Simpozionul ştiinţific studenţesc

EMING ediţia a III-a

Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro

MANAGEMENTUL PRODUCȚIEI.
FLUXUL DE PRODUCȚIE ÎN CADRUL DHS

D.M. Dănuţi, anul II, Ingineria şi Managementul Sistemelor Mecanice,

Facultatea de Inginerie Hunedoara, Universitatea Politehnica Timişoara
Coordonator: Ș. l.ec.dr.ing. V. Alexa

Cuvinte cheie: management, montaj, flux tehnologic, asamblare

Rezumat: Scopul acestei lucrării este de a prezenta fluxul tehnologic de montaj şi fabricaţie a unei biciclete,
din cadrul unei firme specializate. Lucrarea prezintă principalele operaţii ce se execută pe locuri de muncă
specializate, cu respectarea procedurilor specifice.
Abstract: The purpose of this paper is to present the technological installation and manufacturing of a
bicycle, within a specialized company. The paper presents the main operations performed on specialized
jobs, while respecting the specific procedures.

1. INTRODUCERE
Proiectarea sistemelor de producţie are la bază conceptul de optimalitate ce presupune ca
funcţionarea sistemului să aibă loc în condiţiile extremizării (minimizării sau maximizării), unei
funcţii de eficienţă economică, de exemplu: minimizarea costului de producţie sau maximizarea
profitului.
Sistemul de producţie industrial, ca sistem complex este caracterizat prin faptul că:
 interacţionează activ cu mediu în scopul creării unei ambianţe eficiente în care să
funcţioneze cu maximă rentabilitate;
 structura sistemului de producţie este adaptabilă tuturor condiţiilor care apar în
funcţionare;
 utilizează experienţa anterioară pentru optimizarea activităţii prezente şi viitoare.
Procesul tehnologic de montaj este un alt stadiu al procesului tehnologic de fabricaţie a unui
produs în care se realizează produsul sau un subansamblu al acestuia, prin îmbinarea într-o ordine
prestabilită a unor piese sau subansambluri de rang inferior. El este format din mai multe activităţi
 Simpozionul ştiinţific studenţesc
EMING ediţia a III-a
Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro

dintre care cele mai importante sunt cele de asamblare a elementelor componente, în vederea
realizării produsului.
Asamblarea este precedată de operaţii de manipulare, control, ajustări, prelucrări ce se
realizează la asamblare (alezaje date la montaj pentru şuruburi sau ştifturi) şi urmată de operaţii de
control, vopsire, reglare, rodaj etc.
Procesul tehnologic de montaj este format din:
 operaţii de montaj;
 faze de montaj;
 secvenţe de montaj;
 mişcări de montaj
Însumarea procesului tehnologic de montaj cu factorul uman participant în sistemul tehnic
utilizat, formează sistemul tehnologic de montaj.
Pentru optimizarea proceselor tehnologice de fabricaţie se pot urmări două direcţii:
 optimizarea procesului tehnologic de fabricaţie a pieselor;
 optimizarea procesului tehnologic de montaj.
În domeniul fabricaţiei propriu-zise, lucrurile au mers atât de departe încât, cu greu se mai
pot aduce îmbunătăţiri majore. În domeniul montajului însă, există zone în care se pot realiza
optimizări substanţiale (mai ales acolo unde montajul are o pondere importantă în manopera totală a
produsului).

2. ANALIZA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE MONTAJ

Procesul de asamblare al unei biciclete durează în medie 45 de minute. Sunt 3 linii de
producție care funcționează concomitent și care dau naștere la aproximativ 1.200 de biciclete pe zi.
Impresionant, nu?
DHS are un număr de 300 de angajați, vinde aproximativ 350.000 de biciclete anual iar în
2014 a avut o cifră de afaceri de 99 milioane RON. Asamblează 10 mărci pentru export și 5 mărci
pentru piața internă.
Dar cel mai important este faptul că DHS produce în România și o face la standarde
europene. Dovadă este bicicleta din fotografia de mai jos care va lua calea Vestului sau celelalte
branduri internaționale pentru care DHS produce biciclete.
 Simpozionul ştiinţific studenţesc
EMING ediţia a III-a
Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro

Figura 1. Vedere de ansamblu a fabricii de biciclete

Etapele de montaj ale unei biciclete sunt:
a) Spițarea și centrarea

b) Anvelopele

c) Cadrul

d) Sistemul de transmisie

e) Furca şi lanţul

f) Direcţia şi alte accesorii

g) Roţile

h) Sistemul de frânare

i) Reglajele

j) Verificarea finală

a) Spițarea și centrarea
Totul se construiește de jos în sus. Exact, primul pas este reprezentat de construcția roților.
Cu ajutorul unor mașinării speciale roțile sunt tensionate, centrate iar apoi sunt trimise mai departe
în a doua etapă. Procesul de centrare este complet automatizat și durează maxim 1 minut.
Dacă roata are la final o abatere mai mare, este înlăturată. Debitul mașinăriei de centrat este
de până la 80 de roți pe oră, presupunând că centrarea durează mai puțin de 1 minut (figura 1).
 Simpozionul ştiinţific studenţesc
EMING ediţia a III-a
Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro

b) Anvelopele
Pe jante sunt montate talonul, care protejează camera de spițe, camera iar apoi anvelopa.
Apoi roțile sunt transportate către ultima fază de asamblare dar nu oricum, ci la înălțime. Banda de
transport situată în partea superioară a halei de asamblare are rolul de a grăbi procesul de producție
dar și de a-l eficientiza în același timp (figura 3).

Figura 2. Spiţarea şi centrarea Figura 3. Montarea anvelopelor

c) Cadrul
Cadrul vine livrat în cutii. DHS nu construiește cadre în propria fabrică, ci le importă.
Reprezentantul DHS ne-a mărturisit că este o soluție mult mai eficientă din punct de vedere al
costurilor (figura 4). Odată scos din cutie, cadrul este fixat pe un suport pentru a facilita montarea
componentelor.
d) Sistemul de transmisie
După montarea axului pedalier (Bottom Bracket), urmează montarea angrenajului și al
schimbătoarelor (după caz, în funcție de modelul bicicletei) (figura 5).

Figura 4. Montarea cadrului Figura 5. Sistemul de transmisie

 Simpozionul ştiinţific studenţesc
EMING ediţia a III-a
Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro

e) Furca și lanțul
Odată încheiat capitolul sistem de transmisie, se montează cuvetele și furca. V-brake-urile
sunt deja montate pe furca bicicletei de oraș din imagine. Dacă este vorba de mountainbike-uri, în
această etapă se montează frânele V-brake sau cele pe disc.
În figura 6 se poate vedea cum este livrat lanțul în cantitate industrială. Este o rolă imensă
despre care bănuiesc că este și foarte grea, din care se selectează lungimea dorită. Tot în această
etapă este montat și lanțul, concomitent cu cricul și aripa de față (care vine livrată cu tot cu far).
f) Direcția și alte accesorii
În a 6 a etapă este montat ghidonul, cu manșoanele și manetele de frână. De asemenea se
montează portbagajul din spate al bicicletei, aripa spate și dinamul. Acesta din urmă este conectat la
farul și la stopul de semnalizare al bicicletei iar V-brake-urile sunt prinse (figura 7).

Figura 6. Furca şi lanţul Figura 7. Direcţia şi alte accesorii

g) Roțile
Roțile care pleacă din celălalt capăt al linie de montaj ajung la destinație și sunt montate pe
bicicletă. Pe linia de transport, roțile de spate sunt așezate diferit față de roțile din față, pentru a fi
mai ușor identificate și montate (figura 8).
h) Sistemul de frânare
În această etapă este montată frâna de spate cât și schimbătorul de viteze (figura 9).
i) Reglajele
Sunt reglate frânele și schimbătoarele de viteze pentru a funcționa corect (figura 10).
 Simpozionul ştiinţific studenţesc
EMING ediţia a III-a
Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro

Figura 8. Roţile Figura 9. Sistemul de frânare

j) Verificarea finală
Bicicleta este verificată amănunțit din punct de vedere vizual și trebuie să fie perfect
funcțională. Dacă se constată că una din componente are probleme, bicicleta este mutată în zona
roșie (figura 11), se înlocuiește componenta defectă ca apoi să fie din nou analizată. Dacă bicicleta
corespunde normelor, acesteia i se montează șaua, după care este ambalată în cutii din carton.
Pedalele sunt livrate într-o cutie separată, de mici dimensiuni.

Figura 10. Principalele reglaje Figura 11. Verificarea finală

3. CONCLUZII
Legătura dintre montaj şi calitatea producţiei poate fi privită sub mai multe aspecte :
 dacă montajul nu este corect realizat şi verificat printr-un echipament tehnologic
adecvat, vor apărea defecţiuni constatate la testarea sau verificarea ulterioară a
 Simpozionul ştiinţific studenţesc
EMING ediţia a III-a
Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro

produselor. Remedierea acestor defecţiuni în acest stadiu este mai complexă şi mai
costisitoare decât dacă ar fi fost descoperite la montaj ;
 piese de calitate scăzută primite la montaj (fabricate sau primite de la furnizori),
îngreunează montajul, lungesc durata acestuia, conduc la produse finale cu probabilitate
mare de defectare ;
 organizarea montajului este legată direct de gradul de aprovizionare a producţiei. Dacă
este organizat sumar, montajul ajunge un mare consumator de suprafeţe de producţie,
mărind ciclurile de fabricaţie.
De multe ori, strangulările de la montaj nu sunt datorate acestuia, ci etapelor anterioare din
tehnologie şi deficienţelor de aprovizionare. Aceste deficienţe pot să fie ascunse de o organizare
ineficientă a montajului. Un montaj raţional reflectă întreaga funcţionare a sistemului de producţie,
scoate în evidenţă lipsurile şi propune îmbunătăţiri. Ciclurile de fabricaţie sunt scurtate, stocurile de
materii prime şi de produse sunt micşorate.
Un loc deosebit de important în sistemul de producţie şi implicit în cel de montaj, îl ocupă
sistemul om – maşină. Acesta reprezintă o unitate compusă din elemente umane, tehnice şi
informaţionale care comunică printr–o reţea de informaţii şi funcţionează pentru realizarea unui
scop comun.
Etapele principale ale funcţionării sistemului om-maşină sunt :
 primirea informaţiei ;
 stocarea informaţiei pe diferite tipuri de suporţi ;
 prelucrarea informaţiei şi luarea deciziilor în conformitate cu datele ieşite din prelucrare,
cu scopul urmărit şi cu resursele disponibile ;
 execuţia.
Sistemele om-maşină sunt foarte variate în funcţie de complexitatea muncii depuse şi a
dotării tehnice a sistemului în care omul îşi desfăşoară activitatea. Ele parcurg etape de dezvoltare
de la cele mai simple (operatorul şi unealta manuală) la cele evoluate (operatorul uman care ia
decizii hotărâtoare în instalaţii complexe de genul : centrale electrice, rafinării, montaj automatizat
şi robotizat) etc.
 Simpozionul ştiinţific studenţesc
EMING ediţia a III-a
Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro

BIBLIOGRAFIE

[1] Alexa V., Hărău C. Microeconomie- Aplicaţii. Editura Mirton Timişoara, 2002
[2] SmarandacheI.E. ș.a. Microeconomie. Editura Universitaria Craiova, 1999, Craiova.
[3] Gogoneaţă C-Tin, ș.a. Microeconomie. Editura Economică, 2002, Bucureşti, vol.I,II.
[4] Vrânceanu R., ș.a. Bazele microeconomiei intreprinderii, Editura Polirom, Iaşi
2004.
[5] Fransua E. Managementul întreprinderii, Academia de Studii Economice,
Bucureşti, 2000.
[6] Dima I.C., Management industrial, Editura Naţional, Colecţia Economică,
Nedelcu M.V. 2000.
[7] Stăncioiu I., Management – Elemente fundamentale, Editura Teora,
Militaru Ghe. Bucureşti, 1999.
[8] Gavrilă T., Lefter, V. Managementul general al firmei, Editura Economică, Bucureşti,
2002.
[9] Badea F. Managementul producţiei industriale, Editura ALL
EDUCATION 1998
[10] Popa H. Managementul şi ingineria sistemelor de producţie, Editura
Politehnica Timişoara, 2001.
[11] Abrudan, I., Cândea, D., Manual de inginerie economică – Ingineria si Managementul
Sistemelor de producţie, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2002
[12] Taroată A. Inginerie economică, Editura Politehnica Timişoara, 2001.
[13] Plăhteanu B., Ingineria valorii si performanţa în creaţia tehnică, Editura
Performantica, Iasi, 1999
[14] Gheorghiu, A., ş.a., Analiza activităţilor economice a întreprinderilor, E.D.P.,
Bucureşti, 1982;