Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE CLUJ NAPOCA

STUDIU COMPARATIV PRIVIND SISTEMUL FISCAL


IN NORVEGIA, SLOVENIA SI CROATIA

Disciplina: FISCALITATE COMPARATA


Coordonator: Lector univ. dr. ROSANA BUZGAU

Masterand
TIMIS SIMONA
Fiscalitatea reprezinta totalitatea impozitelor şi taxelor provenite de la persoane fizice şi juridice care
alimentează bugetele publice, fiecare impozit având o contribuţie specifică şi un anumit rol regulator
în economie.
Sistemele fiscale, la nivel national si international, în forma lor, reprezintă cadrul prin care sunt
asigurate resursele financiare necesare îndeplinirii rolului statului în economie jucând totodată,
un rol important în atenuarea dezechilibrelor.

Sistemul fiscal cuprinde:


1. totalitatea actelor normative cu caracter fiscal, legi, ordonante, HG aprobate prin lege care se refera
la asezarea, urmarirea si perceperea impozitelor, taxe lor si a altor resurse financiare publice;
2. impozitele, taxele, contributiile stabilite in vederea alimentarii sistematice a bugetului de stat, a
bugetelor locale si a fondurilor speciale extrabugetare;
3. mecanismul fiscal;
4. totalitatea metodelor, tehnicilor si instrumentelor fiscale;
5. aparatul fiscal , respectiv existenta, organizarea si activitatea unor organe specializate ale
administratiei de stat.

Intre fiscalitate și gradul de dezvoltare al unei economii există o strânsă legătură, întrucât aceasta
influențează în mare parte, atât activitatea persoanelor fizice (în forma lor de salariați, Persoane Fizice
Autorizate, etc.), cât și cea a persoanelor juridice (având impact semnificativ asupra profiturilor
companiilor, asupra deciziei de investire și nu numai).

Politica fiscala a unui stat cuprinde totalitatea masurilor legislative adoptate de catre acesta in
legatura cu perceperea si incasare impozitelor si taxelor avand ca scop buna functionare a proceselor
economice si a relatiilor sociale.

Obiectivele politicii fiscale sunt:


1. definirea sistemului de impozite si taxe;
2. stabilirea nivelului fiscalitatii;
3. colectarea si incasarea la termen si in cuantumu stabilit a veniturilor destinate bugetelor de stat;
4. prevenirea si combaterea evaziunii fiscale.

Instrumentele fiscalitatii sunt: impozitele, taxele si contributiile.


Impozitul reprezinta contributia baneasca obligatorie, generala si nerambursabila, directa sau indirecta,
efectuata de persoane fizice sau juridice din veniturile sau averea lor, in cuantumul si la termenele
stabilite de lege, fara contraprestatie din partea statului.
Acesta se constituie un venit la bugetul de stat, la bugetele locale si la fondurile extrabugetare pentru
satisfacerea cerintelor societatii.
Taxa reprezinta plata baneasca efectuata de personae fizice sau juridice catre institutii de utilitate
publica (notari publici, organe judecatoresti, ale administratiei de stat) pentru serviciile ce le sunt
prestate.

Majoritatea tipurilor de venituri realizate de persoanele fizice sunt supuse cotei unice de
impozitare de 16%.
Sistemul fiscal in Norvegia

Norvegia, numita oficial Regatul Norvegiei, se afla in partea de vest a Peninsulei Scandinave si
are capitala la Oslo. O treime din Norvegia (partea de nord) este situata deasupra Cercului Polar
si este numita "Taramul Soarelui de la Miezul Noptii". Pentru ca aceasta regiune este situata atat
de in nord, incat in fiecare vara sunt perioade cand soarele straluceste 24 de ore pe zi. Suprafata
Norvegiei este de 385.639 kilometri patrati, iar numarul de locuitori este de 4,5 milioane.
Sectorul public din Norvegia asigura populatiei un numar mare de servicii, ca de exemplu
sanatatea publica, educatia in scoli si ajutorarea categoriilor defavorizate. Plata acestor servicii se
face cu venituri obtinute din taxe, percepute la nivel local sau central.

Economia norvegiană este caracterizată în general drept o economie mixtă – o economie de piaţă
capitalistă cu o componentă clară a influenţei statului.

Exista o distinctie intre taxarea directa si taxarea indirecta. Se taxeaza in mod direct veniturile si
bogatia acumulata (terenuri, case, masini).

O taxa indirecta este Taxa pe Valoare Adaugata (TVA), care se percepe de fiecare data cand un
consumator cumpara bunuri sau servicii. Practic, o parte din banii pe care ii platim vanzatorului
ajung in buzunarul public.
Cardul pentru deducerea taxelor

In fiecare an, în Norvegia, până pe 30 aprilie trebuie completate declaratiile fiscale pentru anul
anterior. Ca orice alta tara, si statul norvegian impoziteaza castigurile banesti. Din veniturile
brute, se scad deducerile (sumele de bani care nu sunt impozitate), iar la ceea ce ramane se aplica
impozitele. Evident, este in avantajul fiecarui contribuabil sa aiba sume cat mai mari deduse de
la impozitare.

Fiecare angajat din Norvegia trebuie sa aiba un card pentru deducerea taxelor. Acesta este
inmanat angajatorului, care il foloseste pentru a calcula cat sa va retina din salariu ca impozit,
inainte sa va plateasca salariul net.

Cardul se elibereaza de la oficiul local de taxare (daca angajatorul este norvegian) sau de la
Oficiul Central pentru Taxarea Strainilor, daca angajatorul este din alta tara.

Aceste carduri sunt trimise angajatorului si sunt compuse din doua parti. Una o pastreaza
angajatorul, iar cealalta va este inmanata angajatului.

Impozitarea consumului, muncii şi capitalului; taxe de mediu

Veniturile din impozitarea consumului, 12,0% din PIB, au cunoscut o tendinţă de scădere uşoară
din 2002 (12,8% din PIB), şi sau inversat în 2007. Nivelurile actuale sunt puţin peste media UE-
27 (11,1% din PIB).
ITR-ul privind consumul (30,3% în 2007), cu toate acestea, este cu mult peste media UE-27
(20,0%), doar comparabil cu cele din celelalte ţări nordice, şi a fost în creştere din 2003.

Această diferenţă de pondere se datorează unei cote înalte de TVA şi o cotă extrem de scăzută a
cheltuielilor de consum al gospodăriilor, în comparaţie cu PIB-ul Norvegiei (aproximativ 41%).
Impozitarea forţei de muncă a fost în declin începând din 2002 în ceea ce priveşte veniturile, cu
excepţia anului 2007, atuncicând suprataxa privind impozitul pe venitul personal a crescut. ITR-
ul pe forţa de muncă a avut un trend descendent începând cu 2004.
Valoarea de 37,8% înregistrată în 2007 este peste media UE-27 şi peste media zonei euro (36,5%
şi 38,7%, respectiv). Acesta este chiar mai mare decât valoarea daneză, dar cu mult sub
nivelurile înregistrate în Suedia şi Finlanda.
Impozitul pe capital are o pondere de 14,3% din PIB, cel mai înalt nivel din veniturile din toate
ţările analizate, cu aproximativ cinci puncte procentuale peste media UE-27. Taxele pe gaz
contribuie semnificativ la această particularitate. Impozitul special pe veniturile petroliere, care
este înregistrat ca un impozit asupra stocurilor de capital/avere, este o componentă majoră a
veniturilor provenite din impozitarea capitalului; companiile petroliere, de asemenea, plătesc
impozitul pe profit la rata obişnuită. Aceste venituri mari din impozite sunt oglindite în ITR pe
capital, care se ridică la 41,8%, cu aproximativ un sfert mai mare decât media UE-25 .

Impozitul pe venitul personal


Norvegia, ca şi alte câteva ţări nordice, a adoptat un sistem de impozitare dublă. Veniturile
salariale şi din pensii sunt impozitate la rate progresive, în timp ce formele rămase de venituri
sunt (în principal) impozitate la o rată fixă.
Elementul de bază al impozitului pe venitul personal este percepută pe aşa-numitul venit ordinar,
care include toate tipurile de venituri, dar, de asemenea, cote diferite.
Cota de impozitare pe venitul ordinar este de 28%; această cotă se aplică impozitelor din stat,
judeţe sau comune (Finnmark şi Nord-Troms, beneficiază, cu toate acestea, de o cotă mai scăzută
de 24,5%). Suprataxă (toppskatt) este elementul progresiv. Aceasta este percepută pe aşa-numitul
venit personal, de exemplu, venitul salarial brut, venitul din pensii şi un venit brut calculat pentru
cei care desfăşoară activităţi independente - cu condiţia ca venitul anual să depăşească cu
441 000 NOK (coroane norvegiene)(€ 50 912), (420 000 NOK (€ 48 488 ) până în 2008).
Suprataxă se percepe la o cotă de 9% pe venit între 441000 NOK şi 716 600 NOK (€ 82 729)
(682 000 NOK (€ 78 735) până în 2008) şi la o cotă de 12% pe venitul de mai sus.
Impozitarea corporaţiilor
Companiile sunt supuse impozitului pe profit cu o cotă de 28%. Veniturile şi câştigurile din
capital sunt reunite şi impozitate la aceeaşi cotă. Regimurile specialese aplică la activităţile
legate de explorarea şi exploatarea resurselor de petrol. Din 2004, a fost în vigoare un regim de
scutire pentru acţionarii companiei. Dividendele obţinute de către acţionarii companiei la
societăţi rezidente, bănci de economii şi fonduri de investiţii sunt, în principiu, scutite de
impozit, precum şi câştigurile de capital privind eliminarea de acţiuni în astfel de entităţi. Cu
toate acestea, 3% din aceste venituri sunt impozabile în scopul de a echilibra deducerea
cheltuielilor legate de astfel de venituri. În general, toate cheltuielile efectuate în dobândirea,
asigurarea şi menţinerea veniturilor sunt deductibile. Redevenţele şi taxele de management sunt,
de obicei, deductibile, dar trebuie să fie făcută pe o bază legală în cazul în care aceste plăţi sunt
efectuate la părţi afiliate.
TVA şi accizele
Cota TVA norvegiană standard este de 25%, şi are uz general. Există o rată redusă de 14% pe
produsele alimentare şi o rată de 8% pe transportul de călători, servicii de radiodifuziune,
intrarea la cinematografe, cazare în hoteluri şi locuri de camping şi închirierea de case de
vacanţă. O cotă zero, se aplică la vânzarea de cărţi şi ziare.
Există moşteniri şi daruri impozitate cu o cotă zero până la valori impozabile de 470 000 NOK
(€ 54 260) (250 000 NOK (€ 28 862) până în 2008). De la acest nivel, ratele variază de la 6% la
15% - considerabil redus în 2009 cu 2, 10 şi 15 puncte procentuale, respectiv, - în funcţie de
statutul beneficiarului şi mărimea sumei impozabile. Persoanele fizice rezidente sunt supuse la
plata impozitului naţional pe patrimoniul net (rata de impozitare de 0,4% - element progresiv
eliminat în 2009) şi impozitul pe avere netă municipală (0,7%) peste un anumit prag în ceea ce
priveşte bogăţia lor netă la nivel mondial. Baza de impozitare a fost extinsă în 2007, 2008 şi
2009, prin creşterea valorilor de impozitare pentru locuinţe şi pentru imobiliare comerciale şi
prin lărgirea bazei de titluri de valoare, dar în acelaşi timp, au fost acordate indemnizaţiile de
bază mai mari. Impozitul pe avere este datorat independent de impozitul pe venit. Regula
limitării sarcinii fiscale totale la 80% din venitul total net a fost abolită în 2009, în timp ce, a avut
loc creşterea categoriei zero de impozitare de la 350 000 NOK (€ 40 406) la
470 000 NOK (€ 54 260).

Contribuţiile sociale
Contribuţiile naţionale la asigurări plătite de către angajaţii sunt calculate la salariul brut şi
venitul din pensii. Rata generală de 7,8% se aplică la venitul salarial, inclusiv prestaţiile în natură
şi de remunerare a directorilor, membri ai comisiilor, şi aşa mai departe. O rată redusă de 3% se
aplică pensiilor şi rentelor viagere, precum şi la veniturile obţinute de către persoane fizice sub
17 sau peste 69 de ani. Există o scutire pentru venituri de până la 39 600 NOK (€ 4 572) din
contribuţii. Pentru venituri peste această sumă, contribuţiile sunt la o rată de echilibrare de 25%
până când rata generală de 7,8% asupra tuturor veniturilor este realizat. Contribuţiile datorate de
persoanele fizice nu sunt deductibile în scopuri fiscale. Cotele contribuţiilor angajatorilor la
securitatea socială diferenţiate regional au fost reintroduse în 2007, variind de la 0% la 14,1%.
Cei care desfăşoară activităţi independente plătească contribuţiile naţionale la asigurările sociale
la o cotă de 11%.
Sistemul fiscal in Slovenia

Slovenia modernă s-a format la 25 iunie 1991, după obținerea independenței față de Iugoslavia.
Situată în sudul Europei Centrale, se învecinează cu Italia la vest, cu Austria la nord, cu Croația la sud
și sud-est și cu Ungaria la nord-est. Totodata Slovenia are deschidere la Marea Adriatică pe o lungime
de 43 km, între Italia și Croația.

Slovenia are o suprafata de 20 273 km2 si o populație de 2.064.188 locuitori (2016). Capitala tarii
este Ljubljana.
Este stat membru:
- NATO din 29 martie 2004;
- UE de la 1 mai 2004, data la care a adoptat si moneda Euro;
- al spațiului Schengen de la 21 decembrie 2007.

Slovenia este republică parlamentară, cu o democrație multipartidă. Parlamentul Sloven este unul
bicameral, format din:
- Adunarea Națională (Državni zbor) - alcătuită din 90 de scaune, dintre care două sunt
rezervate reprezentanților minorității maghiare și celei italiene;
- Consiliul Național, Državni svet - alcătuit din 40 de scaune și reprezintă interesele
economice, sociale și profesionale de la nivel local.

Slovenia de azi este o tara care se bucura de prosperitate si stabilitate (investitiile straine
contribuind in mare masura - Austria (33,6%), Elvetia (11,3%), Germania (10,4%), Italia (7,9%),
Croatia (7,7%)), cu o infrastuctura bine dezoltata si cu o forta de munca calificata. In ceea ce priveste
Economia, acesta s-a revigorat dupa 2013, crescand in fiecare an. Astfel, in 2016 PIB ul tarii a fost de
39,769 miliarde EUR (cu 2,7% mai mare fata de 2015), cresterea fiind data in special de exporturi, dar
si de revigorarea consumului intern. 57, 1% din PIB a fost dat de servicii, 25% de industrie si
constructii. Cel mai mic procent din PIB (2,5%) este dat de agricultura, silvicultura, pescuit. Principalii
parteneri de export și import ai Sloveniei sunt Germania, Italia și Austria (75,7% din exporturile tarii
sunt facute in UE, iar 70,7% din importuri sunt facute tot din UE).

In Slovenia, sistemul fiscal cuprinde 3 categorii principale de impozite:


 impozit direct pe venituri;
 impozit direct pe proprietate;
 impozit indirect
Administratia Financiara a statului sloven colecteaza toate taxele, inclusive taxele vamale, accizele si
taxa pe valoarea adăugată pentru importuri.
A). IMPOZITELE DIRECTE PE VENITURI

1. Impozitul pe profit:
- incepand cu 1 ianuarie 2017 este de 19% si care, conform legislatiei din Slovenia, incepe sa se
aplice pe anul fiscal anterior;
- 0%, in anumite conditii, pentru Fondurile de investitii, Firmele de asigurare pentru planul de
pensii, Fondurile de pensii, precum și la societățile cu capital de risc, pentru care exista
declaratii fiscale separate;
- pentru firmele care fac cercetare si dezvoltare, legislatia prevede un stimulent investițional
general pentru cercetare și dezvoltare (R&D) si care reprezinta o deducere din baza de
impozitare a 100% din suma investită în activitățile de cercetare și dezvoltare interne și
achiziționarea de servicii de cercetare și dezvoltare, dar care nu depășește valoarea bazei
impozabile;
- deducere de la baza fiscală de 40% din suma investită în echipamente și imobilizări
necorporale, dar numai până la valoarea bazei impozabile.
- stimulente fiscale generale (în anumite condiții) pentru entitățile care oferă locuri de muncă
pentru angajați, cursanți sau persoane cu handicap.

2. Taxa pe tonaj – este o alternativă la impozitul pe profit normal si este destinata companiilor de
transport maritim rezidente. Se aplica pe veniturile provenite din exploatarea navelor în traficul
internațional. Fiecare companie de transport maritim care este contribuabil poate opta pentru
regimul de impozitare pe tonaj, cu condiția ca:
- operează în transportul maritim în transportul maritim internațional;
- navele menționate în secțiunea precedentă sunt exploatate din punct de vedere strategic și
comercial din Republica Slovenia.

Baza de impozitare zilnică care stă la baza contului de impozitare pe tonaj pentru o anumită navă
este calculată în funcție de tonajul net al navei și înmulțită cu sumele din tabel

Tonajul net al unei nave EUR/zi, pentru 100 tone net


Pentru primele 1000 tone 0,90
Pentru urmatoarele 1.000–10.000 tone 0,67
Pentru urmatoarele 10.000 – 25.000 tone 0,40
Peste 25.000 tone 0,20
Impozitul pe tonaj a fost introdus in Ianuarie 2008 si este valabil 10 ani, dupa care poate fi
reinnoit.

3. Dividentele - impozitul pe dividente este de 15%, atat pentru rezidenți cat și pentru nerezidenții
din Slovenia. Dacă tratatele internaționale privind evitarea dublei impuneri prevăd o rată de
impozitare diferită de 15%, se aplică rata de impozitare din tratat. Nu se plătește impozit la sursă
pentru dividendele distribuite persoanelor cărora li se aplică un regim comun de impozitare
aplicabil în cazul societăților-mamă și al filialelor, în anumite condiții (cel puțin 10% din
capitalurile proprii, cu acțiuni deținute timp de cel puțin 24 de luni).

4. Impozitul pe venitul personal - există șase categorii de venit: venituri din salarii, venituri din
afaceri, venituri din agricultură și silvicultură de bază, venituri din chirii și redevențe, venituri din
capital (dobânzi, dividende și câștiguri de capital) și alte venituri.
 dividendele sunt impozitate cu 25%;
 dobânda bancara este impozitată la sursă cu 25% sau la impozitare. Cu toate acestea, dobânzile
aferente depozitelor bancare plătite de o bancă situată în Slovenia sau într-un alt stat membru al
UE sunt impozabile numai pentru partea care depășește 1000 EUR. Impozitul este considerat
drept impozit final;
 veniturile din chirii sunt impozitate cu 25%. Insa, venitul impozabil pentru închirierea de
bunuri imobile este redus prin costurile reale de întreținere dovedite prin facturi. În loc să se
calculeze costurile reale, se poate revendica o deducere forfetară de 10% din venitul primit;
 impozitul pentru câștigurile de capital depinde de perioada de deținere astfel:
a). 25% pentru o perioadă de deținere de până la 5 ani;
b). 15% pentru o perioadă de deținere cuprinsă între 5 și 10 ani;
c). 10% pentru o perioadă de deținere cuprinsă între 10 și 15 ani;
d). 5% pentru o perioadă de deținere de la 15 la 20 de ani;
e). scutire fiscală pentru o perioadă de deținere mai mare de 20 de ani.
 impozitul anual pe profit al unui rezident este calculat astfel încât baza impozabilă a diferitelor
surse de venit câștigate într-un an calendaristic să fie calculată separat și apoi agregată. Baza
impozabilă anuală se calculează după contribuțiile obligatorii la sistemul de asigurări sociale și
se deduc anumite indemnizații.Venitul activ net se impozitează conform unei rate progresive a
impozitului. Cotele progresive de impozitare pentru anul 2017 sunt:16%, 27%, 34%, 39% si
50%. Plațile în avans plătite în cursul perioadei fiscale sunt deductibile din datoria fiscală
finală, iar cele 5 diferențe sunt colectate după primirea unei evaluări de la autoritățile fiscale.
Atunci când suma totală a plăților în avans depășește impozitul datorat, se oferă o restituire.

Tabelul privind impozitul pe venit pentru anul 2017


Total impozit pe venituri Rata impozitului
Plaja de venituri
sub limită pe venituri
De la EUR la EUR EUR Procent
0.00 8,021.34 0.00 16
8,021.34 20,400.00 1,283.41 27
20,400.00 48,000.00 4,625.65 34
48,000.00 70,907.20 14,009.65 39
Peste 70,907.20 - 22,943.46 50

 impozitul pe venit pe alte categorii de venit care nu sunt menționate în precedentele (veniturile
din încadrarea în muncă, veniturile din exploatare pentru care baza fiscală este
determinatăutilizând veniturile și costurile reale, veniturile din agricultură și silvicultură de
bază, redevențele și alte venituri, denumite în continuare venituri active) sunt plătite în cursul
anului fiscal sub forma plăți anticipate. Plata anticipată a impozitelor se stabilește în
conformitate cu programele de impozitare speciale sau cu cotele fixe de impozitare, după caz.
 deducerile anuale stabilite pentru platitorii de impozite sunt:
1. 6,519.82 EUR pentru venituri anuale până la 10.866,37 EUR;
2. 4,418.64 EUR pentru venituri anuale cuprinse intre 10.866,37 EUR – 12,570.89 EUR;
3. 3,302.70 EUR pentru venituri anuale peste 12,570.89 EUR

5. Impozite pe instrumente derivate - impozitul este plătit de persoanele fizice rezidente și se


percepe pe diferența dintre valoarea instrumentului derivat la momentul cedării și valoarea
achiziției. Acesta se percepe în rate descrescătoare în funcție de perioada de deținere (de la 25% la
0% (scutirea de taxe) atunci când perioada de deținere este mai mare de 20 de ani). Câștigurile
realizate din contractele pe termen scurt sunt impozitate la 40%.

6. Impozite pe contracte de munca temporare - această taxă se percepe pe plățile brute efectuate
către persoanele fizice care efectuează o muncă contractuală temporară, la o rată de 25%. Plățile
pentru anumite tipuri de lucrări contractuale sunt scutite.

7. Asigurarile sociale - sunt platite atat de angajat cat si de angajator. Persoanele care desfășoară
activități independente sunt obligate să remită singuri contribuțiile la asigurările sociale. Sistemele
obligatorii de asigurări sociale de securitate se aplică întregii populații. Există patru sisteme de
asigurare socială:
i) asigurarea de pensie și invaliditate;
ii) asigurarea de sănătate;
iii) şomaj;
iv) concediu de maternitate.

Denumire Angajat Angajator


Pensie 15.50 8.85
Sanatate 6.36 7.09
Somaj 0.14 0.06
Concediu de maternitate 0.10 0.10
Total 22.10 16.10

8. Impozitarea castigurilor din jocuri conventionale - câștigurile din loterii, tombolele, bingo-
urile, pariurile și alte jocuri de noroc sunt supuse unei taxe de 15% dacă premiul depășește 300
EUR. În impozitarea câștigurilor se folosește principiul brut. Nu sunt permise deduceri. Taxa este
reținută de operatorul de jocuri.

9. Impozitul pe profit datorită schimbărilor în utilizarea terenurilor - se aplică câștigurilor de


capital de la vânzarea de terenuri a căror utilizare a fost modificată pentru utilizarea clădirii după
achiziție. Persoanele impozabile sunt vânzători, rezidenți și nerezidenți, persoane fizice sau
juridice. Ratele de impozitare sunt:
 25% pentru transferurile în termen de 1 an de la modificarea utilizării terenului;
 15% pentru transferuri în termen de 1 până la 3 ani de la modificarea utilizării terenului;
 5% pentru transferuri în interval de 3 până la 10 ani după modificarea utilizării terenului;
 0% pentru transferuri într-o perioadă care depășește 10 ani după modificarea utilizării
terenului.

B). IMPOZITE DIRECTE PE PROPRIETATE

1. Mostenirea si impozitul pe cadouri – se aplica transferului de proprietate. Contribuabilii sunt


împărțiți în patru categorii în funcție de relația lor cu decedatul saucu donator, după cum urmează:
Clasa I: toti descendentii directi si sotiile;
Clasa II: parinti, frati si descendentii lor;
Clasa III: bunici;
Clasa IV: altii

Intervalele de impozitare
Clasa II 5% - 14%
Clasa III 8% - 17%
Clasa IV 12% - 39%

Clasa I este scutita de impozit.

2. Impozitul pe proprietate - există două tipuri de taxe asupra posesiei de bunuri imobile.

2.1 Taxă pentru utilizarea terenurilor de construcție - se percepe pe terenurile de construcție


vacante și construite deținute de persoane juridice și persoane fizice. Taxa este stabilită de
comunitățile locale pentru terenuri de construcție vacante, pe baza suprafeței terenurilor de construcție
planificate pentru construcție și pentru terenurile construite construite pe baza suprafeței utile a casei
de locuit sau a spațiilor comerciale.

2.2 Impozitul pe cladiri - se percepe pe spații cum ar fi clădiri și părți ale clădirilor, inclusiv
apartamente, garaje și locuințe secundare. Contribuabilul este persoana care este proprietarul efectiv al
sediului. Baza impozabilă a sediului este valoarea determinată conform criteriilor speciale emise de
guvern și de comunitățile locale. Rata de impozitare a sediului depinde de tipul de proprietate și de
valoarea acesteia, astfel:
 locuințe - variază de la 0,10% la 1% din valoare;
 spațiile destinate odihnei și recreerii - între 0,20% și 1,50%.
 spațiile comerciale variază de la 0,15% până la 1,25%. Pentru spațiile comerciale care nu
sunt utilizate pentru activități însoțitoare sau care nu sunt închiriate, rata de taxare se
mărește cu 50%.
Sunt scutite de la plata impozitului:
 clădiri cu o suprafață mai mică de 160 de metri pătrați;
 clădiri utilizate în scopuri agricole;
 spațiile comerciale utilizate de proprietar sau utilizator pentru activități comerciale;
 spatii istorice sau culturale.

Totodata există o scutire temporară timp de 10 ani la contribuabilii care dețin o clădire nou
construită sau la clădiri renovate (în cazul în care valoarea acestor clădiri a crescut ca urmare a
renovării cu mai mult de 50%). Pentru un contribuabil cu mai mult de trei membri ai familiei
care locuiesc în casa proprietarului, taxa scade cu 10% pentru cel de-al patrulea și pentru fiecare
membru de familie suplimentar.

3. Taxa pentru navele pe apa - impozitul se percepe pe navele cu o lungime mai mare de 5 metri
înregistrate în Slovenia sau înregistrate în alte țări, dar care aparțin rezidenților sloveni.

4. Taxa de circulație - Impozitul pe circulație este definit ca o taxă anuală pentru utilizarea
autovehiculelor și se aplică vehiculelor înmatriculate în Slovenia. Taxele se stabilesc în funcție de
diferența dintre diferitele categorii de vehicule, iar suma rămasă se calculează proporțional cu
durata perioadei de înregistrare într-un anumit an.

C). INDIRECT TAXES

1. TVA - este o taxă generală de consum pe o bază netă inclusă în prețul pe care consumatorul îl
plătește pentru bunuri și servicii. Consumatorii plătesc indirect această taxă, iar o societate sau o
persoană impozabilă care exercită o activitate comercială trebuie să remită impozitul la biroul
financiar administrativ. Toate companiile plătesc TVA, cu excepția:
 întreprinderile mici și agricultorii care au o cifra de afaceri și venituri sub pragurile definite;
 incasările pentru produsele destinate exportului și transportului internațional.
Există două rate de TVA:
- 22% - standard;
- 9,5% - marfuri si servicii (care sunt bine definite de legislatie).

2. Accizele - sunt percepute pentru alcool și băuturi alcoolice, produse din tutun, produse energetice
și energie electrică. Persoanele care plătesc accize sunt producătorii, importatorii de astfel de
produse și persoanele cărora le poate fi transferată răspunderea. Produsele destinate exportului sunt
scutite.

3. Contracte de asigurare fiscale - această taxă se percepe pe primele de asigurare și se plătește de


către societățile de asigurare. Rata de impozitare este de 8,5%.

4. Impozit pe transferul imobilelor - această taxă se percepe pe prețul de vânzare al proprietății


imobiliare la o rată de 2%, dacă TVA-ul aferent tranzacției nu a fost debitat. Impozitul se plătește
de către vânzător, cu excepția cazului în care se convine altfel. Există scutiri pentru anumite
tranzacții de bunuri imobile.

5. Impozitul pe autovehicule – in functie de capacitatea motorului, rata de impozitare se determină


astfel:
 intre 8% - 16% pentru vehiculele cu o capacitate peste 2.500 cm³;
 5% pentru vehiculele cu o capacitate peste 1.000 cm³;
O taxă suplimentară se aplică pentru vehiculele achiziționate după 1 iulie 2012.

6. Impozit pe serviciile financiare - se plătește la nivelul de 8,5% din baza de impozitare.

7. Impozit pe biletele de loterie - baza de impozitare este prețul de vânzare al biletului de loterie,
fără taxa pe loterie.Taxa se plătește la rata de 10% din baza de impozitare.

8. Taxele vamale - aplică legislația vamală comună a UE.

De retinut este faptul ca, angajatul sloven este protejat de lege si are urmatoarele beneficii:
- La pensionare primeste o compensatie baneasca in suma de 4 063 EUR;
- Primeste pana la 10 salarii lunare medii brute, respectiv 16.235,70 EUR (salariul mediu lunar
brut al Sloveniei la luna martie era de 1.623,57 EUR) din cauza anulării contractului de muncă
din motive economice sau din cauza incapacității de munca (depinde de salariul mediu al
angajatului și de anii de serviciu înainte de reziliere);
- Plata compensației pentru încetarea contractului de muncă pe durată determinată: cel mult 3
salarii medii lunare în Slovenia, adică 5 062,92 EUR (salariul mediu lunar brut al lunii martie
2017: 1 623,57 EUR;
- Se primesc bonusuri pentru fiecare 10 ani de munca, respectiv:
1. Pentru 10 ani de munca – 460 euro;
2. Pentru 20 de anide munca – 689 euro;
3. Pentru 30 ani de munca – 919 euro;
4. Pentru 40 de ani de munca – 919 euro.
- Pentru decesul angajatului sau al uni membru al familiei se da un ajutor in suma de 3.443.euro;
- Daca angajatul este present cel putin 4h la munca primeste tichet de masa in suma de 6,12 euro;
- Angajatului ii este platit costurile aferente transportului public sau 0,18 EUR/ km complet (dacă
angajatul nu poate utiliza transportul public din motive justificate)

Sistemul fiscal in Croatia

Croația se învecinează cu Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Slovenia și Ungaria și este


stat independent din 1991.În 2015, cele mai importante sectoare ale economiei Croației erau:
comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transporturile și serviciile de cazare și alimentație publică
(21,8 %); industria (21,2 %) și administrația publică, apărarea, educația, sănătatea și asistența
socială (15,2 %).Principalii parteneri de export ai Croației sunt Italia, Slovenia și Germania, iar
cei de import sunt Germania, Italia și Slovenia.
La 1 iulie 2013, Croația a devenit al 28-lea membru al Uniunii Europene. O țară mică, frumoasă
și vizitată de foarte mulți oameni, o țară care și-a proclamat independența doar acum 22 de ani și
a trecut peste un război civil în care era în pericol să piardă o treime din teritoriu.

Noua Lege privind impozitul pe veniturile din salarii, prevede că indemnizația personală de bază
a fost majorată la 3.800 de kuna, este aceeași cu începutul anului 2017 și este aceeași pentru toți
contribuabilii. Până în prezent, până în prezent a fost indemnizația personală de bază pentru
pensionari, în timp ce pentru angajați a fost de 2.600 kuna.

Ratele de impozitare a veniturilor de 25 și 40 la sută au fost reduse la 24 și 36 la sută, iar bazele


de impozitare au fost de asemenea modificate. Astfel, la o rată de 24%, impozitul va fi impozitat
până la 17.500 kuna, și peste această sumă cu o rată de 36%.

Aceste rate și baze fiscale se vor aplica, de asemenea, calculării avansului impozitului pe venit și
pensionarilor, dar obligația fiscală stabilită astfel va fi în continuare redusă cu 50%.
Legea a crescut alocațiile personale pentru copii și alte persoane aflate în întreținere, astfel încât
noua scutire personală pentru membrii aflați în întreținere, precum și pentru primul copil, a fost
de 1.750 Kuna, al doilea copil de 2.500 de kuna, și să crească progresiv pentru fiecare copil
ulterior.

Legea privind impozitul pe venit păstrează rata de 12% numai pentru impozitarea finală a
veniturilor din proprietate, capital și asigurări. Legea prevede, de asemenea, că toate veniturile
este considerată definitivă și pentru că venitul nu a prezentat declarații fiscale și nici nu a
efectuat o procedură specială pentru stabilirea impozitului anual pe venit, și nu este recunoscut și
nici cote personale.

La începutul anului 2017, au intrat în vigoare modificări la Legea privind impozitul pe profit,
care a redus rata de impozitare de 20% la 18% și o rată redusă de 12% pentru antreprenorii cu
venituri anuale mai mici de trei milioane de kuna.

Antreprenorii care au un venit anual de până la trei milioane de kuna vor avea posibilitatea să
aleagă modul de determinare a bazei de impozitare a profitului, adică vor putea plăti această taxă
în conformitate cu principiul banilor (veniturile colectate și cheltuielile plătite). Dacă un astfel de
om de afaceri este și un contribuabil, această metodă de determinare va fi aplicabilă numai dacă
TVA se calculează în funcție de taxele percepute.

Modificările au inversat scutirea de impozit pentru veniturile reinvestite, care, potrivit


Ministerului de Finanțe, a fost încă utilizată de un număr mic de antreprenori, în medie mai puțin
de două procente din contribuabili.
TVA pentru catering până la 25%

Principalele modificări ale legii privind taxa pe valoarea adăugată (TVA) reprezintă o rată redusă
de 13 procente pentru electricitate, scaun pentru copii, precum și o creștere a tarifelor cu 25 de
procente pentru serviciile de catering.

Anume, de la 1 ianuarie 2017, se percepe și o rată a TVA mai mică cu 13% pentru scaunele
pentru mașini pentru copii, alimentarea cu energie electrică, eliminarea deșeurilor urbane, urne și
sicrie, răsaduri și semințe, îngrășăminte și pesticide și alte produse agrochimice hrana
animalelor, altele decât hrana pentru animale de companie.

Dar o rată mai mică cu 13% nu se va mai aplica la livrarea de zahăr alb și ospitalitate, care va fi
impozitată la o rată de 25%.

Modificările la Legea TVA nu au fost la cel mai scăzut nivel de 5 procente, așa că a rămas pentru
pâine, lapte, medicamente și articole și cărți ortopedice.