Sunteți pe pagina 1din 6

Simpozionul ştiinţific studenţesc

EMING ediţia a III-a


Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro

CONCEPTE PRIVIND PROIECTAREA


MOTOARELOR STIRLING

Autori: R.Bucevschi, M.A.Farcaș


an IV Autovehicule Rutiere, Facultatea de Inginerie Hunedoara,
Universitatea Politehnica din Timișoara.
Coordonator: ş.l.dr.ing. S.Rațiu

Cuvinte cheie: motor stirling

Rezumat: Lucrarea de față prezintă câteva principii privind proiectarea asistată de calculator a
elementelor componenente ale motoarelor Stirling de tip alfa, principiul termodinamic de funcționare a
acestora, precum și o scurta clasificare a tipurilor de motoare Stirling existente. Modelarea geometrică a
componentelor motorului a fost realizată cu ajutorul softului Autodesk Inventor și are in vedere satisfacerea
unor cerințe existente la diverse entități comerciale.

Abstract: The following article presents a few principles about computer assisted design of the components
of alfa Stirling engines, the thermodynamic functioning principle and a short classification of the existing
Stirling engines. The geometric modeling of the engine’s components was realized with the help of the
Autodesk Inventor software and follows the accomplishment of some requirements for different commercial
entities.

1.Introducere.
Motoarele Stirling sunt mașini termice care funcționează după ciclul termodinamic Stirling direct cu sau fără
regenerarea căldurii. Ciclul Stirling ideal este ciclul termodinamic care are cea mai mare eficiență practic
realizabilă, acesta este compus din două transformări izotermice legate între ele prin două transformări
izocorice, eficiența sa teoretică egalând-o pe cea ipotetică a unui ciclu Carnot. Majoritatea mașinilor Stirling
utilizează ca agent de lucru un gaz, excepție făcând motorul Malone în cazul căruia agentul de lucru este in
stare lichidă. Motoarele Stirling reprezintă o soluție de perspectivă în vederea transformări căldurii în lucru
mecanic, acestea prezintă o serie de avantaje între care am putea aminti, randamentul termic ridicat,
posibilitatea de a utiliza orice sursă de căldură, poluarea redusă şi funcţionarea silenţioasă. Datorită utilizări
lor intr-o scară largă de domenii cum ar fi: motorizarea unor submarine, producerea energiei electrice pe
Simpozionul ştiinţific studenţesc
EMING ediţia a III-a
Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro

sateliţi sau pe nave cosmice destinate zborului spre planete îndepărtate, cogenerarea energiei electrice şi
termice etc, putem spune ca motoarele Stirling reprezintă o temă de real interes și totodată de perspectivă .

Fig.1. Ciclul Stirling direct și inversat.


2. Istoric.
Mașina cu aer Stirling așa cum a fost denumită în acea perioadă, a fost inventată și brevetată de preotul
scoțian Robert Stirling în anul 1816. Tema brevetului obținut de acesta se referea la un "economizor" care
putea fi folosit la economisirea de carburanți in diferite aplicați. Pe lângă economisirea de carburanţi,
inventatorii au avut în vedere şi crearea unui motor mai sigur decât motorul cu abur, deoarece la acea vreme
din cauza tehnologiilor de fabricare si materialelor de proastă calitate cazanele acestora explodau destul de
ușor cauzând accidente și chiar pierderi omenești. Chiar dacă în cele din urmă a pierdut teren în favoarea
mașinilor cu abur în ceea ce privește acționarea de diverse utilaje, la începutul secolului XX numărul de
motoare Stirling fabricate crește considerabil găsindu-şi până la urmă utilizare peste tot unde era nevoie de
o putere medie sau mică dar sigură, cel mai adesea în pomparea apei. În tot acest timp cunoscuta firma
olandeză de componente electrice și electronice Philips, a demarat un program de cercetare care avea ca
scop dezvoltarea unui generator de electricitate portabil de putere redusă pentru alimentarea cu electricitate
a radiourilor sale în zonele în care nu exista rețea de energie electrică. Studiind diferite motoare de
acţionare mai vechi şi mai noi, au ajuns la concluzia că cea mai avantajoasă alegere ar fi motorul Stirling.
Încurajaţi de primul lor motor experimental care producea o putere de 16 W la arbore la un cilindru cu
diametrul de 30 mm şi o cursă a pistonului de 25 mm, au pornit un program de dezvoltare. Activitatea de
cercetare a continuat și în perioada celui de al doilea război mondial ajungându-se la o putere de 200 W
(energie electrică) cu un cilindru de diametru 55 mm și o cursă a pistonului de 27 mm . Ulterior apariția
aparatelor radio cu tranzistor, care puteau funcționa cu un consum mult mai mic de energie a dus la
dispariția motivului inițial al dezvoltări unui astfel de generator energetic.
Simpozionul ştiinţific studenţesc
EMING ediţia a III-a
Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro

Datorită banilor investiţi şi a cercetărilor finalizate, Philips a dezvoltat motorul Stirling pentru o scară largă
de aplicaţii, dar succes comercial a avut doar motorul Stirling în regim invers utilizat în tehnica frigului. Cu
toate acestea (specialiştii de la Philips) au obţinut o serie de brevete şi au acumulat o cantitate mare de
cunoştinţe referitoare la tehnologia motoarelor Stirling, care ulterior au fost vândute ca licenţă altor firme.

Fig.2. Ilustrare a primului motor Stirling. Fig.3. Philips MP1002CA.

3. Principiul de funcționare.
Datorită faptului că ciclul motorului Stirling este unul de tip închis, acesta conține o cantitate determinată
de gaz numit "fluid de lucru", de cele mai multe ori acesta poate fi aer, heliu sau hidrogen. Unul din
avantajele motoarelor Stirling îl constituie simplitatea constructivă, acestea neavând nevoie de nici un fel de
mecanism de distribuție (spre deosebire de cazul motoarelor Otto sau Diesel unde până la 25% din puterea
motorului este folosită de astfel de sisteme) care ar fi putut produce vibrații, zgomote în funcționare sau o
creștere semnificativă a gabaritului final al motorului. Lipsa schimbului de gaze cu mediu exterior asigură
de asemenea un randament mai mare, o poluare mult limitată și un pericol mult mai mic de explozie.
Asemănator altor mașini termice gazul din motoarele Stirling parcurge un ciclu format din patru
transformări (timpi): încalzire, destindere, răcire și compresie. Acest ciclu se produce datorită curgeri
gazului între schimbătoarele de căldură cald și rece, schimbătorul de căldură cald fiind în contact cu o sursă
de căldură externă iar cel rece fiind atașat unui radiator.
Conform legilor gazelor perfecte, legi respectate de fluidul de lucru în urma încălziri acestuia într-un spațiu
închis se va produce o creștere de presiune care acționeză asupra pistonului cauzând deplasarea acestuia. În
urma răciri gazului presiunea acestuia va scădea ceea ce va facilita comprimarea lui la deplasarea pistonului
în sens invers, rezultând astfel un surplus de energie mecanică.
Simpozionul ştiinţific studenţesc
EMING ediţia a III-a
Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro

Pentru creșterea performanțelor motorului Stirling se poate recurge la presurizarea acestuia, astfel masa
fluidului de lucru este mai mare drept urmare cantitatea de energie calorică și clar puterea motorului vor
crește.
În concluzie putem spune că pentru a crea ciclul de dilatare-contractare a unui gaz în interiorul acestor
mașini de conversie a energiei termice în lucru mecanic, este nevoie de o diferență considerabilă de
temperatură între cele două zone, cea caldă și cea rece.

4.Clasificarea motoarelor Stirling.


Ca urmare a dezvoltări pe o durată relativ lungă de timp, astăzi putem vorbi despre o mare diversitate de
motoare Stirling, ceea ce face imposibilă o clasificare unitară a acestora. Însă în urma unei analize a
informațiilor existente în literatura de specialitate putem distinge câteva criterii considerate generale, dintre
acestea putem aminti: -modul de interacţiune energetică dintre pistoane şi mediul din exteriorul
mașinii Stirling; - tipul pistoanelor; - schema constructivă echivalentă; - tipul mecanismului motor;
- numărul de cilindri; - sursa de energie; - destinaţia.
Așadar modul în care interacţionează pistoanele cu agentul de lucru maşinile Stirling se clasifică
în: - maşini cu pistoane cu simplă acţiune; - maşini cu pistoane cu dublă acţiune; - maşini cu piston
motor cu simplă acţiune şi piston împingător cu dublă acţiune.
În cazul mașinilor Stirling cu pistoane motoare cu simplă acțiune (unul dintre cele mai răspândite
cazuri) putem distinge una din următoarele tipuri: - tipul "alfa"(Fig.4.), la care pistonul împingător
și cel motor sunt pistoane cu simplă acțiune de regulă plasate în cilindri separați; - tipul "beta"(Fig.
5.) la care pistonul motor şi cel împingător sunt amplasate coaxial în acelaşi cilindru, pistonul
împingător fiind cu dublă acţiune; - tipul "gama"(Fig.6.) la care pistoanele sunt plasate în cilindri
separaţi şi pistonul împingător este cu dublă acţiune.

Fig.4. Alfa Stirling. Fig.5. Beta Stirling. Fig.6. Gama Stirling.


Simpozionul ştiinţific studenţesc
EMING ediţia a III-a
Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro

5. Contribuții personale.
În ceea ce privește contribuțiile personale pe marginea acestui subiect, am putea prezenta un
concept al unui motor Stirling de tip alfa. Acest concept fiind realizat în vederea satisfaceri
cerințelor unor companii producătoare de cherestea din regiunea franceză Alsacia, cerințe care au
ca scop refolosirea energiei termice produse in procesul de dezumidificare al diferitelor produse
lemnoase. Conceptul prezentat în figura 7 păstrează în mare parte caracteristicile unui motor de tip
alfa, însă se pot observa și cateva modificări aduse stilului clasic de constructie al acestora cum ar
fi: - unghiul de dispunere al cilindrilor este de 120° ceea ce face ca transferul termic dinspre
cilindrul cald spre cel rece să fie cât mai mic; - în figura 10 putem observa forma pistoanelor care a
fost adaptată pentru o suprafață de contact cât mai mică între acestea si suprafața cilindrului; - pe
suprafața exterioară a cilindrului rece a fost adaptată o instalție care face posibilă răcirea acestuia
cu apă.

Fig.7. Concept Stirling Fig.8. Vedere secționată Fig.9. Plan de secțiune.

Fig.10. Piston vedere frontală Fig.11. Piston vedere de ansamblu


Simpozionul ştiinţific studenţesc
EMING ediţia a III-a
Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro

6.Concluzii.
Având în vedere demersurile legislative făcute în ultima perioadă în vederea reglementări emisiilor
de gaze nocive (printre care se numără si oxizi de azot și pulberi în suspensie produși de motoarele
cu ardere internă) ar fi imperios necesară introducerea în mod treptat a motoarelor de acționare
care să folosească ca sursă de alimentare energia verde.

Bibliografie:

[1] Martini, William, Stirling Engine Design Manual, NASA-CR-135382. NASA, 1978
[2] C.A.Homutescu,G.Savitescu, E.Jugureanu,V.M.Homutescu, Introducere în mașini Stirling
Editura Cermi Iași-2003
[3] https://ro.wikipedia.org/wiki/Motorul_Stirling#Tipuri_de_motoare