Sunteți pe pagina 1din 3

lectura în oglindă Revista Cercurilor de Lectur ă

Alina Pamfil este profesor


universitar la catedra de
didactica disciplinelor
socio-umane a Facultăţii
de Psihologie şi Ştiinţe ale
Î ntâlnirea cu
literatura: Principii
didactice şi activităţi
timp însă, ideea de iniţiere nu poate fi pusă,
nici astăzi, între paranteze, ca de altfel nici
ritualizarea pe care aceasta o implică. O
iniţiere ce presupunea atunci, cum presupune
şi acum: 1. existenţa unor etape succesive
Educaţiei, UBB, Cluj. (copilului i se citea şi, doar apoi, citea singur),
de stimulare a lecturii 2. prezenţa unui cadru deopotrivă protector
Lucrări: şi sărbătoresc (copilul era învăluit într-un şal
Spaţialitate şi temporalitate, şi luat în braţe de învăţător) şi 3. crearea unor
eseuri despre romanul Una dintre finalităţile majore ale primarelor formule de prezentare a textului din care să
românesc interbelic, Editura a fost, dintotdeauna, formarea capacităţilor nu lipsească seducţia, promisiunea plăcerii
Dacia, Editura Dacopress, de a înţelege textele scrise, de a le asimila, (tăbliţa era unsă cu miere, iar versetele erau
Cluj-Napoca, 1993 de a le face ale noastre; o experienţă care, înscrise pe ouă şi prăjituri).
Eseul. O formă a neliniştii, atunci când este autentică şi repetată, se În opinia mea, aceste trei principii
Editura Dacia, Cluj-Napoca, poate transforma în ceea ce numim bucuria, exemplificate nu trebuie să dispară, chiar
Didactica limbii române „gustul” cititului. dacă formele de concretizare se impun a fi
(pentru învăţământul Într-un eseu consacrat istoriei lecturii, substanţial diferite.
în limbile minorităţilor Alberto Manguel evocă o serie de gesturi Prima teză, cea referitoare la necesitatea ca
naţionale). Gimnaziu, Cluj- simbolice prin intermediul cărora lectura era învăţarea cititului şi deprinderea lecturii
Napoca, Editura Dacia, 2000 prezentată copiilor ca o necesară şi savuroasă să fie precedate şi secondate de audierea
Limba şi literatura română în interiorizare, asimilare, „ingurgitare” a unor texte literare, presupune crearea unor
gimnaziu, Structuri didactice textelor: „În orice societate alfabetizată, momente (dacă se poate zilnice) ale întâlnirii
deschise, Piteşti, Editura învăţarea cititului este un gen de iniţiere, o cu cartea; momente în care învăţătorul să
Paralela 45, 2000, ediţia a ieşire ritualizată dintr-o stare de dependenţă citească sau să povestească elevilor fragmente
II-a, 2004, ediţia a III-a, 2006 şi de comunicare rudimentară. Copilul ori texte literare integrale; un tip de receptare
Studii de didactica literaturii care învaţă să citească are acces la memoria care e bine să rămână, de cele mai multe ori,
române, Editura Casa Cărţii comună pe calea cărţilor şi descoperă, în nevalorizată didactic.
de Ştiinţă, Cluj-Napoca, felul acesta, un trecut împărtăşit, pe care îl A doua teză, cea referitoare la cadru, pretinde
2007 reînnoieşte, în grad mai mare sau mai mic, instituirea unui ritual al lecturii ce presupune
cu fiecare lectură. În societatea evreiască un anumit comportament al învăţătorului,
medievală, de pildă, ritualul învăţării lecturii din care să transpară interesul pentru cărţi,
era celebrat în mod explicit. Cu ocazia precum şi bucuria lecturii sau a povestirii
sărbătorii Shavuot – care celebrează ziua în orale. În plus, materializarea principiului
care Moise a primit Torahul din mâna lui impune şi realizarea unui context fizic în
Dumnezeu –, copilul care urma să fie iniţiat care receptarea să fie agreabilă sau, cu alte
era învăluit într-un şal de rugăciune înainte cuvinte, un cadru „şcolar-neşcolar” cât mai
ca tatăl să îl conducă la învăţător. Acesta asemănător cu cel specific audierii/lecturii
lua copilul pe genunchi şi îi arăta o tăbliţă de acasă: un colţ al clasei amenajat pentru
pe care figura alfabetul ebraic, un pasaj din lectură/audiere, unde elevii să se poată aşeza
Scriptură şi cuvintele «Fie ca Torahul să fie în jurul cititorului/povestitorului, în care
preocuparea ta». Învăţătorul citea fiecare zgomotele străzii să fie estompate şi unde
cuvânt cu voce tare şi copilul repeta. Apoi cărţile preferate să fie prezente; un moment
tăbliţa era unsă cu miere şi copilul o lingea, al zilei în care elevii să fie relaxaţi, plasat,
asimilând astfel, fizic, cuvintele sacre. Erau, eventual, la sfârşitul unei ore sau activităţi
de asemenea, înscrise versete biblice pe ouă obositoare, când lectura poate apărea ca o
tari descojite şi pe prăjituri cu miere pe care recompensă, ca un dar.
copilul le mânca după ce le citea, cu voce A treia teză, cea referitoare la prezenţa unor
tare, învăţătorului” 1. elemente de seducţie vizează, în primul
Fără îndoială, societatea contemporană nu rând, alegerea unor texte ce se înscriu, ca
mai poate gândi ritualizări asemănătoare cu problematică, în orizontul de aşteptare al
cele evocate de Alberto Manguel. În acelaşi elevilor şi care sunt accesibile din punct

6
Revista Cercurilor de Lectură
lectura în oglindă
de vedere lexical şi structural. Sugerez, pe care le văd secondate şi prelungite prin
de asemenea, ca învăţătorul să nu ignore lectura unor texte integrale, cât mai multe şi
calitatea tipăriturii şi a imaginilor şi, mai mai diverse.
mult, să încerce să prelungească întâlnirea Cadrul metodic ce vizează provocarea
cu literatura prin activităţi în care jocurile cu elevilor la lectura unor texte integrale este
textul şi cu limbajul să devină posibile. Mă reprezentat de „activităţile de animare/
gândesc la realizarea de ilustraţii sau diorame stimulare a lecturii”; acestea intenţionează
cu decoruri şi personaje, la construcţia unor motivarea extrinsecă a elevilor fie prin
colaje cu versuri, la realizarea unor prelungiri integrarea lecturii în spaţiul jocului (motivare
sau parodieri ale poveştilor etc. ludică), fie prin atribuirea de roluri sociale
În şirul acestor abordări se pot înscrie şi aşa- (motivare prin responsabilizare). Spaţiul de
numitele „activităţi de stimulare a lecturii” creativitate didactică este extrem de vast şi
(les animations lecture): activităţi create cu permite structurarea unor activităţi la nivelul În curs de apariţie la
scopul de a motiva elevii pentru procesul unei singure clase, dar şi prin intermediul Editura Paralela 45
dificil al descifrării textelor şi integrate dialogului dintre clase paralele3. www.edituraparalela45.ro
în orele de literatură, dar şi în activitatea Jalonez, în cele ce urmează, aria pe care
cercurilor şi activităţilor de lectură. cele două tipuri de activităţi o pot ocupa,
Formele specifice ale acestor activităţi sunt: urmând ca fiecare învăţător să construiască
1. „lectura-descoperire” de cărţi, de teme, de propriile sale scenarii. Menţionez faptul că
imagini şi 2. „lectura pentru cei mai mici”. „lectura-descoperire” se asociază motivaţiei
Lor li se vor adăuga un alt tip de activităţi prin „joc”, în vreme ce „lectura pentru cei
ce vizează stimularea cititului, şi anume mai mici” permite motivarea elevilor prin
„sărbătorile lecturii”, precum şi o strategie „angajare socială”.
ce constă în organizarea activităţii cercurilor „Lectura-descoperire de cărţi” şi motivarea ludică
în jurul unor nuclee tematice. a actului lecturii. În primul caz, cel de motivare
Prima categorie de activităţi, cea a ludică, cadrul jocului este reprezentat de o
„lecturilor-descoperire”, porneşte de la clasă sau de două clase paralele. Învăţătorul
premisa că, pentru a ajunge la bucuria începe prin a oferi elevilor un număr finit
lecturii, elevii trebuie să citească suficient de texte: 3-6 texte exclusiv literare, sau Alina Pamfil, Limba şi
de corect şi de rapid, astfel încât înţelegerea literare şi nonliterare, texte ce au în comun o literatura română în şcoala
şi interpretarea să poată avea loc: „Pentru componentă tematică sau structurală. Paşii primară. Perspective
ca elevii să poată deveni cititori autonomi, următori conţin invitaţia la lectură (fiecare complementare
citind cărţi pentru propria lor bucurie, e elev va citi minimum două texte) şi orientarea
necesar să se pornească de la autonomizarea ei (lectura va urmări identificarea/„ghicirea”
actului de decodare, astfel încât să se ajungă elementului comun), pentru ca, apoi, fiecare
la o citire uşoară şi fluidă. Atunci când actul elev să prezinte colegilor asemănările
lecturii ajunge automatism, elevii nu mai descoperite. Scenariul poate conţine şi un
au nevoie să-şi concentreze atenţia asupra moment al organizării elevilor care au citit
decodării; spiritul lor devine disponibil aceleaşi cărţi pe grupe, astfel încât discuţia
pentru altceva: ei pot percepe modul în care să fie mai focalizată şi mai uşor de condus.
se înlănţuie episoadele istoriei, pot identifica Grupajele de texte pot avea în centru: un
personajele, pot visa la universul ficţional nucleu tematic – un animal (ex.: lupul,
propus de carte, pot reacţiona emoţional, se furnica, Sfânta Duminică), un arbore sau
pot relaţiona cu cartea, o pot interpreta. Or „arborele”, un anotimp etc. Mai mult,
singura modalitate sigură de automatizare a grupajele pot fi realizate în jurul unui tipar
decodajului este cititul şi iarăşi cititul” 2. textual (ex.: povestea – o poveste africană,
Automatizarea decodării şi intensificarea un basm chinezesc, unul rusesc etc.) sau
ritmului lecturii sunt preocupări ce definesc, a unui stereotip narativ (ex.: trei fraţi, trei
în principal, clasele a II-a şi a III-a. Aceste probe, mezinul/mezina etc.). Dar, indiferent
preocupări au, pentru început, soluţii de elementul de coagulare, finalitatea primă
parţiale, în exerciţiile de citire, intervenţii a acţiunii didactice rămâne aceea de a pune

7
lectura în oglindă Revista Cercurilor de Lectur ă
elevii în situaţia de a parcurge un număr cât organizarea lor în funcţie de metafora
mai mare de texte, chiar dacă înţelegerea lor „lecturii-visare/evadare” şi/sau a „lecturii-
nu este integrală, ci lacunară (cum este şi aventură”. În prima categorie s-ar aşeza
firesc în cazul cititorilor începători). lectura şi reflecţia asupra unor texte ce
În privinţa discuţiilor generate de lectură, construiesc lumi imaginare (ex.: Alice în Ţara
acestea pot include exprimarea reacţiilor Minunilor de Lewis Carroll, Micul Prinţ de
emoţionale („ce a plăcut/ a interesat/ a Antoine de Saint-Exupéry, Planetele Otiliei, de
uimit…”), dar se vor menţine, în principal, Liana Maria Petruţiu, Călătoriile lui Gulliver de
în zona identificării elementelor comune. În Jonathan Swi" etc.). Sub incidenţa metaforei
situaţia în care elementul de coerenţă este „lecturii-aventură” ar putea figura creaţii
reprezentat de temă, comentariile vor viza şi ce permit descoperirea unor lumi care au
diferenţele existente la nivelul reprezentării corespondent vizibil în real (Cărţile Junglei de
artistice („Cum apare pisica, arborele, vara Rudyard Kipling, Fram, ursul polar, de Cezar
în textul…? Dar în textul?”). Atunci când Petrescu, Cartea cu Apolodor şi A doua carte cu
activitatea se reduce la o singură clasă, Apolodor de Gellu Naum, Aventurile unui fir de
discuţia se poate continua prin completarea nisip de Anamaria Constantin Lembrău etc.).
listei de texte, de către elevi şi învăţător, şi prin În acelaşi mod pot fi gândite serii de lecturi
continuarea lecturii. Atunci când activitatea organizate tematic în jurul personajelor-
are drept punct final confruntarea dintre copii, personajelor-animale sau -plante”.
două clase, discuţiile se vor relua în cadrul Ofer, spre exemplificare, câteva titluri ce au
unei competiţii în care elevii îşi vor adresa în centru copii şi care pot figura alături de
reciproc întrebări despre cărţile citite. texte clasice, precum Hänsel şi Gretel, Scufiţa
„Lectura pentru cei mai mici” şi motivarea Roşie sau Crăiasa Zăpezilor; mă refer la două
socială a lecturii. A doua categorie de activităţi cărţi bine scrise, tonice şi substanţiale: Ziua
orientate spre stimularea lecturii îşi propune în care a fugit somnul de Victoria Pătraşcu şi
motivarea prin responsabilizare. Miza este, Istorie cu copii şi Pârş, mâţă şi frunză de gutuie
ca şi în cazul precedent, sporirea acurateţei de Laura Grűnberg.
şi ritmului citirii, obiective realizabile, de Subliniez faptul că regruparea tematică a
data aceasta, prin învestirea elevilor care textelor în funcţie de metafora „lecturii-
ştiu deja să citească cu rolul de a citi colegilor aventură” permite integrarea, în grupaje,
din clasele mai mici. Activitatea pretinde, a unor texte nonliterare. Posibilă, de
din partea elevilor învestiţi cu acest rol, pildă, prin consultarea atlasului naturii, al
atât parcurgerea mai multor cărţi, cât şi oceanelor sau animalelor sau prin răsfoirea
relectura, cu voce tare, a textului ales. Efortul revistelor pentru copii, integrarea discursului
căutării şi al exerciţiilor de citire expresivă informativ şi/sau explicativ are rolul de a
este recompensat de bucuria pe care sunt răspunde interesului acelor elevi pentru
capabili să o ofere, dar şi prin admiraţia pe care jocurile cu imaginarul nu sunt (încă)
care o stârnesc „ascultătorilor”. fascinante.
Sărbătorile cărţii. Aşa cum am anticipat,
învăţătorul poate media întâlnirea cu lumea Note
cărţilor prin „sărbători” ale cărţii, realizate
după modelul celor descrise în volumul 1
Alberto Manguel, Une histoire de la lecture, Arles, Actes
al doilea al Lecturiadei4. Din seria lungă a Sud, 1998, p. 93.
formelor de „sărbătorire” reţin prezentarea 2
Cristian Poslaniec, Pratique de la li$érature de jeunesse
celor mai îndrăgite cărţi, parada de personaje, à l’école. Comment élaborer des activités concrètes, Paris,
expoziţiile de carte sau dramatizarea. Hache$e, 2003, pp. 40-41
Cluburi de lectură structurate tematic. Idem., p. 44.
3

Articularea tematică a cluburilor de lectură Monica Onojescu (coord.), Lecturiada 2. Cercuri de lectură,
4

permite, de asemenea, stimularea interesului Cluj-Napoca, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007.
pentru lectură. Ofer câteva modalităţi de
coagulare a lecturii şi discuţiilor, şi anume Alina Pamfil