Sunteți pe pagina 1din 3

Nom : __________________________________________ Date : _______________

Nom du jeu-questionnaire : Abuzul de drept

O fundaţie cu scop caritabil închiriază un spaţiu într-un imobil cu apartamente pentru locuit cu
scopul de a-l utiliza cu destinaţia de birouri şi loc de întâlnire al membrilor asociaţiei. Pentru a
schimba destinaţia spaţiului din locuinţă în spaţiu cu destinaţie de Birouri este nevoie de acordul
Asociaţiei de proprietari şi a vecinilor direct interesaţi. Aceştia refuză să dea acest acord sub
motivul că trecerea persoanelor către birou şi întrunirile le tulbură liniştea în condominiu. În aceste
condiţii fundaţia promovează o acţiune prin care solicită suplinirea acordului de către Instanţă pe
1. temeiul abuzului de drept. Pârâţii se opun acţiunii ca fiind inadmisibilă. Analizaţi situaţia juridic
Fie: Art. 42. – Schimbarea destinaţiei locuinţelor, precum şi a spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea
de locuinţă faţă de destinaţa iniţială, conform proiectului iniţial al clădirii cu locuinţe, se poate face
numai cu avizul comitetului executiv şi cu acceptul proprietarilor direct afectaţi cu care se
învecinează, pe plan orizontal şi vertical, spaţiul supus schimbării. (Legea nr. 230/2007).

A este proprietar al unui teren şi construcţie. Deranjat de faptul că în mod repetat animalele din
localitate care se întorc de la păşunat ating gardul împrejmuitor al proprietăţii şi mănâncă sau rup
frunze şi crengi din gardul viu, decide să instaleze în structura gasrdului fire electrice sub tensiune
2. care să curenteze orice fiinţă care intră în contact cu gardul proprietăţii sale. Analizaţi acţiunea sa

În contractul de credit bancar încheiat între o bancă X şi clientul său Y, profesionist, este stipulată o
dobândă la lei de 8 % pe an şi dreptul băncii de a modifica unilateral dobânda, în funcţie de
apreceirea sa asupra circumstanţelor pieţei. Un an mai târziu, în condiţiile scăderii inflaţiei şi a
dobânzii de referinţă a B.N.R. banca modifică dobânda la credit la 15% pe an. Clientul refuză plata
dobânzii majorate motiv pentru care Banca trece la executarea contractului pentru diferenţa de
dobândă, invocând dispoziţiile din contract şi prevederile art. 1270 C.civ.. Clientul solicită în Instanţă
3. respingerea cererii pe motiv că stiplulaţia contractuală care permite modificarea
unilaterală a dobânzii a fost exercitată în mod abuziv. Analizaţi situaţia juridică.

Page 1 of 3
X este proprietar asupra unui imobil. El decide să efectueze lucrări de construcţii pe terenul
proprietatea sa, respectând dispoziţiile legale, lucrări care au ca efect tăierea unor copaci şi
reducerea spaţiului verde. Vecinul său Y decide să plaseze, pe terenul său un panou mare, vizibil
trecătorilor de la şoseaua publică, prin care acuză pe X că distruge spaţiul verde şi că afectează pe
toţi locuitorii cartierului prin distrugerea spaţiului verde. X solicită lui Y să înlăture panoul, invocând
dreptul la onoare şi la viaţă privată, iar Y refuză invocând dreptul la liberă exprimare şi faptul că are
4. dreptul să facă ceea ce doreşte pe proprietatea sa. Analizaţi motivat susţinerile părţilor.

A este proprietar al unui apartament într-un bloc cu mai multe apartamente. Asupra
apartamentului vecin el este coproprietar, alături de fratele său, B, în cote egale, în calitate de
moştenitori. Nici unul dintre fraţi nu locuieşte în apartamentul aflat în coproprietate, iar A refuză
închirierea lui, pe motiv că prezenţa unor chiriaşi ar produce zgomot, iar el este o persoană în
vârstă, bolnavă, sensibilă la zgomote. Analizaţi motivat dacă refuzul lui A este justificat.

5. Art. 641. – (1) Actele de administrare, precum încheierea sau denunţarea unor contracte de
locaţiune, cesiunile de venituri imobiliare şi altele asemenea cu privire la bunul comun pot fi făcute
numai cu acordul coproprietarilor ce detin majoritatea cotelor-părţi.
(2) Actele de administrare care limitează în mod substanţial posibilitatea unui coproprietar de a
folosi bunul comun în raport cu cota sa parte ori care impun acestuia o sarcină excesivă prin
raportare la cota sa parte sau la cheltuielile suportate de către ceilalţi coproprietari nu vor putea fi
efectuate decât cu acordul acestuia.
(3) Coproprietarul sau coproprietarii interesaţi pot cere instanţei să suplinească acordul
coproprietarului aflat în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau care se opune în mod abuziv la
efectuarea unui act de administrare indispensabil menţinerii utilităţii sau valorii bunului.

A, B şi C sunt coproprietari asupra imobilului casă părintească cu titlu de moştenire după părinţii
lor. B şi C locuiesc în localitatea în care este situată casa, şi o utilizează curent, în timp ce A locuieşte
în străinătate şi nu foloseşte imobilul decât ocazional. B şi C solicită fratelui lor acordul pentru
efectuarea următoarelor lucrări în folosul imobilului proprietate comună: consolidare ziduri aflate
în stare avansată de degradare, subzidire în vederea eradicării igrasiei, introducere canalizare şi
utilităţi, amenajare bucătărie şi baie. Fratele se opune pe motiv că el nu foloseşte aproape deloc
6. imobilul şi nu înţelege să contribuie la lucrări, deorece el consideră că pentru el starea imobilului
este acceptabilă. B şi C solicită Instanţei suplinirea acordului. Analizaţi cererea lor.

Art. 641. – (1) Actele de administrare, precum încheierea sau denunţarea unor contracte de
locaţiune, cesiunile de venituri imobiliare şi altele asemenea cu privire la bunul comun pot fi făcute
numai cu acordul coproprietarilor ce detin majoritatea cotelor-părţi.
(2) Actele de administrare care limitează în mod substanţial posibilitatea unui coproprietar de a
folosi bunul comun în raport cu cota sa parte ori care impun acestuia o sarcină excesivă prin
raportare la cota sa parte sau la cheltuielile suportate de către ceilalţi coproprietari nu vor putea fi
efectuate decât cu acordul acestuia.
(3) Coproprietarul sau coproprietarii interesaţi pot cere instanţei să suplinească acordul
coproprietarului aflat în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau care se opune în mod abuziv la
efectuarea unui act de administrare indispensabil menţinerii utilităţii sau valorii bunului.
Page 2 of 3
5. X şi Y se căsătoresc şi adoptă regimul juridic al comunităţii convenţionale de bunuri. În cuprinsul
convenţiei soţii convin ca pentru actele de administrare referitoare la imobile închiriate unor
profesionişti este nevoie de acordul expres al ambilor soţi. După 7 ani, la un astfel de imobil
închiriat cu destinaţia de birouri X doreşte să încheie un contract de locaţiune pe o durată de 5 ani
(act de administrare art. 1784 al. 3 C. civ.) în schimbul folosinţei unei părţi din imobil chiriaşul
urmând să efectueze o serie de amenajări necesare întregului imobil. Celălalt soţ refuză să-şi dea
7. acordul la încheierea contractului, apreciind că este oportun să aştepte găsirea unui chiriaş dispus
să plătească bani cu titlu de chirie şi să efectueze lucrările doar după încasarea acelor chirii. X
solicită instanţei suplinirea acordului lui Y.

Art. 367. – În cazul în care se adoptă comunitatea convenţională, convenţia matrimonială se poate
referi la unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:
a) includerea în comunitate a unor bunuri proprii dobândite înainte sau după încheierea căsătoriei,
cu excepţia celor prevăzute la art. 340 lit. b) şi c);
b) restrângerea comunităţii la bunurile anume determinate în convenţia matrimonială, indiferent
dacă sunt dobândite înainte sau în timpul căsătoriei;
c) obligativitatea acordului ambilor soţi pentru încheierea anumitor acte de administrare; în acest
caz, dacă unul dintre soţi se află în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau se opune în mod abuziv,
celălalt soţ poate să încheie singur actul, însă numai cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de tutelă

Un copil este abandonat de către părinţii săi la un centru de plasament, datorită faptului că nu au
mijloace de subzistenţă pentru creşterea acestuia. Ulterior copilul intră în procedurile legale pentru
adopţie. Părinţii fireşti se opun adopţiei invocând faptul că între timp au găsit de ucru în
străinătate, şi există speranţa ca în viitor să câştige suficient pentru a asigura creşterea copilului şi
de asemenea pentru faptul că potenţialii părinţi adoptatori nu au aceeaşi religie ca şi ei. În calitate
de judecător al instanţei de tutelă analizaţi argumentat temeinicia refuzului părinţilor fireşti.
8.
Art. 467. – În cazul copilului abandonat, în mod excepţional, instanţa de tutelă poate trece peste
refuzul părinţilor fireşti sau al tutorelui de a consimţi la adopţie, dacă se dovedeşte, cu orice mijloc
de probă, că acesta este abuziv şi instanţa apreciază că adopţia este în interesul copilului, ţinând
seama şi de consimţământul acestuia, dat în condiţiile legii.

Page 3 of 3