Tema 1.

Prezentarea unităţii economice

1.1.Infiintare,denumire,capital.

In anul 2017, Color Metal a implinit 12 ani de la demararea activitatii si de cand este aliatuul
ideal al specialistilor din domeniul prelucrarii metalelor. Firma a fost infiintata in data de
07.06.2005, numarul inregistrarii la Registrul Comertului fiind J19/605/2005.Inca de la inceput s-
a declarant platitoare de TVA, avand codul unic de inregistrare RO 17665726.
In prezent isi desfasoara activitatea in judetul Harghita, orasul Odorheiul Secuiesc, str.Nicolae
Balcescu nr 69/B Ap. 5 dar avand puncte de lucru si in alte doua orase mari din tara.
Societataea Color Metal reuseste sa indeplineasca cu succes obiectivele stabilite de patronat
creand in Romania trei centre logistice la Bucuresti, Odorheiu Secuiesc si Timisoara, de unde
sunt asigurate livrari cu mijloace proprii pe tot teritoriul Romaniei.

Actul constitutiv al societăţii SC COLOR METAL SRL cuprinde urmatoarele elemente

principale:

a) FORMA JURIDICA :
Subscrisa SC Color Metal SRL, persoana juridica de nationalitate romana isi desfasoara
activitatea in conformitate cu legile in vigoare si cu statultul societatii.
Forma juridica a societatii este de Societate cu Raspundere Limitata.

b) DENUMIREA SOCIETATII :
Numele dat este : « COLOR METAL » SRL.

c) SEDIUL SOCIAL :

Sediul social se stabileste in judetul Harghita, orasul Odorheiul Secuiesc, str.Nicolae

Balcescu nr 69/B Ap. 5

DURATA SOCIETATII :
Durata de functionare a societatii este nelimitata in timp, cu incepere de la data
inmatricularii acesteia la Registrul Comertului.

d) CAPITALUL SOCIAL :
Capitalul subscris si varsat este de 4.259.000,00 RON (mai 2017)

e) ADMINISTRAREA SI PREZENTAREA :
Societatea este administrata si reprezentata pe durata nelimitata, de 4 persoane fizice ,
doua dintre acestea cetateni ROMANI ,alte doua fiind cetateni maghiari.

f) FORTA DE MUNCA:

Societatea va putea angaja personal cu contract de munca, cu repectarea prevederilor

Codului Muncii si regimului de asigurari sociale.Are in prezent 55 de salariati cu contract de
munca pe perioada nedeterminata.Necesarul de personal, angajat pe baza de contract de
munca, in conditiile codului muncii este stabilit de catre conducerea firmei.
 g) DIZOLVAREA SI LICHIDAREA :
Societatea se dizolva prin vointa celor patru asociati, imposibilitatea realizarii obiectului
de activitate, faliment sau micsorarea capitalului sub limita legala.

1.2. Descrierea firmei si domeniul de activitate.

Activitatea principala a firmiei :

Color Metal s-a dezvoltat rapid, castigandusi reputatia de partener de incredere, datorita
serviciilor de calitate si a solutiilor personalizate oferite clientilor. Avand in 2016 o cifra de
afaceri de 72 738 104 RON avand o crestere semnificativa fata de 2016 unde cifra de afaceri a
fost de 64 705 816 RON (anexa 1).

Principalele atuuri sunt:

• Promptitudine
• Stocuri generoase si variate din diverse aliaje de aluminiu, cupru, alama, bronz si titan-zinc cu
o gama larga de semifabricate standarde si speciale;
• Calitate inalta: materiale certificate de la producatori renumiti;
• Competenta: personal cu experienta, specialisti in domeniul metalelor neferoase. In acest
moment Color Metal ese liderul pietei de distributie a semifabricatelor neferoase din Romania.

Principalii clienti ai firmei sunt : Patriarhia Romana –proiectele de reabilitare a manastirilor din
tara ; Statul Roman prin proiectele de reabilitare arhitecturale, Monetaria Statului;CFR Calatori ,
diversi producatori - Armatura ; Feroneria Arad etc.
 1.3.Structura organizatorica.

Este exprimata prin organigrama societatii, regulamentul de organizare si functionare

(ROF) si fisele de post.
Structura de organizare este de tip ierarhic functionala, corespunzatoare pentru o societate cu
profil de servicii; in general, satisface cerintele de functionare ale societatii; numarul de nivele
ierarhice este de trei, respectiv de 1 raportat la AGA .
Structura si calitatea resurselor umane
Dezvoltarea societatii si cresterea eficientei activitatilor ei este conditionata, in principal,
de calitatea resurselor umane de care dispune. Armonizarea cerintelor productie si a complexitatii
lucrarilor cu structura si calitatea resurselor umane este sarcina de baza a managementului
resurselor umane.
ORGANIGRAMA ORGANIZATORICA SI FUNCTIONALA A UNITATII :
Punct de Lucru
Bucuresti
Punct de Lucru
Timisoara
Departament
centru profit
Odorhei

Director Executiv
vanzari

Godra Zsolt

AGA
Departament
Achizitii

Structura organizatorica al SC Color Metal SRL ,

Executiv
Director
Aprobat
Departament
Financiar
Logistica odorhei
Departament

Odorheiu Secuiesc
Departament
RU/juridic
 1.4 Resursele umane-Misiunea firmei

Activitatile desfasurate in domeniul resurselor umane intra in sfera de competenta a unui

numar mare de persoane, de la executiv pana la personal de birou, putand fi grupate pe
urmatoarele niveluri:
▪ executiv (vicepresedintele cu resursele umane, directorul de personal)
▪ functional (seful departamentului salarizare)
▪ specialisti (salariati care se ocupa cu analiza muncii)
▪ de birou (functionarii din cadrul departamentului, sectoarelor)
Societatea dispune de personal calificat si competent ( 55 angajati ), motivat satisfacator,
destul de fidel, tanar dar cu experienta suficienta. Actiunile de restructurare continua dar nu au
repercursiuni asupra desfasurarii normale a activitatii, disponibilizarile facandu-se in general pe
criterii de competenta si in stransa corelare cu volumul de activitate disponibil.

Daca procesul de recrutare conceput de compartimentul de resurse umane se desfasoara

dupa proceduri adecvate, este asigurat automat si succesul acelei societati. Recrutarea asigura
persoanelor din care se va efectua selectia. Existenta unui numar mare de candidati, face posibila
recrutarea acelor candidate care corespund cel mai bine cerintelor postului si care, prin calitatile
lor, ofera garantia performantei. Recrutarea este, in primul rand activitatea de identificare a
persoanelor care au acele caracteristici solicitate de posturile vacante si, in al doilea rand,
activitatea de atragere a acestor personae in cadrul societatii
In toata aceasta munca laborioasa pe care a desfasurat-o compartimentul de resurse
umane din cadrul societatii SC Color Metal SRL s-a tinut cont in permanenta de toate caile ce
le-au stat la indemana pentru a face cunoscuta existenta eventualelor locuri vacante, cum ar fi:
presa locala, s-a luat in considerare si anuntarea lor in zone in care industria metalurgica este
bine reprezentata.
Pentru a asigura ca activitatile ce influenteaza calitatea produsului sunt efectuate de
personal competent din punct de vedere al studiilor, al instruirii, al abilitatilor si al experientei
adecvate. Procesul de instruire este structurat in urmatoarele etape:
▪ necesarul de instruire;
▪ planificarea instruirii;
▪ planul anual de instruire;
▪ efectuare instruirii;
▪ programe de instruire derulate intern;
▪ evaluarea procesului de instruire.
 Tema 2 Prezentarea şi analiza structurii -evoluţiei –bilanţului contabil si a BVC
(anexa )

2.1 Prezentarea modului de întocmire a bilanţului entităţii economice respective

Intocmirea rapoartelor financiare (inclusiv bilantul contabil) ale societatii COLOR

METAL SRL se bazeaza pe principii si reguli unice de constatare, evaluare si dezvaluire a
operatiunilor si evenimentelor in cursul perioadei de gestiune, stabilite in Standardele Nationale
de Contabilitate pentru toate tipurile de intreprinderi.

Respectarea unor astfel de principii si reguli asigura pregatirea de catre COLOR METAL
a rapoartelor financiare care satisfac cerintele majoritatii utilizatorilor de informatii. In baza
rapoartelor financiare utilizatorii acestora pot sa determine rezultatele activitatii entitatii in
perioadele de gestiune curenta si precedenta, sa le compare cu rezultatele activitatii altor
entitati, ceea ce permite de a adopta decizii rezonabile.

Sistemul contabil aplicat, are drept date initiale pentru intocmirea rapoartelor financiare,
datele din Cartea mare privind rulajele si soldurile conturilor.

Procesul de prelucrare a datelor contabile in vederea intocmirii rapoartelor financiare

este precedat de anumite lucrari de pregatire care asigura oportunitatea, plenitudinea si
obiectivitatea datelor reflectate in rapoartele financiare. Aceste lucrari se efectueaza in
succesiunea urmatoare:

I. Analiza operatiunilor economice si verificarea (in baza documentelor primare)

corectitudinii si obiectivitati inregistrarii acestora in conturile contabilitatii analitice.

II. Verificarea corespunderii datelor contabilitatii analitice cu rulajele si soldurile

conturilor contabilitatii sintetice.

III. Inventarierea generala a patrimoniului si reflectarea rezultatelor acesteia in

contabilitate.

IV. Inchiderea la finele anului de gestiune a conturilor de venituri si cheltuieli si

determinarea rezultatelor financiare.

V. Inchiderea registrelor contabile pentru ultima luna a perioadei de gestiune si

intocmirea Cartii mari.

VI. Intocmirea rapoartelor financiare.

La etapele I si II se verifica (conform datelor din documentele primare) corectitudinea

reflectarii in contabilitate a tuturor operatiunilor economice si corespunderea datelor contabilitatii
analitice cu rulajele si soldurile conturilor contabilitatii sintetice. In acest caz trebuie sa se ia in
considerare faptul ca Planul de conturi contabile este construit dupa principiul unei reglementari
stricte a conturilor de activ si pasiv. Conturile din clasele 1 'Active pe termen lung', 2 'Active
curente', 7 'Cheltuieli' si 8 'Conturi ale contabilitatii de gestiune', cu exceptia conturilor de
regularizare, sunt conturi de activ, iar conturile din clasele 3 'Capital propriu', 4 'Datorii pe
termen lung', 5 'Datorii pe termen scurt' si 6 'Venituri', cu exceptia celor de regularizare, sunt
conturi de pasiv.

Ulterior sumele din conturile corespondente se reflecta in registrele corespunzatoare ale

contabilitatii analitice si sintetice. Totodata se verifica concordanta datelor din contabilitatea
analitica cu rulajele si soldurile conturilor sintetice.

2.1.1 Definirea bilanţului contabil Prezentarea structurilor bilanţiere (activul şi

pasivul bilanţier).

Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ şi
pasiv (mijloacele şi resursele) la închiderea exerciţiului şi în alte situaţii prevăzute de lege, grupate
după natură, destinaţie şi lichiditate, respectiv după natura, provenienţa şi exigibilitate.
Elementele de pasiv vizează fondurile de care a beneficiat întreprinderea (capitalurile proprii ale
asociaţiilor, provizioanele, datoriile de exploatare, financiare), iar cele de activ, utilizările acestor
fonduri, cu titlu durabil (active imobilizate) şi cu titlu provizoriu şi ciclic (active circulante).
Activul şi pasivul reflectă aceeaşi realitate vazută sub forma mijloacelor de finanţare şi a
utilizării acestora la acelaşi moment, ceea ce impune echilibrul permanent între activele şi
pasivele bilanţului, indiferent de forma de prezentare a acestuia(tabelară sau în listă).
Pentru necesităţile de analiză financiară se are în vedere posibilitatea utilizării a
următoarelor tipuri de bilanţ:
- bilanţ financiar (patrimonial) sau lichiditate - exigibilitate, are ca finalitate
descrierea(inventarierea) patrimoniului întreprinderii şi are meritul de a pune în evidenţă riscul de
insolvabilitate al întreprinderii. Construcţia acestuia se face prin gruparea elementelor de activ
după criteriul lichidităţii iar a celor din pasiv după criteriul exigibilităţii. Abordarea financiară se
bazează pe ipoteza lichidării întreprinderii constuind subiect de interes pentru investitori şi
creditori pentru că oferă informaţii privind capacitatea acesteia de a-şi achita datoriile.
- bilanţ funcţional sau economic, care regrupează posturile de bilanţ pe marile funcţiuni
ale întreprinderii (investiţii, exploatare, trezorerie, finanţare) în scopul explicării funcţionării
economice a întreprinderii. Abordarea funcţională se bazează pe ipoteza continuităţii activităţii şi
prezintă interes pentru manageri fiind asociată unei analize interne.
Cele două părţi ale bilanţului financiar, cuprinzând elemente de activ în strânsă corespondenţă
cu cele de pasiv, reflectă echilibrul financiar pe termen lung şi echilibrul financiar pe termen
scurt.
I. Indicatorii absoluţi ai echilibrului financiar sunt:
(1) Fondul de rulment (FR)
(2) Necesarul de fond de rulment (NFR)
(3) Trezoreria (T)
Echilibrul financiar rezultă din confruntarea acestor indicatori cu relaţia:
FR – NFR = T

Anexa
 2.1.2 Identificarea principalelor poziţii ce au inregistrat modificări bilanţiere
importante de-a lungul existenţei firmei

MODIFICĂRI BILANŢIERE

La data de 24.12.2012

Se majoreaza capitalul social al societatii cu suma de 2.856.000 lei, de la suma de

2.881.000 lei la 5.737.000 lei prin emiterea de noi parti sociale, care vor fi achizitionate de
urmatoarele persoane prin aducerea de aporturi in natura, respectiv in numerar, in urmatoarele
conditii:

In urma majorarii capitalului social si cooptarii noilor asociati, participarea asociatilor la

capitalul social si structura acestuia va avea urmatoarea configuratie:

-
asociatul Kovacs Gyula va detine un numar de 1.207 parti sociale cu o valoare de 1.000 lei
fiecare, in total 1.207.000 lei, reprezentand 21,038870489% din capitalul social;

-
asociatul Emili Gábor Elek va detine un numar de 142 parti sociale cu o valoare de 1.000 lei
fiecare, in total 142.000 lei, reprezentand 2,475161234% din capitalul social;

-
asociatul Tegzesné Czigler Erika Györgyi va detine un numar de 55 parti sociale cu o valoare
de 1.000 lei, in total 55.000 lei, reprezentand 0,958689210% din capitalul social

-
asociatul Metal Holding Vagyonkezel? Zrt va detine un numar de 2.570 parti sociale cu o
valoare de 1.000 lei fiecare, in total 2.570.000 lei, reprezentand 44,796932194% din capitalul
social;

-
asociatul Rábaközi Rcka Gizella va detine un numar de 255 parti sociale cu o valoare de 1000
lei fiecare, in total 255.000 lei, reprezentand 4,444831794% din capitalul social;

-
asociatul Godra Zsólt va detine un numar de 30 parti sociale cu o valoare de 1.000 lei fiecare, in
total 30.000 lei, reprezentand 0,522921387% din capitalul social;

-
asociatul Kovács Pál va detine un numar de 531 parti sociale cu o valoare de 1000 lei fiecare, in
total 531.000 lei, reprezentand 9,255708559% din capitalul social;

-
asociatul Kapusi Dénes va detine un numar de 448 parti sociale cu o valoare de 1000 lei
fiecare, in total 448.000 lei, reprezentand 7,808959387% din capitalul social;
-
asociatul S.C. Focus Consulting - S.R.L. va detine un numar de 499 parti sociale cu o valoare
de 1000 lei fiecare, in total 499.000 lei, reprezentand 8,697925746% din capitalul social.

2.2 Prezentarea bugetului de venituri şi cheltuieli al entităţii economice

respective

Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate într-operioada dată

(exerciţiu financiar) sub formă de intrări sau creşteri ale bunurilor economice (activelor)sau
descreşteri ale datoriilor(obligaţiilor)cu influenţă directă în creşterea capitalului propriu, altele
decât contribuţia acţionarilorsub formă de aporturi.
. Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate într-un perioada
dată (exerciţiu financiar) sub formă de ieşiri, sau scăderi ale valorii bunurilor economice
(activelor)sau creşteri ale datoriilor(obligaţiilor), care se concretizează în diminuarea capitalului
propriu, altele decât distribuirea acestora către acţionari.

REZULTAT (PROFIT SAU PIERDERE) = VENITURI –CHELTUIELI

Beneficiile economice viitoare reprezintă potenţialul unui activ de a contribui în mod direct sau
indirect la fluxul de numerar şi echivalente ale numerarului către entitate. Acest potenţial poate fi
unul productiv ca parte a activităţii de exploatare care se poate transforma în numerar sau
echivalente de numerar sau poate determina reducerea ieşirilor de numerar micşorând
costurile. Beneficii economice viitoare se pot concretiza în: venituri obţinute din vânzarea
bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor la care contribuie activele
respective, reducerea unor costuri sau obţinerea altor beneficii rezultate din folosirea activului
de către societate

2.2.1 Elaborarea şi examinarea bugetului de venituri şi cheltuieli al entităţii

economice respective.

Prezentarea bugetului de venituri si cheltuieli al entitatii economice.

In teoriile care se evoca obiectivul gestiunii financiare a intreprinderii, profitul este formulat,
in mod expicit sau implicit, ca fiind scopul urmarit in orice activiate economica. Fiecare
intreprindere trebuie nu doar sa-si acopere cheltuielile din veniturile obrinute, ci sa realizeze si un
venit net suficient sa remunereze costul capitaului utilizat, sa autofinanteze propria dezvoltare si
sa participe la alimentarea bugetului statuui.
Diferenta dintre veniturile si cheltuielile unei firme semnifica rezultatele financiate ale
acesteia. Functie de compozitie si amploare celor doi termeni, diferenta exprima diferite forme
ale rezultatelor financiare ale intreprinderii.
 Daca avem in vedere cele trei grupe de activitati dintr-o firma, atunci rezultatele financiare
se prezinta in urmatoarea structura:
Rezultatul din exploatare = Venituri din exploatare - Cheltuieli din exploatare
Rezultatul financiar = Venituri financiare - Cheltuieli financiare
Rezultatul exceptional = Venituri exceptionale - Cheltuieli exceptionale

Rezultatul exceptional = ∑ Venituri - ∑ Cheltuieli

Rezultatele financiare ale intreprinderii pot fi evidentiate i cu ajutorul soldurilor
intermediare de gestiune. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune cunoscut si sub denumirea
de cascada soldurilor intermediare de gestiune (S.I.G.) aduce informatii suplimentare pentru
imbunatatirea analizei financiare a rezultatelor.
Tabloul S.I.G. cuprinde urmatorii indicatori: marja comerciala, productia exercitului,
valoarea adaugata, ecelentul brut (sau insuficienta bruta) de exploatare, rezultatul exploatarii
(profit sau perdere), rezultatul finaciar rezultatul curent (profit sau perdere), rezultatul net al
exercitiului (profit sau pierdere). Informatiile necesare constituirii acerui tablou provin din contul
de rezultte; prezentat schematic.
Soldurile intermediare de gestiune propri-zise sunt cinci la numar si anume: valoare
adaugata, excedetului brut al exploatarii,profit din exploatare, profit inainte de impozit, profit net
al exercitiului. Insa in determinarea valorii adaugate intra doua concepte importante: marja
comerciala si productia exercitului.
2.2.2 Analiza datelor inregistrate (venituri şi cheltuieli
Conform formulei :
REZULTAT (PROFIT SAU PIERDERE) = VENITURI –CHELTUIELI
PROFIT SAU PIERDERE COLOR METAL = 74490162 -70134945
Profir anul 2016 = 4355217 RON
 Tema 3 Analiza principalilor indicatori de bonitate

3.1 Modul de calcul şi evoluţia principalilor indicatori care exprimă

performanţa economico –financiară a entităţii economice

Indicatorii de bonitate sunt acei indicatori care, într-o analiză financiară a unei societăţi, relevă
solvabilitatea acesteia. Indicatorii de bonitate secalculează cel mai adesea de bănci şi societăţi
de leasing, sau de alte instituţii de credit, pentru acestea fiind esenţial calculul indicelui de
bonitate înainte de acordarea de credite unei societăţi comerciale.
O condiţie esenţială în acordarea unui credit către o societate comercială este ca aceasta să
înregistreze indicatori de bonitate (lichiditate, solvabilitate,rentabilitate, grad de îndatorare) în
limitele acceptate prin normele şi procedurile bancare.

Cei mai des utilizaţi indicatori de bonitate calculaţi sunt:indicatorul de lichiditate curentă, care
este exprimat de raportul întreactivele curente şi datoriile curente; indicatorul de solvabilitate,
care esteexprimat de raportul între capitalurile proprii şi total pasiv; indicatorul derentabilitate
economică, care este calculat ca raport între profitul net şi cifrade afaceri şi gradul de îndatorare
calculat ca raport între capitalul împrumutat şi capitalul propriu.

Indicele de bonitate (de solvabilitate, decapacitate de a plăti un credit) reprezintă un indicator

sintetic care estecalculat şi de către firmele specializate în informarea economico-financiară
şicare dă o imagine globală asupra unui agent economic.

În practică,indicatorii de bonitate calculaţi se cumulează şi formează o singură cifră,care, în

funcţie de sistemul de notare ales, se situează pe o scală şi astfel neajută să avem o percepţie
rapidă asupra indicelui de bonitate a aceleisocietăţi. Cu cat indicele se apropie de minimul
scalei alese, cu atît societatea este mai demnă de încrederea partenerilor de afaceri. În
contabilitatearomânească s-a introdus de doi ani obligativitatea calculării unor indicatori de
bonitate ca anexă la bilanţul anual.

3.2 Analiza factorilor specifici care au influenţat în sens pozitiv sau negativ
volumul şi dinamica indicatorilor de performanţă.

Principalii indicatori care dau o imagine de ansamblu asupra situatiei financiare si a echilibrului
economic al firmei la data de 31.12.2016, se prezinta astfel:

A)Analiza ratelor financiarea)Rata indatorarii = Total datorii / Total active

b)Rata profitului = Profit net / Cifra vanzarilor

c)Rentabilitatea investitiei = Profit net / Total active
d)Rentabilitatea financiara = Profit net / Total capitaluri proprii
Fondul de rulment = Capital permanent – Active imobilizate nete sauFondul de rulment =
Activ circulant – Datorii pe termen scurt ( sub 1 an )

Pentru o mentinere a unei situatii favorabile,de capacitate de plata este necesar ca activele
circulante sa se roteasca ( sa fie transformate, prin vanzare, in bani ) mai repede decat devin
scadente datoriiile.

Capitalul permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu si lung

Fondul de rulment = Capitalul permanent – Active imobilizate nete

B)Analiza indicatorilor de lichiditate

Indicatorii de lichiditate reflecta capacitatea firmei de a-si acoperi toate obligatiile petermen
scurt , la un moment dat ( sumele de plata pe termen mai scurt de 1 an ).

1
a)Lichiditatea imediata in marime absolutaL a = As – PsL a = lichiditatea imediata in marime
absolutaAs = active pe termen scurt ( care pot fi transformate in bani intr-un termen scurt-1 luna
).

Se determina prin deducerea din total active a pierderilor , precum si a produsului net si
aproduselor finite fara desfacere asigurata .Ps = pasive pe termen scurt ; credite bancare si
diverse alte obligatii de plata ( salarii si contributii sociale , angajati , contravaloarea unor
marfuri cumparate cu plata la termendevenite scadente)

.Lichiditatea imediata in marime absoluta este cu atat mai buna cu cat este mai mare decat
zero. Lichiditatea imediata in marime absoluta
Lichiditatea imediata in marime relativa

b)Gradul de indatorare arata limita pana la care firma este finantata din alte surse decat
fondurile sale proprii .

Acest indicator trebuie sa fie mai mic de 30 %.Gi = ∆ ts ( datorii pe termen scurt ) / Pasive totale
x 100Gi =

c) Coeficientul total de indatorare ( L ) este cunoscut si sub denumirea de levier. Pentruca

banca sa acorde credite, coeficientul total de indatorare in cazul firmei solicitante
trebuie sa fie mai mic decat 1.

L =( Datorii totale catre banci / Capitaluri proprii) x100 = 0

Societatea nu are datorii catre banci .

2
C)Analiza indicatorilor de solvabilitate Indicatorii de solvabilitate reflecta gradul in care firma
poate sa faca fata obligatiilor de plata
.a)Solvabilitatea patrimoniala
Solvabilitatea patrimoniala = (Capital propriu / Pasive totale din bilantul contabil) x100
Solvabilitatea patrimoniala
Indicatorul este considerat optim atunci cand resultatul obtinut este mai mare de 30 %.

O valoare apropiata de 100 % arata ca firma nu are datorii si ca activele sale au acoperire in
sursele sale proprii de finantare.

b) Rata de acoperire a datoriilor totale.

Acest indicator trebuie sa fie mai mic sau cel multegal cu 200 %.
Rata de acoperire a datoriilor totale = (Total pasiv / Capital propriu )x100
Rata de acoperire a datoriilor totale
c) Rata datoriilor financiare
.Societatea poate beneficia de credite pe termen lung daca rata datoriilor financiare este mai
mica de 50 %.Rata datoriilor financiare = (Datorii financiare catre banci / Capital permanent)
x100 =0
Societatea nu are datorii financiare catre banci

.D) Analiza indicatorilor de rentabilitate Indicatorii de rentabilitate si profit exprima

eficienta activitatii firmei, in sensulcapacitatii acesteia de a obtine profit din activitatea
desfasurata.
a) Rata rentabilitatii financiare – trebuie sa fie mai mare decat rata medie a
dobanziibancare .
3
Rata rentabilitatii financiare = (Profit net / Capital propriu) x100
Marja profitului brut .
Valoarea in lei minim acceptata a acestui indicator este de 10 %.
Marja profitului brut = (Profit brut / Cifra de afaceri) x100
c) Marja profitului net .Valoarea in lei minim acceptata a acestui indicator este de 5%.
Marja profitului net = (Profit net/ Cifra de afaceri) x100

Tema 4 Operatini privind atragerea de depozite si acordarea de credite

4.1 Descrieţi principalele categorii de depozite şi credite în lei şi valută acordate de

o societatea bancară clienţilor. -Organizarea procesului de creditare.
În urma comparării nevoii de fond de rulment cu fondul de rulment rezultă trezoreria
întreprinderii(T):
T=NFR-FR
Daca FR>NFR,trezoreria este pozitiva si inseamna un prisos de resurse pentru care
trebuie cautate plasamente si cu risc scazut.
Daca FR<NFR,trezoreria este negativa si semnifica un deficit de resurse. Acesta se
acopera prin imprumut bacar pe termen scut. Rambursarea acestor credite nu este bazata pe
rentabilitate viitoare a intreprinderii, cum este cazul creditelor pe termen mediu si lung din care
se finanteaza activele imobilizate, ci pe disparitia cauzei care a determinat nevoia de finantare.
Deci, creditele pe termen scurt completeaza resursele permanente ale intreprinderii pentru
exploatare exprimate prin fondul de rulment, pana la nivelul nevoii de fond de rulment.
4.2 In vederea aprobarii creditelor pe termen scurt pentru exploatare firma trebuie
sa prezinte bancii un dosar,in principal, cu urmatoarele:
- Cererea de credit;
- Bilantul contabil,raportul de gestiune si contul de profit si pierderi pe ultimii doi ani;
- Ultimile situatiiprivind „Rezultatele financiare” si „Situatia patrimoniului”;
- Balanta de verificare pe ultima luna;
 - Bugetul de venituri si celtueli;
- Situatia contractelor de aprovizionare cu materii prime si matreiale,etc. Si situatia
contractelor de livrare a produselor, serviciilor;
- Garantiile produse bancii pentru garantarea creditului;
- Planul de afaceri;
- Situatia fluxului de lichiditati (cash-flow).
Creditele bancare pe termen scurt difera prin obiect, modalitati de acordare, rambursare,
durata si cost. In tara noastra intre cele mai solicitate tipuri de credite pentri exploatare se afla:
- Creditele globale de exploatare pentru acoperirea ansamblului nevoilor de exploatare
ale firmei: aprovizionaricu materiiprime, si materiale, marfuri, energi, combustibili, efectuarea
cheltuelilor cu salariile si asimilatele acestora precum si pentru alte cheltuieli necesare realizarii
si finalizariiproductiei de marfuri. Ele se acorda pe o perioada, de regula, de 180 zile firmelor,
indiferent productiei de forma de prodrietate, care au desfacere asigurata prin contracte. Volumul
creditului se determina pe baza analizei fluxului de lichiditati si a capacitatii de rambursare. Acest
credit funcioaneaza dupa sintemul revolvinh si se refera indeosebi la creditele de trezorerie oferite
pentru produse cu ciclu lung de fabricatie putand depasi chiar si 12 luni.
- Creditele pentru finantarea cheltuielilor si a stocurilor temporare se acorda in conditiile
existentei unor cauze economice care au determinat formarea stocurilor si generarea cheltuielilor
cu carcter temporar, precum si pentru stocuricare urmeaza a fi aprovizionate. Situatiile care
genereaza necesitatea unor asemenea credite se refera la: primire de la furnizori unor materii
prime si materiale in avans fata de termenele din contracte; aprovizionari in loturi optime;
intrepunerea productiei din motive justificate; lipsa mijloacelor de transpor sau alte greutati in
expedierea produselor la intern sau export etc. Obiectul acestei categorii de credit este
reprezentat de stocurile deja aprovizionate in perioada precedenta fara a fi achitate acestor
stocuri;
- Credite pe descoperit de cont (overdraft) se acorda pe perioade farte scurte de timp care
nu pot depasi 7 zile calendaristice si sunt destinatee pentru achitarea unor obligatii stringente
privin aprovizioanrea cu materii prime, materiale, combustibili, impozite si alte obligatii curente.
Acesta este un credit marginal acordat in conditii deosebite pentru care dobanda curenta
perceputa de o banca cu 50% mai mare decat dobanda de baza practicata la creditele pe termen
scurt. Limita maxima a creditului pe descoperit de cont este de cel mult 5000 milioane lei si este
justificat de necesitatea unor plati pe care intreprinderea nu le-a previzionat si nu le-a luat in calcul
la determinarea altor categorii de credit. El se poate acorda (trage) sau in transe pe masura
aparitiei necesitatilor de plata care a fost aprobat:
 - Credite pentru plata cheltuielior si stocurilor in lei si valuta se acorrda in situatia in care
se constituie astfel de stocuri care nu sunt de natura celor curente si se consuma intr-o perioada
mai mare de un trimestru fara a depasi 12 luni de la constituire;
- Credite de scont se acorda in cazul in care posesorul legal al unei cambii sau bilet la
ordin doreste incasarea sumei inscrise in titlul de credit,mai inatinte de scadenta. In cazul in care
trasul (acceptantul) este client al unei alte banci decat tragatorul, atunci titlul poate fi admis la
scont numai daca este avalizat de banca ce-l serveste pe tras;
- Credite penru exportul de produse garantate cu creante asupra strainatatii in lei si
valuta se acorda exportatorilor pentru desfasurarea corespunzatoare a activitatii curente pe
perioada de la livrarea produsului si pana la incasarea contravalorii lor de la partenerii externi,
fara a de pasi 12 luni de la acordarea creditului. Acest credit are la baza documente ce atesta
livrarea marfurilor la export (copii dupa declaratia vamala, DIV, documentul de trasport pe
parcursul extern). Creditul se acorda in conditiile asigurarii lui impotriva riscului comercial de
neplata pe intreaga durata de creditare
Activitatea de exploatare a S.C Color Metal SRL este finanţată, în mare parte, din
fonduri proprii, societatea obţinând venituri din activitatea sa principală care constă în
comercializarea materialelor neferoase.
Situaţia fluxurilor de numerar este singura componentă a situaţiilor financiare care
răspunde la problema solvabilităţii entităţii şi a flexibilităţii financiare. Analiza solvabilităţii pe
termen lung ilustrează dacă entitatea se îndreaptă sau nu spre faliment. O entitate cu un înalt
grad de flexibilitate financiară este capabilă să depăşească perioadele dificile, să-şi revină după
eşecurile neprevăzute şi să beneficieze de oportunităţile de investiţii profitabile şi neaşteptate. În
general, există aprecieri conform cărora, cu cât flexibilitatea financiară a unei entităţi este mai
ridicată, cu atât riscul acesteia să dea faliment, este mai mic.
Situaţia fluxurilor de numerar clasifică încasările şi plăţile în numerar în activităţi de
exploatare, de investiţii şi de finanţare:
Activităţile de exploatare includ: producţia, cumpărarea şi vânzarea de bunuri, primirea şi
prestarea de servicii. Pentru determinarea fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare se
poate utiliza metoda directă sau indirectă. Metoda directă are la bază principiul convertirii fiecărui
element al contului de profit şi pierdere, din baza acumulărilor, în baza plăţi-încasări. Metoda
indirectă vizează numai ajustările necesare pentru a transforma venitul net în flux de trezorerie
din activitatea de exploatare; ajustările vor fi realizate numai pentru acele elemente care, deşi
sunt cuprinse în contul de profit şi pierdere, nu afectează fluxurile de numerar. În cazul folosirii
metodei indirecte, reconcilierea venit net - flux net de numerar din exploatare poate fi inclusă în
cadrul tabloului fluxurilor de numerar, sau poate fi prezentată separat, situaţie în care raportul va
evidenţia numai valoarea fluxului net de trezorerie din activitatea de exploatare.
Activităţile de investiţii vizează cumpărarea şi vânzarea de active imobilizate, de titluri de
valoarea uşor negociabile, acordarea şi recuperarea de împrumuturi.
Activităţile de finanţare includ obţinerea de resurse de la proprietari şi creditori, restituirea şi
remunerarea acestora. Metoda utilizată pentru determinarea fluxurilor de numerar din activitatea
de finanţare este cea directă.
Indiferent de caz, situaţia fluxurilor de numerar trebuie să prezinte efectul modificărilor
cursurilor asupra soldurilor deţinute în monede străine, într-o rubrică distinctă. Tranzacţiile de
investiţii şi de finanţare realizate de entitate, dar care nu generează fluxuri de numerar, trebuie
prezentate distinct, fie sub formă descriptivă, fie sub forma unui tablou, şi nicidecum în cadrul
tabloului fluxurilor de trezorerie.
Profesioniştii în domeniu consideră necesară prezentarea unor informaţii referitoare la:
modalitatea de prezentare a fluxurilor de încasări şi plăţi; valorea netă sau brută; criteriul utilizat
pentru cazurile în care fluxurile de numerar pot fi clasificate în mai multe activităţi; tratamentul
contabil al fluxurilor de numerar rezultat din evenimentele extraordinare.

4.3 Descrieţi principalele costuri asociate constituirii unui depozit şi acordării unui
credit (dobândă şi comisioane) -
Caracteristici - Banca Comercială Română
Principalul și rata dobânzii sunt garantate;
În funcție de tipul produsului și de solicitarea clientului, depozitele la termen standard pot fi cu sau
fără capitalizarea dobânzii;
Pentru sume mai mari de 100.000 RON sau echivalent, compania beneficiază de termeni și
condiții negociate: rata dobânzii sau scadențe non-standard; pentru depozitele overnight există
posibilitatea încheierii unei convenții de constituire automată.
Moneda: RON, USD, EUR, GBP, CHF

Termene:

1, 2, 3, 6, 9, 12 şi 18 luni pentru depozitele la termen constituite în RON;

1, 3, 6, 9, 12 şi 18 luni pentru depozitele la termen constituite în EUR şi USD;
3, 6 şi 12 luni pentru depozitele la termen constituite în GBP şi CHF.
Suma minimă de constituire:

5.000 RON, 3.000 USD, 3.000 EUR, 2.000 GBP, 5.000 CHF;
- se constituie numai prin virament;
- rata dobânzii la termen este fixă pe perioada cuprinsă între momentul constituirii depozitului şi
scadenţa lui;
-în funcţie de tipul produsului şi de solicitarea clientului, depozitele la termen pot fi cu sau fără
capitalizarea dobânzii;
-în funcţie de tipul produsului şi de solicitarea clientului, la data scadenţei depozitele la termen
pot fi prelungite automat pe o nouă perioadă de valabilitate;
-pentru depozitele la termen fără capitalizare, dobânda se bonifică în contul curent lunar/periodic
sau la scadenţă, la data egală cu data constituirii depozitului la termen; în cazul depozitelor la
termen de 12 luni în valută, bonificarea dobânzii se poate face şi lunar în contul de tip cont curent,
în funcţie de opţiunea acestuia exprimată la deschiderea depozitului la termen;
-pentru depozitele la termen cu capitalizare, dobânda se calculează lunar şi se bonifică la data
scadenţei în depozitul la termen respectiv;
-sumele depuse pot fi retrase înainte de scadenţa depozitului, obţinând dobânda corespunzătoare
disponibilităţilor la vedere, ţinând cont de evoluţia în timp a acesteia;
-orice solicitare de retragere a unei sume din depozitul la termen, înainte de data scadenţei sau
la data scadenţei depozitului la termen, conduce la lichidarea depozitului respectiv.
Banca Comercială Română este participantă la Fondul de garantare a depozitelor în sistemul
bancar din România, figurând pe lista instituţiilor de credit participante la Fondul de garantare a
depozitelor în sistemul bancar din România, ai căror deponenţi beneficiază de garantarea, prin
plata de compensaţii, a depozitelor constituite la acestea, în limita plafonului stabilit periodic de
către acesta. Această listă poate fi consultată direct pe pagina de internet a Fondului de garantare
a depozitelor in sistemul bancar din România, www.fgdb.ro.

Avantaje

-Posibilitatea de a opta pentru o gamă variată a termenelor pentru depozite (1, 2, 3, 6, 9, 12 şi 18

luni)
-Nu se percepe comision la deschiderea şi alimentarea contului de depozit la termen
-Se pot constitui depozite la termen şi prin utilizarea Serviciului de efectuare operatiuni prin
Canale Alternative BCR, serviciului MultiCash BCR/e-BCR
-Clientul poate solicita, după scadenţă, constituirea unui cont de depozit cu altă sumă şi pe alt
termen
-La expirarea termenului depozitului constituit, în funcţie de opţiunea clientului, banca virează
suma în contul curent sau prelungeşte automat depozitul pe un nou termen egal cu cel stabilit
prin convenţia iniţială
-Poate fi utilizat atât pentru garantarea creditelor, scrisorilor de garanţie sau a avalurilor solicitate
la BCR, cât şi pentru garantarea tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate
-Comisioanele practicate sunt cele cuprinse în Tariful standard de comisioane pentru operaţiuni,
în lei şi în valută, pentru clienţii corporate în vigoare, nivelul acestora putând fi modificat în funcţie
de politica băncii.

Costuri

-operaţiunea de deschidere şi alimentare a contului de depozit la termen nu este comisionabilă

-operaţiunea de alimentare a conturilor de depozit la termen nu este comisionabilă

Depozite in Lei cu plata la scadenta

Dobânda %
Termen
Fixă Variabilă*
la vedere 0,00
1 luna 0,12 0,10
2 luni 0,19 -
3 luni 0,29 0,10
6 luni 0,32 0,10
9 luni 0,37 0,10
12 luni 0,45 0,10
18 luni 0,45 0,10
disponibilităţi conturi de carduri 0,00
în lei

Depozite in EURO cu plata la scadenta

Termen (EUR) Dobânda fixă %
la vedere 0,00
1 luna 0,00
3 luni 0,00
6 luni 0,00
9 luni 0,00
12 luni 0,00
18 luni 0,00

Depozite in USD cu plata la scadenta

Termen (USD) Dobânda fixă %
la vedere 0,00
1 luna 0,20
3 luni 0,37
6 luni 0,55
9 luni 0,55
12 luni 0,60
18 luni 0,60

Tema 5.
Tema 5 Principalele operatiuni din compartimentele de aprovizionare – desfacere ale
firmei si relatia acesteia cu unitatea bancara .
5.1 Analiza principalelor instrumente de decontare(efecte comerciale ) utilizate de companie in
relatiile comercale cu clientii sai .

Conţinutul documentelor contabile variază în funcţie de caracterul operaţiilor consemnate,

concretizat în anumite elemente obligatorii, care trebuie să asigure reflectarea clară şi completă
a operaţiilor economice pentru care se întocmesc. Dintre aceste elemente, unele sunt comune
tuturor categoriilor de documente economice, iar altele sunt specifice anumitor documente.
BILETUL LA ORDÌN
- este un titlu de credit negociabil şi instrument de plată care constată în obligaţia asumată de
către debitor (subscriitor sau emitent) de a plăti la vedere sau la o scadenţă fixată beneficiarului
sau la ordinul acestuia o sumă de bani determinată ;
- poate avea următoarele tipuri de scadenţe: la vedere, la 1 an din momentul emiterii, la o dată
fixată, la un anume timp de la data emiterii, la un anume timp de la vedere. Se poate cere plata
biletului la ordin în ziua scadenţei, maxim două zile lucrătoare după scadenţă. Biletul la ordin
plătibil la un anumit termen de la vedere trebuie prezentat spre avizare emitentului în termen de
un an de la data emiterii.
Avizarea - constă în înscrierea pe faţa biletului la ordin la rubrica văzut a numelui şi
prenumelui emitentului, datei, semnăturii şi ştampilei.
Operaţiunile care se pot efectua cu biletele la ordin sunt:
 primirea în garanţie a biletelor la ordin;
 remiterea spre avizare a biletelor la ordin şi remiterea spre acceptare;
 primirea biletelor la ordin în bancă în vederea plăţii sau remiterii la plată;
  scontarea biletelor la ordin la bancă.
Biletul la ordin este un titlu de credit care pune în legătură, în procesul creării sale, două
persoane: emitentul şi beneficiarul. Titlul este creat de emitent în calitate de debitor care se obligă
să plătească o sumă de bani la un anumit termen sau la prezentare unui beneficiar aflat în calitate
de creditor. El se transmite prin girare. Formula consacrata este „voi plati in schimbul acestui bilet
la ordin suma de ......”
Circuitul biletului la ordin:
1. S.C X S.R.L. cumpără de la S.C. Color Metal S.R.L pe bază de factură fiscală, urmând
ca suma să fie achitată într-un termen de 30 de zile de la recepţia materiilor prime.
2. În această perioadă S.C X S.R.L. completează un bilet la ordin prin care se obligă să
plătească suma aferentă facturii fiscale emise de către S.C. Color Metal S.R.L. Din acest moment
S.C. X S.R.L. se află în poziţie de emitent, iar S.C. Color Metal S.R.L este beneficiarul biletului la
ordin.
3.La scadenţă, aceasta din urmă, prezintă biletul la ordin, pentru încasarea sumei aferente
facturii fiscale la banca emitentului . Societaţii comerciale,aflată în postura de furnizor i se achită
contravaloarea biletului la ordin la una din agenţiile băncii CREDÌT EUROPE BANK.
ORDINUL DE PLATĂ
Reprezintă o dispoziţie de plată imediată şi necondiţionată prin care emitentul dă ordin
unei bănci, în baza unui disponibil în cont la banca sa, de a pune la dispoziţia unui beneficiar o
anumită sumă de bani.
Ordinul de plată nu precede că plata trebuie să fie făcută la cererea beneficiarului.
Ordinul de plată poate fi emis pe suport clasic (hârtie) sau pe suporturi neconvenţionale
(magnetic, electronic).
Elementele obligatorii ale ordinului de plată:
 Ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani;
 Numele sau denumirea beneficiarului şi după caz numărul contului acestuia deschis
la banca destinatară;
 Numele sau denumirea plătitorului, numărul contului acestuia deschis la societatea
bancară iniţiatoare;
 Denumirea societăţii bancare iniţiatoare;
 Denumirea societăţii bancare receptoare;
 Denumirea de ORDIN DE PLATĂ;
 Data emiterii (unică, posibilă şi certă);
 Ordinul de plată se foloseşte pentru achitarea unei obligaţii de plată certe intervenite între
agenţii economici sau între aceştia şi instituţiile financiar-bancare (achitarea taxelor telefonice şi
telegrafice,diverşilor furnizori de stocuri şi prestări servicii, rambursarea creditelor, virări de sume
ca obligaţii la bugetul statului, efectuarea vărsămintelor pentru finanţarea investiţiilor).
Participanţii la circuitul ordinului de plată sunt: emitentul, plătitorul, beneficiarul, banca
iniţiatoare şi banca destinatară.
Ordinul de plată pe suport de hârtie se întocmeste în cadrul societăţii studiate în 3
exemplare pe hârtie autocopiantă,având următoarele destinaţii:
 Exemplarul 1, de culoare albă - rămâne la banca plătitoare;
 Exemplarul 2, de culoare roz - se eliberează beneficiarului sumei,ca anexă la extrasul
de cont;
 Exemplarul 3, de culoare verde - se restituie plătitorului împreună cu extrasul de cont al
societăţii comerciale.
CECUL
Este un instrument de plată fără numerar prin care titularul unui cont dă ordin
necondiţionat băncii sale să efectueze o anumită plată determinată către un anumit beneficiar la
o dată determinată. Suma disponibilului din cont trebuie să fie certă, lichidă şi exigibilă adică să
nu existe nici un impediment de ordin juridic care să împiedice efectuare plăţii. Cecul reprezintă
un instrument de plată la vedere şi ca urmare banca nu trebuie să accepte cecul ci doar să
execute serviciul de decontare al acestuia.
Baza legală a utilizarii cecului, în România, este reprezentată de „Reglementarile privind
cecul” ale BNR şi Normele Cadru nr. 7/1994, privind comerţul făcut de societăţile bancare şi
celelalte societăţi de credit cu cecuri. Ca instrument de plata de debit, cecul circula de la unitatea
bancară a clientului beneficiar la unitatea bancară a clientului plătitor, având ca efect debitarea
contului clientului plătitor şi creditarea clientului beneficiar.
Formula consacrată este: „Plătiţi în schimbul acestui CEC, suma de....”
Participanţii la circuitul cecului sunt: trăgătorul, trasul şi beneficiarul.
Pe faţa cecului apar următoarele elemente:
• denumirea / sigla societatii bancare trase si adresa acesteia;
• seria şi numărul cecului, sub denumirea societăţii bancare;
• înscrisul „platiţi în schimbul acestui CEC” se află sub sigla societăţii bancare trase;
• înscrisul „stipulat”, urmat de un spaţiu necesar completării menţiunilor facultative ale cecului;
• data emiterii cecului „emis la ............”, pentru stabilirea zilei, lunii şi anului emiterii;
• menţiunea referitoare la identificarea sumei, care urmează a se păti;
• numele şi adresa trăgătorului, carnetul de cecuri de la unitatea bancară al cărei client este.
• pe verso-ul cecului: figureaza menţiuni referitoare la operaţiunea de girare şi la plata, respectiv
încasarea cecului:
• numele şi denumirea girantului;
• numele giratarului, prin inscrisul „girat catre .....”;
• data efectuarii operatiunii de girare;
• informatii referitoare la plata si incasarea cecului, precum si a modalitatilor de efectuare a
acestora (in numerar sau in cont).
Elemente comune se referă la:
- denumirea documentului;
- denumirea şi sediul persoanei juridice care întocmeşte documentul;
- numărul şi data întocmirii acestuia;
- menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiei economice (când este cazul);
- conţinutul operaţiunii economice şi, dacă este cazul, temeiul legal al efectuării acestuaia ;
- datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii efectuate;
- numele, prenumele şi semnăturile persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, după caz;
- alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate.

CHITANTA

EXEMPLU ( anexa chitanta nr 0020751/ 17.05.2017 )

a) în cazul în care au fost încasate - platite în mod direct, fara interventia bancilor,

.în contabilitatea tragatorului:

22.15 lei 531 = 413 22.15 lei

Casa Efecte de primit de la clienti

în contabilitatea trasului:

22.15 lei 403 = 531 22.15 lei

Efecte de platit Casa

b) în cazul în care decontarea se efectueaza prin intermediul bancilor sau a altor institutii
financiare, se plateste un comision pentru serviciul bancar efectuat, se presupune de 5 %,

. în contabilitatea tragatorului:
21.04 lei 512 = 413 22.15 lei

Conturi curente la banci / Efecte de primit de la clienti

1.11 lei 627 (Cheltuieli cu serviciile bancare si assimilate)

în contabilitatea trasului:

22.15 lei 403 = 521 22.15 lei

Efecte de platit Conturi curente la banci

5.2 Descrierea si completarea unei facturi fiscale ce atestă cumpărarea / vânzarea

de materii prime, mărfuri de către compania respectivă şi instrumentele de decontare
utilizate pentru plata/ încasarea sumelor aferente.

Factura reprezinta un document contabil primar emis de furnizor clientului. Factura trebuie sa
contina in mod obligatoriu produsele vandute respectiv serviciile prestate de catre furnizor
clientului pe numele caruia este emisa factura.
Factura are urmatoarele elemente ce trebuie sa apara in mod obligatoriu:

a) numarul de ordine, in baza uneia sau mai multor serii, care identifica factura in mod unic
b) data emiterii facturii
c) denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare prevazut la art. 153, dupa caz, ale persoanei
impozabile care emite factura
d) denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare prevazut la art. 153, ale reprezentantului
fiscal, in cazul in care furnizorul/prestatorul nu este stabilit in Romania si si-a desemnat un
reprezentant fiscal, daca acesta din urma este persoana obligata la plata taxei
e) denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare prevazut la art. 153, ale cumparatorului de
bunuri sau servicii, dupa caz
f) numele si adresa cumparatorului, precum si codul de inregistrare in scopuri de TVA, in cazul in
care cumparatorul este inregistrat, conform art. 153, precum si adresa exacta a locului in care au
fost transferate bunurile, in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri prevazute la art. 143 alin. (2)
lit. d)
g) denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare prevazut la art. 153, ale reprezentantului
fiscal, in cazul in care cealalta parte contractanta nu este stabilita in Romania si si-a desemnat
un reprezentant fiscal in Romania, in cazul in care reprezentantul fiscal este persoana obligata la
plata taxei
h) codul de inregistrare in scopuri de TVA furnizat de client prestatorului, pentru serviciile
prevazute la art. 133 alin. (2) lit. c)f), lit. h) pct. 2 si lit. i)
i) codul de inregistrare in scopuri de TVA cu care se identifica cumparatorul in celalalt stat
membru, in cazul operatiunii prevazute la art. 143 alin. (2) lit. a)
j) codul de inregistrare in scopuri de TVA cu care furnizorul s-a identificat in alt stat membru si
sub care a efectuat achizitia intracomunitara in Romania, precum si codul de inregistrare in
scopuri de TVA, prevazut la art. 153 sau 153^1, al cumparatorului, in cazul aplicarii art. 126 alin.
(4) lit. b)
k) denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum si
particularitatile prevazute la art. 125^1 alin. (3) in definirea bunurilor, in cazul livrarii
intracomunitare de mijloace de transport noi
l) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data incasarii unui avans, cu exceptia
cazului in care factura este emisa inainte de data livrarii/prestarii sau incasarii avansului
m) baza de impozitare a bunurilor si serviciilor, pentru fiecare cota, scutire sau operatiune
netaxabila, pretul unitar, exclusiv taxa, precum si rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri
de pret
n) indicarea, in functie de cotele taxei, a taxei colectate si a sumei totale a taxei colectate,
exprimate in lei, sau a urmatoarelor mentiuni:
1. in cazul in care nu se datoreaza taxa, o mentiune referitoare la prevederile aplicabile din acest
titlu sau din Directiva a 6a, ori mentiunile "scutit cu drept de deducere", "scutit fara drept de
deducere", "neimpozabila in Romania" sau, dupa caz, "neinclus in baza de impozitare"

2. in cazul in care taxa se datoreaza de beneficiar in conditiile art. 150 alin. (1) lit. b)d) si g) sau
ale art. 160, o mentiune la prevederile prezentului titlu sau ale Directivei a 6a ori mentiunea
"taxare inversa"
o) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci cand se emit mai multe facturi
sau documente pentru aceeasi operatiune
p) orice alta mentiune ceruta de acest titlu
Alte informatii importante:

1 Semnarea si stampilarea facturilor nu sunt obligatorii.

2 Pe factura se va tipari doar 'FACTURA', nu 'FACTURA FISCALA'
3 Facturile fiscale in format vechi pot fi folosite in continuare pana la epuizarea stocului, cu
obligatia inscrierii noului CIF al furnizorului (manual, electronic sau prin aplicarea unei stampile)
in locul vechiului CUI
Facturile incorect completate sau care nu contin toate informatiile pot fi refuzate la plata de catre
cumparator.
5 Nu mai este obligatorie folosirea facturilor fiscale pretiparite.
6 Nu mai este obligatorie inscrierea pe factura a urmatoarelor informatii: capitalul social, banca si
IBAN, nr. de inregistrare la Registrul Comertului (J, F).
Factura poate fi inlocuita temporar de o factura proforma pentru a evita anularea sau stornarea
facturii in cazul neefectuarii platii de catre client .

Toate facturile privind livrarile de bunuri si servicii , respectiv achizitiile vor fi introduse in
Declaratia 394 , exceptie facand facturile emise catre persoane neinregistrate in scopuri de TVA
in Romania, facturile emise prin autofacturare desfasurate pe teritoriul Romaniei.

O factura emisa poate fi stornata sau anulata dupa caz . In acelasi timp o factura poate fi incasata
partial sau total . O factura poate fi incasata pe loc sau ulterior emiterii ei . In cazul in care
furnizorul emite clientului o factura proforma , factura normala va fi emisa ulterior incasarii facturii

Prin categoria de decontari cu tertii sunt delimitate toate datoriile si creantele fata de terte
persoane, cu termen de decontare pe termen scurt. De asemenea, sunt incluse si decontarile
intre exercitiile financiare determinate de valorile de regularizare de la un exercitiu la altul.

Nu sunt incluse in categoria decontarilor cu tertii datoriile si creantele financiare

determinate de creditele pe termen scurt primite, respectiv acordate de intreprindere.

Din punct de vedere teoretic datoriile pe termen scurt exprima fonduri furnizate de terti
pentru care unitatea trebuie sa acorde o prestatie sau un echivalent valoric.

Persoanele fizice si juridice fata de care unitatea are obligatii banesti sunt denumite
generic creditori. Creditorul reprezinta deci, persoana care in cadrul unui raport patrimonial a
avansat o valoare economica si urmeaza sa primeasca un echivalent valoric sau o
contraprestatie.
 Creantele pe termen scurt reprezinta valorile economice avansate temporar de titularul
de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice si pentru care urmeaza sa primeasca un
echivalent valoric.

Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoarea avansata urmand sa
dea echivalentul corespunzator, sunt denumite generic prin notiunea de debitor. Deci, debitorul
reprezinta persoana care in cadrul unui raport patrimonial a primit o valoare si urmeaza sa dea
un echivalent valoric sau o contraprestatie.

Datoriile comerciale iau nastere in cadrul relatiilor stabilite cu furnizorii pentru aprovizionari de
bunuri materiale, lucrari si servicii. Ele sunt concretizate sub forma furnizorilor, avansurilor
primite de la clienti si a efectelor comericale de plata.

Pentru reflectarea relatiilor de decontare privind datoriile comerciale se utilizeaza

urmatoarele conturi de pasiv: 401”Furnizori”, 404”Furnizori de imobilizari”,419”Clienti creditori”,
403”Efecte de plata”, 405”Efecte de platit pentru imobilizari” care evidentiaza in credit datoriile
fata de furnizori si clienti pentru avansurile primite, iar in debit stingerea obligatiilor prin plata
furnizorilor si livrarea bunurilor sau serviciilor ca echivalent al avansurilor primite de la clienti.

SFC-reprezinta datorii(obligatii) fata de furnizori si clientii-creditori.

Ex: Se receptioneaza materii prime de la furnizor extern cf. facturii in valoare FTVA de 5.000
euro (anexa factura furnizor )

% = 401 5.000

301 5.000

Ex: Se plateste furnizorul de materii prime de mai sus.

Societatea din Romania are urmatoarele obligatii:

- societatea se inregistreaza in Registrul operatorilor intracomunitari inainte de efectuarea
achizitiei intracomunitare de bunuri, conform art. 158^2 din Codul fiscal. In lipsa inregistrarii in
ROI, se considera ca societatea nu are un cod valabil de TVA in legatura cu aceasta achizitie
intracomunitara, conform art. 158 alin. (14) din Codul fiscal.
- efectueaza receptia bunurilor, la valoarea initiala a acestora, chiar daca este mai mare decat
valoarea din contract, utilizand cursul de schimb valabil la data intrarii in gestiune a bunurilor,
conform art. 184 alin. (4) din OMFP 3055/2009 privind contabilitatea;

Inregistrare contabila:
371 "Marfuri" = 401 "Furnizori".
- efectueaza plata TVA prin masura taxarii inverse, conform art. 152 alin. (6) coroborat cu art. 157
alin. (2) din Codul fiscal, inregistrand TVA in decontul de TVA, atat ca suma deductibila, cat si ca
suma colectata. Articol contabil : 4426 "TVA deductibila" = 4427 "TVA colectata". Cursul la care
se evidentiaza TVA este cel valabil la data facturii, comunicat de BNR in ziua anterioara datei
emiterii facturii. Observam ca acest curs valutar poate fi diferit de cursul de la data receptiei
bunurilor.
Societatea declara aceasta achizitie intracomunitara in declaratia recapitulativa privind achizitiile
si livrarile intracomunitare 390, pana pe data de 25 a lunii urmatoare, conform art. 156^4 din Codul
fiscal.
Din punctul de vedere al credit-note-ului, acesta diminueaza baza TVA, iar societatea dvs
efectueaza taxarea inversa cu suma in minus, conform art. 138 lit. c) din Codul fiscal.

5.3 Prezentarea principalelor instrumente de plată folosite de companie în relaţie cu banca

Moneda scripturala ( banii de cont) reprezinta disponibilitatile banesti aflate in conturile

bancare si circuitul intre aceste conturi prin operatia de virement.
Viramentul este operatiunea facuta de banca , pe baza dispozitiei clientului sau , de transfer al
unei sume de bani din contul clientului respectiv in contul beneficiarului desemnat, prin debitarea
contului clientului si creditarea contului beneficiarului.
In operatiunile de comert exterior , viramentul consta in ordinul dat de debitor (importator)bancii
sale , de a transfera din contul sau , in contul creditorului( exportatorului) la banca acestuia , o
suma de bani reprezentand contravaloarea marfii.
Pentru a depasi neajunsurile modalitatilor clasice de transfer-posta si a raspunde exigentelor cu
rapiditate , 239 de banci , din 15 tari au creat in mai 1973 , societatea SWIFT (Society for
Worldwide Interbank Financial Telecomunication), care s-a bucurat ulterior de succesul
rememorabil in lumea bancara
In prezent SWIFT-ul functioneaza sub forma unei retele de teletransmisiune , inchiriata
administratiilor care detin monopolul telecomunicatiilor si functioneaza prin intermediul
legaturilorde telecomunicatii dintre calculatoarele bancilor care permit o transmitere rapida a
mesajelor

Instrumentele de plata electronice sunt de 2 tipuri:

- Instrumente de plata la distanta( cardul, ordinul de plata electronic, cecul electronic)
 - Instrumentele de plata de tip moneda electronica( portofelul electronic)
Ordinul de plata electronic este o versiune a ordinului de plata pe suport hartie cu deosebirea ca
se deamaterializeaza atunci cand intra in sistemul de plati electronice. El se prezinta sub forma
unui mesaj electronic in care sunt cuprinse , intr-o anumita ordine , informatiile necesare

1.Ordinul de plata
a) Conceptul de ordin de plata – este o dispozitie neconditionata , data de catre emitentul
acesteia unei banci , de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani. Altfel
spus , ordinul de plata este o dispozitie scrisa a unui creditor catre o banca spre a vira/plati
din contul sau o suma de bani in contul unui creditor.
În vederea efectuării plătii prin ordin de plată ordonatorul (importatorul) completează formularul
Declaratia de plată valutară externă - DPVE – pe care îl depune la banca sa împreună cu
factura comercială si declaratia vamală de import.
Datele solicitate în DPVE pentru ordinul de plată
· numele băncii ordonatorului;
· numele complet, adresa exactă si codul fiscal al ordonatorului;
· modalitatea de plată (ordin de plată);
· suma de plată în cifre si litere;
· felul valutei;
· numele complet, adresa exactă si numărul contului
beneficiarului;
· numele complet, adresa exactă a băncii beneficiarului;
· numărul si data contractului extern;
· speze si comisioane;
· lista documentelor;
· import de marfă sau import de marfă pentru prelucrare
b) Cecul este un instrument de plata si de credit atunci cand emitentul doreste sa retraga
numerar de la banca in folosul propriu

)Partile participante la cec

Cecul este un instrument de plata care pune in legatura , in procesul crearii sale , trei
persoane:
- Tragatorul
- Trasul
 beneficiarul

Elementele:
- Denumirea de cec
- Ordinul de a plati neconditionat o anumita suma de bani
- Numele celui care trebuie sa plateasca(tras)
- Aratarea locului unde trebuie facuta plata
- Data si locul emiterii
- Semnatura celui care emite cecul
Categorii de cecuri:
- Cec platibil unei anumite persoane cu sau fara clauza ,,la ordin” (cec girabil)
- Cec platibil unei anumite persoane cu clauza ,, nu la ordin”
Acest tip de cec nu poate fi transmis prin gir , ci numai pe calea cesiunii ( este un act juridic prin
care o persoana transmite alteia un drept sau un bun in schimbul unei sume de bani sau al unui
avantaj
Cesiunea de creanta- este un contract prin care creditorul , numit cedent, transmite unei alte
persoane , numite cesionar(persoana care primeste cesiunea) , o creanta a sa impotriva unui
debitor , numit debitor cedat
- Cec la purtator
- Cecul in alb – este un instrument de plata care cuprinde numai semnatura tragatorului
- Avalul cecului
Avalul este o garantie personala prin care o persoana numita avalist , si anume acela care da
avalul, garanteaza , direct sau pe cale de regres , obligatia asumata de una dintre perosanle
obligate prin cec , persoana denumita avalizat , pentru toata suma mentionata pe cec sau pentru
o parte din ea.
c) Cartea bancara - cardul

Este o cartelă din material plastic (aici denumirea de

bani de plastic) de formatul unei cărti de vizită, având imprimate emblema emitentului, în general,
o bancă – si o serie de date pentru identificarea titularului, client al băncii respective. Cardul
permite, prin intermediul unor dispozitive electronice (de aici denumirea de “bani electronici”),
accesul titularului la contul său bancar, precum efectuarea rapidă de plăti la contul său bancar,
precum si efectuarea rapidă de plati (carte de plată / debit) sau obtinerea unor împrumuturi pe
termen scurt (carte de credit).
Beneficiarul plătii va primi contravaloarea bănească a tuturor facturilor sale printr-o reglementare
periodică, de regulă lunară, cu banca emitentă (sistemul numit off-line).
Dar adevărul atu al cardurilor îl reprezintă tehnologia electronică pe care se bazează utilizarea
lor. În acest sens, o revolutie în domeniul decontărilor a constituit-o crearea sistemului de transfer
electronic al fondurilor la locul de vânzare (engl. electronic funds transfer at point of safe sau
EFTPOS). Este vorba de decontarea tranzactiei prin simpla introducere a unei cărti inteligente
(engl. smart card)în terminalul situat la locul plătii (de exeplu, într-un magazin) si apartinând
sistemului computerizat de decontare al elementului cardului (sistem on line)

Mijloc de garantare
 Operatiunile cu trata se caracterizează printr-un grad ridicat de garantie conferit de
mecanismul cambial. În primulrând, trasul este obligat să accepte cambia la prezentare
(în caz contrar se recurge la protestul de neacceptare), iar din momentul acceptării trasul
de vine debitorul principal al obligatiei de plată. În al doilea rând, cambia poate fi avalizată,
un tert (avalistul) asumându-si obligatia de a plăti în locul debitorului, dacă acesta nu
efectuează plata. În sfârsit, în cazul neonorării cambiei se poate recurge la protestul de
neplată. Pe de altă parte, datorită sigurantei de care se bucură, trata poate fi utilizată ca
instrument de garantare în cadrul unor tehnici de plată nesigure (de exemplu, incasso
documentar) sau ca mijloc de garantare a îndeplinirii unor obligatii
contractuale.
Cambia este mai ales un mijloc de creditare pe termen scurt, scadenTa acesteia
nedepăsind, în general, un an, varianta cea mai frecventă fiind de 90 de zile.
O variantă a cambiei poate fi socotită biletul la ordin (engl. promissory note). Acesta este
un înscris prin care o persoană (emitentul) se obligă să plătească unei alte persoane
(beneficiarul), sau la ordinul acesteia, o sumă de bani la scadentă. Deci, fată de
mecanismul cambial în cazul biletului la ordin există numai două părti: emitentul, care
cumulează functiile trăgătorului si trasului si este debitorul obligatiei de plată) si
beneficiarul, creditorul plătii