Sunteți pe pagina 1din 12

REFERAT

MICROECONOMIE AVANSATA

TEMA:
CARACTERIZAREA ECONOMICA
A IRLANDEI
Republica Irlanda este o tara in Europa de Vest care ocupa aproximativ
80% din insula Irlanda, cealalta parte fiind ocupata de Irlanda de Nord, parte
a Regatului Unit.
Aceasta tara este constituita dintr-o campie centrala joasa (sub 100m
altitudine), acoperita de mlastini, lacuri si pasuni, inconjurata de dealuri si
munti josi, intre care lantul muntos Macgillcuddy’s Reeks (varful
Carrantouhill-1041m, altitudine maxima).
Campia centrala este drenata de raul Shanon si este presarata de numeroase
lacuri glaciare.
Desi este situata la latitudine ridicata, Irlanda are o clima blanda, cu veri
calde si ierni blande (datorita curentului Gulf Stream-Atlanticul de nord),
precipitatii frecvente, in unele parti ale tarii 275 de zile din an sunt ploioase;
Fauna este asemanatoare celei din Marea Britanie (saraca in specii de
mamifere, dar bogata in pasari si pesti), dar cuprinde mai putine specii din
fiecare familie.
Numarul de locuitori a oscilat in timp (1911 -3 100 000; 1950-2 969 000;
1980-3 308 000) in 1993-3 523 000 locuitori iar in 2002 s-au inregistrat 3
969 558 de locuitori.
Natalitatea prezinta un procent de 14,9 %, mortalitatea 8,9%, populatia
urbana 57%.
Este impartita in 26 de comitate:
-Carlow - Cavan –Clare -Cork -Donegal -Dublin -Kildare -Galway -Kerry
-Kilkenny –Laois -Leitrim -Limerick -Longford -Louth -Mayo -Meath
-Monaghan
-Offaly -Roscommon -Sligo -Tipperary -Waterford –Westmeath -Wexford
-Wicklow
care au fiecare un consiliu judetean iar patru orase principale sunt
adiministrate individual si au consiliul lor: Dublin, Cork, Limerick, Waterford.
Cea mai mare populatie este concentrata de-a lungul tarmurilor, si aici,
indeosebi pe coasta de est, de sud si sud-vest.
Majoritatea irlandezilor sunt de etnie celtica, desi este o minoritate
importanta engleza. Limbile oficiale sunt irlandeza care este obligatorie in
invatamant si a doua limba este engleza care este vorbita de majoritatea
locuitorilor. Semnele publice sunt in general bilingve. Comunitatile care
vorbesc irlandeza ca prima limba traiesc in principal in zonele de Gaeltacht,
in vestul Irlandei.
92% din populatia republicii este romano-catolica, desi in ultimul timp a
avut loc un declin masiv de credinta. A doua religie este cea anglicana,
cunoscuta official ca Biserica Irlandeza, si un numar mic de musulmani.

ISTORIA
Istoria Irlandei dateaza inca din a doua jumatate a mileniului I inainte de
Hristos, cand este ocupata de triburi celtice (gaeli) care adopta in secolul V
dupa Hristos crestinismul.
Micile state feudale irlandeze resping in sec VIII-XI, incercarile vikingilor de a
se stabili durabil in insula.
In 1171, regele Henric II proclama suveranitatea statului englez asupra
Irlandei, initiind astfel indelungatul process de subjugare a poporului
irlandez.
Prin introducerea fortata a protestatismului in secolul XVI, rezistenta
antiengleza va gasi in catolicism un puternic ajutor. Rascoala antiengleza
izbucnita in 1641 este crunt reprimata de Cromwell in 1649 fiind urmata de
stabilirea unor colonisti englezi in nord-estul insulei, iar razboaiele
antiengleze in 1688-1798 esueaza.
In 1801 Irlanda este unita fortat cu Anglia in “Regatul Unit al Marii Britanii si
Irlanda”.
Exploatarea nemiloasa, foametea, emigrarea (intre anii 1840-1860
emigreaza o mare parte a populatiei in America de Nord), fac ca populatia
Irlandei sa scada de la 8,2 milioane in 1841 la 4,5 milioane in 1901.
In cursul primului Razboi Mondial, patriotii irlandezi declanseaza in aprilie
1916, o rascoala antibritanica, proclamand independenta Irlandei, dar sunt
infranti de armata engleza.
Adunarea Constituanta de la Dublin proclama la 21.01.1919 independenta
Irlandei. In urma acordului anglo-irlandez de la Londra (06.12.1921), Irlanda
primeste (cu exceptia a sase comitate din nord-est-ul sau Irlanda de Nord de
azi), statutul de dominion. Acceptarea acordului de la Londra la 08.01.1922 a
declansat o puternica criza interna, care a culminat cu un razboi civil.
In urma alegerilor castigate de P. Fianna Fail si a numirii lui Eamon de
Valera ca prim-ministru, Irlanda se declara la 29.12.1937, independenta si
suverana sub numele de Eire si proclamandu-se republica (21.12.1948),
paraseste la 18.04.1949 Commonwealthul.
In timpul celui de-al doilea razboi mondial, Irlanda se mentine neutra.
In 1955 Irlanda devine membru ONU, iar in 1973 al CEE (Comunitatea
Economica Europeana).
Prin alegerea la 07.11.1990 a profesoarei Mary Robinson, Irlanda are pentru
prima data de la proclamarea independentei o femeie ca sef de stat si tot
odata primul presedinte care nu apartine P. Fianna Fail.
Statul este o republica cu un sistem parlamentar de guvernare, condusa
de un presedinte care are mandatul pentru sapte ani. Parlamentul este
bicameral, format din Senat si Camera Deputatilor.

Transporturile:

Transportul aerian

Infrastructura de transport a Irlandei este orientata catre oferirea


accesului rapid, eficient si ieftin la pietele internationale. Avand exporturi
care insumeaza trei sferturi din productia nationala, Irlanda a trebuit sa
dezvolte o retea de distributie foarte eficienta care sa asigure accesul la pieti
europene in cateva ore. Principalele caracteristici ale transportului aerian
sunt:
 cele trei aeroporturi internationale de la Dublin, Shannon si Cork,
alaturi de cele regionale de la Donegal, Galway, Kerry, Knock, Sligo si
Waterford;
 zborurile frecvente de pe aeroportul din Dublin si din cele regionale
asigura un acces rapid la majoritatea oraselor europene.

Transportul rutier si feroviar

 Sistemul de autostrazi este permanent imbunatatit prin programele de


investitii finantate de Guvern, cu asistenta U.E.
 Irlanda dispune de o retea de cai ferate care conecteaza orasele mari
si principalele porturi.

Transportul maritim

Principalele porturi ale Irlandei sunt Dublin, Cork, Rosslare si Waterford.


Practicile flexibile de lucru si frecventele curse nocturne maximizeaza
eficienta transporturilor maritime si asigura reduceri ale timpilor de acces
catre pietele europene.

ECONOMIA IRLANDEI

Republica Irlanda are o economie dezvoltata, moderna si dependenta de


comertul extern.
Ea este caracterizata de o forta de munca foarte educata si de o rata foarte
inalta de investitie straina. PIB-ul pe cap de locuitor poate ajunge pana la
40,000$.
Cresterea economica a ajuns la o medie de 10% pe an intre 1995-2000 din
cauza procesului “Tigrului Celtic”
Termenul Tigrul Celtic a fost prima dată folosit de economistul irlandez David
McWilliams în 1994. Termenul este o analogie la numele Tigrii Est Asiatici,
folosit pentru mai multe state din Asia de Est (Coreea de Sud, Singapore,
Hong Kong şi Taiwan ) în boom-ul lor economic din anii 1980 şi anii 1990. Alte
nume pentru boom-ul irlandez sunt simplu The Boom (boom-ul) sau Miracolul
Economic Irlandez.
Tigrul Celtic original a fost între mijlocul aniilor 1990 până la 2001, când s-a
înregistrat o slăbire în creştere economică mondială. Între 1991 şi 2003,
economia irlandeză a crescut cu o medie de 6,8% pe an, fapt care a ridicat
nivelul de trai al Irlandei până la a egala sau chiar întrece alte state din
Europa de Vest. Trebuie menţionat că, înaintea anilor 1990 , Irlanda era
printre cele mai sărace state din Europa de Vest, iar la ora actuală, după anii
Tigrului Celtic, este al doilea cel mai bogat stat din Europa, după Luxemburg,
considerând PIB-ul pe cap de locuitor. Apogeul creşterii economice a fost
atins în 1999, când PIB-ul Irlandei a crescut cu 11,1%, după o creştere de
8,7% în 1998 şi 10,8% in 1997.
Economia a continuat sa crească cu rate de peste 6% pe an în 2001, 2002 şi
2003 .
In ultimul deceniu, guvernul irlandez a implementat o serie de proicte
nationale economice cu telul de a reduce inflatia si ratele de taxatie,
reducerea cheltuielilor guvernamentale ca procentaj a PIB.
Agentiile guvernamentale s-au orientat catre anumite ramuri ale economiei,
in special catre cele care produc bunuri si servicii cu o valoare adaugata
mare. Sectoarele vizate sunt:
-produse chimice si farmaceutice
-comert electronic
-tehnologia informatiei si comunicatiilor
-software
-servicii financiare internationale
-call-centres
-aparatura medicala
Principalul sector de activitate este industria prelucratoare (cca ¼ din
populatia activa, peste 1/3 din PNB, ponderea cea mai importanta la export),
fiind concentrata in trei zone industriale: Dublin, Cork si Shannon. Irlanda
este la ora actuala printre cele mai industrializate economii din lume, 80%
din exporturi sunt compuse din bunuri industriale, desi acest sector
angajeaza doar 28% din forta de munca.
Configuratia actuala a mediului de afaceri din Irlanda este determinata de
deciziile luate la jumatatea anilor 50’ de a asigura cresterea economiei prin
stimularea industriei pentru export.

Economia irlandeză a înregistrat în 2016 o creştere de 5,2%


comparativ cu 2015, realizând cea mai bună performanţă din Uniunea
Europeană pentru al treilea an consecutive.

Ritmul de creştere a încetinit totuşi faţă de saltul extraordinar de 26%


înregistrat în 2015 comparativ cu 2014, rezultat care a fost însă influenţat de
faptul că multe firme din industria de leasing aerian şi-au mutat bilanţurile în
Irlanda.
Irlanda a fost nevoită însă să recurgă în 2011 la un plan de asistenţă
internaţională la trei ani după criza financiară din 2007 - 2009. De la finalul
programului de asistenţă Irlanda şi-a revenit rapid o dovadă în acest sens
fiind scăderea ratei şomajului sub pragul de 7%, pentru prima dată după
2008, în condiţiile în care la începutul lui 2012 rata şomajului în Irlanda era
de peste 15%.
Michael Noonan, ministrul irlandez de Finanţe a declarant ca: “Cererea
internă este în prezent principalul motor de creştere în condiţiile în care
consumul privat a crescut cu 3% în 2016, sprijinit de evoluţiile favorabile de
pe piaţa muncii, continuarea creşterii veniturilor disponibile şi încrederea
solidă a consumatorilor”.
Ritmul de creştere a economiei irlandeze a fost în 2016 de trei ori mai mare
decât media creşterii economice din zona euro, care anul trecut a fost de
1,7%.
În ultimul trimestru al anului trecut ritmul de creştere al economiei
irlandeze a încetinit până la 2,5%, după un avans de 4% în trimestrul al
treilea. Chiar dacă Ministerul irlandez de Finanţe se aşteaptă ca ritmul de
creştere a PIB să rămâne deasupra nivelului de 3% în următorii ani,
avertizează însă că iesirea Marei Britanii din U.E ar putea amputa PIB-ul
Irlandei cu 3,5% în decurs de un deceniu, deoarece Marea Britanie isi pierde
accesul la piaţa unică.
Irlanda este considerată economia europeană cea mai expusă la
consecinţele iesiri Marii Britanii din Uniunea Europeană, având în vedere
legăturile comerciale strânse dintre cele două ţări.

Sursele investitiilor straine din Irlanda

Succesul politicilor guvernamentale in domeniul investitiilor straine


este evidentiat de faptul ca aproximativ 1240 de companii straine au ales sa-
si stabileasca afacerile in Irlanda. Structura investitiilor, dupa tara de
provenienta se prezinta astfel:

Tara %
S.U.A. 47
Germania 14
Marea Britanie 11
Alte tari europene 20
Asia-Pacific 4
Alte tari 4

Investitorii straini au generat pana in prezent peste 133.000 de locuri


de munca directe. In 2005 companiile straine au cheltuit circa 15,5 miliarde
de euro in economia irlandeza si au platit impozite pe profit in suma de circa
2,5 miliarde euro.
Se poate observa ca principala sursa de investitii straine in economia
irlandeza o reprezinta firmele americane. Pe lista investitorilor americani se
regasesc aproape toate companiile reprezentative in domeniul electronicii si
al tehnologiilor informationale. Astfel, in ceea ce priveste valoarea
exporturilor de software, in 2004 Irlanda a devenit principalul exportator
mondial de software, depasind SUA.

Anul 2005 a fost cel mai important pentru atragerea investitiilor straine
in Irlanda, incepand din 2000. Pe parcursul intregului an au fost realizate 71
proiecte de investitii, dintre care 41 greenfield si 30 extinderi ale unor
proiecte existente. Valoarea totala a investitiilor straine a fost de 756
milioane euro.
Agentia guvernamentala pentru investitii a sustinut 50 proiecte de
cercetare-dezvoltare, reprezentand investii de 260 milioane euro, in crestere
cu 85% fata de 2004.
Companiile straine au creat 12605 noi locuri de munca in economia
irlandeza, reprezentand o crestere neta de 4296 locuri de munca in 2005.
Printre companiile care au ales Irlanda drept locatie pentru investitii in
2005 se numara Google Inc., Wyeth Research, AXA Insurance, Amazon.com,
Yahoo! Inc. si Siemens.
Printre companiile care au demarat proiecte de cercetare – dezvoltare
de anvergura in 2005 sunt si Microsoft, Dell, Pfizer, Citigroup, Palm etc
Agenda 2000 a Comisiei Europene are stabilit ca Irlanda sa primeasca
din Fondurile Structurale si de Coeziune pana in anul 2006, cca. 4,3 miliarde
Euro. Planul National de Dezvoltare, 2000-2006, care este un plan de
investitii atat in sectorul privat cat si in cel public, vizeaza urmatoarele
obiective:
- promovarea unei cresteri economice sustinute
- promovarea unei dezvoltari regionale echilibrate;
- reducerea deficitului din infrastructura;
- dezvoltarea resurselor umane prin investitii in invatamant si programe de
training;
- reintegrarea in viata economica a persoanelor disponibilizate.
Fondurile de Coeziune si Structurale vor forma o mica parte a investitiilor in
Planul National de Dezvoltare. Inca din anul 1987 Guvernul si partenerii sai
sociali, organizatiile si asociatiile patronale, sindicatele, organizatiile
fermierilor au convenit un acord de parteneriat pentru dezvoltare economica
si sociala. Cel mai recent dintre aceste acorduri, "Program for Prosperity and
Fairness", lansat pe perioada 2000-2002, cuprinde 5 domenii si cauta sa
aduca noi provocari si prioritati in transportul public, locuinte, piata muncii,
societate informatizata si invatatura pe toata durata vietii.

Programul are urmatoarele obiective importante:


- de a face sigure si simtite avanatajele ce decurg din parteneriatul social;
- de a aduce imbunatatiri reale standardelor de viata;
- de a manui cu pricepere provocarile aduse de revolutia informationala,
globalizare si extinderea UE.
Dintre realizarile mai importante ale Programului precedent, mentionam
cresterea economica medie anuala (in perioada 1997-2000) de peste 8%,
cea mai ridicata din tarile membre UE, rata somajului a fost coborata sub
5%, iar inflatia tinuta sub 1,8% in ciuda cresterii economice foarte puternice.
Irlanda participa alaturi de alte 11 tari membre UE la Uniunea Economica si
Monetara (EMU) ce au lansat moneda unica Euro, operationala la 1 ianuarie
2002.

Dintre sectoarele de baza ale economiei Irlandei, se pot mentiona


urmatoarele:
a. AGRICULTURA
Desi in ultimele decade si-a mai diminuat ponderea ramane un sector de
baza al economiei. Aceasta contribuie cu 3,9% din PIB, iar impreuna cu
industria alimentara 9% (circa 10,5 miliarde €). In agricultura sunt angajati
aproape 9% din totalul fortei de munca (166.000 locuri de munca) si
impreuna cu industria agro-alimentara 11,8%. De asemenea, agricultura are
o pondere in volumul exporturilor de cca. 8% (6,8 miliarde €). Agricultura
este bazata pe cresterea animalelor (indeosebi ovine si bovine), favorizata
de pasunile si fanetele naturale, productia animaliera avand totusi
randamente ridicate; peste 50% din aceasta productie (indeosebi carne) se
exporta.
Dispune de resurse minerale, in special zinc si plumb. Avand o componenta
scazuta de import, agricultura contribuie in mare masura la obtinerea unei
balante pozitive a comertului exterior.
In Irlanda, exista cca. 143.900 ferme agricole cu o dimensiune medie de cca.
29,3 ha. Majoritatea fermelor opereaza ca "ferme de familie". Trebuie
evidentiat faptul ca produsele agricole au eficienta sporita, acestea aducand
prin export un venit de cca. 6 miliarde euro anual, numarul total al
animalelor se ridica la 6,7 milioane capete, conditiile climaterice ale tarii fiind
propice dezvoltarii acestora. Conditiile climaterice sunt, de asemenea, bune
pentru culturi de: orez, grau, sfecla de zahar si cartofi.

b. Silvicultura

Padurile acopera o zona de cca. 600.000 de hectare, reprezentand cca. 9%


din totalul suprafetei. Daca in anul 1921 padurile reprezentau doar 1% din
suprafata, dupa 1950, dupa preluarea de catre stat a programelor de
dezvoltare forestiera, s-a ajuns la plantarea cu padure a cca. 10.000 de ha
anual. Astazi, 70% din fondul forestier este in proprietate publica. Continua
dezvoltare si extindere a acestui sector sunt incurajate prin acordarea de
sprijin si asistenta de specialitate de catre stat, ceea ce a atras interesul
fermierilor, institutiilor financiare si al persoanelor private. Rata plantarilor de
copaci pe cap de locuitor este cea mai mare in Europa.

Prin pozitia sa de insula, Irlanda asigura o protectie relativa impotriva bolilor


contribuind la asigurarea unui mediu sanatos pentru cresterea copacilor.
Clima este corespunzatoare pentru cresterea coniferelor, dar gasim si specii
de stejar, ulm si mai ales molid. Cu cca. peste 16.000 de angajati in sectorul
forestier, Irlanda prelucreaza anual cca. 2,5 milioane metri cubi cherestea
utilizata in constructii si la fabricarea stratificatelor (placaje, PFL, melamina).

c. Pescuitul

Pescuitul prin flota comerciala marina si fermele de pescuit aduc un venit


anual de peste 275 rnilioane Euro. Industria de prelucrare a pestelui, care se
bazeaza pe speciile: somon, hering, cod, calcan, raci, crabi, homari, are un
aport la export de cca. 300 milioane euro anual.
Bord Iascaigh Mhara (BIM) este organizatia guvernamentala cu
responsabilitati in dezvoltarea si coordonarea acestui sector. BlM gestioneaza
fondurile de la stat, asigurand asistenta si resursele necesare dezvoltarii
acestui sector. In industria pescuitului sunt angajati cca. 15.500 din care
6000 pescari.

d. Industria

Dupa independenta din 1922, Irlanda avea o mica industrie concentrata in


Dublin si in principalele porturi. Implementarea unui climat investitional
atractiv si de incurajare a companiilor cu orientare a productiei catre export,
dupa anii 1960, a dat rezultate si un proces de industrializare s-a facut simtit
pe teritoriul Irlandei.

Dupa aderarea la UE in anul 1973, Irlanda a reusit sa atraga serioase


investitii in industria prelucratoare. Astfel, numai in industria metalului si a
constructiilor de masini de la un numar de 2000 angajati in 1958 s-a ajuns la
peste 110.000 angajati in anul 2001. Sectoarele alese de investitorii straini,
industria chimica si farmaceutica, electronica si mai recent cea a serviciilor
comerciale si financiare internationale, face ca Irlanda sa reprezinte cca. 10%
din proiectele de investitii "Greenfield" ce s-au efectuat in Europa si cca. 20%
din totalul proiectelor de investitii care s-au realizat, in tarile UE. Ritmul de
dezvoltare al industriei chimice si farmaceutice in ultimii ani este cu adevarat
uimitor, acesta fiind in perioada 1995-2001 de cca. 27% si asta pentru ca 16
din cele 20 mari companii internationale in domeniu produc in Irlanda.
Irlanda a devenit al 15-lea mare exportator mondial de produse chimice si
farmaceutice, exportul acestor produse avand o pondere in exporturile
irlandeze de cca. 19%. Principalele produse care fac obiectul acestor
exporturi sunt: produse chimice de sinteza fina, medicamente, echipament
medical, cosmetice si produse de igiena.

In domeniul tehnologiei informatiilor si comunicatiilor, peste 300 din cele mai


mari companii internationale din acest domeniu, au investit in Irlanda. Astfel,
40% din investitiile SUA in Europa in domeniul electronicii, componente
computer, soft-uri si retele de comunicatii au fost realizate in Irlanda. In
industria electronica, cele mai renumite companii multinationale produc si
asambleaza in Irlanda. Dintre acestea mentionam: Analog, Devices, Philips,
Northern Telecom, Dell, Gateway, SCL, Instruments, Motorola si au angajat in
aceasta industrie peste 43.000 irlandezi.

Industria de software care este reprezentata de peste 600 de companii (130


straine) are un numar de 40.000 angajati. In acest domeniu, Irlanda a ajuns
din urma SUA, devenind primul exportator mondial de soft-uri.

Planul de Actiune cu privire la componenta de Societate Informatizata


aprobata de Guvern in anul 1919 a stabilit unele masuri astfel ca in urmatorii
ani Irlanda sa ajunga in pozitia de leader al zonei ca societate informatizata
in plina dezvoltare.
Transformarea economica a Irlandei s-a datorat urmatorilor factori:
- forta de munca relativ tanara, pregatita si vorbitoare de engleza;
- flux masiv de capital investitional strain;
- Fondurile de Coeziune si Structurale din partea UE, ce au finantat proiecte
de infrastructura;
- o politica adecvata, pragmatica si novativa pentru stabilirea cadrului
legislativ;
- o larga deschidere catre piata internationala pentru comertul de bunuri si
servicii.

Comertul exterior

Din cauza dimensiunilor sale mici, economia irlandeza este dependenta de


comertul exterior. Lipsa de resurse impune ca necesare importurile de
combustibili, materii prime si materiale de baza. Prin politicile comerciale
adoptate, Irlanda si-a imbunatatit permanent performantele comerciale,
ajungand sa obtina un surplus al balantei comerciale din 1985 si un surplus
al balantei de plati incepand cu 1991. Cresterile continue ale exporturilor, cu
ritmuri de peste 15%, au facut posibile atingerea acestor performante.

Irlanda inregistreaza surplus comercial in mod constant. Astfel, in 2004


diferenta dintre exporturi si importuri este evidentiata de un excedent de
33,2 miliarde euro.

In 2005 exporturile de marfa ale Irlandei au fost de 88,411 miliarde euro, in


crestere cu 5% fata de 2004. Aceasta crestere este rezultatul unei bune
evolutii a sectorului farmaceutic, alaturi de cel al tehnicii de calcul.

Importurile au insumat in 2005 56,478 miliarde euro, cu 11% mai mult fata
de anul anterior. Cresterea a fost generata de importurile de echipamente si
utilaje de transport si de combustibili.

Se poate constata o scadere in excedentul comercial al Irlandei, de la 33,2


miliarde euro in 2004 la 31,9 miliarde euro in 2005 (-4%). O cauza
importanta a acestei evolutii este incetinirea ritmului de crestere a
exporturilor irlandeze, comparativ cu anii anteriori.

Exportul
Alaturi de exporturile traditionale de produse alimentare, care continua sa fie
importante pentru economia irlandeza, ponderea insemnata o detine
sectorul produselor industriale. Astfel, exporturile de produse ale industriei
chimice, de masini si utilaje, echipament transport si electronice insumeaza
85%. Insa lipsa resurselor naturale proprii au dus la importarea unor mari
cantitati de combustibil si materii prime. In ciuda acestui fapt, incepand cu
1985 valoarea exporturilor a depasit-o pe cea a importurilor,in 2002 exportul
reprezenta 90% din PIB, un nivel unic in Europa.
Principalele piete pentru import si export irlandez au fost:

Export Import
Marea Britanie 17,96% 31,37%
Alte tari UE 44,77% 27,06%
SUA si Canada 19,65% 13,68%
Alte tari 17,62% 27,89%

Exporturile irlandeze sunt dominate de 4 sectoare:


- sectorul produselor chimice – in special produse farmaceutice, produse
chimice organice, uleiuri esetiale, produse de curatat;
- sectorul echipamentelor si utilajelor de transport – sunt incluse aici si
echipamentele de birou, tehnica de calcul si produse electronice/
electrocasnice.
- sectorul in plina dezvoltare al produselor manufacturate, unde sunt utilizate
tehnologii ultraperformante – inclusiv tehnica medicala si software;
- sectorul agricol bazat in principal pe produse din carne, lapte si preparate
alimentare.

Importul

Irlanda este un importator major de echipamente industriale, o serie de


semifabricate necesare industriei, materii prime si combustibili, acestea
reprezentand cca. 75% din volumul total al importurilor. Principalele surse de
import sunt: Marea Britanie, restul tarilor UE, SUA si Canada.

O mare influenta asupra evolutiei comertului exterior irlandez o au cresterea


importurilor din Marea Britanie si China, cresterea importurilor de
combustibili, dar si incetinirea ritmului de crestere a exportului.

Turismul
Irlanda este cunoscuta mai ales pentru peisajele sale, parca mereu verzi si
invaluite
in ceata, pentru muntii, cultura si traditii - mai ales pentru legende si folclor -
si pentru locuitorii prietenosi si primitori, mandri de tara lor.
Este o tara destul de mica, dar superba prin ruinele cu povesti istorice si
traditia unui spatiu necunoscut. Regiunea Burren, un loc extraordinar,
salbatic si plin de viata, cu izvoare subterane, pesteri, prapastii, un loc in
care vechile legende par sa revina la viata. Cele mai cunoscute sunt Pesterile
Aliwee, care sunt in prezent amenajate pentru a primi turistii. Insulele Aran
sunt un loc turistic deosebit, in principal la Inis Meain, Clonmacnois,
Connemara, Galway sau Sligo.
Dublin: este capitala Republicii Irlanda, avand o populatie de peste un milion
de locuitori. Orasul are enorm de oferit, mai ales ca obiective culturale -
teatre, muzee, librarii - dar si parcuri incantatoare, localuri, situri istorice
interesante. Este un oras plin de viata, cu strazi aglomerate si un ritm
trepidant. Chiar daca Raul Liffey este din multe puncte de vedere coloana
vertebrala a orasului, doar pe malul dinspre nord este situata Four Courts,
creatia marelui arhitect James Gandon, iar la mica distanta Custom House, o
cladire istorica.