Sunteți pe pagina 1din 3

1.

Prin două puncte distincte trece o dreaptă și numai una; orice dreapta are cel puțin două puncte
distincte. Două puncte determină o dreaptă și numai una.
2. Înr-un plan, printr-un punct exterior unei drepte se poate duce o paralelă la ea și numai una.
3. Fiind date trei puncte necoliniare, există un plan și numai unul care să le conțină; într-un plan
există cel puțin 3 puncte necoliniare. Trei puncte necoliniare determină un plan și numai unul.
4. Dacă două puncte distincte A și B sunt situate într-un plan, dreapta determinată de cele două
puncte are toate punctele în plan. Dreapta determinată de punctele distincte A si B, situate in
planul α, este conținută (sau situată) în planul α. Un plan este nemărginit.
5. Dacă două plane distincte au un punct comun, atunci ele mai au cel puțin încă un punct comun.
Două plane distincte care au un punct comun au o dreaptă comună.
6. Există patru puncte nesituate în același plan (necoplanare)

Determinarea planului
1. Trei puncte necoliniare determină un plan și numai unul.
2. O dreaptă și un punct care nu-i aparține determină un plan. Există un plan și numai unul care să
le conțină. Dacă ar mai există un alt plan care să contină dreapta și punctul acel plan ar coincide
cu primul.
3. Două drepte care au un punct comun determină un plan.
4. Două drepte paralele determină un plan

Poziții relative a două drepte în spațiu

Două drepte care au un punct comun se numesc concurente


Două drepte ce nu au niciun punct comun se numesc paralele
Două drepte situate în același plan se numesc coplanare
Două drepte ce nu au niciun punct comun și nu sunt nici paralele se numesc necoplanare.

Pozițiile relative a unei drepte față de un plan


O dreaptă poate avea comun cu un plan două puncte. Știm atunci că ea este în întregime conținută în
acel plan.
O dreaptă poate avea comun cu un plan un singur punct. (linia de intersecție a doi pereți și planul
podelei). Când o dreptă are un singur punct comun cu planul spunem că dreapta ,,înțeapă,, planul.
O dreaptă poate să nu aibă niciun punct comun cu un plan. Vom spune în acest caz că este paralelă cu
planul.
O dreptă paralelă cu o dreaptă din plan este paralelă cu planul (sau conținută în el)

Poziții relative a două plane


Două plane care au trei puncte necoliniare comune, ele coincid.

Dacă două drepte paralele a și b situate în două plane α si β care se intersectează după o dreaptă c,
atunci c este paralelă și cu a și cu b
Două plane distincte pot avea comună o dreaptă și numai una sau pot fi paralele (să n-aibă nici un punct
comun). Altă situație nu există.
Dacă un plan conține două drepte concurente paralele cu un alt plan, atunci cele două plane sunt
paralele.
Teoreme
Dacă o dreaptă d este paralelă cu un plan α, oricare plan β care conține această dreaptă și intersectează
planul inițial , o face după o dreaptă g paralelă cu dreapta d
Dacă o dreaptă d este paralelă cu un plan α și printr-un punct al planului ducem o paralelă g la dreapta
inițială d, această a doua dreaptă este conținută în plan.

Tranzitivitatea relației de paralelist


În spațiu două drepte distincte paralele cu o a treia sunt paralele între ele

Poziții relative a trei plane


Există trei planuri care au o dreptă comună și numai una.
Există trei planuri care au un punct comun și numai unul.
Există trei planuri care nu au, două câte două, niciun punct comun (trei planuri paralele)

Printr-un punct A exterior unui plan α trece un singur plan paralel cu el.
Două plane distincte paralele cu un al treilea plan (distinct de ele) sunt paralele între ele.
Dacă două plane sunt paralele orice plan care intersectează pe primul îl intersectează și pe al doilea, iar
dreptele de intersectie sunt paralele

Dacă trei plane α , β, µ nu au toate trei niciun punct comun și se taie două câte două, atunci cele trei
drepte de intersecție sunt paralele

1. Segmente paralele între plane paralele. Două plane paralele determină pe două drepte
paralele, pe care le intersectează segmente congruente.
2. Teorema lui thales în spațiu. Mai multe plane paralele determină pe două drepte oarecare, care
le intersectează pe acestea, segmente respectiv proportionale
3. Două unghiuri cu larurile paralele sunt congruente sau paralele.

Două drepta a si b în spațiu se numesc parpendiculare dacă paralele duse printr-un punct P la ele sunt
perpendiculare.
Dintr-un punct exterior unui plan, se poate construi o dreaptă perpendiculară pe două drepte neparalele
situate în planul dat.
Numim dreaptă perpendiculară pe un plan o dreaptă perpendiculară pe două drepte neparalele
conținute în acel plan.
O dreaptă perpendiculară pe un plan, este perpendiculară pe orice dreaptă a planului.

Dintr-un punct M se poate duce, pe un plan α, o perpendiculară și numai una.

Un plan α este perpendicular pe un alt plan β dacă conține o dreaptă perpendiculară pe acesta
Dacă se dau două plane perpendiculare, perpendiculara dintr-un punct oarecare al unuia pe celălalt este
în întregime conținută în primul plan.

Perpendiculara comună a două drepte


Dacă a și b sunt două drepte necoplanare , atunci există o dreaptă unică, perpendiculară atât pe a cât și
pe b, care le întâlnește pe amândouă.

Perpendicularitate și paralelism
În spațiu nu este adevărat că două drepte perpendiculare o a treia sunt paralele
1. Două plane perpendiculare pe aceeași dreaptă sunt paralele.
2. Două drepte perpendiculare pe un plan sunt paralele

Proiecții
Se numește proiecție a unui punct P pe o dreaptă d, piciorul perpendicularei duce prin P pe dreapta d.
Lungimea proiecției A’B’ a unui segment AB pe o dreapt d este egal cu lungimea segmentului înmulțită
cu cosinusul unghiului dintre d și dreapta ce conține segmentul.
Proiecția ortogonală a unui punct pe un plan este piciorul perpendicularei dusă din acel punct pe plan.
Proiecția unei drepte pe un plan este un punct sau o dreaptă

Unghiul a două drepte

Prin unghiul a două drepte în spațiu înțelegem orice unghi mai mic, cel mult egal cu 90, format în orice
punct al spațiului, prin ducerea de paralele la dreptele date.

Unghiul unei drepte cu un plan


Numim unghiul unei drepte cu un plan, unghiul făcut de acea dreaptă cu proiecția ei pe plan.

Unghiuri diedre
Vom numi unghi diedru, figura formată de două semiplane delimitate de aceeași dreaptă d în două
plane diferite α,β ce conțin d. Dreapta d se numește muchia diedrului.