Sunteți pe pagina 1din 2

DISTORSIUNI ÎN EVALUARE

a) Personalitatea şi Notarea strategică tendinţa de subapreciere a performanţelor elevilor mai ales în prima parte a anului şcolar, determinată de
atitudinile prejudecata potrivit căreia acordarea unor note mari nu întreţine interesul elevilor pentru studiu şi nici capacitatea
examinatorului de mobilizare şi de efort
Notarea „sancţiune” aprecierea rezultatelor elevilor prin note sub limită sancţionându-i pentru atitudini, fapte, situaţii care nu au
legătură cu nivelul de pregătire.
Notarea „speculativă” sancţionarea prin notă a unor lacune în ansamblul cunoştinţelor, sau a unor erori, chiar şi atunci când acestea nu
fac parte din elementele esenţiale ale conţinutului, sau când reprezintă o situaţie izolată sau întâmplătoare
Notarea „etichetă” formându-şi o părere favorabilă sau nefavorabilă despre un elev, unii profesori tind să supraaprecieze /
subaprecieze rezultatele acestuia „menţinându-l în zona valorică” în care s-a aflat într-o anumită perioadă, fără să
ţină seama de evoluţia ulterioară
Ecuaţia personală a Se manifestă prin atitudini diferite, chiar opuse, de la un profesor la altul. Unii profesori manifestă înţelegere şi
educatorului, bunăvoinţă pronunţată faţă de acei elevi care se străduiesc să înveţe, demonstrează conştiinciozitate în
denumită eroare îndeplinirea sarcinilor şcolare, fiind indulgenţi în aprecierea rezultatelor obţinute de ei, chiar dacă calitatea lor
individuală constantă. este modestă sau sub nivelul aşteptat. Alţii, dimpotrivă, sunt mai severi, sancţionează orice eroare sau lacune în
răspunsurile date, neţinând seama de strădaniile elevului în cauză. Unii sunt impresionaţi de originalitatea
răspunsurilor şi soluţiilor formulate, alţii sunt satisfăcuţi de răspunsurile reproductive, atribuindu-le valori
numerice şi calificative superioare. „Există profesori care folosesc nota ca mijloc de încurajare a elevului, de
stimulare, în timp ce alţii o folosesc ca mijloc de constrângere a elevului pentru a depune mai mult efort în
activitate şcolară" .
b)Aşteptările Efectul halo se exprimă în supraaprecierea rezultatelor unor elevi sub influenţa impresiei foarte bune pe care unul sau mai
evaluatorului mulţi profesori o au despre ei. Datorită reputaţiei bune pe care o au în colectivul şcolar, acestor elevi le sunt
trecute cu vederea unele erori, lacune sau rezultate mai slabe.
Efectul de anticipaţie Se exprimă în subaprecierea rezultatelor unor elevi sub influenţa părerii nefavorabile pe care profesorul şi-a
sau prezicere, cunoscut format-o despre capacitatea şi nivelul de pregătire ale acestora. Fiind convins că elevul X nu poate depăşi nivelul
sub numele de „efectul intelectual scăzut la care se află şi, în consecinţă, nu poate satisface cerinţele programei şcolare, un astfel de
Pygmalion" profesor va manifesta anticipativ o atitudine nefavorabilă faţă de elevul etichetat definitiv ca fiind slab.
c) Diverse Efectul de rol priveşte influenţa exercitată asupra profesorului de diverse circumstanţe pe care el le percepe. Comportamentul
circumstanţe de rol este determinat atât de însuşirile persoanei, cât şi de anumite circumstanţe care îl dirijează şi îl reglează ca :
ce se aşteaptă de la el?; ce consideră el a fi un răspuns bun?
Dependenţa de aprecierile factorilor de răspundere, în evaluarea profesorului, fac ca atunci când profesorul ştie că
este evaluat pe baza promovabilităţii elevilor, el să devină mai indulgent în aprecierea performanţelor acestora.
Apoi mai pot interveni şi erori de apreciere din perspectiva corespondenţei între ceea ce ştie el şi ceea ce a
răspuns elevul, devenind subiectiv în apreciere pentru că modelul răspunsului corect aparţine evaluatorului, deci
lui.
Efectul de contrast se exprimă în accentuarea subiectivă (la nivelul conştiinţei profesorului) a diferenţelor de nivel dintre
performanţele unor elevi. O lucrare sau un răspuns oral sunt apreciate mai bine dacă urmează după una mai slabă
şi invers - mai exigent când urmează după una mai bună. În primul caz inducţia este pozitivă, în cel de-al doilea
caz, ea este negativă.
Statutul şcolar al provoacă aşteptări pentru profesor, ceea ce devine model de referinţă în evaluare. În cazul elevilor care sunt
elevilor transferaţi de la clase sau şcoli cu reputaţie foarte bună şi aşteptările profesorului sunt mai mari, de aceea în
evaluări pot interveni supraaprecieri a nivelului de performanţă a copilului, dată fiind cunoaşterea „capitalului
cultural” al instituţiei , sau clasei respective.
Efectul de ordine asemănător cu cel de contrast se manifestă atât în cazul examinărilor orale, cât şi la corectarea lucrărilor scrise,
ordinea în care sunt ascultate, respectiv citite lucrările influenţând aprecierea.
Ca variantă a acestui efect este şi efectul de contaminare (efectul de ancorare) care se exprimă în aprecierea
subiectivă, deci incorectă, a rezultatelor şcolare sub influenţa cunoaşterii notelor acordate de alţi profesori sau
chiar de el la alte evaluări.
Eroarea logică (sau se produce în situaţiile în care se apreciază şi alte variabile (specifice altor discipline) decât cele considerate
eroarea constantă) oportune la disciplina respectivă, ca: corectitudinea exprimării, aşezarea în pagină, respectarea regulilor de
ortografie şi punctuaţie, lizibilitatea şi vizibilitatea scrisului.
d)Caracteristicile obiectelor de învăţământ Variabilitatea aprecierilor se manifestă diferit şi de la obiect de învăţământ la altul. Diferenţele sunt generate de
natura conţinuturilor verificate. În cadrul disciplinelor socioumane, precum şi la cele de educaţie artistică, sau la
cele în care rezultatele au componente de creaţie subiectivitatea profesorului poate fi mult mai mare, faţă de cele
din domeniul ştiinţelor naturii, matematicii, sau gramaticii unde aprecierile au repere de referinţă mult mai exacte.
e)Natura probelor Experienţa demonstrează că evaluările orale sunt mai puţin exacte, generând o variabilitate mai mare în
comparaţie cu probele scrise. La probele scrise răspunsul se conservă şi lucrarea poate fi reevaluată.
f)Ce se evaluează Variabilitatea foarte mare este în funcţie de ce anume se evaluează, mai ales în evaluarea capacităţilor şi a
lucrărilor de creaţie, pentru că în evaluarea acumulării de cunoştinţe, deprinderi, stăpânirea unor tehnici,
algoritmi, sau abilităţi, poate fi mult mai obiectivă
g)Tipologia examinaţilor Elevii care dau dovadă de spontaneitate sunt avantajaţi faţă de cei lenţi.
Din perspectiva personalităţii elevului, anumite aspecte ale acesteia pot favoriza producerea unor erori de
apreciere. Ne referim la starea psihică dominantă în timpul verificării, starea şi gradul de emotivitate, starea de
oboseală, nivelul sensibilităţii afective şi cel al capacităţii de autocontrol, specificul temperamental. Toţi aceşti
factori personali influenţează negativ sau pozitiv capacitatea de concentrare a atenţiei, de receptare a întrebărilor
şi de elaborare a răspunsurilor, calitatea acestora şi a procesului de reactualizare a cunoştinţelor (promptitudine,
fidelitate), ritmul gândirii. Efectele negative generate, în unele situaţii, de factorii menţionaţi maschează sau
denaturează nivelul real de pregătire a elevilor, favorizând astfel producerea unor erori în actul evaluativ.
h)Erori în Eroarea prin exprimată în indulgenţa manifestată faţă de aspectele negative în care educatorii se regăsesc pe ei înşişi, fiind un
aprecierea asemănare efect care decurge din tendinţa de autodisculpare a evaluatorului.
conduitei
Eroarea prin contrast constă în aprecierea mai severă, sub raportul însuşirilor psihice pe care le posedă evaluatorul, dar care sunt
deficitare în conduita celorlalţi.
Eroarea de se manifestă în conduita diriginţilor şi în general a educatorilor în circumstanţe în care sunt interesaţi de a
generozitate prezenta o situaţie mai bună în ceea ce priveşte conduita elevilor.
Efectul blând se manifestă în tendinţa şi atitudinea unor profesori de a aprecia cu indulgenţă elevii cunoscuţi în raport cu elevii
mai puţin cunoscuţi sau cei necunoscuţi (elevii nou veniţi în grupul respectiv). Faţă de aceştia manifestă o
anumită rezervă şi o exigenţă mai mare.
Eroarea logică este provocată de imprecizia, ambiguitatea termenilor care definesc diverse stări afective.

S-ar putea să vă placă și