Verbul

Verbul este partea de vorbire flexibilă care arată:

- acțiunea: a merge, a scrie, a zbura, a aduna, etc.;

- starea: a se odihni, a sta (a ședea), a tăcea, a dormi, etc.;

- existența: a fi, a exista ,etc.

Clasificare:

a).verbe predicative = formează singure predicatul (f.s.predicat verbal): citesc, va cânta, să

cânți, ar cânta;

b).verbe copulative = nu pot forma singure predicatul; alături de numele predicativ formează
predicatul nominal :

PN(predicat nominal) = vb. copulativ + nume predicativ.

Exemplu : El este elev. (este elev= predicat nominal format din verbul copulativ ,,este,, +
numele predicativ ,,elev,, )

Verbele copulative sunt: a fi, a deveni, a ieși, a ajunge, a se face, a părea, a

rămâne, a însemna( cand nu are sensul de a nota), a se naște (cand nu are sensul
de a da nastere), a se numi, a se chema, a se face.

ATENȚIE! Cu excepția verbului a deveni , toate celelalte verbe amintite pot fi și

predicative în funcție de context.

c). verbe auxiliare: ajută la formarea modurilor și timpurilor compuse. În limba română sunt
folosite ce auxiliare verbele a fi, a avea și a vrea/ a voi.

Categoriile gramaticale ale verbului sunt următoarele: mod;

timp;

persoană;

număr;

conjugarea

diateza

Modurile verbelor:

a). predicative (sau personale), verbele își modifică forma după

persoană și număr și au funcția sintactică de predicat .
 b). nepredicative (sau nepersonale), verbele nu își schimbă forma și nu
au funcția sintactică de predicat, ci indeplinesc alte functii sintactice.

Modurile verbului

A. Modurile predicative sunt:

a). INDICATIV – exprima o actiune sigura, reala; este modul care are toate timpurile
(prezent, imperfect, perfect compus, perfect simplu, mai-mult-ca-perfect, viitor, viitor
popular, viitor anterior) . Ex: merg, mergeam, am mers, mersei, mersesem, voi mrege.

b). CONJUNCTIV- exprimă o acțiune posibilă, realizabilă. Se construiește cu ajutorul

conjuncției subordonatoare să (are timpurile prezent și perfect): să mănânc, să pleci, să
rămânem(conjunctiv prezent), să fi plecat(conjunctiv perfect)

c).CONDIȚIONAL – OPTATIV –arată o acțiune posibilă, dorită ( are timpurile prezent și

perfect). Eu aș mânca, Tu ai mânca……..(c-o prezent), Eu as fi mancat……(c-o perfect)

d). IMPERATIV- exprimă un îndemn, poruncă, ordin, un sfat și este specific vorbirii
directe.Ex: Vino!

- are forme doar pentru persoana a II a, singular si plural.

B. Modurile nepredicative sunt:

a). INFINITIV- este forma din dicționar a verbului, construită cu prepoziția a : a citi, a scrie,
a dormi, a mânca.

b). GERUNZIU – exprimă acțiuni în desfășurare. Se recunoaște după terminațiile – ind, -

ând: pictând, dormind.

c).PARTICIPIU- exprimă acțiuni terminate și suferite de o persoană sau de un lucru. Are

terminațiile –t sau –s: scris, pictat, mâncat. Marul este stricat.
d). SUPIN – denumește acțiuni ce urmează să fie realizate. Este alcătuit din prepozițiile: de,
după, la, pentru + vb - participiu(de învățat, pentru cusut, după cules, la cules etc.)

Funcțiile sintactice ale verbelor la moduri

nepredicative (nepersonale)

A. Infinitiv:

1.subiect : A citi este foarte relaxant.(cine este relaxant?)

2.complement direct: Nu poate alerga mai repede de atât.(ce nu poate?)

3.complement circumstanțial de scop: Învață pentru a lua notă mare.(cu ce scop ?)

4.atribut verbal: Capacitatea de a reține numere îl ajută.(care?)

5.nume predicativ: Interesul ei era de a participa la concurs.

B. Gerunziu
1. subiect: Se aude sunând de ieșire.(cine se aude? R: sunând)

2. complement direct: Să ne grăbim, am auzit tunând. (pe cine? )

3. complement circumstanțial de mod: Merge pe stradă cântând de bucurie.(cum?)

4. atribut verbal: În pictură erau reprezentați români luptând.(care?)

C. Participiu
1. atribut adjectival: Are o rochie cusută de mână.(care?)

2. nume predicativ: Andrei este plecat de acasă.(vb. cop. ,,este,, + n.p. plecat)
 D. Supin
1. subiect: De învățat este ușor. (ce este ușor?- Invatatul)

2. nume predicativ: Poezia este de învățat.(predicat nominal este de învățat

= este – vb. copulativ + de învățat – n.predicativ)

3. complement direct: Avem de învățat la română.(ce avem la română?)

4.atribut: Poezia de învățat este frumoasă.(care poezie?)

Timpurile verbului
1. Prezent- indică desfășurarea acțiunii în momentul vorbirii.

Ex: Eu alerg, (sg.) Noi alergăm, (pl.)

Tu alergi, Voi alergați,

Ea/Ea aleargă, Ei /Ele aleargă

2. Trecut- indică desfășurarea acțiunii înainte de momentul vorbirii. Sunt mai

multe forme de trecut:
a) IMPERFECTUL exprimă o acțiune trecută, dar neterminată. Recunoaștem
imperfectul după terminațiile -am, -ai, -a, -am, -ați, -au:

Ex: Eu alergam Noi alergam

Tu alergai Voi alergați

El/Ea alerga Ei/ Ele alergau

b) PERFECTUL COMPUS exprimă o acțiune trecută și terminată în momentul

vorbirii. Este format din: prezentul vb. a avea + participiul verbului de conjugat

Ex: Eu am mâncat Noi am creat

Tu ai dormit Voi ați alergat

El /Ea a cusut Ei/Ele au coborât

c) PERFECTUL SIMPLU exprimă o acțiune trecută și terminată de curând.

Ex: Eu mâncai Noi mâncarăm

Tu mâncași Voi mâncarăți

 El/ Ea mâncă Ei/Ele mâncară

d) MAI- MULT- CA –PERFECTUL exprimă o acțiune trecută și terminată

înaintea altei acțiuni trecute. Ex: Eu mâncasem Noi mâncaserăm

Tu mâncaseși Voi mâncaserăți

El/Ea mâncase Ei/Ele mâncaseră

3. Viitorul- indică o acțiune care se desfășoară după momentul vorbirii. Se

formează astfel: vb. auxiliar A VREA + INFINITIVUL VB. DE CONJUGAT
Ex: Eu voi alerga Noi vom cânta
Tu vei citi Voi veți scrie
El/ Ea va învăța Ei/Ele vor reuși

Numărul verbului:

-singular : eu citesc, tu citești, el/ea citește

-plural: noi citim, voi citiți, ei/ ele citesc

Persoana verbului:

Persoana I: eu, noi Persoana a II-a: tu, voi

Persoana a III-a : el/ea, ei/ele

Conjugarea verbului
Conjugarea se stabilește în funcție de forma de infinitiv. Verbul are patru conjugări:

- Conjugarea I ,toate verbele care se termină în – a : a cânta, a mânca, a lăsa;

- Conjugarea a II-a, toate verbele care se termină în – ea: a vedea, a plăcea, a avea,
a bea, a tăcea;
- Conjugarea a III-a, toate verbele care se termină în - e :a spune, a duce, a, zice;
- Conjugarea a IV-a, toate verbele care se termină în - i sau –î: a fi, a iubi, a coborî.
 Diateza verbului
Verbul are următoarele diateze:

- Diateza activă: Ioana citește mult (subiectul gramatical îndeplineste actiunea)

Maria are o geantă frumoasă.

- Diateza pasivă: Casa a fost construită de Rareș.(subiectul suportă acțiunea săvârșită

- de complementul de agent: de Rareș)
Acei copii sunt selectați pentru concurs.(compl. de agent : pentru concurs)

- Diateza reflexivă: Mihai se teme de câini.(subiectul suporta intens actiunea

se construiește cu pronumele reflexiv SE)

Matematica se învață făcând multe exerciții.

Atenție! Verbele aflate la diateza pasivă au funcția sintactică de predicat verbal.

Trecerea unui verb de la diateza activa la cea pasiva presupune transformarea
complementului direct in subiect, iar a subiectului in complement de agent.

VERBUL LA DIATEZA PASIVA ESTE FORMAT DIN:

VB. AUXILIAR A FI + PARTICIPIUL VERBULUI DE CONJUGAT (TERMINAT IN

-s sau in - t).

!!!!!Un verb se află la diateza pasivă când putem spune ,după vb. la participiu, ca
acțiunea a fost făcută DE CINEVA.

Exemplu : Subiect C. direct

DIATEZA ACTIVA - Mihai a scris poezia. Cine a scris poezia ? R: Mihai

Ce a facut Mihai? R: a scris

Ce a scris Mihai ? R: poezia

Subiect C.de agent

DIATEZA PASIVA: Poezia a fost scrisă de Mihai