PESTICIDES

Pesticides are toxic compounds used for insect control which are very stable and under normal
conditions will remain in the environment for years. Pesticide contamination is typically found where
pesticides were manufactured, stored and/or applied. In general, pesticide contaminants have low vapor
pressures and relatively low boiling/decomposition temperatures. These characteristics make these
compounds well suited for thermal treatment to effectively remove them from soils. However, many of
the contaminants contain chlorine, known as organo-chlorine pesticides. When chlorine is present, the
destruction of these compounds will produce HCl as the compounds undergo thermal decomposition.
An appropriate thermal treatment system therefore needs a means of controlling these acid gases. One
such method involves the addition of a scrubber at the end of the process to control emissions of these
acid gases. Thermal Desorption Systems with acid gas scrubbers have proven very effective. As a result,
large volumes of pesticide contaminated soils have been treated in Astec Thermal Treatment Systems.

Substanţe şi preparate chimice periculoase

Pesticidele şi efectul acestora asupra mediului

Pesticidele sunt substanţe sau amestecuri de substanţe care conţin ingredi ente biologic
active împotriva dăunătorilor, plantelor şi a produselor agricole stocate, precum şi pentru
combaterea vectorilor biologici ai bolilor omului şi animalelor (vectorul biologic reprezintă
organismul gazdă, în interiorul organismului său, agentul patogen îşi desfăşoară total sau
parţial ciclul biologic de evoluţie iar contaminarea nu ar fi posibilă în absenţa acestuia,
vectorul biologic fiind cel care participă active la transmiterea agentului infecţios).
Ingredientele biologic active sunt, în general, substanţetoxice cu potenţial de degradare a
mediului. Datorită toxicităţii acestora, producerea, ambalarea, depozitarea, transportul şi
utilizarea pesticidelor sunt reglementate prin lege.

Pesticidele sunt singurii compuşi de sinteză special creaţi pentru a fi toxici. Dintre toţi
compuşii toxici sunt singurii care sunt dispersaţi frecvent şi intenţionat în mediul
înconjurător. Pe lângă agricultură pesticidele se utilizează în medicina veterinară, diferite
industrii (textilă), gospodării şi pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei. Scopul folosirii lor
este îmbunătăţirea cantitativă şi calitativă a alimentelor, nutreţurilor şi produselor
industriale, asigurarea lor în timpul păstrării faţă de dăunători şi boli, ocrotirea animalelor
contra paraziţilor precum şi distrugerea insectelor şi altor transmiţători de boli la oameni
şi animale.

Sursa majoră de poluare cu pesticide o reprezintă utilizarea acestora în combaterea

dăunătorilor în agricultură.

În funcţie de destinaţia pesticidelor, acestea pot fi împăr ţite în următoarele grupe:

 zoocide – pentru combaterea dăunătorilor animali

 fungicide şi fungistatice, bactericide şi virocide: combaterea ciupercilor şi
ciupercostaticelor
 erbicidele: combaterea buruienilor
 regulatori de creştere: mijloace care inhibă sau stimulează procese de creştere la
plante
 atractante: mijloace de ademenit
 repelente: mijloace pentru respingere

După clasa chimică din care fac parte, pesticidele se clasifică în:

 anorganice (compuşi cu arsen, compuşi cu flour, compuşi cu sulf, etc.)

 organice: organoclorurate (DDT, HCH, aldrin, dieldrin), organofosforice, carbamice,
piretroizi (insecticide de sinteză, care acţionează asupra insectelor ca toxice ale
sistemului nervos).

Cantitatea de substanţă ce are efect toxic letal asupra unui animal ad ult poartă
denumirea de doză letală. În practică pentru caracterizarea toxicităţii unei substanţe se
utilizează indicatorul DL50=doza letală 50 %, care reprezintă doza ce provoacă efectul
letal la 50% dintre animalele dintr-un lot testat. După gradul de toxicitate pesticidele pot
fi:

 extreme de toxice - DL50 sub 50mg/kg corp, grupa 1 de toxicitate, cuprinde

aproape toate pesticidele din grupa hidrocarburilor clorurate si unele dintrecele
organofosforice;
 puternic toxice - DL50 intre 50-200mg/kg corp, grupa 2 de toxicitate, cuprinde
majoritatea insecticidelor organofosforice;
 moderat toxice-DL50 intre 201-1000mg/kg corp, grupa 3 de toxicitate, cuprinde
majoritatea pesticidelor ;
 cu toxicitate redusă-DL50 este 1000mg/kg corp, grupa 4 de toxicitate, cuprinde
pesticidele nedăunătoare pentru peşti.

Datorită utilizării pesticidelor în agricultură timp îndelungat, în cantităţi mari şi pe

suprafeţe întinse, şi pentru că sunt substanţe persistente pe termen lung în mediu, ele
reprezintă una dintre cele mai periculoase surse de poluare. Aceste substanţe se
infiltrează în sol, în apele de suprafaţă şi în pânza freatică, sunt antrenate în atmosferă
de curenţii de aer. De asemenea, utilizate fără discernământ, pesticidele se acumulează
în produsele alimentare, sub formă de reziduuri, fiind periculoase pentru sănătatea
omului şi animalelor.

Pesticidele pot fi responsabile de intoxicaţii prin inhalare, prin contact cutanat sau prin
ingestie. Este foarte important să se respecte strict modul de utilizare şi să fie păstrate în
locuri bine asigurate.

Conform datelor primite de la Unitatea Fitosanitară Bistriţa -Năsăud, în anul 2012 nu s-au
semnalat cazuri de impact asupra mediului cu ocazia efectuării tratamentelor fitosanitare
la culturile agricole şi silvice.

Măsurile legate de utilizarea produselor de protecţia plantelor sunt:

 întocmirea şi popularizarea buletinelor de avertizare emise de Staţia de prognoză

şi avertizare a Direcţiei Judeţene pentru Agricultură, în care sunt indicate momentul
optim de executare a tratamentel or fitosanitare şi dozele ecologice de utilizare a
pesticidelor;
 autorizarea comerţului cu produse de protecţia plantelor numai a agenţilor
economici cu personal atestat pentru această activitate;
 monitorizarea stocurilor de pesticide şi a deşeurilor de produse de protecţia
plantelor, urmărirea asigurării securităţii depozitelor cu astfel de reziduuri, pentru
evitarea riscurilor de impact asupra mediului.

În ceea ce priveşte depozitele de pesticide anterioare anului 1989, pe raza judeţului

Bistriţa-Năsăud mai există un număr de 3 astfel de depozite care sunt monitorizate şi
controlate de autorităţile cu competenţă de control în domeniul protecţiei mediului şi al
substanţelor chimice periculoase;
 controlul anual al nivelului de reziduuri de pesticide în pl ante şi produse vegetale;

Au fost prelevate probe de către Unitatea Judeţeană Fitosanitară care au fost trimise spre
analiză la Laboratorul Central pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante şi
Produse Vegetale din Bucureşti. Conform analizelor e fectuate în anul 2012 nu s-au
înregistrat depăşiri ale cantităţilor maxim admise de reziduuri de pesticide.

 prin Poliţia Fifosanitară se acţionează pentru respectarea legislaţiei fitosanitare

privind depozitarea, comercializarea şi utilizarea produselor de protecţie a
plantelor. În urma controalelor efectuate în anul 2012 nu s -au înregistrat nereguli.

În anul 2012 Unitatea Fitosanitară Bistriţa-Năsăud a autorizat un număr de 58 fitofarmacii

pentru activitatea de comercializare produse fitosanitare. Din punc t de vedere al
mediului, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud a autorizat un număr de 3
societăţi pentru activităţi de comercializare a produselor fitosanitare. Nu s -au înregistrat
importuri directe/exporturi de produse de protecţia plantelor în anul 2012.

Tot în cursul anului 2012, pe o suprafaţă de 72.355 hectare culturi agricole a fost aplicată
o cantitate totală de aproximativ 60 tone pesticide (din care fungicide 21,21 tone,
insecticide 12,16 tone, erbicide 25,93 tone, acaricide 0,19 tone, regulatori de creştere
0,14 tone), conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultura Bistriţa -Năsăud.
Deoarece pentru anul 2012 Direcţia Fitosanitară, conform cerinţelor Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, raportează pesticidele în c antitate produs comercial şi
nu de substanţă activă iar, până în anul 2011, raportările către agenţia judeţeană de
mediu se refereau la substanţă activă, nu se poate face o estimare a evoluţiei
pesticidelor pentru ultimii ani. Se remarcă totuşi că suprafa ţa tratată fizic cu pesticide a
crescut la 72355 ha faţă de ultimii 3 ani în care suprafaţa tratată cu pesticide a fost de
aproximativ 45000 ha.

Pe lângă monitorizarea pesticidelor utilizate în agricultură, datorită riscului pe care

substanţele şi preparatele chimice periculoase îl prezintă asupra mediului şi sănătăţii
populaţiei, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa -Năsăud a monitorizat principalele
aspecte ce ţin de domeniul chimicalelor, la nivel judeţean. Substanţele chimice fac în
prezent parte integrantă din toate tipurile de produse şi procese de producţie iar
consumul lor a crescut în ultimii ani, astfel că preocupările legate de ele şi de efectul lor
asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului, sunt în continuă creştere.
Strategia europeană şi naţională privind chimicalele are ca principale obiective generale
perfecţionarea protecţiei sănătăţii umane şi a mediului faţă de riscurile prezentate de
acestea, concomitent cu îmbunătăţirea competitivităţii industriei de chimicale a Uniunii
Europene, prin Sistemul de Înregistrare, Evaluare şi Autorizare a Substanţelor Chimice
numit generic REACH.

Regulamentul REACH (1907/2006) se bazează pe principiul conform căruia,

producătorii, importatorii, utilizatorii din aval trebuie să se asigure că produc,
importă, utilizează substanţe ca atare, în amestecuri sau în articole care nu au
efecte adverse asupra sănătăţii umane şi mediului. El prevede un sistem de
autorizare pentru a garanta controlul adecvat al substanţelor care suscită preocupări
majore, şi înlocuirea progresivă a acestora, dacă acest lucru este posibil din punct de
vedere tehnic şi economic, cu substanţe alternative corespunzătoare. Totodată
regulamentul solicită înlocuirea progresivă a celor mai periculoase substanţe chimice,
fiind identificate în sensul acesta o mulţime de alternative adecvate, dar, din păcate, nu
se abordează expuneri simultane la mai multe substanţe chimice. Potrivit REACH,
întreprinderile nu pot introduce pe piaţa europeană substanţe chimice care nu au fost
înregistrate la Agenţia Europeană pentru Substanţe Chimice (ECHA) până la termenul
limită de 30 noiembrie 2010. La nivelul judeţului avem un singur operator economic care
s-a înregistrat la ECHA ca şi producător de substanţe chimice care intră sub incidenţa
REACH, şi anume SC ROMBAT SA Bistriţa.

În anul 2009 aintrat in vigoare Regulamentul CLP (1272/2008) care prevede obligaţii
suplimentare faţă de REACH, şi care stabileşte norme prin care sistemul european de
clasificare al substanţelor chimice se aliniază la Sistemul global armonizat al ONU.
Regulamentul CLP solicită operatorilor economici/companiilor să clasifice, să eticheteze
şi să ambaleze adecvat chimicalele periculoase din domeniul propriu de activitate, înainte
de introducerea acestora pe piaţă. Clasificarea este esenţială pentru a determina dacă un
produs chimic este periculos pentru sănătate şi mediul înconjurător şi pentru a permite
furnizarea de informaţii relevante pe etichetele produselor chimice utilizate de lucrători şi
consumatori. Astfel, pericolele pot fi descrise şi etichetate la fel peste tot în lume.

Datorită aplicării acestor regulamente sectorul industrial european va cunoaşte mai bine
eventualele pericole reprezentate de produsele chimice cu care lucrează, va utiliza astfel
de substanţe în condiţii de siguranţă şi va deveni mai competitiv, fără a neglija protecţia
mediului. În anul 2012 Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a solicitat şi s -a
întocmit primul inventar naţional al substanţelor reglementate de Regulamentul CLP.