MASTER

ARBITRAJUL COMERCIAL INTERNATIONAL

Coordonator: Masterand:

Prof. univ. FODOR MARIA Sbîrciog Ion

Semestrul II
 Sbîrciog Ion Referat – Arbitrajul comercial

Cuprins
1. Persoanele care pot incheia o conventie arbitrala. .................................................2
Practica arbitrala. ....................................................................................................2
2. Continutul clauzei compromisorii .........................................................................3
3. Forma conventiei arbitrale .....................................................................................3
4. Caractere juridice ...................................................................................................4
5. Autonomia clauzei compromisorii .........................................................................5
6. Continutul si forta clauzei compromisorii. ............................................................5
Practica arbitrala. ....................................................................................................5
Practica jurisdictionala. ...........................................................................................6
1. Constituirea tribunalului arbitral ............................................................................7
2. Termenul si locul arbitrajului.................................................................................8
3. Numirea arbitrilor. .................................................................................................9
4. Recuzarea ...............................................................................................................9
Cauzele de recuzare ale arbitrului sunt: ..................................................................9
Cheltuielile arbitrale .............................................................................................10
Practica arbitrala. Cheltuieli arbitrale. Avocati. ...................................................11

1
 Sbîrciog Ion Referat – Arbitrajul comercial

ARBITRAJUL COMERCIAL INTERNATIONAL

Competenta materiala a curtii de arbitraj

1. Persoanele care pot incheia o conventie arbitrala.

Persoanele care au capacitatea deplina de exercitiu al drepturilor pot conveni sa solutioneze
pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele, in afara de acelea care privesc drepturi asupra
caroraa legea nu pernlite a se face tranzactie.
Practica arbitrala.
Intr-un contract de executare de lucrari (modernizarea unui drum comunal), incheiat de un
consiliu local cu o societate comerciala de constructii s-a inclus o clauza compromisorie prin care
s-a convenit ca eventualele litigii dintre parti sa fie solutionate de Curtea de Arbitraj Comercial
International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, conform reglementarilor
acestei Curti (care judeca si litigii interne).
Intre parti s-a invit un litigiu, deferit Curtii de Arbitraj prin invocarea clauzei
compromisorii.
Tribunalul arbitral, din oficiu, a pus in discutia partilor valabilitatea acestei clauze iar, in
urma deliberarii, constatand nevalabilitatea ei si, prin consecinta, necompetenta arbitrajului de
ajudeca litigiul, a inchis procedura arbitrala, cu motivarea pe care o reproducem in continuare.
Puterea de a judeca un litigiu si de a pronunta o hotarare definitiva si obligatorie pentru parti, cu
efectele unei hotarari judecatoresti, este incredintata arbitrilor prin conventia arbitrala. Brevitatis
causa aceasta putere de a judeca este denumita competenta (vezi, indeosebi art. 3401 si ati. 3433
CPC), in considerarea faptului ca ambele notiuni au, in esenta, aceeasi semnificatie juridica, de
aptitudine de ajudeca anumite litigii. Faptul ca o atare aptitudine are, in arbitraj, un temei voluntar,
iar, in celelalte jurisdictii, un temei legal, este irelevant.
Competenta, adica puterea de ajudeca a arbitrilor, poate avea ca temei numai o conventie
arbitrala valabila, incheiata cu respectarea conditiilor esentiale de valabilitate prevazute de art. 948
Cod civil, printre care si capacitatea de contracta o atare conventie.
Conform art.14 din Regulile de procedura ale acestei Curti de Arbitraj 'in conditiile legii sau ale
conventiilor internationale la care Romania este parte, statul si autoritatile publice au facultatea de
a incheia conventii arbitrale in litigiile comerciale'.
Inseamna ca entitatile publice vizate de acest text pot incheia conventii arbitrale daca sunt
abilitate printr-o dispozitie a unei conventii internationale sau a legii nationale, cu alte cuvinte daca
prin asemenea acte normative li se confera capacitatea juridica de a se adresa arbitrajului privat
pentru solutionarea unor litigii, prin efectul unei conventii arbitrale (compromis sau clauza
compromisorie).
O astfel de abilitare este prevazuta, de exemplu, de Conventia europeana de arbitraj
comercial international din 1961 potrivit careia 'persoanele juridice calificate, prin legea care le
este aplicabila, drept persoane juridice de drept public, au facultatea de a incheia in mod valabil
conventii de arbitraj' (art.II pct.1 din aceasta Conventie, ratificata de Romania prin Decretul
nr.281/1963, publicat in B.O. nr.12 din 25 iunie 1963).
In litigiile interne, o astfel de abilitare este prevazuta fara a distinge dupa cum partile sunt
entitati de drept privat sau entitati de drept public, de exemplu, Legea arendarii nr.16/1994 (art.24
alin.3), in Legea nr.219/1998 privind regimul concesiunilor (art.30 alin.2), astfel cum a fost
modificata prin Legea nr.528/2004.

2
 Sbîrciog Ion Referat – Arbitrajul comercial

In litigiul de fata nu s-a invederat ca o atare posibilitate legala ar exista in privinta

autoritatilor publice din care fac parte parata ca autoritate administrativa autonoma.
In consecinta, parata nu are capacitatea juridica de a incheia o conventie arbitrala intr-un litigiu
intern, cum este acest litigiu, astfel ca respectiva clauza nu este valabila, lipsindu-i cerinta esentiala
a capacitatii de a contracta, prevazuta de art.948 pct.1 din Codul civil. Asa fiind, acest Tribunal
arbitral nu are puterea de a judeca litigiul de fata, competenta revenind instantei judecatoresti
prevazuta de lege.

2. Continutul clauzei compromisorii

Arbitrajul poate fi incredintat, prin conventia arbitrala, uneia sau mai multor persoane,
investite de parti sau in conformitate cu acea conventie sa judece litigiul si sa pronunte o hotarare
definitiva si obligatorie pentru ele. Arbitrul unic sau, dupa caz, arbitrii investiti constituie, in sensul
dispozitiilor Codului de procedura civila, tribunalul arbitral (art.340).
Arbitrajul se organizeaza si se desfasoara potrivit conventiei arbitrale.
Potrivit art.34.1 C.proc.civ., sub rezerva respectarii ordinii publice sau a bunelor moravuri,
precum si a dispozitiilor imperative ale legii, partile pot stabili prin conventia arbitrala sau prin act
scris incheiat ulterior, fie direct, fie prin referire la o anumita reglementare avand ca obiect
arbitrajul:
- normele privind constituirea tribunalului arbitral;
- numirea, revocarea si inlocuirea arbitrilor;
- termenul si locul arbitrajului;
- normele de procedura pe care tribunalul arbitral trebuie sa le urmeze in judecarea litigiului
(inclusiv procedura unei eventuale concilieri prealabile);
- repartizarea intre parti a cheltuielilor arbitrale;
- continutul si forma hotararii arbitrale;
- precum si orice alte norme privind buna desfasurare a arbitrajului.
In lipsa unor asemenea norme, tribunalul arbitral va putea reglementa procedura de urmat
asa cum va socoti mai potrivit, avand in vedere Regulile de Procedura arbitrala in cazul institutiilor
permanente de arbitraj.
Partile pot conveni ca arbitrajul sa fie organizat de o institutie permanenta de arbitraj sau
de o terta persoana.
Pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi in organizarea si desfasurarea arbitrajului, partea
interesata poate sesiza instanta de judecata, care in lipsa conventiei arbitrale, ar fi fost competenta
sa judece litigiul in fond, in prima instanta (art. 342 C.p.c.).
Statul, unitatile administrativ-teritoriale si alte persoane juridice de drept public au
facultatea de a incheia in mod valabil o conventie arbitrala numai in arbitrajul comercial
international, in afara de cazul in care legea ar dispune altfel.

3. Forma conventiei arbitrale

Conventia arbitrala nu a fost definita de lege, insa consideram ca aceasta poate fi inteleasa
drept acordul partilor unui raport juridic asupra caruia se poate face o tranzactie de a conferi puteri
de judecata unei instante arbitrale.
Conventia arbitrala se incheie, in scris, sub sanctiunea nulitatii.
Clauza compromisorie este expresia vointei partilor de a renunta la jurisdictia de drept
comun. Fie ca este cuprinsa sub fomla unei stipulatii sau clauze in contractul principal, fie

3
 Sbîrciog Ion Referat – Arbitrajul comercial

exprimata printr-un inscris separat, ea priveste litigiile ce se vor naste, cu privire la relatiile
contractuale nascute intre parti si are un caracter independent. De aceea, problema actiunii in
anularea clauzei compromisorii poate lua fizionomia unei aparari fata de actiunea principala (Inalta
Curte ele Casatie si Justitie, sectia comerciala, decizia nr. 1126 din 2002, nepublicata).
Forma conventiei de arbitraj comporta, insa, discutii, pentru ca apare ca o clauza
contractuala in contractul principal, care, in cele mai multe cazuri, se incheie prin intermediul
contractelor tip sau in conditii generale, prin referire la uzurile codificate sau ca un contract separat,
iar unele legislatii pretind un inscris autentic, altele act sub semnatura privata, pentru ca unele sa
ceara numai forma orala, ca manifestare de vointa.
In Conventia europeana asupra arbitrajului comercial se prevede ca, prin conventie de
arbitraj, se intelege o clauza compromisorie inserata in contract si semnata de catre parti ori
continuta intr-un schimb de scrisori sau alte comunicari, iar in raporturile dintre tari, a caror lege
nu impune forma scrisa, orice conventie incheiata In formele permise de aceste legi [art. 1 pct. a)].
Fiind un act consensual, proba conventiei de arbitraj se face prin orice mijloace.
Art.341 C. proc. civ. precizeaza ca partile pot stabili, prin conventie arbitrala sau act scris,
incheiat ulterior, fie prin referire la o anumita reglementare, nomlele privind constituirea
tribunalului arbitral in procedura de urmat.
Art.364 C. proc. civ. stabileste motivele pentru care hotararea arbitrala poate fi desfiintata,
iar lit. b) priveste solutionarea litigiului in lipsa conventiei arbitrale sau in temeiul unei conventii
nule ori inoperante.
In speta amintita mai sus, contractul de furnizare prevedea clauza compromisorie. Totodata
inlatura orice intelegere orala anterioara sau ulterioara incheierii lui. Contractul, insa, nu a fost
semnat de ambele parti contractante, iar daca efectele, in privinta derularii activitatilor comerciale,
s-au produs prin executarea lucrarilor de reparatii, efectele clauzei compromisorii sunt discutabile.
In privinta incheierii contractului intre absenti, acceptarea ofertei reprezinta manifestarea
bilaterala a partilor de a naste raporturi juridice intre acestea, clauza compromisorie, insa, este o
entitate distincta, independenta, care trebuie dovedita, in conditiile in care contractul principal este
astfel incheiat, iar dovada se face cu orice mijloc de proba.
Faptul ca beneficiara comenzilor a semnat anexele la contract nu asigura suficienta
probatorie pentru existenta acordului de vointa, de a renunta la jurisdictia de drept comun, pentru
a supune viitorul lor litigiu instantei private.
Conventia arbitrala se poate incheia fie sub forma unei clauze compromisorii, inscrisa in
contractul principal, fie sub forma unei intelegeri de sine statatoare, denumita compromis.
Prin clauza compromisorie partile convin ca litigiile ce se vor naste din contractul in care
este inserata sau in legatura cu acesta sa fie solutionate pe calea arbitrajului, aratandu-se numele
arbitrilor sau modalitatea de numire a lor. In lipsa unei asemenea aratari si daca organizarea
arbitrajului a fost incredintata Camerei de Comert si Industrie a Romaniei sau direct Curti de
Arbitraj, numirea arbitri lor se face conform Regulilor de procedura arbitrala.

4. Caractere juridice
Conventia arbitrala are urmatoarele caractere juridice:
- este un contract comutativ;
- este un contract consensual.

4
 Sbîrciog Ion Referat – Arbitrajul comercial

5. Autonomia clauzei compromisorii

Validitatea clauzei compromisorii este independenta de valabilitatea contractului in care a
fost inscrisa .
Practica jurisdictionala. Intr-o speta s-a sustinut ca tribunalul arbitral nu poate solutiona
cauza in temeiul unei conventii arbitrale nule, contractul invocat de reclamanta in actiunea ei fiind
nul deoarece sucursala ei nu avea capacitatea de a contracta, fapt pentru care, de altfel, a si formulat
plangere penala impotriva conducatorilor acesteia
Chiar daca potrivit dispozitiilor art.343 alin.(2) C. proc. civ. validitatea clauzei
compromisorii este independenta de valabilitatea contractului in care ea a fost inscrisa, instantele
gresit au retinut ca ea este valabila, ca de altfel intregul contract, deoarece potrivit art.340 C. proc.
civ. numai 'persoanele care au capacitate deplina de exercitiu a drepturilor' pot conveni sa
solutioneze litigiul pe calea arbitrajuJui, conditie neindeplinita in cauza de fata, argumentele sale
nefiind retinute de instanta.
Practica jurisdictionala. Intr-o alta speta, s-a introdus actiunea in anulare, pe temeiurile din
art. 364 lit.. b) (inexistenta conventiei arbitrale sau caracterul nul, ori inoperant al acesteia) si art.
364 lit. i) C. proc. civ. (hotararea incalca ordinea publica), reluand aceleasi intrucat seful
reprezentantei nu a avut un mandat scris special sa semneze contractul cadru, a carui existenta a
ascuns-o, iar in anii anteriori nu au existat asemenea contracte-cadru (nefiind depuse original ele,
ci numai copii xerox), iar hotararea incalca ordinea publica, intrucat instanta arbitrala a respins
proba cu martori si cu interogatoriu. Insa, fata de cele sustinute, conventia arbitrala din cuprinsul
contractului- cadru, atat in textul clauzei proprii, cat si in contextul rapotului contractual 'de linie'
dintre parti, astfel ca i-a dat semnificatia juridica adecvata, in concordanta cu vointa reala a partilor.
Continutul acestei conventii: 'disputele dintre parti, care nu vor fi rezolvate pe cale
amiabila, vor fi supuse, in vederea solutionarii, instantei arbitrale de pe langa Camera de Comert
a Romaniei, a carei hotarare, intemeiata pe legea romana, va fi definitiva si executorie'. Asadar,
partile au decis, prin conventia arbitrala, asupra competentei legislative, cat si asupra celei
jurisdictionale, supunand contractul si jurisdictia lui legii romane si instantei arbitrale, determinate
de ele.
Valabilitatea conventiei arbitrale a fost, de asemenea, corect validata de Curtea de arbitraj,
care a interpretat probele administrate si sustinerile partilor, integrate raporturilor anterioare si
concomitente dintre ele. Evident ca a existat un mandat special, dat sefului reprezentantei la
Bucuresti, pentru a semna contractul-cadru 1998, in confomlitate cu practica anilor anteriori a
partilor, ale caror contracte, similare, au si fost executate

6. Continutul si forta clauzei compromisorii.

Incheierea conventiei arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiectul ei, competenta
instantelor judecatoresti.
Tribunalul arbitral isi verifica propria sa competenta de a solutiona un litigiu si hotaraste
in aceasta privinta printr-o incheiere care se poate desfiinta numai prin actiunea in anulare
introdusa impotriva hotararii arbitrale.
Practica arbitrala.
Potrivit art.343 C. proc. civ. incheierea conventeiei arbitrale exclude pentru litigiul care
face obiectul ei competenta instantelor judecatoresti iar potrivit art.343 C. proc. civ. in cazul in
care partile in proces au incheiat o conventie arbitrala, pe care una din ele o invoca in instanta
judecatoreasca, cazul in speta, aceasta isi verifica competenta.

5
 Sbîrciog Ion Referat – Arbitrajul comercial

Procedand la aceasta verificare corect instanta de apel a retinut ca nu ea este competenta

sa solutioneze pricina, nefiind nici una din cele trei situatii prevazute de art. 3433C.proc.civ. caz
in care constatand existenta conventiei arbitrale, la cererea apelantei s-a declarat necompetenta.
Sustinerea recurentei ca intimata s-a aflat in situatia prevazuta de a11. 3434 pct. 2
C.proc.civ. 'paratul si-a formulat apararile de fond fara nici o rezerva intemeiata pe conventia
arbitrala' nu poate fi primita, deoarece cum corect se retine in considerentele deciziei atacate parata
apelanta a invocat exceptia de necompetenta a instantei judecatoresti si prin intampinare inainte
de a-si fi formulat aparari in fond, conditia prevazuta de clauza arbitrala de rezolvare amiabila a
disputei nefiind realizata
Presedintele Curtii de Arbitraj poate refuza organizarea unui arbitraj, daca exista indoieli
sau contestatii cu privire la existenta conventiei arbitrale sau daca apare ca aceasta este caduca sau
inoperanta.
Daca partile, sau una dintre ele, staruie in organizarea arbitrajului, Curtea de Arbitraj ii va
da curs, urmand ca tribunalul arbitral sa se pronunte asupra existentei sau validitatii conventiei
arbitrale.
In cazul in care partile in proces au incheiat o conventie arbitrala, pe care una dintre ele o
invoca in instanta judecatoreasca, aceasta isi verifica competenta.
Instanta va retine spre solutionare procesul daca:
a) paratul si-a formulat apararile in fond, fara nici o rezerva intemeiata pe conventia arbitrala;
b) conventia arbitrala este lovita de nulitate ori este inoperanta;
c) tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vadit imputabile paratului in arbitraj.
In celelalte cazuri, instanta judecatoreasca, la cererea uneia dintre parti, se va declara
necompetenta, daca va constata ca exista conventie arbitrala.
In caz de conflict de competenta, hotaraste instanta judecatoreasca ierarhic superioara
instantei inaintea careia s-a ivit conflictul.
Practica arbitrala. Intr-un contract incheiat intre parti s-a constatat ca s-a stabilit ca 'litigiile
de orice natura ivite intre partile contractante in legatura cu interpretarea sau executarea
prezentului contract de asociere in participatie se vor solutiona pe cale amiabila sau cu respectarea
modalitatilor prevazute in acesta', si, de asemenea, s-a prevazut ca 'litigiile ivite intre partile
contractante, nerezolvate pe cale amiabila, vor fi deduse spre solutionare Curtii de Arbitraj
Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, care va rezolva
litigiul conform legilor romane si a Regulilor de Procedura ale acestei Curti'.
Parata a invocat exceptia de necompetenta materiala a Curtii de Arbitraj Comercial
International de pe langa Camera este Comert si Industrie a Romaniei, sustinand ca prin contractul
incheiat intre parti se prevede o clauza compromisorie prin care se restrange sfera litigiilor care
intra in competenta de solutionare a Curtii de Arbitraj numai la litigiile referitoare la executarea si
interpretarea contractului, ceea ce ar exclude implicit litigiile referitoare la desfiintarea
contractului. Curtea a considerat ca este competenta intrucat 'formularea 'interpretarea si
executarea contractului' este atotcuprinzatoare, incluzand si aspectele ce tin de neexecutarea
contractului si consecintele care decurg din aceasta neexecutare.'
In situatia in care, reclamanta din procesul arbitral solicita desfiintarea hotararii arbitrale
intrucat nu a existat conventie arbitrala, actiunea a fost respinsa.
Practica jurisdictionala.
Conventie compromisorie prin care este desemnat arbitrajul de specialitate.

6
 Sbîrciog Ion Referat – Arbitrajul comercial

S-a retinut ca, potrivit art. V 1 din protocolul incheiat intre parti, competenta solutionarii
litigiului apartine arbitrajului de specialitate organizat de Uniunea Nationala a Societatilor de
Asigurare si Reasigurare
Arbitrajul sesizat cu litigiul, prin declinare, a restituit cauza la Tribunalul Bucuresti, prin
hotararea nr. 3/2002, considcrand ca nu este competent sa solutioneze litigiul.
Constatandu-se conflict negativ, a fost sesizata Curtea de Apel Bucuresti care a stabilit
competenta in favoarea arbitrajului, apreciind, prin sentinta nr. 89 din 2 septembrie 2002, ca
dispozitiile art. VI din protocol trebuie sa aiba relevanta juridica pe care partile au inteles sa i-o
acorde.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta, sustinand ca Arbitrajul de
specialitate nu s-a infiintat nici pana in prezent, astfel incat, singura solutie este continuarea
judecatii de catre Tribunalul Bucuresti.
Recurenta considera clauza arbitrala ca inoperanta in lipsa infiintarii arbitrajului de specialitate si
hotararea ca nelegala, deoarece nu a tinut seama de aceasta situatie obiectiva.
Recursul a fost considerat nefondat. Sustinerile recurentei privind inexistenta arbitrajului
de specialitate sunt infirmate de relatiile comunicate de aceasta institutie si de insasi hotararea de
restituire a dosarului, respectiv, de desesizare, din care rezulta ca arbitrajul exista si ca aceasta
refuza sa solutioneze litigiu pentru ca parata nu este membra a Uniunii Nationale a Societatilor de
Asigurare si Reasigurare si arbitrajul de specialitate priveste doar medierea diferendelor dintre
societatile de asigurare membre ale Uniunii.
Fata de prevederile din art. V.I din protocolul incheiat de parti Curtea de Apel Bucuresti a
stabilit corect competenta astfel ca hotararea este legala neputand fi desfiintata intrucat criticile de
nelegalitate sunt neintemeiate.
Clauza de arbitraj nu este nici inoperanta intrucat partea care a sesizat arbitrajul este
membru al institutiei care a organizat arbitrajul
Intr-o alta speta s-a decis ca arbitrajele specializate sa solutioneze litigiile dintre societatile
din domeniul de activitate respectiv, numai daca societatile respective au prevazut in statut sau in
contractele incheiate.

Tribunalul arbitral care solutioneaza litigiul.

1. Constituirea tribunalului arbitral

Poate fi arbitru orice persoana fizica, de cetatenie romana, care are capacitatea deplina de
exercitiu al drepturilor (art. 344 CPC).
Nu pot fi arbitri, membrii consiliului concurentei (art. 18 alin. 7 din Legea nr. 21-1996, Legea
concurentei).
Partile stabilesc daca litigiul se judeca de un arbitru unic sau de doi ori de mai multi arbitri
(art. 345 alin. 1 CPC).
Daca partile n-au stabilit numarul arbitrilor, litigiul se judeca de trei arbitri, cate unul numit
de fiecare dintre parti, iar al treilea - supraarbitrul- desemnat de cei doi arbitri (art. 345 alin. 2
CPC).
Practica arbitrala. Daca reclamanta nu a facut o propunere de arbitru unic prin actiunea
introductiva, ci dimpotriva si-a desemnat arbitrul propriu, iar parata a procedat la fel prin
intampinare, din acel moment s-a format acordul partilor ca litigiul sa fie solutionat de un complet

7
 Sbîrciog Ion Referat – Arbitrajul comercial

alcatuit din doi arbitri si un supraarbitru, care in speta a si fost ales prin consensul arbitriJor
desemnati de catre parti.
Ca atare, cererea reciamantei, ulterioara datei de alegere a supraarbitrului, ca litigiul sa fie
solutionat de un arbitru unic constituie o modificare unilaterala a intelegerii partilor si ca urmare
nu poate fi luata in considerare decat cu asentimentul explicit, dat in acest scop de parat.
Daca exista mai multi reciamanti sau mai multi parati, partile care au interese comune vor
numi un singur arbitru (art. 345 alin. 3 CPC).
Este nula clauza din conventia arbitrala care prevede dreptul uneia dintre parti de a numi arbitru
in locul celeilalte parti sau de a avea mai multi arbitri decat cealalta parte (art. 346 CPC).

2. Termenul si locul arbitrajului

Daca partile n-au prevazut altfel, tribunalul arbitral trebuie sa pronunte hotararea in
termen de cel mult 5 luni de la data constituirii sale.
Termenul se suspenda pe timpul judecarii unei cereri de recuzare sau a oricarei alte cereri
incidente adresate instantei judecatoresti.
Partile pot consimti in scris la prelungirea termenului arbitrajuJui.
De asemenea, tribunalul arbitral poate dispune, pentru motive temeinice, prelungirea
termenului cu cel mult doua luni.
Termenul se prelungeste de drept cu doua luni in cazul prevazut de art. 3603, (cand
tribunalul arbitral este compus dintr-un numar cu sot de arbitri si acestia nu se inteleg asupra
solutiei) precum si in cazul decesului uneia dintre parti.
Trecerea termenului de 5 luni nu poate sa constituie un motiv de caducitate a arbitrajului
afara de cazul in care una dintre parti a notificat celeilalte parti si tribunalului arbitral, pana la
primul termen de infatisare, ca intelege sa invoce caducitatea.
Partile stabilesc locul arbitrajului. In lipsa unei asemenea prevederi, locul arbitrajului se
stabileste de tribunalul arbitraj.
Practica jurisdictionala. Caducitatea arbitrajului ca urmare a depasirii termenului de
arbitrare. Conditii (art.353 alin. ultim C. P. Civ.).
La termenul din 18.01.2000, dupa repunerea dosarului pe rol, parata a ridicat, pentru prima
data, exceptia de caducitate a arbitrajului pe considerentul ca reclamanta a cerut, prin
actiune,judecarea litigiului 'in regim de urgenta, in termenul de 9 luni reglementat', iar acest termen
a fost depasit.
Se retine insa ca, la acelasi termen, reclamanta, prin 'precizarile' depuse la dosar, a aratat
ca 'nu mai sustine termenul de 9 luni mentionat in cererea arbitrala, fiind de acord sa lase la
aprecierea tribunalului prelungirea termenului inlauntrul caruia va fi pronuntata hotararea arbitrala
in cauza'.
In consecinta, parata nu poate invoca acest termen, din moment ce insasi reclamanta a
renuntat la el, desigur in considerarea imprejurarii ca litigiul s-a amanat la cererea partilor,
indeosebi datorita faptului ca nu au ajuns la un rezultat concludent prin punctajul comun, dispus
de tribunal, astfel ca a fost necesara efectuarea unei expeltize contabile, mentionandu-se in raportul
de expeltiza, asa cum se va arata mai depalte, comportarea obstructionista a paratei.
De altfel, potrivit art.535 alin. ultim din Codul de procedura civila, text reluat de art.34 din
Regulile de procedura ale Curtii de arbitraj, trecerea termenului prevazut de lege sau de conventia
arbitrala nu poate sa constituie un motiv de caducitate a arbitrajului afara de cazul in care una
dintre parti a notificat celeilalte parti si tribunalului arbitral, pana la primul termen de infatisare,
ca intelege sa invoce caducitatea.

8
 Sbîrciog Ion Referat – Arbitrajul comercial

Or, in conventia arbitrala nu s-a prevazut un termen pentru pronuntarea hotararii a.rbitrale,
termenul prevazut in actiunea arbitrala avand caracterul unei simple solicitari, iar pe de alta parte,
pana la prima zi de infatisare nu s-a facut notificarea prescrisa de textele citate

3. Numirea arbitrilor.
Arbitrii sunt numiti, revocati sau inlocuiti conform conventiei arbitrale.
Cand arbitrul unic sau, dupa caz, arbitrii nu au fost numiti prin conventia arbitrala si nici
nu s-a prevazut modalitatea de numire, partea care vrea sa recurga la arbitraj invita cealalta parte,
in scris, sa procedeze la numirea lor.
In comunicare se arata numele, domiciliul si, pe cat posibil, datele personale si profesionale
ale arbitrului unic propus sau ale arbitrului desemnat de partea care vrea sa recurga la arbitraj,
precum si enuntarea succinta a pretentiilor si a temeiului lor.
Partea careia i s-a facut comunicarea trebuie sa transmita, la randul sau, in termlen de 10
zile de la primirea acesteia, raspunsul la propunerea de numire a arbitrului unic sau, dupa caz,
numele, domiciliul si, pe cat posibil, datele personale si profesionale ale arbitrului desemnat de ea.
Acceptarea insarcinarii de arbitru trebuie sa fie facuta in scris si comunicata partilor in
termen de 5 zile de la data primirii propunerii de numire.
Cei doi arbitri vor proceda la numirea supraarbitrului,in termen de 10 zile de la ultima
acceptare.
In caz de neintelegere intre parti cu privire la numirea arbitrului unic sau daca o parte nu
numeste arbitrul ori daca cei doi arbitri nu cad de acord asupra persoanei supraarbitrului, partea
care vrea sa recurga la arbitraj poate cere instantei judecatoresti sa procedeze la numirea arbitrului
ori, dupa caz, a supraarbitrului.
Incheierea de numire se va da in termen de 10 zile de la sesizare, cu citarea partilor. Ea nu
este supusa cailor de atac.
Arbitrii sunt raspunzatori de daune, in conditiile legii:
a) daca, dupa acceptare, renunta in mod nejustificat la insarcinarea lor;
b) daca, fara motiv justificat, nu participa la judecarea litigiului ori nu pronunta hotararea in
termenul stabilit de conventia arbitrala sau de lege;
c) daca nu respecta caracterul confidential al arbitraj ului, publicand sau divulgand date de care
iau cunostinta in calitate de arbitri, fara a avea autorizarea partilor;
d) daca incalca in mod flagrant indatoririle ce le revin.
In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, toate atributiile ce revin instantei
judecatoresti in temeiul dispozitiilor din prezentul capitol - amintite mai sus - se exercita de acea
institutie, conform regulamentului sau, afara numai daca acel regulament prevede altfel.
Tribunalul arbitral se considera constituit pe data ultimei acceptari a insarcinarii de arbitru,
de supraarbitru sau, dupa caz, de arbitru unic.
Data acceptarii este cea a expedierii prin posta a comunicarii arbitrului.

4. Recuzarea
Arbitrul poate fi recuzat pentru cauze care pun la indoiala independenta si impartialitatea
sa.
Cauzele de recuzare ale arbitrului sunt:
1. cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarca pricinii sau cand
este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din parti;

9
 Sbîrciog Ion Referat – Arbitrajul comercial

2. cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad
inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului
uneia din aceste persoane;
3. cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad
inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii;
4. daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea
care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator;
5. daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea
recuzarii;
6.daca este tutore sau curator al uneia dintre parti
7.daca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca;
8.daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri;
9. daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una
din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv.
10.neindeplinirea conditiilor de calificare sau a altor conditii privitoare la arbitri, prevazute in
conventia arbitrala.
O parte nu poate recuza arbitrul numit de ea decat pentru cauze survenite dupa numire.
Persoana care stie ca in privinta sa exista o cauza de recuzare este obligata sa instiinteze
partile si pe ceilalti arbitri mai inainte de a fi acceptat insarcinarea de arbitru, iar daca asemenea
cauze survin dupa acceptare, de indata ce le-a cunoscut.
Aceasta persoana nu poate participa la judecarea litigiului decat daca partile, instiintate
potrivit alineatului precedent, comunica in scris ca inteleg sa nu ceara recuzarea. Chiar in acest
caz, ea are dreptul sa se abtina de la judecarea litigiului, fara ca abtinerea sa insemne recunoasterea
cauzei de recuzare.
Recuzarea trebuie sa fie certa, sub sanctiunea decaderii, in termen de 10 zile de la data cand
partea a luat cunostinta de numirea arbitrului sau, dupa caz, de la survenirea cauzei de recuzare.
Cererea de recuzare se solutioneaza de instanta judecatoreasca, care in lipsa conventiei
arbitrale, ar fi fost competenta sa judece litigiul in fond, in prima instanta, cu citarea partilor si a
arbitrului recuzat, in termen de la zile de la sesizare. Incheierea nu este supusa cailor de atac.
In caz de vacanta, pentru orice cauza, recuzare, revocare, abtinere, renuntare, impiedicare,
deces, si daca nu s-a numit un supleant sau daca acesta este impiedicat sa-si exercite insarcinarea,
se va proceda la inlocuirea arbitrului potrivit dispozitiilor stabilite pentru numirea lui,
Cheltuielile arbitrale
Cheltuielile pentru organizarea si desfasurarea arbitrajului, precum si onorariile arbitri lor,
cheltuielile de administrare a probelor, cheltuielile de deplasare a partilor, arbitri lor, expertilor,
martorilor, se suporta potrivit intelegerii dintre parti.
In lipsa unei asemenea intelegeri, cheltuielile arbitrale se suporta de partea care a pierdut litigiul,
integral daca cererea de arbitrare este admisa in totalitate sau proportional cu ceea ce s-a acordat,
daca cererea este admisa in parte.
Tribunalul arbitral poate evalua, in mod provizoriu, cuantumul onorariilor arbitrilor si
poate obliga paltile sa consemneze suma respectiva prin contributie egala. Daca paratul nu-si
indeplineste obligatia sa, in termenul stabilit de tribunalul arbitral, reclamantul va consemna
intreaga suma, urmand ca prin hotararea arbitrala sa se stabileasca cuantumul onorariilor cuvenite
arbitrilor, precum si modul de suportare de catre parti.
Partile pot fi obligate solidar la plata. De asemenea, tribunalul arbitral poate obliga partile
sau pe fiecare dintre ele la avansarea altor cheltuieli arbitrale.

10
 Sbîrciog Ion Referat – Arbitrajul comercial

Tribunalul arbitral poate sa nu dea curs arbitrajului pana la consenmarea, avansarea sau
plata sumelor prevazute in prezentul capitol.
La cererea oricareia dintre parti, instanta judecatoreasca competenta va examina temeinicia
masurilor dispuse de tribunalul arbitral si va stabili cuantumul onorariilor arbitrilor si al celorlalte
cheltuieli arbitra le, precum si modalitatile de consemnare, avansare sau de plata.
Plata onorariilor arbitri lor se va face dupa comunicarea catre palti a hotararii arbitrale.
Daca arbitrajul se intrerupe, fara a se pronunta hotarare, onorariile arbitrilor pentru activitatea
depusa se reduc in mod corespunzator.
Orice diferenta in plus sau an minus de cheltuieli arbitrale se regularizeaza cel mai tarziu
prin hotararea arbitrala si se plateste pana la comunicarea catre parti sau pana la depunerea acesteia
la instanta judecatoreasca. Neplata diferentei atrage suspendarea comunicarii sau depunerii
hotararii arbitrale.
In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, taxele pentru organizarea
arbitrajului, onorariile arbitri lor, precum si celelalte cheltuieli arbitrale se stabilesc si se platesc
conform regulamentului acelei institutii.
Practica arbitrala. Cheltuieli arbitrale. Avocati.
Notiunea de cheltuieli arbitrale cuprinde printre alte costuri si onorariile avocatilor romani
care au reprezentat interesele partii aflate in litigiu in fata instantei de la locul unde s-a solutionat
cauza. Serviciile de ordin juridic prestate de alti avocati in tara partii straine si care nu erau
mandatati sa reprezinte interesele in tara unde s-a judecat litigiul, ale caror costuri au fost pretinse
a fi suportate de partea adversa, nu au fost luate in considerare intrucat nu au temei legal.

11