Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ABSTRACT
Desulfurarea gazelor de ardere este în momentul de față tehnică de depoluare cea mai
comună. Perspectiva dotarii obligatorii a centralelor termoelectrice și a tuturor surselor fixe
emitente de poluanți gazoși cu sulf, cu instalații de desulfurare a gazelor pentru a se respecta
normele de emisie, a impulsionat cercetarile în domeniul depoluarii gazelor arse si valorificarii
produsului rezultat.
1. INTRODUCERE
La optarea pentru una sau alta dintre tehnologiile de desulfurare se ține cont de:
randamentul de desulfurare care se poate obține în scopul de a atinge normele de
emisie;
factorul economic – investiți, cheltuieli de exploatare și întreținere, costurile
reactivilor etc.
manipularea, depozitarea și eventual, comercializarea produselor secundare rezultate
în urma proceselor de desulfurare.
Normele foarte severe de emisie impun folosirea unor instalații chimice de desulfurare a
gazelor, la toate cazurile de ardere a carbunelui în focare clasice sau a păcurii cu conținut ridicat de
sulf.
În ultimii 30 de ani au fost dezvoltate mai multe procedee de desulfurare și anume:
procedee neregenerative – în care SO2 reacționează cu un agent de absorbție, în urma
reacției rezultând un produs nou;
procedee regenerative – în care componenți ai SO2 – prin regenerare pot da naștere la
SO2 lichid, acid sulfuric sau sulf elementar.
Procedeele neregenerative sunt cele mai moderne și utilizate în prezent.
Ele se pot clasifica – în funcție de substanța absorbantă – în:
procedee neregenerative uscate;
procedee neregenerative semi-uscat;
procedee neregenerative umede.
În cazul metodelor uscate se folosesc ca substațe absorbante atât piatra de calcar, cat și varul
stins introduse în focarul cazanului sau în canalele de gaze arse.
Cea mai utilizată substanță absorbantă în metoda semi-uscată este varul stins.
În ultimii ani s-au dezvoltat și alte procedee de desulfurare, cum ar fi, spre exemplu:
o cel de absorbție cu carbon activat;
o cel cu emisii de electroni.
Simpozionul ştiinţific studenţesc
EMING ediţia a III-a
Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro
fază lichidă cu
H2S
Carbonat Absorbția SO2 cu Sulf Demonstrativ
apos de Na o soluție de elementar
carbonat de
sodiu deshidratat
prin pulverizare,
regenerare,
reciclare
Analizând metodele de reținere a SO2 din gazele de ardere utilizate pe plan mondial și ținand
cont de prevederile legislației de mediu, s-a luat decizia ca blocurile energetice din S.C. Complexul
Energetic Turceni S.A. , prin implementarea Proiectului de Reducere a Poluării , sa fie dotate cu
instalații de desulfurare de tip umed de tip calcar - gips.
În cadrul acestui proces, SO2 reacționează cu agentul de absorbție (calcar) în urma reacției
rezultând un produs nou (gips).
Acestă metoda s-a impus prin trei avantaje principale majore:
eficieța foarte ridicată a desulfurării;
tratarea unor debite foarte mari de gaze de ardere;
obținerea usoară și în cantități suficiente a substanței absorbante.
2.1.Gospodaria de calcar
Calcarul necesar în procesul de desulfurare este transportat cu ajutorul mijloacelor auto,
cântarit și descărcat într-o stație de descărcare. Calcarul concasat primar în carieră și adus în
centrală la o granulație de 70 – 150mm, este introdus în două pre-concasoare cu fălci, care reduc
granulația la sub 50mm, iar apoi stocat într-un depozit închis, cu o capacitate de 10 zile (2 x 6000t),
Absorberul a fost ales după o atentă analiză a mai multor tipuri de absorbere cu contact gaz
– lichid, folosite frecvent în centralele pe carbune, cu debit mare de gaze de ardere, conținut mare
de sulf în combustibil și care necesită randamente de reducere de peste 95% a conținutului de SO 2
în gazele de ardere la ieșirea din absorber.
Principalele trei tipuri analizate au fost:
Tipul-1: Absorber turn cu pulverizare;
Tipul-2: Absorber cu coloane de lichid;
Tipul-3: Absorber cu barbotare;
Procesul de desulfurare poate fi descris în următoarele ecuaţii:
În soluţie, bioxidul de sulf reacţionează cu carbonatul de calciu al suspensiei de spălare şi
formează sulfit de Ca:
CaCO3 + SO2 + H2O ---> CaSO3 * ½H2O + ½H2O + CO2 (1)
O parte din acest sulfit este transformăt în gips, adică dihidrat de sulfat de calciu, utilizând
oxigenul conţinut de gazele de ardere, trecand prin stadiul intermediar al sulfitului acid:
CaSO3 * ½H2O + SO2 + H2O ---> Ca(HSO3)2 + ½H2O (2)
Ca(HSO3) 2 + ½O2 + 2 H2O --->CaSO4 * 2 H2O + SO2 + H2O (3)
În bazinul de decantare al absorberului, marea parte a sulfiţilor rămaşi sunt oxidaţi
suplimentar prin introducerea oxigenului din aer conform ecuaţiei (2) şi (3) rezultând sulfaţi.
Introducerea aerului este efectuată cu ajutorul unei suflante de aer pentru oxidare cu oxigen
atmosferic. Oxidarea apare în mod considerabil mai rapid prin formarea sulfitului acid, astfel încât
oxidarea directă are o importanţă redusă:
CaSO3 * ½H2O + ½O2 + 2 H2O --> CaSO4 * 2 H2O + ½H2O (4)
Desigur, mai există şi alte oxidări, de exemplu, reacţiile trioxidului de sulf, a acidului
clorhidric şi a acidului fluorhidric cu carbonatul de calciu, care duc la formarea compuşilor de gips
şi clorură de calciu şi/sau fluorură de calciu:
CaCO3 + SO3 + 2 H2O --->CaSO4 * 2 H2O + CO2 (5)
CaCO3 + 2 HCI--->CaCl2 + H2O + CO2 (6)
CaCO3 + 2 HF---> CaF2 + H2O + CO2 (7)
Simpozionul ştiinţific studenţesc
EMING ediţia a III-a
Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro
Aerul necesar oxidării este injectat în rezervorul de reacție de 6 suflante, una în funcțiune
pentru fiecare absorber, plus câte una de rezervă pentru două absorbere.
În rezervorul de reacție iau naștere cristalele de gips.
Din acest rezervor șlamul de gips este drenat cu ajutorul pompelor de șlam și transportat fie
către instalațiile de uscare – în vederea obținerii de gips vandabil, fie către instalațiile de evacuare.
2.4.Caracteristicile gipsului
Caracteristicile gipsului rezultat sunt:
- Puritate (CaSO4 2H2O) > 95 %
- Conținut de umiditate < 10 w%
- Cl- < 0.01t%
Simpozionul ştiinţific studenţesc
EMING ediţia a III-a
Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro
Desulfurarea gazelor de ardere este în momentul de fața tehnica de depoluare cea mai
comună.
Perspectiva dotarii obligatorii a centralelor termoelectrice și a tuturor surselor fixe emitente
de poluanti gazoși cu sulf cu instalații de desulfurare a gazelor pentru a se respecta normele de
emisie, a impulsionat cercetarile în domeniul depoluarii gazelor arse.
Analizand metodele de reținere a SO2 din gazele de ardere utilizate pe plan mondial și
ținand cont de prevederile legislatiei de mediu, s-a luat decizia ca blocurile energetice din S.C.
Complexul Energetic Turceni S.A., prin implementarea Proiectului de Reducere a Poluării , sa fie
dotate cu instalații de desulfurare de tip umed de tip calcar - gips.
În cadrul acestui proces, SO2 reacționează cu agentul de absorbție (calcar), în urma reacției
rezulând un produs nou (gips).
Acestă metodă s-a impus prin trei avantaje principale majore:
eficiența foarte ridicată a desulfurării;
tratarea unor debite foarte mari de gaze de ardere;
obținerea usoară și în cantități suficiente a substanței absorbante.
Gipsul rezultat în urma procesului de desulfurare are o calitate foarte bună, asemanatoare cu
a gipsului natural.
Simpozionul ştiinţific studenţesc
EMING ediţia a III-a
Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro
Concluzii
BIBLIOGRAFIE