Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași

Facultatea de Filosofie și Științe Solial-Politice

Specializarea Asistență Socială, grupa 1, anul III

Evaluarea proiectului:

Furnizarea unui program integrat de servicii de recuperare pentru

copiii cu dizabilitati neuro-psiho-motorii din municipiul Iași
 Evaluarea programelor și a proiectelor de intervenție

Noțiuni introductive despre evaluare

Pentru ca programele finațate sau co-finațare din bani publici sau din surse private și
să îți îndeplinească scopul și obectivele cu maximă eficiență este necesară evaluarea lor și
măsurarea impactului ăe care îl au asupra indivizilor, grupurilor și comunităților.
Evaluarea poate fi descrisă ca o “analiză independentă a unei intervenţii, în funcţie de
rezultatele, impactul şi nevoile pe care respectiva intervenţie intenţionează să le satisfacă.
Concepte
Program – orice efort sistematic care își proune atingerea unui obiectiv strategic într-un
anumit domeniu.
Proiect – un efort specifice, concret, organizat, de implementare a unei anumite părți a unui
program.
Politică publică – o direcție de acțiune, stabilă la nivel strategic, cu un înalt grad de
generalitate prin care se încearcă rezolvarea unei probleme.
Evaluarea de programe - efortul sitematic de analiză a unui program sau proiect cu scopul
de a determina măsura în care au fost îndeplinite obiectivele propuse, au fpst consumate
resursele avute la dispoziție, s-a respectat designul inițial sau ar fi necesare modificări ale
acestuia datorită schimbării contextului.
Monitorizarea- procesul continuu de-a lungul vieții unui program sau proiect de cuantificare
a gradului de implementare a unui proiect, de măsurare a modificărilor survenite în urma
procesului de implementare.

Materia primă a evaluării este constiuită din proiecte, programe și politici publice.
Evaluarea programelor este un proces de măsurare, analiză, interpretare și verificare a
modurilor în care sunt puse în practică proiectele finațate, de identificare a punctelor tari și a
celor slabe, precum și de apreciere a calității serviciilor oferite beneficiarilor. (Cojocau, 2010,
p. 133)
Evaluarea programelor sociale constiutuie un domeniu care s-a dezvoltat în ultimele
decenii și care atrage un număr însemnat de cercetători pentru consolidarea corposului de
modele, teorii, modele de cercetare și tehnici de culegere a datelor utilizate pentru realizarea
unor cercetări de tip evaluativ, mai mult decât atât, fondurile alocate proiectelor de intervenței
prevăd și costurile necesare pentru evaluarea și monitorizarea programelor, pentru
identificarea celor mai bune practici și măsurarea succesului acestora. (Cojocaru, 2010, p.
133)
Putem face evaluare la fiecare nivel al proiectului. De aceea, putem vorbi despre
evaluarea gradului de atingere a obiectivelor, de evaluarea procesului de oferire a serviciilor,
de evaluarea modului de utilizare a resurselor, de evaluare a eficacității și a eficienței
programului, de evaluare a progresului, de evaluare a impactului programului, de evaluare a
evaluării. (Cojocaru, 2010, p. 133)

Elemente esențiale ale une evaluări:

- Evaluarea este un instument util în managementul politicilor, programelor și
proiectelor;
- Implică aprecieri pe baza unor criterii;
- Evaluarea este utilă în oricare dintre stadiile dezvoltării unui program:
 În stadiul de design
 Înainte de implementare – evaluare ex-ante
 În timpul implementării – evaluare concomitentă
 Ulterior implementării –evaluare ex-post.
- Evaluarea este un proces explicativ: pornește de la anumite întrebări pentru care
găsește răspunsuri;
- Este mai comprehensivă decât monitorizarea;
- Evaluarea este o activitate sistematică și implică analize științifice (colectarea de date,
analiza lor, compararea lor pe baza anumitor criterii); (Gârboan, p. 9)

Scopul evaluării.
Evaluarea reprezintă un proces prin care se măsoară performanța unui program și se
identifică soluții la problemele existente. Scopuri ale evaluării:
- Analiza rezultatelor și a impactului programelor
- Commpararea rezultatelor cu costurile unui program
- Idenntifică eventualele îmbunătățiri necesare privind designul și implementarea
programelor
- Identifică modele de bună practică ce pot fi determinate și utilizate în programele
viitoare.
 Finațatorul este cel interesat de rezultatele proiectului, de evaluarea îndeplinirii
obiectivelor propuse. Rezumînd multiplele abordări ale utilității evaluării, ajungem la
concluzia că evaluarea este necesară în creșterea performanței proiectelor și programelor în
procesul de „dare de seamă” pentru banii utilizați. (Gârboan, p. 12)

Criterii ale evaluării

Comisia Europeană prounea 5 criterii relevante în evaluare: relvanță, eficiență, eficacitate,
sustenabilitate și impact. Pornind de la acestea, putem defini evaluarea ca fiind procesul prin
care, cu ajutorul unor metode și instrumente specifice, putem măsura gradul în care proiectele
au obiective și rezultate relevante, resursele sunt consumate economic, pentru a atinge
obiectivele propuse, dacă proiectul are șanse de a continua și după încheierea finațării, măsura
în care activitățile își ating grupul țintă și dacă impactul lor este resimțit pe termen lung.
(Gârboan, p. 10)
1. Relevanța - se referă la modalitatea sau măsura în care programul/proiectul reușește
să răspundă nevoilor reale ale actorilor implicați.
2. Eficacitatea – are în vedere măsura în care programele își ating obiectivele propuse.
De asemenea, gradul în care rezultatele proiectului corespund nevoilor identificate în
faza de esign este o măsură a eficacității unui program.
3. Eficiența – ia in calcul un aspect suplimentar: aspectul financiar.
4. Impactul – reprezintă efectul pe care un program îl produce. (Ce schimbări au rezultat
în urma derulării proiectului? Există alte beneficii ale proiectului fațăde cele
preconizate)
5. Sustenabilitatea - se referă la continuitatea programului după întreruperea finațării
din sursa inițială.

Tipuri de evaluare realizate

Evaluarea sumativă reprezintă o formă de măsură a rezultatelor finale ale programului
sau la încheierea anumitor etape ale programelor ți proiectelor cu scopul de a verifica măsura
și modul în care au fost atinse obiectivele propuse.
Evaluarea sumativă reprezintă o formă de măsurare a impactului programului asupra
beneficiarilor și aspra mediului în care acesta s-a desfășurat.
Evaluarea ex-post vizează analiza întregului program în principal din perspectiva
rezultatelor comparate cu obiectivele inițiale cât și din perspeciva impactului pe care îl are.
Cadrul logic al programului de evaluare.
 1. Resursele programului – inputs: factorii care determină atingerea obiectivelor
proiectului prin asigurarea condițiilor de desfășurare a activităților.
Resurse ale proiectului: personal, voluntari, bani, achipamente etc.
2. Activitățile programului: reprezintă ceea ce se desfășoară pentu realizarea activității cu
resursele existente.
Activități: consilierea părinșilor pentru menținerea/reintegrarea copiilor în familie,
programe de educație parentală, grupuri de suport.
3. Serviciile oferite în cadrul programului – outputs: sunt rezultatele/produsele imediate
ale activităților desfășurate și măsoară în termeni catitativi activitățile reaizate pentru
implementarea programului.
Servicii oferite: numărul ședințelor realizate pentru implementare, numărul de ore de
consiliere, numărul întâlnirilor realizate, numărul orelor de terapie, numărul de
participanți.
4. Rezultatele programului – outcomes: exprimă beneficiile și schimbările produse la
nivelul indivizilor sau grupurilor țintă în urma participării la activitățile programului.

Scopul și obiectivele proiectului

1. Recuperarea și reabilitarea psiho-motorie a 30 de copii cu dizabilități prin includerea lor

într-un program integrat de terapie în cadrul centrului de recuperare neuro-psiho-motorie al
organizației.

2. Prevenirea situațiilor de abandon, neglijare și abuz a copiilor cu dizabilități proveniți din

familii aflate în dificultate prin oferirea de suport profesionist familiilor.

Locație

În martie 2015 erau raportați la nivelul județului Iași un număr de 2622 copii cu
handicap din care aproximativ 800 beneficiază de serviciile centrelor pentru copii cu handicap
(Buletinul statistic trim. I 2015 Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Raportul
de activitate al DGASPC Iași 2014).

Beneficiari

Grupul țintă este constituit din 30 de copii cu dizabilități neuro-psiho-motorii aflați la

risc de abandon, abuz, neglijare și familiile acestora aflate în dificultate, domiciliate în Iași.
Copiii vor beneficia de servicii integrate de recuperare și părinții vor beneficia de informare și
consiliere privind îngrijirea copilului în scopul de a le crește capacitatea parentală.

Istoric

Proiectul propus reprezintă continuarea unei inițiative pe care Fundația Serviciilor

Sociale Bethany a pus-o în practică: furnizarea unui program integrat de servicii de recuperare
pentru copiii cu dizabilități neuro-psiho-motorii din municipiul Iași. Acest pachet de servicii
este livrat la sediul Fundației Serviciilor Sociale Bethany, unde a fost amenajat un centru la
standarde de calitate cu sală de kinetoterapie, cabinet de logopedie, cabinet de terapie
psihologică, consiliere de grup.

Buget

Bugetul proiectului este reprezentat de sumă de 15.600 lei, sumă care va fi alocată
ședințelor de kinetoterapie, psihologului și asistentului social.

Finanțatori

Pentru a realiză acest program s-au utilizat fonduri locale, însă cea mai mare pondere
a finanțării a venit din campania de strângere de fonduri derulată în perioada 2011-2012
(donații individuale, sponsorizări din partea companiilor private, campanii stradale,
evenimente caritabile: concerte, bal de caritate).

Echipa de proiect

Echipa de proiect este constituită din manager de proiect, asistent social, psiholog,
kinetoterapeut și psihoterapeut.

Durata proiectului

Proiectul a fost implementat pe o perioadă de 6 luni.

Calendarul activităților

1. Managementul de proiect-organizarea echipei de proiect, planificarea activităților,

monitorizarea și evaluarea proiectului în lunile 1-6.

2. Furnizarea de servicii de terapie integrată pentru copiii cu dizabilități incluși în programul

de terapie (kinetoterapie, logopedie, consiliere, psihoterapie, terapie ocupațională, servicii de
asistență socială). În funcție de nevoile de recuperare specifice fiecărui copil se va furniza cel
puțin unul dintre serviciile propuse. Activitatea se va derula în lunile 1-6.

3. Organizarea și susținerea evenimentului special-Ziua Internațională a Persoanelor cu

Nevoi Speciale-30 de copii cu dizabilități și părinții acestora vor fi invitați să participe la
serbarea publică dedicată lor. Voluntarii organizației și invitații speciali se vor implica în
desfășurarea evenimentului și vor fi coordonați de managerul de proiect. Activitatea va avea
loc în luna decembrie.

Impactul estimat al proiectului

Copiii incluși în program își vor crește șansele de recuperare prin urmarea unui
program integrat de terapie. Copiii care nu urmează la timp programul de recuperare prescris
sunt la risc de a înregistra întârzieri severe în dezvoltarea neuro-psiho-motorie, iar pe termen
lung acest fapt va avea ca efect excluderea socială prin instalarea unui handicap ireversibil.
De asemenea, proiectul va veni în întâmpinarea nevoilor de reabilitare psiho-medico-socială a
copiilor cu dizabilități și de dezvoltare a capacității parentale fapt care va conduce la
prevenirea separării a 30 copii cu dizabilități de familiile lor și va avea drept efect reducerea
cazurilor de abandon, neglijare și abuz a acestei categorii vulnerabile.

Rezultate

1.Cel puțin 30 de copii cu dizabilități au beneficiat de servicii integrate (consiliere,

kinetoterapie, terapie ocupațională, logopedie, asistență socială) conform planurilor de terapie.

2. Organizarea unui eveniment special „Ziua Internațională a persoanelor cu nevoi special”.

3. Sensibilizarea colectivității și comunității ieșene vizavi de problematica îngrijirii și

educării copilului cu sau fără dizabilități prin acțiuni (eveniment, social media).
 Prezentarea proiectului evaluat

Evaluarea proiectului

Scopul evaluării
Scopul evaluării îl constituie gradul de satisfacție al beneficiarilor în urma serviciilor
primate, precum și evaluarea condițiilor de desfășurare ale proiectului.

Obiectivele evaluării
Obiectivele evaluării au fost structurate pe următoarele direcţii: 1. Evaluarea gradului de
satisfacție a procesului de recuperare si reabilitare psiho-motorie a beneficiarilor 2.
Aprecierea modului în care s-a produs includerea beneficiarilor în programul integrat de
terapie din cadrul centrului de recuperare neuro-psiho-motorie al fundației. 3. Estimarea
felului în care s-a produs prevenirea situațiilor de abandon, neglijare și abuz a copiilor cu
dizabilități proveniti din familii aflate în dificultate.

Întrebările evaluării
Întrebările evaluării sunt foarte importante deoarece combină ceea ce trebuie să aflăm
cu ceea ce este interesant de analizat în implementarea proiectului.
În urma acestor întrebări am urmărit termenii cheie care ne-au ajutat la evaluarea
proiectului. De exemplu, reabilitare psiho-motorie, scăderea riscului de abandon, abuz și
negljare și servicii.
1. S-a observat o îmbunătățire a reabilitării psiho-motorie în urma serviciilor oferite?
2. Au fost integrați corect beneficiarii în cadrul programului de terapie?
3. Au fost prevenite situațiile de risc de abandon în urma implementării proiectului?
4. Au avut loc ședințe de consiliere parentală?
5. Care sunt comportamentele beneficiarilor ce s-au schimbat în urma participării la
finalul programului?
6. Care sunt cele mai importante rezultate ale programului?
7. Care este gradul de satisfacție al beneficiarilor la finalul programului?
8. Au fost angajați corect membrii corespunzători pentru personal,au fost intruiți,lucrează
în conformitate cu planul propus?
 9. Participanții se îndreaptă spre scopurile anticipante ale programului?
10. Rezultatele justifică costurile proiectului?

Informatori cheie
Informatorii cheie din cadrul proiectului sunt : managerul de proiect,asistentul
social,kinetoterapeut,,psiholog,psihoterapeut.
Managerul de proiect ne-a oferit informații despre beneficiarii precum și despre metodele
de selectare ale acestora în cadrul proiectului.
Asistentul social ne-a prezentat cum se va desfășura implementarea proiectului și care vor
fi activitățile de desfășurare.
Kinetoterapeutul împreună cu psihologul și psihoterapeutul ne-au oferit informații despre
evoluția tratamentelor recuperatorii în urma ședințelor de kinetoterapie, logopedie, terapie
ocupațională

Participanți la evaluare
Participanții la evaluare sunt alături de specialiști, părinții beneficiarilor.
Participarea beneficiarilor urmărește să surprindă modul în care sunt implicați beneficiarii
în cadrul proiectului,al activităților dar și la îndeplinirea obiectivelor,modalitățile de lucru
care îi încurajează pe beneficiari să participe la proiect,diversitatea problemelor implicate.
De asemenea importantă este și reacția participanților la impactul programului,acestea se
referă la răspunsurile beneficiarilor la serviciile primite,în cazul nostru al ședințelor de
recuperare și reabilitare neuro-psiho-motorie dar și prevenirea riscului de abuz,neglijare și
abandon,dar și satisfacția vizavi de rezultatele obținute.
În cadrul proiectului,beneficiarii pe lângă ședințele de recuperare și reabilitare neuro-
psiho-motorie vor avea parte și de sprijin pentru dezvoltarea unor deprinderi și
abilități,creșterea nivelului de cunoștințe,schimbarea atitudinilor care generează
comportamente ineficiente social.
Planurile și programele care s-au întocmit au pus în relație expectanțele celor care sunt
implicați (profesioniștii și beneficiarii) cu acțiunile ce trebuie realizate într-o anumită perioadă
de timp delimitată pentru atingerea obiectivelor.De aceea,planurile și programele întocmite
trebuie să fie rezultatele consensului dintre specialiști și beneficiari,în cadrul carora sunt
construite dorințele și modalitățile de obținere a rezultatelor.

Descrierea procesului de evaluare

 Metode de culegere a datelor.
Pentu fiecare tip de de evaluare a fost dezvoltată o gamă largă de cercetare în
conformitate cu scopul evaluării, cu tipurile de intrebări la care evaluarea urmează să
răspundă, cu contextul organizațional și socio-economic, cu bigetul disponibil, cu capacitatea
de cercetare etc.
Evaluarea unui proiect sau program presupune utilizarea atât a metodelor calitative de
cercetare, cât și a celor cantitative. Abordarea cel mai des utilizată este cea a metodelor
multiple – o combinație funcțională între cele două.
- Metode calitative
Interviul utilizează un ghid de interviu cu multe întrebări deschise, față de chestionar.
Interviul este considerat de unii cercetători o metodă secundară de cercetare, fiind utilizată în
evaluarea impactului social.
Interviul indivudual este cel mai adesea utilizat în evaluarea unor programe de mici
dimensiuni, când sunt implicați un număr relativ restrâns de indivizi cheie în implementarea
unui proiect. La baza interviului, fie că este individula, fie că este de grup, stă un ghid de
interviu care care conține întrebările exacte ce vor fi adresate în cadrul interviului.
Pentru evaluarea proiectului ales am folosit interviul semistructurat – intervievați fiind
specialiștii implicați în derularea proiectului. Am ales interviul deoarece prin el putem afla
foarte multe date despre subiectul cercetat, în special modul cum privesc specialiștii evoluția
beneficiarilor în urma serviciilor oferite, modalitatea de relaționare cu părinții copiilor și
rezultatele finale ale proiectului. Dintre tipurile de interviu, structurat, nestructurat și semi-
structurat, am ales interviul semi-structurat deoarece ne oferă o direcție minimă de discuție și
un fir logic de urmărit în abordarea domeniilor cheie ale cercetării, însă fără a ne limita doar
la ele.
Analiza documentelor – este sursa de informații cel mai des utilizată de către evaluatări mai
ales din motive de economie de resurse: timp, bani, personal.
Am analizat: dosarele beneficiarilor, fișele medicale ale acestora pentru a observa
evoluția.
- Metodă cantitativă: chestionarul
Chestionarul este metoda principală utilizată în cercetare. Un chestionar este un
instrument de cercetare constând dintr-o serie de întrebări și a altor solicitări în scopul de a
aduna informații de la persoane. Deși ele sunt adesea concepute pentru analiza statistică a
răspunsurilor, acest lucru nu este întotdeauna valabil.
 Am aplicat chestionarul părinților beneficiary ai proiectului – 60 de părinți. Am urmărit să
aflăm dacă ei consideră srrviciile primate ca fiind utile, dacă în urma intervenției s-au văzut
schimbări majore.

Eşantionul şi modalităţile de selectare a participanţilor la evaluare

Eşantionul este reprezentat de părinţii a 30 de copii cu dizabilităţi neuro-psiho-motorii
aflaţi la risc de abandon, abuz, neglijare şi familiile acestora aflate în dificultate, domiciliate
în Iaşi.
Selectarea beneficiarilor a fost realizată pe baza unor dosare depuse ce dovedesc că
familiile acestora nu dispun de resursele necesare pentru şedinţele de recuperare recomandate
de specialişti.

Reprezentativitatea eşantionului
Eşantionul este reprezentativ pentru evaluare, deoarece în urmă aplicării interviurilor,
părinţii îşi exprimă opiniile în urmă derulării proiectului, cu privire la eficienţa serviciilor
oferite şi calitatea rezultatelor obţinute.
Copiii incluşi în program îşi vor creşte şansele de recuperare prin urmarea unui
program integrat de terapie. Copiii care nu urmează la timp programul de recuperare prescris
sunt la risc de a înregistra întârzieri severe în dezvoltarea neuro-psiho-motorie, iar pe termen
lung acest fapt va avea ca efect excluderea socială prin instalarea unui handicap ireversibil.

Strategia de evaluare abordată

Tipul de evaluare abordat este evaluarea formativă, unde scopul evaluării este de a
examina proiectul în derulare. Evaluarea formativă este preponderent internă şi are rolul de a
îmbunătăţi serviciile oferite şi de a aprecia în ce măsură programul se desfăşoară conform
planificării iniţiale, oferind totodată repere pentru modificări ce pot fi realizate pe perioada
derulării programului.

Metode de culegere a datelor

Culegerea datelor va fi efectuată prin intervievarea specilistilor, cu privire la condiţiile
desfăşurării proiectului şi atingerea obiectivelor propuse.
 Interviul este, deopotrivă, mijloc de comunicare şi metodă de intervenţie. Asistenţă socială
face apel la interviul nondirectiv sau nedirijat şi se pleacă de la premisa că subiectul interogat
este în măsură să ofere un discurs coerent cu privire la problemele şi experienţele trăite.
Postulatul pe care se sprijină maniera non-directivă de intervievare este acela că
elementele de ordin afectiv, exprimate liber de către subiect, sunt mai profunde şi mai
semnificative decât informaţiile pe care clientul ni le oferă într-un context de auto-cenzură şi
raţionalizare, non-directivitatea fiind nu numai o problemă de intervievare, ci şi o problemă
de atitudine generală faţă de interlocutor (Neamţu, G., Bocancea, C.,2000).
Metoda non-directivă presupune comunicarea autentică, bazată pe încredere şi
înţelegere, este o proces de ajutor în vederea dezvoltării şi maturizării persoanei, pentru o mai
bună înţelegere a experienţei subiective proprii şi pentru sporirea capacităţii de confruntare cu
viaţă.
Culegerea datelor va include şi aplicarea de chestionare părinţilor a 30 de copii, făcând
parte din eşantionul propus. Aceste chestionare au rolul de a analiza gradul de satisfacţie în
urmă serviciilor primite şi de a primi un feedback obiectiv. Chestionarul selecţionează din
realitate, elementele pertinente ale conduitelor studiate şi ale factorilor sociali. Acest demers
impune distincţia clară între obiectivul real sau desemnat printr-o comandă socială şi
obiectivul construit de sociolog.

Modalităţi de interpretare a datelor

Datele vor fi interpretate calitativ prin interviul aplicat specilistilor dar şi cantitativ
prin aplicarea de chestionare părinţilor copiilor beneficiari ai programului.
 Bibliografie:
Cojocaru, Ş.,(2010), Evaluarea programelor de asistenţă socială, Editura Polirom, Iași;
Popa, V.,(2010), Managementul şi evaluarea programelor de asistenţă socială, Editura
Independenţa Economică, Piteşti;
Neamţu, G., Bocancea, C., (2000), Elemente de Asistenţă Socială, Editura Polirom, Iaşi;
Gârboan, R., (2006), Metode utilizate în evaluarea programelor analiza impactului social,
Editura Accent Cluj-Napoca.