Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Lucrare de licență
TRATAMENT DE RECUPERARE
ÎN
GONARTROZĂ PRIMARĂ
1
2
3
I.Introducere
Gonartroza este o boala a genunchiului care poate să apară din diverse
motive precum: procesul natural de îmbătrânire, obezitate, traumatisme
sau anomalii la nivelul picioarelor/ genunchilor, activitate fizică intensă,
practicată în mod greșit, accidentări, dereglări hormonale ori predispoziție
genetică.
Gonartroza primară este cea care apare în mod natural, în urma unor
modificări la nivelul cartilajului, survenite în urma îmbătrânirii. Gonartroza
secundară, pe de altă parte, este cauzată de accidente, anomalii,
inflamarea cartilagiilor ori dereglări hormonale și obezitate.
Gonartroza poate să apară la unul (unilaterala), dar și la ambii genunchi
(bilaterală) în același timp. În general însă, aceasta afecțiune apare la
ambii genunchi, mai ales atunci când este vorba despre gonartroza
primară, care apare din cauza înaintării în vârstă.
5
suprafețele articulare ale condililor tibiali. Aderența lor la capsulă împarte cavitatea articulară
într-un etaj suprameniscal și altul inframeniscal.
Mijloace de unire
Capsula articulara se inseră superior pe femur și inferior pe tibie, prezentând
anterior un orificiu pentru patelă. Traiectul inserției pe femur este sinuos, plecând
superior de pe fața trohleară, coborând pe condilii femurali și apoi inferior de
epicondili. La nivelul acestei fose, capsula se întrerupe si fibrele ei fuzionează cu
ligamentele încrucișate. Capsula prezinta mici orificii pentru prelungirile sinovialei.
Ea adera la meniscuri fiind mai subțire in partea suprameniscală. Este formată din
fibre longitudinale situate la exterior și din fibre transversale și oblice situate
profund. Anterior este mai subțire, la acest nivel găsindu-se ligamentul rotulian, iar
posterior este mai densă, în special în dreptul condililor.
Ligamentul patelei (rotulian) se întinde de la patela la tuberozitatea anterioara a
tibiei și reprezintă filogenetic tendonul terminal al mușchiului cvadriceps, separat de
6
tibie prin bursa pretibială. De la marginile sale laterale pleacă formațiunile
aponevrotice de întărire ale capsulei, expansiunile mușchiului cvadriceps și
retinaculele patelei, medial și lateral.
Ligamentul Winslow (posterior) se găsește pe fata posterioara a articulației și este
alcătuit dintr-o porțiune mijlocie si doua porțiuni laterale. El trece ca o punte peste
scobitura intercondiliană. Porțiunea mijlocie se condensează în două fascicule
fibroase: ligamentul popliteu oblic, ligamentul popliteu arcuat.
Ligamentul popliteu oblic este de fapt tendonul recurent al mușchiului
semimembranos pe scara filogenetica, căci se desprinde din partea distala a
muschiului omonim ca să se insere pe calota fibroasa a condilului lateral, având o
direcție oblică de jos în sus și dinăuntru în afară.
Ligamentul popliteu arcuat are de cele mai multe ori forma unei arcade fibroase cu
cavitatea proximală pornind de pe condilul lateral spre fosa intercondiliană. De pe
marginea convexă, distală a arcadei pornește retinaculul ligamentului arcuat care se
inseră pe capul peroneului. Porțiunea mijlocie a ligamentului Winslow este perforată
de un număr apreciabil de vase și nervi.
7
Sinoviala articulației genunchiului este vastă și considerată a fi cea mai complicată
sinovială articulară.
Anterior, pleacă de la limita cartilajului articular al trohleei și condililor femurali, urcă
sub tendonul mușchiului cvadriceps alcătuind bursa suprapatelară, apoi se reflectă în
jos terminându-se la limita cartilajului articular de pe patelă. În continuare trece peste
corpul adipos infrapatelar și se inseră anterior de ligamentul încrucișat anterior. Lateral
se inseră pe marginile cartilajului articular de la nivelul condililor femurali și tibiali,
inferior de ligamentele colaterale tibial și fibular, formând fundurile de sac sinoviale.
În continuare se reflectă pe capsula, pe care o captușește, întrerupându-se la marginea
superioară a meniscurilor și reluîndu-și traiectul sub cea inferioară.
Posterior sinovială căptușește capsula și se inseră la limita dintre cartilajul articular și
condili, până la inserția ligamentului încrucișat posterior. Fundurile de sac sinoviale
sunt mai numeroase la articulația genunchiului, decât în alte articulații (fundul de sac
subpopliteu, subcvadricipital, subgastrocnemian medial).
II.2. Gonartroza
II.2.1 Diagnostic
Primul pas ȋn punerea dignosticului este reprezentat de analiza unor factori
precum istoria pacientului sau simptomele acestuia. Medicul poate chestiona
pacientul ȋn legǎturǎ cu stilul de viațǎ, istoricul medical, factorii de risc dar și
privind alți factori precum cei genetici. Pentru ca medicul sǎ ȋși contureze o idee
cȃt mai clarǎ despre starea de sǎnǎtate a bolnavului, poate recomanda realizarea
analizelor de sȃnge sau a unui sumar de urinǎ. Dupa acestǎ etapǎ, medicul va
recomanda realizarea unor radiografii simple, ȋnsǎ ȋn cazul ȋn care aceste
imagini nu sunt clare medicul poate realiza un test de rezonanța magneticǎ
nuclearǎ (RMN), o tomografie computerizatǎ sau o ecografie.
10
II.2.2. Obiective de recuperare în
gonartroză
Tratamentul gonartrozei implicǎ utilizarea terapiei medicamentoase ȋmbinatǎ
cu terapia fizicǎ iar ȋn cazurile severe cu intervenția chirurgicalǎ.
Tratamentul medicamentos. Durerile articulare și inflamațiile pot fi tratate cu
ajutorul medicamentelor. Anumite medicamente pot proteja cartilajul și pot
încetini evoluția artrozei genunchiului. O altǎ opțiune este injectarea de acid
hialuronic, substanțǎ ce faciliteazǎ mișcarea la pacienții care suferǎ de
gonartrozǎ.
Terapia fizicǎ. Este foarte importantǎ ȋn cazul gonartrozei și poate ameliora
afecțiunea este corect realizatǎ. Terapeutul va realiza un program de exerciții
pentru pacientul sǎu, iar acesta poate fi combinat cu masajul și cu hidroterapia.
Obezitatea. Succesul terapiilor menționate anterior depind, ȋn mare mǎsurǎ, de
atingerea unei greutǎți normale, pentru ca articulația sǎ nu mai resimtǎ stres din
cauza kilogramelor ȋn plus. Mai mult, o greutate normalǎ poate ȋmbunatǎți
calitatea vieții la pacienții cu gonartrozǎ.
Tratamentul chirurgical. În funcție de locul în care cartilajul genunchiului este
afectat, medicul ortoped poate recurge la diferite tipuri de intervenții
chirurgicale. Ȋn cazurile severe, atunci cȃnd cartilajului este foarte afectat, acesta
trebuie eliminat total sau parțial și ȋnlocuit cu o protezǎ de genunchi.
II.2.3 Complicații
Uzarea cartilajului articular
În fazele avansate, cartilajul articular se uzează și se subțiaza astfel incât nu mai
acoperă și nu mai protejează capetele osoase ale articulației. Aflându-se în
contact direct suprafețele osoase încep să se macine în timpul fiecărei mișcări. În
același timp apar procese de remaniere osoasă de tip osteofite marginale.Toate
aceste procese duc în timp la deformari semnificative ale axului biomecanic al
membrului.
La aceste modificari se adaugă deformarea bazinului, scurtarea membrului
afectat, suprasolicitarea celorlalte articulații ducand in final la poziții vicioase
genu varum (forma literei O) sau mai rar genu valgum (forma literei X).
Din acest stadiu se instalează invaliditatea si persoana afectata are nevoie de
ajutor permanent la deplasare si efectuarea activitaților cotidiene.
11
Acumularea de lichid
De multe ori gonartroza se complică cu o colecție lichidiană localizată in zona
poplitee-chist Baker.Acesta se formează ca urmare a modicărilor degenerative la
nivelul genunchiului care duc la crearea unui orificiu prin care lichidul sinovial
din interiorul articulației se deplasează în zona din spatele genunchiului formând
o pungă de lichid.
Uneori chistul Baker nu produce durere si poate trece neobservat. Semnele și
simptomele care pot apare sunt: durere la nivelul genunchiului, prezența unei
tumefacții la nivelul genunchiului si senzația de ințepenire a articulației.
15
activitate), gamba relaxată; se execută extensia articulaţiei coxofemurale,
kinetoterapeutul contrând pe faţa posterioară a coapsei .
Exemplu de exerciţiu selectiv pentru tonifierea ischiogambierilor.
Pacientul în decubit dorsal, cu articulaţia coxofemurală flectată, genunchiul
aproape extins (poziţia genunchiului este importantă – nu trebuie extins complet,
ci atât cât intră în acţiune ischiogambierii); pacientul face extensia coapsei,
kinetoterapeutul contrând la nivelul talonului.
Exemplu de exerciţiu selectiv pentru tonifierea muşchiului fesier
mijlociu. Pacientul în decubit contralateral, cu membrul inferior opus flectat şi
membrul afectat cu genunchiul flectat; pacientul execută abducţie în timp ce
kinetoterapeutul opune rezistanţă pe faţa laterală a genunchiului.
Exemplu de exerciţiu pentru tonifierea muşchiului cvadriceps. Pacientul în
decubit dorsal, cu coapsa întinsă şi gamba în afara mesei; membrul inferior
opus, flectat, se sprijină cu piciorul pe masă; kinetoterapeutul face priză pe faţa
dorsală a piciorului şi pe faţa anterioară distal pe gambă; pacientul execută
extensia gambei fiind contrat de kinetoterapeut . Grupul de exerciţii selective
pentru antrenarea celor 3 capete monoarticulare ale cvadricepsului au ca
principiu general menţinerea articulaţiei coxofemurale flectate la 900,din această
poziţie executându-se extensia genunchiului.
Exemplu de exerciţiu selectiv pentru tonifierea muşchiului triceps sural.
Pacientul în decubit dorsal, cu membrul inferior întins şi glezna în flexie
dorsală; kinetoterapeutul prinde în mână călcâiul pe faţa lui posterioară şi se
opune încercărilor pacientului de a extinde piciorul. Deoarece nu există
rezistenţa pe degete sau antepicior, nu va intra în activitate decât tricepsul sural.
18
și a se perturbat -surmenaj aibă un somn confortabilă are un
odihni -apatie -stres liniștit și pacientului somn
-neliniște odihnitor -asigur un climat liniștitor și
-oboseală liniștitor în salon odihnitor
-identific nivelul și
cauza anxietății
3. A fi -neliniște -stres -pacienta să -
curat și a- -frustrare din poată îndeplini
și proteja cauza nevoia de a fi
tegument neîndeplinirii curată și
pe deplin a protejată
ele
nevoii de a fi
curat
19
20