lucrasem cu un consortiu
elvetiano-canadian pentru Easthunter, un proiect de joburi si terminasem contractul cand am intalnit
firma indiana Prodigy. Facultate economica, Master economic, Jobul serios, Cultura Vestica, Engleza de
afaceri, lucrul cu companiile vestice fusese intotdeauna placut si in directia in care la epoca respectiva
descopereai pas cu pas rigurozitatea. Nou angajat intr-o companie care venea din India, cu cultura
indiana, intr-un job care il puteam considera "non-business" - industria de jocuri si a carui unica

masura/indicator era numarul de interactiuni cu utilizatorul, un model de business nemaivazut si
nemaiauzit. Pe fondul unor abilitati creative existente m-am reinventat ca sa corespund noului job si timp
de 12 luni am vandut jocuri online personalizate si am invatat puterea Interactivitatii in produsele online.
Ce este Schema Interactiunilor?

Un Desen in care urmarim a) cine cu cine interactioneaza si b) cat de lungi sunt lanturile de interactiune.
Desenul include toata organizarea interna si o supune relatiei cu mediul extern. Exercitiul de redactare a
Schemei este un regulament continuu si stabileste Cine-ce-face in cazul unei interactiuni. Pe stânga avem
INTERNII (Administrator Web, Vanzari, Marketing, Comunicare, Manager, Executiv), pe dreapta avem
EXTERNII Utilizatorii, Presa, Robotii, Clientii, Abonatii, Necunoscutii. In mijloc avem SITUL WEB cu
elementele sale Pagini, Articole, Widgets, Produse, Pagini Multumesc, Poze, Video, Blog, Forum. Sus
aranjam elementele de Interactiune: Comentariile, eMailurile, Mesaje prin Site, Triggere, Mesaje Social
Media, Cumparari, Rezervari, Share, Linkuri, Bannere. Jos desenam Universul Web format din alte Situri,
Social Media, Directoare, Agregatoare. In functie de modul in care ne construim afacerea imaginam
numarul maxim de interactiuni posibile care le putem avea si incepem sa conectam elementele, marcand
de fiecare data "manual" sau "automat". Vom automatiza pe cat posibil Interactiunea, dar intr-un mod in
care o controlam strict (daca nu, este mai bine sa fie facuta manual).
Exercitiile pleaca de la o evenimente simple. Luam un exemplu: Daca un necunoscut interactioneaza cu

widget-ul de inscriere la newsletter, atunci se lanseaza un mesaj in pagina de multumesc, un mesaj de
confirmare semnat administrator, un trigger automat cu un cadou din partea sitului in 3 zile semnat
echipa de marketing. O conectare putin mai complexa poate fi: un Necunoscut care comenteaza negativ
un produs bun - comentariul este preluat in Blogul intern si demonstrat contrariul de echipa de vanzari,
lansat un mesaj catre clientii produsului pentru testimonial, distribuit in social media si solicitat altor
Utilizatori sa contribuie, rezultatele cazului fiind distribuite printr-un Publisher.
"Miezul" interactiunii il reprezinta interactiunile Utilizatorilor cu

Reprezentantii
oficiali ai sitului. Utilizatorii sunt mediul cel mai putin controlabil (chiar nerecomandat a fi controlabil).
Informatiile obtinute de afacerea online pentru activitatea sa sunt pretioase, este "oglinda" in care se
uita. Este normal ca reactiile sa nu fie constant bune, oamenii percep in general diferit lucrurile, insa daca
constant sunt reactii negative situl web are o problema care trebuie remediata. De multe ori intentiile
bune sau nevinovate nasc pasiuni in online, care pe cat de repede apar, pe atat de durabile sunt in timp,
ajungand sa constituie "Cazuistica". Privind in spate ultiii 10 ani pot enumera lejer vreo 10 cazuri celebre
de inflamari internationale cu efecte pe termen lung. Insa care este preocuparea principala a afacerii
online? Sa dea CADRUL acestor interactiuni, sa le favorizeze, sa le includa in Schema si sa le raspunda.
Dialogul este vital in online, un fapt care precede Social Media (inainte Forumurile faceau cu brio fata
nevoilor de socializare).

Punctul final al Interactiunii este "Vanzarea" sau realizarea Scopul sitului,
concretizarea ratiunii lui de a exista. Psihologic toti cei care interactioneaza urmaresc o satisfactie: sa
caute un raspuns la o intrebare, sa se asigure, sa isi exprime o frustrare, sa vada daca ii raspunde cineva,
sa vada daca e singurul care are acea parere. Fiecare traseu din Schema se analizeaza prin prisma
Interactiunii cu Vanzarea, daca poate sluji Scopului sitului. Managementul situatiilor negative urmareste
consolidarea imaginii si a produselor (repet, daca sunt in regula). Managementul situatiilor pozitive
urmareste stabilizarea interactiunilor bune. La un moment dat descoperim ca afacerile online sunt doar o
manifestare intr-un alt mediu ale abilitatilor de comunicare si vanzare care le avem in general si ca daca
tehnologia ne asculta avem un disponibil mare de resurse cu care acoperim automatizarea interactiunilor.
Desenul ne ia 1 ora, Procedeele 2 ore, determinarea Automatizarilor si mesajele predefinite 2 ore,

Reluatul schemelor 2 ore si 2 ore. Cu o echipa eficienta, intr-o zi de lucru se pot stabili regulile de
interactiune cu utilizatorii, foarte important in "viata" sitului. Acelasi procedeu este valabil pentru un site
online cu o singura pagina sau a unuia cu un million de pagini. Aceeasi atentie trebuie depusa pentru ca in
final este vorba de utilizatori reali.
6 actiuni pentru o interactivitate mai mare a unui site web

Nu am intalnit pana acum posesor sau creator al unui website care sa nu pronunte in primele trei fraze
cuvantul interactivitate. Nu te speria, este normal, in Internet despre asta este vorba. Insasi ideea de
navigare online este interactiva prin prisma modului de consum. Sunt cateva actiuni care le putem face
inca de la inceput ca sa ne asiguram ca vom atinge macar un nivel decent de interactiune.
1. Desenam Schema Interactiunilor

Desenam o schema numita STANGA-DREAPTA-MIJLOC-SUS-JOS; Fiecarui element ii alocam un numar fix
de interactiuni (doua, trei, zece) pe care le gandim manual sau automat (daca sunt automate pot fi si mai
multe). Pe stânga avem INTERNII (Administrator Web, Vanzari, Marketing, Comunicare, Manager,
Executiv), pe dreapta avem EXTERNII Utilizatorii, Presa, Robotii, Clientii, Abonatii, Necunoscutii. In
mijlocavem SITUL WEB cu elementele sale Pagini, Articole, Widgets, Produse, Pagini Multumesc, Poze,
Video, Blog, Forum. Susaranjam elementele de Interactiune: Comentariile, eMailurile, Mesaje prin Site,
Triggere, Mesaje Social Media, Cumparari, Rezervari, Share, Linkuri, Bannere. Jos desenam Universul Web
format din alte Situri, Social Media, Directoare, Agregatoare
2. Imaginam cate interactiuni putem si pentru fiecare cosntruim o fraza

de procedura.
Interactiunile sunt de doua feluri – cele care le putem anticipa pe baza experientei sau a literaturii online
si cele care se intampla. Ne concentram doar pe ce putem anticipa. Intre STANGA-DREAPTA-MIJLOC-SUS-

JOS o sa avem interactivitate si pentru fiecare anticipare, facem o declaratie. « Daca se intampla ca un
utilizator se inscrie la newsletter va primi automat un email de multumire »
3. Alegem actiunile care pot fi automatizate

Cu cat mai multa automatizare, cu atat mai multa interactivitate artificiala dar pozitiva. In general oamenii
asteapta sa se intample ceva « dupa ». Cea mai buna minte pe care o poti angaja sa iti deseneze
interactiunile automatizate este un bun comunicator si cele neautomatizate un bun vanzator.
4. Actiunile manuale le simplificam la maxim (eventual facem

predefinite)
Mai putina munca umana incorporata, eficienta mai mare la nivelul produsului (fac ce fac si iar ma refer la
timp, cea mai pretioasa resursa in online). Nu sunt adeptul complet al automatizarii interactiunilor insa
daca ma uit ca primesc intre doua si trei sute de mesaje automate pe zi imi dau seama ca traiesc in
mijlocul acestui fenomen.
5. Reluam Schema ca sa vedem doar actiunile Utilizator-Utilizator

Este o recapitulare a schemei generale cu accent pe DREAPTA si din punctul ei de vedere; Incerc un
exercitiu in care nu ma mai consider Website ci propriul meu utilizator, cu nevoile si dorintele lui. Daca nu
reusim sa ne disociem de postura initiala, putem apela la un grup de prieteni rugandu-i sa ne spuna
parerea lor in testarea interactivitatilor. Oricum asta o sa facem de-a lungul timpului cu produsul,
ascultam ca sa imbunatatim.
6. Reluam Schema si vedem unde putem introduce elemente de Vanzare

in Mesaje
Ultima validare vine din recapitularea schemei generale pentru “insert”. Peste tot unde se emit mesaje,
automate sau nu, se poate propune o vanzare. De produse, de servicii, specifica, cu alt mesaj, totul devine
clar cand stim Situatia in care se primeste mesajul (cine, de ce, pentru ce).

1.14 Fisa Postului de CM
Informatia, Modul ei de operare si Abilitatile specifice sunt baza Fisei Postului de Continut pentru un
website. In momentul in care vrei sa angajezi persoana dedicata activitatii de Continut si de Management
al Continutului iti dai seama de necesitatea fisei de post. Existenta unui cadru usureaza atat gasirea unor
persoane care stiu sa faca aceasta activitate, cat si calificarea direct in post a unora care nu au mai exersat
activitatea de Continut Web. Abilitatile necesare sunt multiple, chiar daca se situeaza la un nivel mediu: se
cere atentie, rabdare, cercetare, curiozitate, simt estetic, simt practic, capacitatea de transpunere in
oglinda, abilitati gramaticale, minime cunostinte de manipulare a unor programe de computer, de
administrare ale interfetelor online, organizare buna si comunicare excelenta. La acestea se pot adauga
cunostintele-expert daca preseaza si ca Autori, sau intelegerea fenomenului de buzz-wow-ah pentru
redactori.
Acum mai bine de 10 ani lansasem un site sportiv Sport365.ro cu scopul de a-l creste si a-l revinde
firmelor care intrau in Europa de Est sa dezvolte produse online de pariuri sportive. Am facut un plan, l-
am aplicat, insa performanta se lasa asteptata. Un lucru normal in conditiile in care aveam concurenti
marile grupuri media cu portofolii in televiziuni de sport, ziare si prelungirile lor in mediul online. Reusita a
fost adusa de un manager excelent care a stiut sa organizeze Contentul si Creatorii de o maniera
exemplara. Pana in momentul in care am cedat actiunile mele, am urmarit povestea sitului, si rezultatele
au fost extraordinare (update: « Veverita », mascota sitului, s-a stins dupa cativa ani prin achizita de catre
un grup media a carui strategie a fost sa ii mute toate comunitatea in alta parte). Punctual, in perioada de

varf, fisa de post a fiecarui din cei 30 de redactori corespondenti era atat de amanuntita incat cuprindea
inclusiv modul in care se foloseau pozele amatorilor venite pe adresa redactiei, nimic nu se pierdea din
continut. O buna Fisa de Post pentru Continut cuprinde detaliat: ABILITATI, MOD DE OPERARE,
INFORMATIE.
Cum tratam INFORMATIA?

Primul pas este asigurarea veridicitatii informatiei; ea trebuie verificata fie prin credibilitatea sursei, fie
prin dubla sau tripla verificare a subiectului. Sunt prea multe situri web "intox" ca sa riscam credibilitatea
unei afaceri online, chiar daca scopul ei este traficul. Informatia vine din mai multe surse de obicei si tinde
sa ocupe mult spatiu de publicare - de aceea ea trebuie in primul rand triata, prin aplicarea unui simplu
set de reguli, izvorat din misiunea si viziunea Sitului, din filozofia existentei lui (in exemplul de mai sus
fiind un website pentru suporteri, erau evitate informatiile care tineau de conflictele interne ale
echipelor, erau favorizate informatiile despre sportivi si calitatea meciurilor). Informatia fiind validata, ea
poate pleca spre redactare, unde exista un al doilea set de reguli pentru Internet: articolele aveau 1000-
1500 de caractere, aveau o impartire logica in expunere, fapt, preferabil impartite in 2-3 paragrafe,
fiecare cu o idee principala.
Ce MOD DE OPERARE alegem?

Continui mai departe cu puterea exemplului - articolul era imbogatit cu o poza (acces la un serviciu folo
platit) si editorul il prelucra conform actiunilor din fisa de post: bold pe cuvintele importante care scoteau
ideea, italic pe lucrurile importante. Se efectua o cautare de tip video pentru a vedea daca se poata
alatura si un film Youtube, se clasifica in categorie si se publica. In paralel situl avea un sistem de
automatizare a linkurilor cu sportivi si echipe, astfel incat de fiecare data cand aparea un nume de sportiv
sau echipa exista un link catre pagina dedicata acestora din baza noastra de date (acum exista
automatizari simple a ceea ce atunci era destul de revolutionar in programare). Modul de Operare este
suita operatiunilor fixe de la care nu exista derogare in publicarea unui material online.
Nu este rocket science si majoritatea publisherilor o fac din instinct (mai ales ca atunci cand esti blogger si
esti Unicul posesor al unui site fara constrangeri de forma). Instrumentele s-au inmultit intre timp,
consumatorii au acces si de pe telefoane mobile, tablete, folosesc social media, pozele au mediile lor
online separate. Daca as fi lansat acum acelasi produs web, probabil ca Modul de Operare ar fi fost putin
mai complicat Insa principiul ramane acelasi. Orice nou angajat are o ruta clara in executie.
In cazul magazinelor online, Modul de Operare are un mod similar de manifestare. Se ia un produs, se
pune codul lui de clasificare externa, de clasificare interna, se introduce intr-o coada care ii completeaza
automat caracteristicile, este marcat sa fie verificat dupa automatizare, i se aloca cateva poze, este legat
de alte produse, clasificat, introdus intr-o oferta speciala daca este marcat pe fisa de oferte, este publicat
dupa ce i se verifica de doua ori pretul ca fiind corect.

Ce ABILITATI favorizam?
Dupa cum spuneam mai sus, multe. Editorul opereaza cu cuvinte, primele cerinte fiind gramatica si sensul
cuvintelor. El opereaza vizual, simtul estetic si organizarea venind in completare. Foarte importanta este
proiectia in pozitia Cititorului Sau, sa poata sa isi aprecieze munca corect. Daca cunoasterea programelor
informatice si a functiilor/ butoanelor se invata in timp, Rabdarea pentru cercetare, Curiozitatea ca sa
selecteze sursele si Pofta de cercetare trebuie sa fie inscrise in caracter.
Organizarea Fiselor de Post si a procedeelor permite o crestere rapida a echipei editorial, a delegarii
sarcinilor precise pe subiecte marunte insa in multe locatii, in conditiile respectarii acelorasi reguli de
baza. In cazul sport365 vreau sa subliniez ca redactarea lor intr-o forma fixa si concisa a facut ca toata
echipa (inclusiv cea manageriala) sa poata participa la procese si sa suplineasca partial necesitati. Eu sunt
de parere ca activitatea de Continut trebuie deschisa tuturor (inclusiv Invitatilor) atata vreme cat reusesc
sa isi insuseasca regulile din Fisa Postului. Tu ai o astfel de fisa sa mi-o trimiti ? – Teoretic daca o pot
intelege in 5 minute si sa pot sa iti furnizez in urmatoarele 15 un articol cum vrei tu !
Cum sa editez Fisa Postului pentru Continut in 5 Pasi

Fisa de Post pentru Continut reprezinta acel document unic, deseori incapator pe o singura pagina A4,
care contine procedurile fixe pe care un angajat le presteaza in domeniul Continutului siturilor web. Ea
trebuie sa fie usor de inteles, usor de transmis, usor de verificat incadrarea in procedura de baza – pentru
ca pana la urma asta si este, o procedura care repetata de multe ori devine reflex.
1. Lista cu sursele de informatie externe si interne

Informatia publicata de noi are doua surse : izvoare (surse de subiecte), copywrite (materiale dedicate,
create de autori) si adaptare/preluare (partiale sau totale). Din Izvoare informatiile vin brute sau semi-
prelucrate. Izvoarele pot fi externe (agentii de stiri, fluxuri diverse de informatii, social media, alti
publisheri) sau interne (corespondeti, participanti, audienta, fotografi, etc). Inainte de a face fisa postului
facem o privire de ansamblu asupra CE urmeaza sa publicam, ca sa stim eforturile de modificare care
urmeaza sa le atribuim.
2. Triajul informatiei pe baza aplicarii unor reguli de relevanta

Prima regula pentru un Content bun este filtrarea informatiei primite si oferite prin reguli de relevanta.
Definim o afirmatie pentru situl web care sa fie valabila in relatia cu utilizatorii « Situl de fata prezinta
materiale cu coywrite, dedicate comertului electronic, organizate in 10 categorii importante, la care se
adauga informatii perene, relevante pentru posesorii de afaceri online, explicate si trecute prin propiul
nostru filtru de gandire ». Ideal ar fi o structura cu un Dispatcher si Minions, dar o data incorporata
filozofia de continut, ea poate fi executata de oricine.

3. Verificarea informatiei de doua ori
A doua regula a unui site de buna calitate este informatia de calitate, veridica si verificata. Sunt destui
care de dragul unei « bombe de audienta » nu verifica daca informatia este conforma. Depinde de fiecare
site unde se situeaza in acest lant al senzatiilor provocate utilizatorilor. Gasim magazine online care preiau
descrierile de functionalitate a produsului fara sa verifice de doua ori daca el corespunde (cumparatorii
pot invoca forte usor viciul de informatie falsa). Chiar si in zona de articole-expert de multe ori referintele
la anumite studii sau practici nu sunt verificate, ceea ce scade gradul de credibilitate al autorilor.
4. Lista Abilitatilor
Maxim 10 abilitati pe care trebuie sa le aiba Operatorul de Continut; Editorul opereaza cu cuvinte, primele
cerinte fiind gramatica si sensul cuvintelor. El opereaza vizual, simtul estetic si organizarea venind in
completare. Foarte importanta este proiectia in pozitia Cititorului Sau, sa poata sa isi aprecieze munca
corect. Daca cunoasterea programelor informatice si a functiilor/ butoanelor se invata in timp, Rabdarea
pentru cercetare, Curiozitatea ca sa selecteze sursele si Pofta de cercetare trebuie sa fie inscrise in
caracter.
5. Editare, Prelucrare, Publicare

Modul de Operare este suita operatiunilor fixe de la care nu exista derogare in publicarea unui material
online. El se face pentru fiecare « intrare » de continut care o avem : articole publicate, galerii de poze,
suite video, produse din cataloage, etc. Se inscrie la liniuta ce trebuie facut, cu lux de amanunte.
Exprimarea trebuie sa fie simpla si logica, care se construieste in jurul unei informatii validate cu abilitatile
cerute.

1.15 Arhitectura cautarii de informatie
La orice intrebare putin mai dificila exista un raspuns universal, care in spate are un adevar de netagaduit:
"cauta si tu pe internet si gasesti acolo". Actiunea in sine presupune lansarea mai multor cautari
(rafinarea expresiei sau a logicii), o capacitate mare de triaj rapid in surselor de informare, scanning,
skimming, abilitati personale de aplicarea judecatii corectitudinii informatiei si a pertinentei ei si ... destul
de mult timp pentru a obtine raspunsul exact. Nu toti dispunem de resursele anterioare, fapt care face
ca primele rezultate (prima pagina de rezultate) sa obtina incredere noastra si cele mai multe clickuri –
am ajuns sa delegam masinilor si algoritmilor ratiunea (de exemplu primul link ia natural 33% din trafic si
55% din trafic daca contine in descriere si cuvintele chei).
Animat de aceste idei, in zorii lansarii mele ca antreprenor onlne, am lansat un serviciu de cautare
specializata pe Internet care se numea VBC - Virtual Business Center. Serviciile care le propuneam
oamenilor de afaceri erau de externalizare a cautarilor pentru care nu aveau resurse, rezultatul fiind un
dosar cu informatia deja triata, "citita" si interpretata de economisti, organizata in capitole, garnisita cu
recomandari (primul client l-am avut pentru cautarea « metode de uscare a lemnului »). Este ceea ce se
numeste o pregatire completa a unui raport folosind unic resursa Internet si materialul semi-preparat
fiind supus unor decizii mai avizate. Ideea a fost bine primita insa pentru prima data mi-am dat seama de
intreaga experienta care poti sa o construiesti in CAUTAREA Informatiei, unde primul rand trebuie sa iti
dezvolti reflexele bune.

Cand ne interesam cu titlu personal pe Internet avem un comportament, cand cautam informatie de
afaceri peisajul se schimba. Cautam lucruri SPECIFICE in locuri CREDIBILE de unde sa avem AVANTAJE
care sa le valorificam prin CUNOASTERE. Efortul atentiei trebuie sa fie mult mai mare pentru ca exista
CONSECINTE ale proceselor, cumparam, platim, folosim strategic. Trei aspecte trebuie sa le integram
foarte bine: textele, pozele si specificatiile.
Texte?
Cand te lansezi intr-o cautare de obicei o faci la nivelul "ce iti iese din gura" sau "ce iti trece prin cap".
Prima lansare (cautare) nu este intotdeauna si cea mai potrivita, iti dai seama deseori ca e incompleta.
Noroc cu motoarele de cautare ca au algoritmi buni si iti sugereaza deja ce trebuie sa faci intr-o a doua
lansare. Eu am pledat intotdeauna ca trebuie sa ne acordam cateva secunde inaintea lansarii. Inainte de
a scrie si a da Enter sa avem cateva secunde de gandire (nu dureaza mai mult) pentru a crea Reflexul
Cautarii si pentru a anticipa Inversul rezultatului obtinut, adica sa ii invoci scopul inainte de lansare.
(Actiunea similara o fac si creatorii de situri ca sa preintampine cautarile utilizatorilor). Un "apartament in
Budapesta" este "apartament de inchiriat" pentru mintea clientului si "inchiriez apartament" pentru
mintea ofertantului. Daca avansam in prestatiile de servicii sau produse observam diferentele.
Lucrurile se complica daca trecem de la produse si servicii la cautari generale, statistice, de continut, de
documentare. Cuvantului incep sa i se alature atribute ca si Anul, Institutia, Tara, limba, culoarea, etc.
Oricat de bun webmaster ai fi este imposibil sa le prevezi pe toate, dar nu te impiedica nimic ca lunar sa
scoti lista cu toate cautarile care au venit spre situl tau ca sa imbunatatesti acest aspect prin alaturarea de
etichete, ghidaje sau noi asocieri ale paginilor. "Statistica accidentelor rutiere in care au fost implicati
politisti sau angajati ai Ministerului de Interne in 2005 in Moldova, Romania" - iata o provocare de cautare
derivata din necesitatea scrierii unei anchete.
Nu stiu daca vi s-a intamplat sa mancati intr-o excursie o dulceata atat de buna de nuci verzi incat dupa
intoarcerea acasa sa vreti sa aveti in camara, doar ca ati uitat cum ii zice, cine o face, la pensiunea unde
ati locuit nu au semnal de telefon si proprietarii au decis sa nu foloseasca internetul. Cum sa te gandesti
sa dai de informatia specifica ? Cautarea generala "dulceata de nuci" a returnat cateva filme cu retete
video, cateva retete scrise, un magazin si doua bloguri de calatorie. Nici urma de dulceata mea– am folosit
si un al doilea instrument puternic prin impact (vizual) si anume motorul de cautare de imagini.
Cum folosesc imaginile in cautare?

Hai sa reluam exemplul de mai sus si presupunem ca atat mi-a placut dulceata incat norocul meu, i-am
facut o poza la eticheta, pe care nu scrie din pacate producatorul. Intors acasa decid sa vand produsul in
magazinul meu online. In acelasi motor de cautare in fotografii am posibilitatea sa caut nu numai cuvinte,
ci si sa incarc o poza si sa vad daca ea a mai aparut online in alta parte; munca este similara celei de

detectiv, pentru a gasi alti oameni care au facut aceeasi poza si poate si chiar si producatorul care si-a pus
produsul in situl sau. Rezultatul nu e garantat, dar obtinem piste.
Cand cautam dupa Specificatii exacte avem nevoie sa activam o buna judecata, corelatii si sinapse.
Cautarea e accesibila oricui, insa fiecare individ o executa altfel. Tipologic femeile cauta altfel decat
barbatii (partea buna e ca ajungem la acelasi rezultate - barbatii mai repede, femeile mai fundamentat).
Intotdeauna cazarile facute de sotia mea au fost mai bune decat cele facute de mine, ceea ce
demonstreaza ca nu abilitatea de a manui tehnologia si experienta internetului face diferenta in atingerea
Scopului Cautarii.
Revenind la afacerile online, pentru noi si angajatii nostri subiectul Cautare este folosit asa: alaturi de
Izvoarele de Informatie ca si completare, pentru Cercetare, pentru Documentare, pentru Editare,
pentru Raportare, ca Informatie de Afaceri, ca Prospectie, pentru Data Mining.
Prima intrebare care mi-a pus-o acum foarte multi ani un profesor de Yoga a fost "pe tine cine te-a invatat
sa mergi?". Intrebarea a fost frustranta si am baguit un raspuns slab, undeva intre ce fel de intrebare e
asta si am invatat asa, de mic ... Mi-a spus ca merg gresit si trei luni mai tarziu am inceput sa ma corectez.
Cam asa este si cu Cautarea. Toti stim sa o facem dar Tactica de a acorda cele 15 secunde inaintea Lansarii
ne va schimba viata dupa cateva luni. Toti angajatii afacerii online trebuie sa judece cel putin o data acest
subiect si sa li se prezinte la modul general. Este bine sa antrenam Instinctul de Cautare si Reflexul de a o
face bine.
Iata cateva trucuri in cautarile Google

- folositi semnul MINUS, acesta exclude termeni. Daca caut "castraveti" am toate rezultatele, daca caut
"castraveti -de mare" am ramas doar cu partea gastronomica
- folositi GILIMELE, asta inseamna ca se cauta exact termenul "castraveti-de-mare" se obtin doar articolele
in care este folosita sintagma la plural
- folositi PLUS pe post de "si" , o cautare dupa "castraveti +rosii" am articolele care vorbesc de castraveti
si au SI cuvantul rosii ; folositi OR pentru "sau"
- folositi TILDA pentru sinonime. Cautarea "~rosii" va include si tomatele sau cherry ; folositi * pentru
"orice"
- folositi SITE:url ca sa cautati direct in situl respectiv. Exemplu "site:snec.ro cautare" si veti gasi Regula de
Aur a celor 3C
- folositi MORE TOOLS ca sa selectati data publicarii, locul, tipologiile de situri. Un castravete de mare e
recomandat sa fie cautat in categoria "Shopping"
Cum putem obtine rezultate mai eficiente din folosirea motorului de

cautare?

Sunt doua unghiuri din care putem vedea folosirea mai eficienta si rezultatele motorului de cautare. Unul
care presupune ca noi suntem utilizatorii si atunci vorbim despre Comportamentul care il avem cand
folosim motorul de cautare. Un al doilea care presupune ca suntem beneficiarii vizitelor celor care
folosesc motorul de cautare, obtinand din aceasta trafic, care putem sa il convertim in utilizatori,
potentiali, clienti, bani. Ne intereseaza aici strict al doilea punct de vedere, care deriva din buna intelegere
a noastra insine, cand suntem utilizatori simpli.
1. Definim (mai) clar cautarea

Sa zicem ca afacerea noastra este bazata pe vanzarea de servicii pentru magazine online. Ca sa fim gasiti
online cel mai probabil ar fi ca cineva sa caute exact #serviciilenoastre (servicii de marketing pentru
magazine online). Datele arata ca am avea potential 15k de clienti (numarul de magazine din ro in 2016).
Universul meu de cautare insa este putin mai larg si include poate si alte cautari mai largi sau mai
specifice. Incercam sa gandim putin ca si Clientul (sau si mai bine ar fi sa il intrebam DACA cauta si CUM
cauta) « firme servicii online », « consultanti marketing online », « cea mai buna firma pentru eshops »,
etc. Din toate aceste expresii care sunt rezultatul unui brainstorming sau al unei cercetari, retinem doar
elementele esentiale.
2. Ii aplicam si Scopul (Metoda Reverse - adica inversam intrebarea cu

raspunsul)
Noi VINDEM serviciile sau produsele noastre, insa ceilalti le CUMPARA. Pentru produsul
« multifunctionale » cautarile Clientului pot deriva din Scopurile acesteia : sa imprime, sa copieze, sa fie
robot telefonic, sa fie serviciu de fax, sa aiba o viteza mare, sa aiba un randament bun, etc. Practic daca
vrem sa fim bine expusi (lucru imposibil datorita concurentei foarte mari pe orice cautare) ar trebui sa
luam in vizor alaturi de « vanzare multifunctionale » (viziunea vanzator) si cautarile clientilor de genul « ce
multifunctionala cumpar ? », « imprimante multifunctionale », « robot cu fax », « copiator-imprimanta »,
« cine a cumparat marca x », « achizitie multifunctionale laser », etc
3. Apelam si ingustam universul prin Cautarile specializate

(texte, dar si imagini, harti, video, bloguri, stiri)
Cand vorbim de SERP, adica de rezultatele motorului de cautare si pozitiile care le obtinem in acesta
intotdeauna impartim rezultatele in categorii. Primele douazeci de rezultate pot fi in genul : 10 magazine
online, 2 tutoriale video, 5 articole pe bloguri de reviews, o poza, doua rezultate intr-un forum. Pentru
fiecare mediu este bine, macar prin sondaj si din cand in cand, sa verificam cum stam in cautarile
specializate. Si unde nu existam sa consideram cum am putea ajunge acolo. Este o batalie de resurse sa
poti fii peste tot dupa mintea utilizatorilor.

4. Aplicam rationamente de tipul cauzal Daca-Atunci
Una din metodele bune de brainstorming se face cu un grup MIXT (barbati, femei, eventual copii,
adolescenti daca pot fi subiectul produselor) carora li se dau cateva teme de genul « Daca vreau sa
cumpar imprimanta multifunctionala cum fac ? » si se indexeaza nu numai raspunsurile (actiunile in sine),
dar ii rugam pe fiecare sa motiveze cu o scurta descriere cum au gandit cand au cautat (celebrele 15
secunde de recul care ar trebui sa le luam intotdeauna la cautare)
5. Pentru cautarile complexe adaugam elemente unul cate unul.

Am pus in eBook exemplul de cautare cu Politia ("Statistica accidentelor rutiere in care au fost implicati
politisti sau angajati ai Ministerului de Interne in 2005 in regiunea Moldova, Romania »). Ca si website nu
o sa avem niciodata intentia sa fim extrem de specifici, ci sa acoperim game de cuvinte cat mai largi. Dar
daca identificam totusi genul acesta de cautari si credem ca putem sa ne imbunatatim continutul ca
urmare a faptului ca le cunoastem, o putem face prin adaugarea cuvintelor cheie care ne lipsesc in articol.
Pentru a ajunge aici, utilizatorul pleaca de la general catre specific, intai cauta daca sunt Statistici in
general, apoi pe subiectul accidente, apoi pe regiuni si alte detalii care se ramifica. Daca ne ajuta sa fim in
cautare, ar trebui sa fim prin toate aceste variante, chiar daca nu primii.
6. In masura in care putem, automatizam sau ne folosim de

automatizarile celorlalti
#hashtagurile centreaza deja subiecte specifice, exista liste specializate unde putem sa ne dorim sa
existam pentru utilizatori. Aceste liste sunt dinamice si nu intotdeauna indexate de motoarele de cautare.
Continutul moderat de utilizatori (curated content) de asemenea este o sursa buna de informatie externa
clasificata pe subiecte care sa le utilizam in strategiile noastre, poate sa ne intareasca. Cercetarea acestor
zone externe privind ca un utilizator ne poate aduce mult beneficiu in obtinerea de trafic ulterior pe site.
De aceea vorbim atat de mult de intelegerea utilizatorului de internet, chiar daca algoritmii actuali stiu sa
raspunda bine unor rationamente diferite.


EQ1 - Continutul Digital v1.1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EQ1 - Continutul Digital v1.1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Versiunea 1.

1 – prima editie, revizuita de GP

Cu lucrarea de fata mă adresez

2 Sustinem SNEC .ro – Studiul National de E-Commerce

Despre Claudiu Gamulescu

3 Sustinem SNEC .ro – Studiul National de E-Commerce

O sa numesc acest demers un succes daca dupa lectura materialului o sa

4 Sustinem SNEC .ro – Studiul National de E-Commerce

Care sunt Rolurile prin care putem aborda Continutul?

5 Sustinem SNEC .ro – Studiul National de E-Commerce

Unde trebuie trasa linia dintre original și replicare?

6 Sustinem SNEC .ro – Studiul National de E-Commerce

Un Checklist simplu pentru Activitatea de Content Management

1. Împărțirea informației după tipologia CEDAC și conștientizarea

8 Sustinem SNEC .ro – Studiul National de E-Commerce

2. Pentagrama întrebărilor de Content

3. Determinate abilitățile pentru fiecare punct din strategia CEDAC

4. Alocarea resurselor după capabilitățile de a le produce Intern sau

5. Alese uneltele cu care se produce și se manipulează informația

6. Desenată dinamica informației pentru cel puțin următoarele 12 luni

Un exemplu de lucru pe CEDAC (jos)

9 Sustinem SNEC .ro – Studiul National de E-Commerce

11 Sustinem SNEC .ro – Studiul National de E-Commerce

12 Sustinem SNEC .ro – Studiul National de E-Commerce

13 Sustinem SNEC .ro – Studiul National de E-Commerce

14 Sustinem SNEC .ro – Studiul National de E-Commerce

De unde iau date?

Tratez special datele externe automate?

Ce tipolgii produc Datele automatizate?

15 Sustinem SNEC .ro – Studiul National de E-Commerce

Planificarea SODD (Schema de Date pentru Continut) in 6 pasi

1. Am nevoie de date externe? Daca da, ce fel de continut

2. Pot fi un furnizor de date? Daca da, in ce scop

3. Ce date retin si ce tranzactionez informational

4. Cum introduc datele care le retin in propria baza de date

16 Sustinem SNEC .ro – Studiul National de E-Commerce

6. Fac verificarea si mentenanta sistemelor de date

17 Sustinem SNEC .ro – Studiul National de E-Commerce

19 Sustinem SNEC .ro – Studiul National de E-Commerce

Ce metode de clasificare a informatiei putem folosi ?

20 Sustinem SNEC .ro – Studiul National de E-Commerce

21 Sustinem SNEC .ro – Studiul National de E-Commerce

5 etape pentru o clasificare cat mai buna a datelor in produsele online

1. Sa determinam ce tipologie de informatie avem pe site si care trebuie

2. Sa determinam volumul de informatie, ca sa stim cat de complex va fi

3. Sa determinam gradul de interdependenta al informatiei pentru a opta

22 Sustinem SNEC .ro – Studiul National de E-Commerce

5. Sa calculam corect costul clasificarii, in ore-resursa umana, ca sa justificam si economic

23 Sustinem SNEC .ro – Studiul National de E-Commerce

24 Sustinem SNEC .ro – Studiul National de E-Commerce

Cum trebuie sa trateze un antreprenor Cataloagele cand isi planifica

Produsele prezentate sunt subiectul unei vanzari sau doar a unei

25 Sustinem SNEC .ro – Studiul National de E-Commerce

CUM este cel mai bine sa faci Clasificarea?

Strategia de Date-Produse in 8 etape

1 Pozitionarea pe Lantul de e-Commerce

2 Impartirea produselor in cele cu vanzare-directa si cele cu pre-

3 Lista cu Izvoarele de Informatie

26 Sustinem SNEC .ro – Studiul National de E-Commerce

5 Draftul de Clasificare interna generala

6 Timpii de interventie pentru corectarea bazei de date

7 Fisa de post pentru Operatorul de DATE-PRODUSE

8 Definirea Strategiei de Colectare de date