CuvtNT DE tNDEMN

CATRE ELENI
(PROTREPTICUL)
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
 CAPITOLUL Ι

1. 1. Amfion Tebeul 1 ~ί Ατίοη Metimneul 2 erau amindoi cintareti,

dar ,amindoi per:sonaje legendare; -inca ~ί aoum a\ce~tiasint cinta1i
de corul grecesc - υηυΙ dintre ei, cu C1intecul Ιυί, a ademenit pe$tele 3,
iar celalalt, ιη timp ce cinta se zidealJ zidurile Tebei 4. Alt cintaret, υη
trac 5, - $ί acesta υη alt mit grecesc -, imblinzea numai cu cintecul
fiarele salb,a,tiιce ; mai mu1t, cu c'i<ntecu'llui, mu'ta din locnl lοτ cσΡa6ί, ste-
jarii. 2. Α$ putea sa-ti vorbesc ~ί de υη alt mit, inrudit cu acesta, de
υη aH cinιtare't,de Eunom Locri,anul 6 $ί d,e greier'ele de l,a Delfi. La
Dellfi s'e aJdunιau grecii pιent.ru a saf'batori m.ιoarte,a $a'rιρelui; Eunom
cinta ,cintecul de inmormi:rrta["e al $'arpelui ; daιca melodi,a ointata de Ευ­
ηοω era υη i,mn 'saIu υη cintec de jale pentru ~ar;pe η-α~ pu'tea spu:ne. $ί a
fost ο intre:cel1e: Eunom cinta d,in chitara pe ο vre:ιne ina,bu~itor de
caIduroasa, iar greierii, sus ιη munti, cintau sub frunze, incalziti de
soare; cintau cintecul lor; ηυ cintau ~arp.lui mort din Delfi, ci atotln-
te!epιtu:lui Dumnezeu. $ί er,a crintecul lοτ m-ai frumos dedilt cintecul 1υί
Eunom. Dar s-a rupt ο ooar,da ,a ohitarei Ιοοτίαnυ'1υί; a'tunci υη greiere,
din zbor, s-a a$e,zat pe gitul chitarei ~ί a cintat, stind pe chitara, ca ~ί
c'um ar fi statpe-o craca. Cintaretul, armonizindu-se cu cintecul greie-
rului, a implinit lipsa coardei, care se rUipsese. 3. Greierul n-a cintat,
insa, ind'emna,t d,e cintar'ea Ιυί Ευηοω - a$a cu'm ο vrea mH,ul, c,are a
ridicat la Delfi ο statuie de arama Ιυί Eunom cu chitara Ιυί ~ί greie-
1. Aαιfίo.η Tebeul,perιso.naj mitk, clmaret, fJul Anιtiopei ~ί al lui Zeus. Α zidit
Teba. La cintecul lirei sale pietrele veneau singure ~ί se a~ezau la lo.cul lo.r.
2. Ario!ll, poθιt liric g[ec, nas'cuιt Ι'l1 Metim.IΊia (or~ Ιη i!15UJla Lesbo.s). Α trailt
Ιη seco.lul νπ Ιd.Η. Dupa ο. po.vestire celebra, transmisa de Hero.do.t, piratii I-au
aruncat Ιη mare pe Ario.n, pe cind se into.rcea dintr-o. calato.rie in Italia. Α fo.st
salvat de un delfin, care a fo.st atras de dulceata cintecului sau i deIfinul l-a sco.s la
tarm, ducindu-l pe spate.
3. Hero.dot, 1. 23-24.
4. Ho.mer, Odiseea, Xi!, 262-263.
5. Orfeu, po.eιt ~ί c'mιtaret trtaιc, fiιul 1ώ ΑΡοιαιι !;ί 8.1 nirnfei Ca1iQpa. Fascina cu
cintecele sale animalele, plantele, stinci1e. Ι se atribuie numero.ase aventuri, prin-
tre σa,re co.borirea iιn iad, ,pe,nιt4;u a ιreadιuce ιpe sotia lu1, Eurid1ca. Α fost ucis de
feme~le tI1B.ce Sι8.,U, dιuιpa σ a:1'ta versιi.UIIle, de traznetuJ. lwi ZeUJS.
6. Eunomo.s Lo.cria'nul, ctntaret di·n cbJi..tara, originar din or8.~u~ Ep1zefirii Locri.
70 ι:ι.ΙΙΜΒΝΤ λΙΒΧλΝΟΚΙΝυι

rulul, care se luase 1& tl1trecere cu Locrianul 7 - , Ci a zbur,at de bU116

νΟΙθ pe ohitara lui Eunom !?ί tot de bunavoie a !?ί cIintat. Gre,cilor, inιs6,
11 s-a parut ca greierele a cintat impreuna cu Eunom.
2. 1. Cum pu,teti <Cr<ed,e ιη ni~,te b,asme goale, inchipuindu-va ca muzi,oa
fmbltnze!?te animalele, cind νοί, dupa cum se vede, priviti cu ochi de
necredinta chipul 1uminos a1 credintei celei adeνar,ate, care νί se pare
ιι fi fals6 Ί ΑΙί indumnezeit !?ί αΙί pus ιη cintece muntele Citeron 8, mun-
tele Helicon 9, muntii odri!?ilor 10, sanctuare1e de initiere ale tracilor, mis-
terele in!?elliciunii. 2. Cu toate ca aceste mistere sint mituri, totu~i eu
socot cA nenorO<cirile cintate de ele nu meritau sa fie facute subiect de
tragedie. Dar, nu' νοί ati facut din istorisirile acestor nenorociri drame,
iar actorii care joaca aceste drame, νa ofera spectaco1e pline de pla-
cere. Νοί, insli, sA inchidem ιη imbatrinitii munti ai Heliconului ~ί Ci-
teronu:1u1i tmφoouna cu 5,a,tirii:, cu oeltele de oameni innebuniti ~ί cu
(·e'a,la'l.t·6 ce,a'tA d,e demoni, atrt dramel'e aceιs<tea, cιit !?ί pe poetii, care
celebreazA serbArile culesului viilor, beti desavirξiit, cu fruntile incu-
nun,a,tecu iederA ~iinnebuniti peιste masura de celebrarile mΙstereΙ0r
bahi'ce !?ί sA ιpogorim, cu prea luminata intelegere, de sus din ceruri,
pe muntele cel sfint αΙ ιω Dumnezeu, credinta cea adeνarata ~ί ceata
cea sfintA a profetilor. 3. Iar credinta cea adevarata, care trimite de-
parte lumina sa str61ucitoare, Β6 lumineze din toate partile pe cei care
se tnvtrt Ιη lntuneric, s6 slobozeasca pe oameni de in~e1aciune, intinzin-
du-le spre mintuire prea puternica dreapta, adica intelegerea. Cei care
s-au trezit $ί !?ί-αυ ridicat capul, sa paraseasca HeIiιconul $ί Citeronul
$1 54 10cuiascA ιη Sion, «cd din Sion να ie!}i legea; !}i cuvlntul Domnu-
ιuι d/n Ierusalίm» 11, Cuνintul cel ceresc, adevaratul Luptator, incunu-
ηιιΙ lη priveli$tea ,rntregii ΙυωΙ 4. CintA $ί Eunom al meu 12, dar ηυ cln-
tecul Ιυί Terpandru 13, nici βΙ Ιυί Cepion1., nici cintecul frigian, lidian
sau dorian, ci cintecul cel ve$nic al ηοίί armonii, cintecul care poarta
numele lui Dumnezeu, cintecul cel n01:l, cintecul leνitilor, «care risi-
7. Ο sιcoHe a 1m AreιtIa a1 0ez>aιreIIi Caιpadocile1 (t 932 Soa'll 935) vQrb~ de acealSia
.·t,atUile a 1ud. iEunom i ~tίstu1 tine chitara Ιη miini ~ί pe chitara ere un greieιre.
Sl. Grigollle diin NaZliιana; Mιce alu:zιie Jιa ιroeasia 1egenda m scrιi50area 175.
8. CΙteron, munte Ση Grecla continentala, numit de cei vechi «munte sfint», fiind
centrul cυΙΙυΙώ lul Dlonisos.
9. Hellcon, munte Ση Grecia continenta1a .. Pe vIrful munte1ui era temp1u1 1ui Zeus,
Iar pe pιartea d'e nord a muιιtelui se aflιa vi)ceιaua mu:re1Jor, pliina de a1tιare ~ί de
1ItatuJ.
10. MunfIl odri1i:ilor - Muntii tracilor.
11. Is., 2, 3.
12. Adlci: Log05u1. CuvIntul.
13. Terpandru, poet $1 cIntIiret grec, na5cut 1a Le5bos (sec. VΙΙΙΙ t,d.H.). Ι se
~trIbule lηνentarea multor instrumente muzica1e i a Intemeiat ο ξicoa1a de muzica Ση
Spartu ΙΙL la Lesbos.
Ι 4. Cepioo, poCΙΙ ιιΙ c~n:tIιlI'el gre(', discIpo1u1 ~I succesoru1 1111 Terpandru.
CUvtNT D8 INDIMN CATRI ΙΙΙΙΙΝΙ

pe~te supl\rarea ~i d! uiH\ri1 toate releleII 111, leacul α~l dulce '$ί adθVΙΙ­
rat, Ιη Cι8re CU cint'e:cul este 8me's'tecat6 ~ί convingerea.
3. 1. Dupl\ Ρarerβa mea, tracul a'cela celebru, tebcul ~ί m(·till)-
newl a'll fαst oaιmeni; dar ηιu merιtιl numel,ede oam,(-'ni, ,ca au fost
ni~te in!?elatori; sub maSCίi cintecului lor au pingarit viata omeneasclι ;
cu vrajitoria lor maiastra au indracit pe oameni spre desfriu, au cele-
brat ca mistere ιerimele, au indumnezeIt faptele de jale, au fost cei din-
ΙΗ care au indrumat ρε oameni la idoli. Da, cu pietre !?ί cu lemne, adicd
cu statui !?ί cu picturi, au construit religia lοτ cea in!?elatoare, inli1n-
tuind ιη cea mai cumplita robie, cu cintarile !?ί cu ointecele lor de jale,
libertatea aceea, cu adevarat frumoasa a celor ce locuiesc sub cer.
2. Clntaretul meu nu-i ca ace!?ti cintareti ! ΕΙ a venit sa zdrobeasclι
robia cea amara a demonilor tirani. $ί ducindu-ne la juguI cel bun 16 ~ί
iubitor de oameni alcredintei ίη Dumnezeu, ne chea.ma iara!?i la ceruri
ρε ηοί, oei ,arunoati jo.s1a pam:int.

4. 1. Singur ΕΙ a imblinzit pe oameni, fiare foarte salbatice αΗ[ι­

data : pe pasari, adica ρε oamenii u~uratici ; ρε tiritoare, adica pe oamf'-
ηίί vlcleni; pe lei, adica pe oamenii plini de minle; pe por.ci, adica pe
oamenii dedati placeri10r ; ρε lupi, adi,ca pe oacrn'enii care rapesc averίΙε>
altora. Pietre !?ί lemne sint cei fara de minte; dar αιαί nesimtitor decit
pietrele este omul cufund-at ιn ne!?tiinta. 2. Martor sa ne fie noua glasul
profetic, care,a!?a cum spune credinta cea adevarata, plinge pe cei oBΤ~
zac ίn ne!?tiinta !?ί prostie, zicind: «GCi poate Dumnezeu sCi ridice djn
p;etrele αcestea 1111 ιω Avraam» 17. CintaretιUlui meu, facindu-I-se mila
de ne!?tiinta cea multa !?ί de invirto!?area Inimilor celor care erau ca ni!?te
pietre fata de credinta cea ,adevarata, din pietrele acelea, din pietrele
celor care au crezut dintre neamuri, a ridicat saminta de eredinta ίη
Dumnezeu, simtitoare fata de virtute. 3. I-a numit iara~i (<pui de vipere» 111
pe unii oameni νεηίηο!?ί !?ί pe Hitarnicii in!?elatori, care pun stavila drep-
tatii ; dar daca vreunul din ace!?ti '$erpi, urmind Cuvintului, se pocaie~t('
de bunavoI,e ajunge «om αl lu1 Dumnezeu» 19. Ρε altii ί-β numilt ιn chip
alegoric «lup1 1mbrCicat1 ln p1e1 de oi» 20, aratind ριίn aceste cuvinte lJe
cei rapitori ου chip de om. $ί pe toate aceste fiare foarte salbatice ~ί pe
ni!?te pietre οβ acestea, cintarea aceasta cereasca ί-β prefacut ίn οβαιρη ί
blinzi. 4. Ca dupa cum spune scrierea apostolica «eram $1 no1 clndva idrd
15. Homer, Odiseea, ΙΥ, 221.
16. ΜΙ., 11, 30.
17. ΜΙ., 3, 9; Lc., 3, 8.
18. ΜΙ., 3, 7; Lc., 3, 7.
19. 1 Tlm., 6, 11 ; 2 Tίm., 3, 17.
20. ΜΙ., 7. 15.
72 <.:ΙΙΜΙΝΤ ALIι:<ANDRINUL

de lHJrιtc, 17cuscultdtori rdtdc/lJ, sJujind poftcJor r;i desfdtc'1riJor de tot

fc/u/, trdirιd Ιη rdutate !Ji lrι pizmd, urlti iiind r;i urlndu-ne unii ρε aΦί ;
dar clnd s-a arcttat bundtatea !$ί iubirea de oameni α lui Dumnezeu, ΜΙη­
tu/torul nostru, nu din ΙaρΙεΙε acelea lntru dreptate, ρε care le-am fι'icut
ΙIf)Ι, ci dtιpd mίla Lui ηε-α mlntuit ρε ηοί» 21. Y,ezi ,cιita putere a avu't cιln­
[tIred cea noua Ί Α facU't di.n pietre oameni, ,a fa,cut din fiar'e σameni!
lar ('(~ί c,ar,e erau dealιbfel mo.rti, cei oCίtr,e intr-ad1evar nu pιarti,cipau vietiί
Lclo~j adevara'te ~ί-δυ recapatat viat'd, inda>ta ce au a,s'cuttat ainteoul
u,cc's'La.
5. 1. Cintecul acesta a impodobit eu armonie universul, facind ο
simfonie din dezordinea stihiilor naturii, pentru σα intreaga lume sa
iljunga p.rinel ο simfσnie. Α lasQ,t mar,e'a dezlegata, ,daT a i,mpiedi,eat-σ
s.!! se reverse asupra pamintului; tot a!?a, a intarit pamintul, eare era
mi!$cator ~ί l-a fixat hotar marii; Ια feI a potolit eu aerul furia foeului,
fAeind intre ele armonie,ca atunei elnd amesteei cintecul doric cu cel
ljdian; a imblinzit raceala salbatica a aerului cu patrunderea ρτίη el a
fo(:ului, amestecind armonic aceste elemente extreme ale universului. 2.
Intr-adevar, acest cintec 'curat, temelia universului ~ί armonia tuturor
existentelor, intinztndu-se din eentrul universului lα margini ~ί de la
marginile lui Ια centru, a pus armonie ίn tot universul, nu cu muzica
tracica, asemanatoarecu a Iui Iuval 22,σί cu vointa parinteasea a Ιυί
Dumnezeu, pe care a rivnit-o David. 3. Ιατ CeIcoborit din David, Cel
Care era tnainte de David, Cuvintul Ιυί Dumnezeu, dispretuind lira ~ί
ch1tara, instrumente muzicale neinsufletite, dar armonizind cu Sfintul
Duh lumea cea mare ~ί lumea eea mί.ca, adica pe om, sufletul !?ί trupul
luΙ, cInta Ιυί Dumnezeu ρτίη instrumentul cel cu multe νοσί αl naturii ~ί,
al!turi de e1, cinta ρτίη aeest instrument muzieal, omul, despre care se
spune : ιιΊ'ιu-Mί 'e~ti ,chit,ara ~ί flaιu,t !?ί ιtempl,u» 23. Chitara din pri,cin,a ar-
monlei, flaut din pricina duhului 24, iar templu din pricina Cuvintului,
pentru ea chitara sa rasune 'armonios, flautul sa sufle, ίατ tempIul sa
aibl1 Ση el pe Domnul. 4. Da, ~ί David i'mparatul, eintaretul din ,chitara,
de care am amintit putin mai inainte, indemna pe oameni spre adevar ~ί-ί
dep!rta de idoli; departe de a lauda princintece pe demoni, ii inde-
p4rta pe demoni prin eintecullui eel adevarat, a!?a cum a vindecat, numai
cu cIntecul, pe Saul ceI stapinit de demoni 25. Domnul a taeut dupa ehipul
ιω pe om 26, acest frumos instrument muzieal insuf1etit. Negre~it!;ii

21. T/t.. 3. 3-5.

22. Pac., 4, 21.
23. CΙtat dIntr-un autor necunoscut.
24. Adlc!i. β ~υnιωl.
75. 1 Regl, 16, 23.
2fί. Pac., 1, 27.
Ι:UVΙΝΤ DB ΙΝΟΒΜΝ CATRB ΕΙΙΙΝΙ

DomnuI este instrument muιίcιιΙ tlrmonios ~ί sfint al lui Dumnezeu, In\e-

lepciune mai presus de lume, Cuvlnt ceresc.
6. 1. Ce vrea, dar, acest instrument muzical, Cuvintul lui Dumn('-
zeu, DomnuI :;;ί cintecuI cel nou '/ Vrea sa deschida ochii orbίlor, sa des-
tupe urechile surzilor, sa conduca la dreptate 27 pe cei σθ ~chioapata ~ί
pe cei rataciti, saarate oamenilor celor fara de minte pe Dumnezeu, sa
puna capat stricaciunii, sa biruia9Ca moartea, sa impace cu Tatal pe fiii
σθί neascultatori. 2. Iubitor de oameni este acest instrument muzical al
Ιυί Dumnezeu! DomnuI miluie:;;te, invata, indeamna, sfatuie~te, mintuie,
paze:;;te; iar ca rasplata, ca am primit invatatura Ιυί, ne fagaduie:;;te din
bel:;;ug imparatiacerurilor, bucurindu-se de nοί numai daca ne mintuim.
lnchinarea I.a ΪldoH se hra'lle~te ,cu piiJcatιe1e oamenilor ί credinta cea ade-
varata, insa, intocmaica aIbina care ηυ murdare~te nimic din ceIe peste
care se a:;;aza, s'e bu'cura niUiffiai d,e milntuirea oam'enl,lOlf.
, 3. Αί, deci, fagaduinta! Αί iubirea de oameni! lmparta:;;e$te-tecu
ha.ruI! Sa nu-mi socote,:;;H ointecuI ceI mintuitor ca nou,cum soc1ote:;;ti ca
sintem nοί, υn vas sIau ο oasa, pentr,u ,ca ΕΙ θΜ «1na1nte de luceaf6.I>} 28 ;
$ί : {(La lnceput θιa CuvlntuJ $1 CuvlntuJ θια Ιa Dumnezeu $1 Dumnezeu·
era Cuvlntul» 29. Da, ratacirea idoleasca pare veche, iar credinta cea·
ndevara·ta pa're noua. 4. Chi.ar daca caιp.reIe mHologioe spun σθ. frigi,en'iί
sint vechi 80, chiar daca poetii scriu ca arcadienii erau inainte de a fi
Iuna 31, chiar daca egiptenii ar fi vechi, σθ. spun unii visatori ca ρΕίmιn­
tuI egiptenilor ,a nascut pe zei ~ϊ pe oameni, totu~i nici unuI din ace$tia.
n-a fost inainte de a fi Iumea aceasta ; nοί, insa, am fost inainte de inte-
meiere·a Iumii 32; nοί, pentruca tre,b'U:ia sa exi:stam ίn ΕΙ, ,am f05<t na$-
cuti mai inaintιe ίn DU'mnez,eu, ηοί, faoptμJri1e 'c'U:'VIintatoare aiIe CUVlntul!u'i'
dumnezeies1c, datorita Caruia slntemdlintru iI1lCoeιpwt, pentru ca ((lα Ιη­
ceput era Cuvlntul» 33. 5. ~ί pentru ca Cuv'intul er.a dintru lnceput, de·
aceei8 Cuv'inιtιul a fost ~ί €lsιte ;inιαψutul dumnezeielSlc al tu:turor exi's-
tentelor ; i.ar pentru ca acum a primiIt nume, num,e,le de Hristos - nu'me·
consfintitf: de demult, nume vrednic de putere - de acee'a L...am numit·
Cinte'c nou.
'1.1. Cuvlntul, Hristos, este ~ϊ cauza existentei noastre de odinioara,
ca e.ra ιn Dumnezeu 34 - dar ~ί a bunei noasιf:re exiIs'tente - ca aCU!D1;
21. Is., 35, 5-6 i ΜΙ., 11, 5 i Lc., 1, 22.
28. Ps., 109, 4.
29. Ιη., Ι, 1.
30. Herodot, Π, 2.
31. Apolon, Rhodios, 4, 264.
32. ΕΙ, 1, 4.
33. Ιη., 1, 1.
34. Ιη., 1, 1.
 CLEMENT ALEXANDRINUL

s-a ariHat intre oameni - Insu~i Cuvintul, singurul care este ~ί una ~j
.alta - ~ί Dumnezeu ~ί om - cauza tuturor bunaHitiIor. Invatind de Ia
ΕΙ sa ducem ο buna existenta, sintem condu~i spre viata ve~nica. 2. Ca
dupa cuvinteIeacelui dumnezeiesc apostol al DomnulUΊ «haruJ mlntuj-
tor αΙ ιω Dumnezeu S-Q aratat tuturor oamenjlor, lnvat1ndu-ne ca, lepa-
dlnd paglnatatea $j ρσΙΙεΙε lume$tj, sa vjetujm Ιη veacul de acum cu
.cumjntenje, cu dreptate $ί cu cucernjcie, a$teptlnd iericita nade jde $ί
.Qlatarea slavei marelui Dumnezeu $ί Mlntuίtoruluj nostru Iisus
.hrjstos» 35.
3. Acesta este cintecul cel nou, aratarea CuvintulUΊ CeIui Care era
Ja inceput ~ί preexista, Cel Care a stralucit acum intre noi. S-a aratat
acum aa Minιtuitor Cel ,ce 'exista mai inainte; s-a ιara.tat ca ΙnvatΜσr
,Cel Care era ιη Cel Ce exista - caci «CuvlntuJ ετα Ια Dumnezeu» 36 - ;
s-a aratat Cuvl intιul, prin Care s-au creat tσate. Creator ΗίΟΟ, a dat Ia
inceput, odata cu creatia, ~ί viata; ca Invatator a invatat, cind s-a ara-
·tat, cum sa vietuiasca oamenίi bine, pentru ca apoi, ca Dumnezeu sa
,daruiasca viata ve~nica. 4. Nu acum, pentru intila oara,a avut mίla de
ηοί, cei care eram pe ο ,cale ralacita, ci de demult, de la inceput ; dar s-a
.ariHat acum cind eram deja pierduti ; s-a aratat ~ί ne-a mintuit. Dar fiara
,cea vicleana ~ί inclinata sa se tirasca, prin ademenirίle ei, robe~te !,'ί
;chinuie~te inca ~ί acum pe oameni ; ~ί, dupa parerea mea, ii pedepse~te
..cu barbarie, ca ~ί acei barbari, care, dupa cum se spune leaga pe prizo-
nieri de trupurile mortilor, ca sa putrezeasca impreuna cu ei. 5. Acest
'tiran vi,cle.an,~Γpele, a legat strins pe cei pe care din nal~ter'e a putut
pune mina ,pe ei, cu lantu'l ticalos a;l inc'hinarii Ιη idoli, d,e pietre, de
~lemne, de statui ~ί de idoli caace~tia; ί-η jertfii de νΗ, dupa cum se
. spune, ~ί ί-η ingropat impreuna cu idolii,ca sa putrezeasca impreuna
,cu εΙ 6. Deaceea dupa cum unul a fost cel ce Ιη inceputa in~elat pe
Eva 37, iar acum duce ρε ceilalti oameni la moarte, tot a~a unul este ~ί
~'Domnul, ingrijitorul ~iajutorul nostru, Care a fost vestit mai dinainte
φrίn profeti, j,ar acum ne cheama vadit Ιη mintuire.

8.1. A~adar, dind ascultare poruncίi apostolice, sa fugim «de dom-

nuJ stdplnjrJJ vdzduhului, α duhulUi care lucreaza acum Ιη fij neascul-
;tarjj» 38, sa alergam Ιη Μiηtuίtσrul, Ιη Domnul, Care ~ί dicum !?ί tαtdeauna
,ne-a indemnat Ιη mintuire, prin minuni !?ί semne ιη Egipt, i.ar ίη pustie
1ρτίπ rug ~ί prin ποτ 39, ,care, datbori.ta harU1lui iUibirii Sale de o.ameni, a
35. Τί!, 2, 11-13.
36. ln., 1, 1.
37. Pac., 3, 1-6.
38. ΕΙ., 2, 2.
39. le§., 13, 21-22.
CUVINT DE INDEMN CATRE ELENI 75

insotit ca ο
slujnica pe evrei. 2. Cu aceasta frica ί-θ indemnat pe cei
invirto~ati la inima ί θροί ί-θ indemnat ~ί prin prea inteleptul Moise,
prin IsaiIa cel iubi'tor de adevar ~ί prin toata ceata pr.of·etHor ί pe σ'Θί c·are
i1uavut urechi ί-θ intors, intr-un chip ωθί ρΗη de pricepere, sa creada
ιη Cuvintul lui Dumnezeu ί uneori ii tinea de rau, alteori iiameninta ί
pe unii oameni ii plingea ί altora le cinta ί intocmai ca un doctor bun,
.care pe unele trupuri bolnave le obloje~te, pealtele le mingiie, pe altele
le spala, pe altele le taie cu cutitul, iar pe altele learde ί uneori le taie
cu ferastraul, cind trebuie sa vindece pe οω cu pierderea unui madular
:sau a unei parti din madular. 3. Felurit se poaιrta ~ί MintuitO'ru1 ~ί felu-
rita este ~ί mintuirea oamenilor : ·cind ii ameninta, ii sfatuie~te ί cind ii
1ine de rau, ii intoariCιe la ΕΙ ί cind ii plinge, ιί miluί,e~,te ί cind leciruta,
ii cheama ί prin rrug vorrbe~te 40 - evreii a,vβau nevoi,e de semne ~ί ωί­
nuni 41 - , iar prin ίοσ infrico~eaza pe oameni, scotind flacara din stHp ;
flacara este totodata dovada ~ί de har ~ί de frica. Daca asculti, este lu-
ωίηΒ. ί daca nu asculti, este foc. Dar pentruca trupul omenesc este ωθί
ιde pret decit stilpul de foc ~ί decit rugul, ωθί tirziu au vorbit profetii.
Jn Isaia a vorbit Insu~i Domnul ί ΕΙ a vorbit ιη Ilie, ΕΙ ιη gura profetilor.
4. Tu, insa, nu crezi ιη profeti! Socote~ti basm ~ί pe ace~ti barbati ~ί
'Stilpul de foc ! Deaceea ιΙί νθ vorbi Insu~i Domnul, «Care, fiind Ιη chip
de Dumnezeu, Ω-α socotit ο ιι:'ίρίΙΘ α fi lntocmai cu Dumnezeu, ci S-Q de-
~ΘIΙαΙ pe Sine» 42 milostivul Dumnezeu, dorind cu infocare sa mintu-
iasca pe om. Insu~i Cuvintul iti graie~te a'cum lamurit, facindu-te sa ro-
~e~ti de necredinta ta; da, ο spun, Cuvintul lui Dumnezeu s-a facut οω,
ca ~ί tu sa θηί de la οω, ca omul poate ajunge Dumnezeu.
9.1. N-ar fi oare ο prostie, iubitilor, σθ Dumnezeu sa ne indemne
mereu la virtιute, iar ηοί sa nu primim folosu1 ~ί sa aminam min1:uirea Ί
Oare nu ~ί Ioan indeamna la mintuire 'i Oare nu toata predica lui este
un glais care te inde.amna'i Sa-l intrebam pe Ιoan: «Cine θ~H tu printre
oameni ~ί de unde vii'i» 43. $ί ΙΟθη ηθ νθ raspιuηde cΒ. nιu este IHe, ca
nu este Hristos ί va marturisi, insa, ca este glasul celui oare striga ιη
pustie 44. Cine este a~adar Ioan Ί Ca sa folosesc ο imagine, sa ωί se in-
9'aduie sa spun: Ioan este glasul Cuvintului, care indeamna, strigind
Υη pustie.
- Ce strigi, glasule 'i Spune-ne ~ί ηoua !
- «Drepte faceti cai1e Domnului Ι» 45.

40. Ie~., 3, 2.
41. Ιη., 4, 48.
42. ΡΠ., 2, 6-7.
43. Homer, Odiseea, Ι, 170; ΧΙΧ, 105.
44. Ιη.,
1. 20-23.
45. Is., 40, 3; Μι., 3, 3; Mc., Ι, 3; Lc., 3, 4; Ιη., 1. 23.
76 CLEMENT ALEXANDRlNUL

2. Ioan este inainte-mergator ί este glasul, 'care merge inainte, al

Cuvinrtului ί ·erSt·e glasul care cheama, ,oal'e pTegarte~te spre m:i:JJJtuire ί este
glasul care indeamna spre mo~tenirea cerurilor ί datorita acestui glas.
femeia cea stearpa ~ί pusti>a nu mai sint fara de copii 46. Aceasta na~­
tere a vels,tit-o mai ·dinainte gla'sul ingerulu,i 47 ;ca ~ί na~ter'ea ,aceea a
fost inainte-mergatoare ,a Domnului ί gl'asul acelaa binevestit unei femei
sterpe, dupa cum Ioana binevestit pustiei. 3. A~adar, datorita acestui
glas al Cuvintului femeia cea stearpa na~te, i'ar pustia rode~te. Doua
glasuri sint inainte-mergatoarele Domnului: glasul ingerului ~ί glasul
lui Ioan; ele ma fac sa ma gindesc la mintuirea cuprinsa ιn ele; ca,
dupa ce Ise v·a arat,a Cuvinιtul, nοί vom dobindi rodul ~·terii ceJ.ei bune,
viata ve~nilca. 4. SαίΡtura, unillJd aιoest'e doua gI.asuri intr-unu1 singur,
lamure~te totul spunind a~a: «Sa Quda cea care nu nQ$le, sa sloboadd
glas cea CQre nu are dureri de na$tere, ca mai multi slnt fjj celei sterpe,
mai multi dec1t Qi celei care are barbatl» 48. Noua ne-Ia binevestit ingerul,.
pe nοί ne-a indemnat Ioan sa ne gindim la plugar, βθ. cautam pe barbat.
5. ca Eleste nnul :~ί d'oela~i: bar,batul ·femeii celeister:pe, pI.ugarul pus-
tίei, Cel Care a umplut cu putere dumnezeiasca ~ί pe femeia cea stearpa
~ί pus:ti:a. MultislllJt .οορΗί femeii d,e bun neiam ί ,evreic'a, insa, oarelIίlι
inceput era cu multicopii,a ramas fara copii din pricina neascultarii ί
!';ii d'stιfel femei'a oe·a steaI1pa priiΠl:β!';ite barbat, ίαΓ pus.ti.a plu,gar ; iar a'Poi
una aduce roade, iar cealaIta na~te credincio~i; ·amindoua datorita Cu-
vintului ί necredincio!';iilor, insa, le-a ramas inca !';ii acum stirpiciunea.
~I pu.stia.

10.1. Ioan, predicatorul Cuvintului, chema pe oameni sa fie gata

pentru venirea lui Dumnezeu, a Ιυί Hristos 49. Tacerea lυί Zaharia 5&
aceasta ναία sa α spuna. Da, tacerea Ιυί a!';itepta rodul inainte-mergator
αΙ,Ιυί Hri!Stos, pentruca lumina adevarului, Cuvin:tul, ajuJ1ls Ev:anghelie,.
sa dezlege tacerea tainica a enigmelor profetice.
2. Tu, dar, d,aca dore!';iti sa vezi cu adevarat pe Dumnezeu, ia par-
te la ceremoniile de curatire cele cu dumnezei·asca cuviinta! Nu te·
incunuJJJa cu lauri ~ί cu pangHci impodobite cu 1ina !';ii porιfira, ci cu
dre'pta'te! Pune-ti ιn juru,l tau frunz'el,e infrinarii !';ii cauta cusirguinta
pe Hrilstos, ·ca spune und'eινa: «Eu slnt U$Q» 51. U~.a aιoeasta ·trebui'e s-·oo
cunoasιca οβί ,oe ναΓ sa inteleaga pe Dumnezeu, oa sa ne desch:ida largiι

46. 15., 54, 1; Gα1., 4, 27.

47. Lc., 1, 13.
48. 15., 54, 1.
49. Mt., 3, 3.
50. Lc., 1, 20.
51. 1n., 10, 9.
CUVINT DB INDBMN CATRE ELENI 77

portίIe c,en1ri10r. 3. Ca sinl1: cuvintiitoare ~ί l'ationale portile Ouvintului

~ί ,se d'eschid CfUcheiacredintei: «Njmeni nu cunoa~te pe Tatal dec1t
FjuJ $ί cel caruίa Ιί va descoperi Fiul» 52. Ευ ~Hυ bine ca Cel Gare des-
chide υ~α ,cιea incui,ata ,alitada,ta, d'escopera mai ρε urma ,cele ,dinauntru
~ί ara,ta pecele care ni'ci nυ putoou fi cunosou't'e maii inainte decit nu-
m,ai de c'ei ca,re αυ tr,ecut ,prin Hris't'O's, singurol ρrίη Calfe poa.te fi
vazut Dumnezeu.

CAPITOLUL ΙΙ

11.1. Νυ cercetati, dar, cu curiozitatealtarele cele lipsite de Dum-

nezeu, nici de'schizaturi1e prapastiiJor pline de vrajitσrii, ηίισi cald,area din
Tesprotia 53 sau scaunul cu trei piciσare din Cira 54 sau v,asul de bronz
din Dσdσna 55! Parasiti basmele invechite, imbatrinitul stejar cinstit ιη
nisipuri1e pustiei ~ί oraιcolul de acolo, care s-a ve~tejit oιd'atacuste­
jarul! Α tacut izvσrul Castaliei 56, precum ~ί celalalt izvor din Colo-
fon 57! L,a fel αυ murit ~ί celelalte izvoare, care ghiceau ί de~i tirziu,
s-au dovedit lipιsi1e de lau'da, caaιu ,pieri,t odιaΙθ. ,cu miturile i10r.
2. Poveste~te-ne ~ί de celelalte oracole, dar mai bine zis nebunii, de
oracoLeJe c'df1e nυ eran de nici .unfolos, ,de ,Cl,a!ri'e 58, de Pitios 59, de
Didimeon 60, de Amfiarion 61, de ΑροΙοη 62, de Amfiloh 63 ί iar daca vrei,
intreaba odata cu ace~na ~ί pe cei care interpreteaza semnele, pe cei
care ghί.cescu~tindu~se lα mersul pasarilor, Ρε cei care ιtalma,cesc νί­
sele ί 'totαc].atta ~za li:nga Piftios ~ί pe σeί oar,e ghic'elS,c ιη grliιu ~ί ιη
orz precum ~ί pe ventriloci, ιη mare cinste ~ί acum ιη fata multora.
52. ΜΙ., 11, 27.
53. Tesprotίa, regiune din sud-vestul Epirului.
54. Cira, vechi ora~ ιn Grecia contίnentala, Ιn golful Corintului. Era port al ora-
~ului Delfi.
55. Dodona, vechi ora~ Ιn ,Epir, celebru prin templul ~ί oracolul Ιώ Zeus.
56. Castalia, izvor Ιn apropierea ternplului Ιώ ΑροΙ0n de la Delfi. Apa din ba-
1:inul acestui izvor servea pentru curatirile de la templu. Romanii atribuiau apei ίΖνο­
rului darul de a inspira poetii. ~ί ΒΖί grecii spun ca celcare bea din apa Castaliei
rimlne ve~nic tinar. Numele izvorului ii vine de la nimfa Castalia din Parnas, care
pentru a scapa de urmarirea lui ΑροΙ0n s-a aruncat Ιn apa izvorului ~ί s-a inecat.
57. Colofon, vechi ora~ din Asia Mica, Ιn Ionia, la Marea Egee.
58. Clarios, supranume al lui Αροlοn ~ί al lui Zeus.
59. Pitios, temp1u all,m ΑροΙ0η la Delf,j 5aU Ιn B1ιte looW'~.
60. Didimeolll, tearψIlu1 lιιi ΑροΙ0η lη Didώmιa, vechi 000$ ιη ABiιB Mica, lη I-onioa,
tIι apropierea Miletului.
61. Amfiarion, sanctuar al ghicitorului grec Amfiarau, situat ιη Grecia conti-
Dentala.
62. Apolon, fiul lui Zeus ~ϊ al Letei. zeul luminiί, al artelor frumoase ~ί al divi-
:Dllpei. Avea 1a Delfi un templu ~i un oracol.
63. Amfiloh, fiul lui Amfiarau, ghicitor ca ~ί tatal sau.
 CLEMENT ALEXANDRlNUL

Da, sa fie date intunericului ,altarele egiptenilσr ~iale tirenieni·

Ιστ 64. ιη
care se oheama mσrtii pentru a prezilce viiltσrul.
3. Acestea sint cu adevarat !?cσli nebune!?ti de in~elaciune ale σa­
menHo.r ne'Credincio>~i ~ί c'ase de jσc a1e unei rata,ciri nes'taρinίte. inso-
titσriai acestei vrajitσrii sint caprele deprinse sa ghiceasca ~ί cσrbii
invatati d'e oa1meni sa spuna σralcole.
12.1. Dar pentruce sa-ti Iη~ίT misterele'/ Nu le νσί lua ιη ris, dupa
cum se spune ca a facut Alcibiade 65, ci νσί da la iveala, pσtrivit inva-
taturii credintei celei adevarate, vrajitoria care este ascunsa ιη ele. Υσί
face sa fie prezentati spectatoc.ilor credinteicelei ad'evarate, ca pe σ
scena a vi,etii, pe ~ιa-numitii vo~tri dumnezei cu cer,em,σniile Ισι
misteriσase.
2. Bacantele celebreaza misterele lui Diσnisσs 66 cuprins de furii,
sav,ir~es:c cu caJrne cruda deHru1 sa'cru; incununate cu ~erpi, im;part
oarnea jertfelσr, strigind Eva; pe Eva aceea, din Ipriιcina careia a ur-
mat in~elaciunea 67; ca ~arpele cσnsacrat este semn al σrgiilσr bahice.
Pσtrivit prσnuntiei exacte a evreilσr, cuvintul Evia, cu spirit aspru, se
tradu,ce ρτίη : ~arpe, de gen fem:inin.
Deσ 68 ~ί Cσre 69 au ~ί devenit drame de mister; iar misterele de la
Eleusis 70 celebreaza cu tσrte ratacirea lui Deσ ~ί Core, precum ~ί ra-
pirea ~ί jalea 1στ.
13.1. Μί se pare ca trebui.e sa fac e.timσlσgia cuvintelσr «σrgie»
~ί «mister». Primul cuvint vine de la minia (όΡI7ι) Ιυί Deo pe Zeus; al
dσilea vine de la ticalo~ia (μ6σις) savir~ita ,asupra lui Diσnisσs ; iar daca
acest cuvint «mister» deriva, dupa cum sρune ΑρΟ'lodστ 71, de la un
σarecare Myus aticul, il-am nimic impσtriva; ιη acest caz misterele
\Όastre sint 1egate de cinstea ce se aduce unui mσrmint. 2. ΡοΙί intelege
~ί alltfel cuvintul «mi'ster» oa: mit'urιi, Ρσtrίvί't cσr'espσndentei lί.terelσr.
Au adoptat ~ί altii astfel de mituri : cei mai barbari dintre traci, cei mai
1ipsiti de minte dintre frigieni ~ί cei mai sUpea'stiti~i dintre greci.

64. Locuitori ai Tireniei sau Etruriei, azi Toscana.

65. Alcibiade, general, orator, om politic atenian, ucenic al lui Socrate (450-404
Ιd.Η.). Aventuros ca general, ducindu-!}i patria Ιn dezastruosul razboi din Sicilia, nes-
tatorntc CIa om poliiιtic, p,ιmιindu-se pe r,tnd Ιn s1ujba Aιtened ~ί a Sp.ar,tei, a sfir!}i1
prin a se exila. Α fost asasinat din ordinul satrapului Farnabaze βΙ Bitiniei.
66. Dionisos, fiul lui Zeus ~ί βΙ Semelei, zeul vitei de vie ~ί al vinului, identίficat
la romani cu Bahus. Cultul lui a contribuit la introducerea misterelor.
6'1. Fac., 3, 1-6.
68. Deo, alt nume al zeitei Demetra; divinitate agrara, personificarea pamin-
tului, identificata la romani cu Ceres, mama Persefonei.
69. Core, alt nume al zeitei Persefona, regina infernului, identίficata la romani
cu Proserpina.
'10. Eleusis, ora~ Ιη Atica, unde se celebrau misterele Ιn cinstea zeitei Demetra.
'11. Apolodor, istoric grec (sec. ΙΙ i.d.H.), a scris ο lucrare intitulata BibJίoteca.
care cuprindea istoria zeilor ~ί a eroilor. - Apollodor, Ferttis, 244, Ρ, 142.
CUVINT DE INDEMN CATRE ELENI

3. BIestemat sa fie ceI carea facut inceputul acestei in~elaciuni

printre oameni, fie Dardan 72, ceI care a introdus misterele mamei zeilor,.
fie Eetion 73, cel care a rinduit orgiile ~iceremoniile samotracilor 74, fiec
Midas frigianul 75, care a invatat misterele de la Odrisian 76 ~ί apoi a
raspindit aeeasta me~te~ugita in~elaciune printre supu~ii sai. 4. N-am sa
ma Ias convins n,i>Cicind d,e Cinira 77 din insula Ciιpru, care a indraznit sa
scoata din intuneri,e Ια lumina σrgii1e pline de ,desfriu ale Afrσditeci 78, ιn
dmbitia lui dea indumnezei σ fem.ιeie deιsfrιinata. 5. Altii spun ca
Melamp 79, πω ιω Amitaon 80 ,a adus din Egipt ίn Grecia serbarile luΙ
Deo, sarbatorite cu cintece de jale.
Pe toti ace~ti incepatori αί rautatii αω sa-i numesc parinti αί unor
mituri fara de Dumnezeu ~ί ai unei superstitii care are ίn ea moartea;
ei au sa.dit ιn viata misterele, saminta rautatii ~ί a stricaciunii.
14.1. Dar ,acum este ~ί timpul sa νθ. arat ca ceremoniile voastre cu'
mis1teresint ρΙίnε deiI1l~ela'ciune ~ί de grozavii. Iar daca ati fost ίnί­
tiati, apoi cu atit ωαί mult veti ride de aceste mituri ale voastre, pe care'
le cinstiti. νοί spune deschis cele ascunse ale voastre! Nu ωθ. ru~inez,
sa spun acelea pe oare νοί πυ νθ. ru:~inati sa lιe ador'ati.
2. Prietenia lui Cinira, aceea care s-a naseut din spuma, cea nascuta.
ίn Cipru 81 - vorbesc de Afrodita, c'a.re se nume~te Filomede, pentru.
ca se truge din medee, adica din menιbrele cele de ru~ine taiate ale lui
Uranus 82, membrele cele desfrinate, care dupa ce au fost taiate au in-
taritat valurile ; de'ci Afrodita estefruotul vrednic ,al desfrin.atelor V'OιdIStre'
membre de ru~ine. Ιn ceremoniile acestei zeite marine a plaeerii se da
ceIor ce se initiaza ιn arta desfrinarii, ca simbol αΙ na~terii zeitei, υη.
graunte de sare ~ί un falus; cei ίniμαμ, Ια rindul Ior, dau zeitei ο mo-·
neda, cum dau indragostitii amantelor 10r.
72. Dardan, erou al dardanienilor, fiul lui Zeus ~ί al Electrei. Α stat ίη Samotracia,
unde a instituit misterele.
73. Eetion, rege βΙ cilicienilor.
74. Samotraci, locuitorii insulei Samotracia din Marea Egee. ίn apropierea coas-·
telor Traciei.
75. Midas, regele legendar al Frigiei. Α raspindit ίn tara sa cultul lui Dionisos.
76. Odrisienii, populatia veche a Traciei. Prin odrisian, Clement Alexandrinul
vrea sa spuna Orfeu, care era trac.
77. Ciw<i. rege lege:nda.r βΙ Ciprulu.i, primιul preot al Afroditei.
78. Afrodita. fiίca lui Zeus !}1 a nimfei Diona ί dupa alta traditie, fiica lui Uranus,
na.scuta din spuma marii, zeita frumusetii ~ί a dragostei. identificata la romani cu
\Tenus.
79. Melamp, doctor $'ί ghiCΊtor grec, f.iul Ιuli Amitaon.
80. Aιnita'OO1. ιtaιtal ghioi-toruJυ.i Me!ιaηψ, renov<1torul jocurilor o1im>pice.
31. Hesiod, Teogon., 188-200.
82. Uranos, divinitatea cea mai veche din mitologia greaca, personificGl.rea ce-
rulώ.
~80 CLEMBNT . ALBXANDRINUL

15.1. Misterele lui Deo sint impreunari de d~agoste ale lui Zeus 83
-cu mama sa Demetra; sint ura Ιηί Deo - pe care nu ~tiu cum s-o nu-
mesc : m<ima sa,u femeie a lui Zeus - din care pricina se spune ca Deo
a foSlt numi!ta Brimo; miJSterele lιuί Doo mιai sinrt: rugamintile lui Zeus,
bautura de fiere, smulgerea inimii, fiapte de nepov,estit. Aceste miJS.tere
le savir~esc ~ί frigienii incinstea lui Atis 84, a Cibelei 85 ~ί acoriban-
-1ilor 86. 2. S-a povestit ca Zeus, smulgind testiculele unui berbec, ca ~ί
'cum ~i-ar fi smuls pe ale lui proprii, le-a luat ~ί le-a aruncat ιη sinul
zeitei l)eιo, platLnιd ιη inItregime ο pedeι8.ipSa fa!lIsa 'a impr'eunarii sale
silnice cu Deo. 3. Expunind amanιuntit si'mb,olurHe aIeoe~ste'i ini'tieri, ~tiu
ca νοί provoca risul, chiar daca voua nu v-ar veni sa rideti, din pricina
'dovezilor pe care le aduceti ιη favoare.a lor: «Din timpan am mincat;
'din chimvale am baut; am purtat vasele de jertfa; am intrat ιη camera
nUJptiala» 87. Nu-s ο ocara siIllib'Olurilea'oestea 1 Nu-s ο b,a'tjoιcora m'iιste­
rele Ί
16.1. Pentru ce sa mai adaug ~ί pe celelalte 1 Demetra na~te, iar
'Corecr'e~te ; Zeus, care a nascut-o, se impreune'aza iara~icu Ferefiata 88,
propria sa fiica, dupa ce mai inainte se impreunase cu Deo, mama lui ;
'UHase de ti'calo~ila lui de mai-inain'te. ~ί a:stfel Z,eus este ~ί tata ~ί co-
rupator al propriei sale fiice. Se imιpreuneaza cu ea, prefacindu-se ιη
~arpe, arMind C'U asta ceea ce era.
2. Ιη misterele Ιυί Sabazie 89 cuvintele : «Dumnezeu care trece prin
sin» sint pentru oei initiati, Isimbol. ~rpele este Zeus; trectnd prin ,sinul
·celor initiati, I~ί face σunoscuta ,desfrinar,ea sιa. 3. Ferefiata na~te υη
-copil cu chip de taur ; B~B cum spune un poet, care a scris despre idoli :
«taurul este
tatal ξiarpelui, iar ξiarpele tatal taurului ί
!η munte, pazitorul de boi are ascunsa tepUξia» 90.

83. Zeus, divinitatea suprema 11. grecilor - identificat 111. romani cu Jupiter -
ciisiitorit cu Hera, este tatal multor zei.
84. Atis, :ιeuΙ vegetatiei pierdute ξiί regasite ίη Frigia. Parasit de copil ίn tresti-
ile unui riu din Frigia, a fost descoperit de zeita Cibela ~ί 11. ajuns amantul εΙ
Roasa de gelozie, Cibela s-a impotrivit casatoriei lui. Atίs, cuprins de furie, s-a
castrat, iar Cibela 1-11. prefacut Ση ρίη. Cultul sau plin de orgii 11. patruns ίη lumea
greaca, apoi ξiί Ση Roma.
85. Cibela, marea zeita 11. Frigiei, zeita pamlntuIui ξiί 11. animalelor. Marea sar-
batoare anualii a Cibelei era alcatuita din ceremonii simbolice, care reprezentau is-
toria amorurilor zeitei ~ί durerea pricinuita de mutilarea lui Atis.
86. Coribanti, preoti ai zeitei Cibela. 'In extazuI lor sacru executau ίn sunete
de flaute, tamburine ξiί cimbale dansuri cu armele, care ajungeau pina 111. mutilari.
87. Α. Dietrich, Eine Mithrasliturgie, ρ. 216-217.
88. Ferefata, alt nume 11.1 Persefonei.
89. Sabazie, zeu trac ξiΊ frigian, zeul vegetatiei. Ιη ceremoniile sabaziene, cre-
dincioξiii dansau filfiίnd ξierpi sfintiti, iar noaptea celebrau casatoria mistica de ίnί·
(iere.
90. Rheώn Mus., 45 (1890), 265 ξiί urnι.
(;UVINT DB ΙΝΒΒΜΝ CA TRE ELENJ 81

Socot ca poetul nume!?te tepu~a bi1:a pastorului de boi, pe care ba-

.<: antele ο impodobesc cu panglicute.
1'1.1. Vrei sa-ti vorbesc ~ί de culesul de flori αΙ Feref.atei, de co~u]
-ei, de rapirea ei de Aidoneu 91, de despicareα pamintu1ui, de porcii lui
Eubu1eu 92, pe care pamintul ί-Β inghitit impreuna cu cele doua zeite,
ipentru care pricina 1α serbarile tesmoforiilor 93 se arunca porci ιη gropi '/
Femeile sarbatoresc acest mit ιη chip felurit Ιη diferite Ora!?e, purtind
nume1e de tesmoforii, sciroforii 94, aretoforii 95; toate aceste serbari in-
faμξieaZa ιη c'hip difeTit rapirea Ferefa.tei.

2. Misterele Ιυί Dionisos sint cu totul pline de cruzime. Dionisos

~ra inca copil, cind curetii 96 I-au inconjurat cintind υη cintec de arme ;
.atunci tit'anii 97 s-au strecurat CU vicIenie, I-au in!?elat cu jucarii copila-
Τθ!?Ιί !?ί I-au taiat ιη bucati, a~a copil cum era, precum spune tracul
Orfeu, poetul acestei ceremonii :
.P1n :,1 sftrleaza ~1 papu$i cu madulare mllidioase,
Mere de a'U~ frumoa.se de 1<1 Hespertdele 98 cele cu gLas
armonios» 119.
18.1. Νυ-ί fara d·e folos sa va ill'fati~ez spre a Ie osindi, simbolurile
nefolositoare ale aCθlstei cerem·onii: oscior, minge, titirez, meore, sfir-
1eaza, oglinda, smoc de lina. Zeita Atena 100, care a Iuat pe ascuns inima
Ιυί Dionisos, a fost numita Palas Atena din pricina batailor acestei
inimi 101; titanii, care I-a sfi!?iat, au pUS ο caldare pe υη trepied ~ί au
aruncat ιη ea maduIaorele Ιηί Dionisos; mai intii le-au fiert, apoi le-au
gaurit cu frigari ~ί «le-au tinut deasupra focului» 102. 2. Μαί pe urma a
aparut Zeus - daca era Dumnezeu, pqate σθ. a avut parte de mirosul
grasimii carnurilor fripte, de Ια care zeii vo!?tri primesc laude, dupa cum
ίη~ί~ί zeii marturisesc 103 - care a lovit cu t.raznetul pe titani !?ί ί-α ιη­
credintat lui Αροlοη, fiul sau, madularele lui Dionisos, ca sa le ingroape.
91. Aidoneu, regele molosienilor ίη Epir.
92. Eubuleu, erou ίη ceremoniile de' la Eleusis.
93. Tesmoforiile, serbari ίη cinstea zeitei Demetra ~ί a fiicei sale Core, Ιη Atena
~ί iJl alte ora~ .ale Greciei, intlre 9 ~ί 13 noieιnb~ie.
94. Sciroforiile. serbari ίη cinstea ΖεΗεί Atena, la Atena, la sfirξiitul lui iunie ξiί
inceputul Ιυί iulie.
95. Aretoforiile, serbari Ιβ Atena, Ιη cinstea zeIteI Atena.
96. Curetii, preoti ai lui Zeus ίη Creta.
97. Titanii, fiii lui Uranos ~ί Geea.
98. Hesperidele; nimfe, fίicele zeitei Noaptea.
99. Orphιic. Fregm., Keιrη., tr. 34.
100. Atena, fiica lui Zeus, ieξiita inarmata din capul lui Zeus i zeita gindirii,
artelor, ~tiintelor ~ί industriei i identificatli la romani cu Minerva.
101. Palas de la πάλλω a b<lte, a se zbate.
102. Homer, Iliada, Π, 426.
103. Homer, Iliada, IV, 49.
, - ClemmI Alexandrinul
 αΕΜΕΝΤ ALEXANDRINUL

Apol0n a ascultat de Zeus, a luat trupUl mort taiat ιη bucati; l-a dus
~i l-a ingropat ιη P'arnas 104.

19.1. Iar daca vrei sa cuno~ti ~ί orgiile coribantilor, afla ca a-ceξitia,

umorind pe cel de-al treiJea fr-ate al 10r,au acoperit capUl mortului cu
ο stofa de culoare rOξiie, l-a1:1 incununat ξiί, ducindu-l pe un scut de ara-
ma, l-au ingropat la poalele Olimpului 105. 2. $ί ca sa spun pe scurt,
acestea sint misterele :crime ~ί morminte! lar preotii acestor mistere,
pe care cei ce νοτ sa le dea υη nume ii numesc anactoteleξiti 106, adauga
acestei nenorociri ξiί minuni: θί interzic sa puna pe masa radacina de
telina, pentru οθ. socotesc 'ca din singele curs din trupul 'coribantului a
ra.sarit telina. 3. Dupa cum ηθψ~ίιt ~ί femeile ,oare sarbatoresIc tesmo-
foriiI1e se f,eres,c .sa manince simburii de ~odii cazuti pe pamint, pentru
C'a socot ca rodiile au rasarit din pi'caturile de singe ale lui Dionisos.
4. Numind cobiri 107 pecoribanti, θί vestesc -ceremonia cabirica:
cei doi frati uciga~i, luind cutia ιη care se af1au organele genitale ale
ιω Dion~sO's, au fugi,t ίη Tir,enia ; ου adevar'at negulStori αί unei faimoase
mar,fi; 10cuind aoolo ,oa {,ugari, ιaupreda't ,t>irenieni1or muH pretuita Ιn­
vata·tura de evlavi'e, ca .sa se inohine orgIanelor gθlJ1j,tale~i cutie'i. Din
care pricina unii, nu fara drepta'te, vor 5a-1 numeaJ&ca Atns pe Dioni-
50S, pentru caa fost 1ipsit de organele genita1e.
20. 1. $ice e de milra·re ca tireni,eni.i, c.are sint .barbari, savir~esc
ceremonii1e de initiere cu ni~te patimi atit de ru~inoase, cind 'atenienii ξiί
re5tul Greciei - ma ru~inez -chiar s-o spun - au despre zeita Deo ο is-
torie mitίca ρΙίnθ. de rUξiine Ί Deo, rata.cind incautarea ηίΟθί sale Core
ίn imprejurimile localitatii E1eusis - Eleusis este un 5at din AHca -, a
obosit ~ί s-a aξiezat tri'sta l,a ο fintina. Lucrul acesta se interzice inca ~!
acum ce10r care ,au sl:ί se initieze,casa nu para ca cei ini\iati imita pe
zeita indurerata. 2. Pea,t·unιci 10cuiιau Ιη Eleusi5 baξitina~ii; nu'mele lor
erau : Baubo, Di,sιaule, Triptolιem, Ευαιοlρ ~ί EUibuleu; Tripotolem e!a va-
oar, Eumolp era paIstor, ia! Eubuleu θια porcaIr; dina:oe~tia 5'e pogoara-
neamιul de m,ari pr,eoti din Atena al eumolpizilor ~ί αΙ certcilor. 3. Da -
ca nu-mi νοί ingaιduisa ηυ Ρονestωc mai depar'te - Baubo ,a gazduiiJ:-o pe
Dea ~ί i-a dat ,sa bea ο biluturil numitil ,ciιceon 108. Zeitaa r·elfuzCllts·o ία ~ί
n-a vr,ut 'sa bea, pentru ca era :in doliu ; BaUlbo s-a supara:t foar!e' tare,
104. Parnas, munte ίη Grecia, 1a nord de Corint, aproape de Delfi, consacrat lUΊ
Αρο10η ξiί muzelor.
105. Olimp, munte ίη Tesalia, cel mai inalt m"nte din Grecia. Vechii greci au
facut din Olimp reξiedinta zeilor.
106. Anactoteleξiti, ξiefίi coribantilor.
ΙΟ7. Cobiri, divinitIiti misterioase: cere~ti, paιrιinteξitI, ale ma.riί, ale infernuIUΊ.
108. Cilc~oιn, bduιtura facuta din faina de orez, brinza rasa ξiί νίη (Homer, lIiada,
ΧΙ, 624, 641).
CUVINT DE INDEMN CATRE ELENI 83

ca a fosιt, ~ 7JiIOlnd, dispretuit ί atunci Baubo ~ί-β descoperit org,anele

sale genitale ~ί le-Ia aratat zeitei ί zeita s-a 'oocurat 1α ved,erea lor ~ί a,bi-a
atUlJl1ci a p.rimiι1: bautura, incintata de ceea ce vazu'se.
21. 1. Acestea sint misterele secreteale a,tenienilor ! Despre acestea
vorbe~te ~ί Orfeu. Ιμ νοί cHachiar νersurile lui Orfeu, ca sa βί martor 61
acestei neru~inari 'chiar pe cel c,are a initiat m~sterele :
«Grlίind a$a, Baubo $i-a dat la ο parte ve$miIlltuJ $ί $i-a aratat toate
partile tr'upuJui, care nu se αινίη a fi vazute i
Copilul Iakhos 109, care era aιcolo, rizind, a lονίΙ cu mina pe Baubo
sUlb sln;
Atunci zeita a zimbit, a zfmbit din ίηίωΙί
$ί a primit cupa cu reflexe scinteietoare, Ιη care se afla bίiutura
numita ciceon» 110
2. Cuvintulde trecere pentru intrarea Ιβ mis'terele eleysine este
ctoe'sta,: «Am postit, am baut cLceon, am lu,at din cutie; durpace ,am 'lu-
crat, am pus ίn co~ ~ί din co~ lncutie» 111. Frumoase sirrt cele ce se vad ~ί
demne de ο Ζεψί !
22. 1. Ceremonii vrednice de noapte, de foc $ί de «cel cu mare cu-
raj» 112; dar, m1ai bine spus, de ροροτω u$uratic al erehtizilor 113 ~ί de toti
ceilalti greci, carora «le raminιe dupa moarte ο soarta nea~teptata» 114. 2.
Cui le profet~te 6Joels'te'a HeflalcHt Efesean:u11 115 Cui 1 «Celor care um,bla
noa.ptea: magHor, ba,can1i'lor, b,acanltelor, celor initLati !». PealCe~tia.ii
am.eninta cu grozaviile d,e dupa moarte, aισesrtoM Ιε prorete~te !focul,
pentru caace~tia Ιn chip neevlavios au ίnφ,at pe' oameni ίη 'ceremoniile
aceleιa pe οαΤΘ le socotesc mi,stere 116• 3. Da'r miιsterele s111:t un obic'ei, ο
idee goala, ο inξielaciune a ~arpelui, transformata ίn religie; ρτίηΙτ-ο
evlavie falsa cei neinitiati sint indrumati spre initieri ~ί ceremonii Ηρ­
site de orice caructer religios. 4. Ce sint βροί ~ί cutiile mistice ? Ca tre-
buie sa dezgolesc sfintele lor $isa vorbes'c de cele despre care Θί nu νοτ
sa vorbeasca! Nu sint ιn εΙε placinte de susan, prajituri din miere ~ί
faina, prajituri ίη forma de ghem, placinte din faina, unt ~ί oua, cu

109. Iakhos, numele orfic al lui Dionisos.

Ι 10. Orphic. Fragm., Kern, fr. 52.
111. Α. Dietrich, Eine Mitras1iturgie, ρ. 23.
112. Homer, Iliada, 11, 547.
113. Erehtizi, adici!.: atenieni, du.pa numele unui stramo~ al lor, vechi erou, Ereh-
teus.
114. Heraclίt, Fragm. 27, Diels, Berlin, 1938.
115. Heraclit, filozof grec, ionian, nascut la Efes (c. 54Q-c. 480 Ιd.Η.). Dupa eI,
focul este elementul .primitiv al materiei. Din lucrarea sa [;)espre naturd D-au ramas
dec1t fragmente.
116. Herαclit, Fragm. 14, Diels.
 CLEMBN'r λLBXANDRINUL

multe umfliHuri, un bob de S>ii're ~ί un ~arpe, si:mbolul de ceremonii al lui

Dionisαs Basaru 'Ι 117. 1η afara de acestea ηυ ιsinrt i!n ele rodii, ramuri de
maslin, nuiele ~ί iedera, apoi prajituri rotnnde ~ί maciulii de mac Ί Aces-
teu s'int sfintele lor Ι 5. Pe Hnga aιcestea, simιbolurile sec.rete ale zeitei
Temis! 118 Un fir de origan 1i9, ο lampa, ο sabie, un pieptene femeiesc,
care vor sa expriιme convenaιbil ~ί m~stic partile r~inoaιse a1e femeii. 6.
Neru~inarea este dezgolita tn fata lumii! Altadιata, pentru oamenii ou-
αιίηΙί, noaptea tacuta era acoper~mint αΙ placerii; OOr a'cum pentru cei
ce se initiaza ίη mistere noap1ea veste~te destrabalarile 10r, iar lumina
tortelor vade~te patimile 10r. 7. Stinge, ο, mare preot, lumina! Sa te
r~ineze, purtaJtorule de ιtorta, 1n.sa~i Ιυαιίηα toιή.ei! lumina da de gol pe
Iakhos al tau! Ingaduie noptii sa acopere misterele! Orgiile tale reli-
gioaιse sa fie a,coperiIte de intuιneric! Lumina nu le poate a'scunde ; dim-
potriva porunce~te sa le vadeasca ~ί sa le osindeasca !
23. 1. Acestea sint misterele celor fara Dumnezeu! Pe buna drep-
tate ii numesc pe ace~tia fara Dumnezeu, pentru ca nu cunosc pe adeva-
ratul Dumnezeu, ci cu neru~inare se inchina unui cορil sfi~iat Ι11 bucati
de titani, unei femei tndoliate ~ί unor organe de care cu adevarat ίαιί
este ru~ine sa vorbesc. Sint stapiniti de ο dubla necredinta; αιαί ίηΗί
cθ. nu-L ~tiu pe Dumnezeu, nu-L cunosc pe Cel Care este cu adevarat
Dumnezeu; a,poi - ~ί acea:sta este a doua rMacire a lοr - ca sΌcdtesc
dumnezei pe cei care nu slnt cu adevarat dumnezei ; dar, mai bine spus,
niιcί ηιu exista, cί au numai numele de dumnezei. 2. De acest IUιCru ne c.on-
vinge ~ί apostolul cind spune :. c$i erati strQini de a$ezQmintele fQgQdu-
intei, neavlnd nQdejde $i fiίnd Μια Dumnezeu Ιη lume» 120.
24. 1. De multe bunatati sa aiba parte regele scitilor, oricine-ar fi
fost el! Acesta a uci'S cu sageatιa ιpe unul din supu~ii sai, care, ba~d
din timpan ~ί sunind din chimval a adus din Cizic 121 la sciti ceremoniile
religioase ale mamei zeilor ~ί-~ί atirnase de gitunele imagini pe care le
poarta preotii Ci,belei, σare ίη fiec6!re luna fac cite ο caHitorie pentru a
cer~i. L-a ucis pentru ca, traind printre greci, se ticalo~ise ~ί pentru ca
voise sa fie scitilor dascalul unor moravuri destrabalate 122. 2. Pentru
aceasta - ca nu trebuie sa-mi ascund deloc gindul - αιθ. minunez cum

117. Basιa,ru, un suιpranume βΙ lud Dionisos, din cauza tun.ic.ii 1umgιi liιd1iene, pe care
ο imbr Αοοιu baJOιlmι'tele.
118. Temis, zeita dreptatii, fiica lui Uranos ~ί a Geei.
119. Origan, planta cu miros patrunzator.
120. ΕΙ, 2, 12.
1211. Cizic, o~ !η Asia Mica, Ιη Frtgia.
1122. Herodot, W, 76, istΌαise~e pe 1arg acest fapt. Regele scitilor se numea Sau-
lίe, iar cel care a incercat sa aduca printre sciti cultuI Cibelei se numea Anaharsis.
CUVINT DE ΙΝΟΕΜΝ CATRB ELENI 8S

au putut grecii numi oameni ΠίτΑ Dumnezeu pe Euhemer Acr,agantinul 123 ,

pe Nicanor Ciprianul. pe Diagora 124 ~ί Ηίροη 125, amtndoi din ΜΗο 126, ~ί
pe linga ace!;>tia pe νestitul cirenian, Teodor 127 numele lui, !;>ί pe altii
mu}ti, care au trait cu intelepciune !;>ί αυ νazutmai patrunzator deeit cei-
lalti oameΊ1Ji riHa:cirea cu priνire la aa~ti dumnezei. Chiar daiCa n-au
gi.rudit aderνarul nos.tru religios, totU!1i au j)UJS lla ind,oiala rata,eirea reli-
giei pagine; iar aoest lu,cru nu e putin penιtru intarirea adevar.ului, ea
din el se I1ί11!;>te saminta, eare insuHete~te glndirea. 3. Unul din ace$tia
le spunea ,egLptenilor : «Dιaca-i socotiti dum.nezei, nu-i plinιgeti, n!i.ιci nu-i
bociμ ; iar daiCa-i pllngeti, nu-i mai soootiti dumnezei» 128, 4. Un altul 129,
care fierbealafoc cev,a, ιn casa ,00, a lu,at sltatui\a faιcuta din lemn a lui
He,Jia,cle 130 $ia s'pU's: «Hailde, HerCl!cle, αί $ί αιooιm prHejul sa-misluje~ti
cu;m αί slujit ιω EuristeUJS Ι Fii a treisprezecea muncii ~i fi.er:be minca,rea
Ιυί Diagorlas !» ~ί a pιιιs ~tιa:t'Uia lui Heracle pe foc, oa peun lemn oare-
care 131.
25. 1. CeIe doua piscuri aIe ne$tiintei s1nt : necredinta ίη Dumnezeu
~ί superstiμa. Trebuie sa ne straduim sii ramtnem ίη afara acestora. Nu
νezi cii Moise, marele preot aI adeνarului, porunce~te sa nu intre ίn adu-
Ilarea Domnului ηίcί famen, nici castrat !1i nici cel nascut din desfri-
ηδΙθ. '/ 182 2. Ρτίη famen ξ>ί castrat Moise δΤΌΙθ. felul de purtare a omului
fara Dumnezeu, a omului lipsίJt de dumnez'eiasca pu:tere roditoare; iar
123. Euhem~, ~r,iJitor !lI'ec (sec. πι Ιd.Η.). Marea sa opera, Istorie silntd, s--a
pierdut, dar ne este cunoscuta din lucrarea lui Lactantiu (t 317): InstitutiίJe divine.
Ιη lucrarea sa, iEuhemer istorise~te ca tntr-o calatorie facuta de-a lungul coastelor
Arabiei $ί Indiei a descoperίt insula Panhaia, unde inscriptiile dintr-un templu i-au
revelat originea zeilor: zeii sint oameni divinizati. datorita fricii $ί admiratiei.
1124. Diagoras din Milo, poet $Ϊ fiιΌΖοf grec (sec. V Ιd.Η), sUPTanumLt Ateul N-au
ramas din operele sale decit titlul a doua lucrari: Cuvintiiri frigiene $i Clntece Iίrice.
Fiind acuzat de necredinta, pentru ca isi batea joc de zei, s-a refugiat ίη Atena. Se
spune ca a murit tntr-un naufragiu.
125. Ηίροη, filo2of grec (sec. V iod.H.). Iιn lucrarile sale, pierdute, a tagaduit
eXistenta zeilor, pe σa.re-i socatea oameιn;ί mari sιaυ erσi iιnd,umnezeiti. DilΠ pricilΠa aS'ta
contemporani1 lui l-au numit ateu.
126. Mi1o, inS:Ula in arhipeliagιul grec. 1ιn aιceastβ iιnsula a fost descoperita Veruus
cliιn ΜίΙ0, oaιre se atlii 1a r.1uzeul Louvre.
127. Teodor din Cirena, supranumit Ateul (sec. ιν i.d.H.). Scrierea lui Despre
Ζθί j~a adus supreιnuαnele de Ateul.
128. Xenofon, Test., 13, ed. Diels, ΡΟθΙ Philos. Fragm., ρ. 22.
129. Diagoras din ΜΠο.
130. Here'cle - 1<1 rorαιmi HeI'CUle -, erou σΙ mitologiei grece~, fiul Ιυί Zeus.
Dupa multe fapte eroice s-a dus Ισ Teba, unde s-a casatorit cu Megara, fiίca lui
Creon, regele Tebei. rntr-un acces de nebunie si-a ucis sotia $i copii. Pentru a is-
P~ί aceasιta crima a execuιtaιt perutru rege1e EUI'lί5ιte'l1l5 dΌuaspτezece muιnc~ ,βsιa numJί­
tele «douasprezece munci ale lui Heracle». Ιη afara de aceste munci, Heracle a sa-
vfrsit $ί alte fapte de eroism. Α murit, arzindu-se de vlu pe muntele Oeta din TesaJia.
131. Paralele la aceasta ~ovestire la: Sternbach, Gnemologium Vaticanum, 276;
Β. Keil, Hermes, 55 (1920), ρ. 63 $ί urm., da povestirea ca provenita din Atenagora.
Solie pentru cre$tim, IV.
132. Deut., 23, ι-ι.
 CLl!},fBNT ALEXANDRINUL

prin cel de αΙ treilea, prin cel na.scut din desfrtnata., arata pe omul care
crede ιη multi dumnezei fal~i ιη 10cul singurului ~ί ,adevaratului Dumne-
zeu, B~B precum cel nascut din desfrinata I~ί atribuie multi tati, ne~tiind
pe adevaratul tata. 3. Exista ο veche ~ί natura1a. 1egatura. intre oameni
~ί cer, care a fost intunecata de ne~tiinta; daraCβasta 1egiHura a ie~it
deodata din intuneric ~ί a stralucit, a~a precum de pilda ο spune unul
din poeti :
«Vezi Ιη Ina.ltime acest eter nemarginit,
Oaιre tilDιe de jm im.prejur pίim.intul Ιn braιte'le s,ale umede 1» 133
~ί tnca:
«Ο, tu, care e~ti caruta pίimintului ~ί ai pe pa.mint tronul,
OrJaine ai 1Ί, e~ti cu nep.uιtin1tii de i[)lfeles, c,u ιnepu-t1n1a de privH!» 134
~ί too.lte ce1e1alte, 1α fe,l cu a.cestea pe care poetii 1e cinta.
4. Dar idei gre~ite, departate de ca1eacea dreapta ~ί pierzatoare de
suflet cu adevarat, au intors pe οαι, «sadul cel ,ceresc» 185, de 1a vietnirea
cea dinceruri, «l-au intins pe pamint» 136, convingindu-1 sa se alipeasca
de fapturile ce1e paminte~ti.
26. 1. Unii ,au fost in~elati de priveli~tea ,cerului; dind crezare nu-
mai privirii ~ί urmarind mi~carile ste1e1or, s-au minunat de stele ~ί 1e-au
indumnezeit, numind ste1e1edumnezei de 1a 'cuvintul a ρτίνί 137 ; ~ί s-au
inchinat 1a SOaJI'e ca ind:ienii ~ί 1a 1iUna. ,ca fri1gienii. 2. AJμί, culegind
rσade1e ce1e b'une de minc'a't ale plantelor care rasar din paIruint au numit
griul Deo, ca ,atenieni:i, au numH vita de vie Dioni:sos, ca teloanii. 3. Altii,
privind 1a urmarile pecare 1e au re1e1e, au indumnezeit schimbarile
soartei, linchinindiU-ιSe ohiar ηθηοτοσίή10Τ. Aceast,a ί-α facιut pe .pootii ,trla-
gici sa nas,coceasca Eriniile 138 ~ί Eumenide1e 139, Pa1amneii 140, Prostro-
peii 141 ~ί A1astιorii 142. 4. Un'i>i fi.lozofi, 1u:inιdu-'se duIpa poeti au ido-
1atrizat patimile voastre : frica, dragostea, bucuria, nadejdea, dupa cum
Epimenide cel Batrin 143 a ridicat ίη Atena ,aHare semetiei ~ί obrazniciei.
5. A1ti filozofi, pornind chiar de 1a faptele din viata, au indumnezeit idei
{)mene~ti, carora 1e-au dat 'chip omenesc, de pilda: Dice 144, C1oto 1+5, La-

133. Euripide, Fragm. 935 (ed. Nauck, Teubner).

134. Euripide, Troienele, 884 sq.
135. Platon, Tίm., 90 Α.
136. 1'1aton, Crat.• 397 D.
137. θεούι: έ-χ. τοίι 3εί-ν.
138. Zelfele razbunarii.
139. Zeitele binevoitoare.
140. Zeii uciga~i.
141. Zeii care razbuna crimele.
142. Geniίle rele.
143. Epimenide, poet, filozof ~ί legislator grec (sec.vr i.d.H.).
144. Dreptatea.
145. Una din parce, aceea care torcea zilele oameni1or.
CUVINT DI! ΙΝΟΕΜΝ CATRE ΕΙ.ΕΝΙ 87

hesis 144, Atropa 147, Himarmene 148, Auxo ~ί Talo 149, zeit,ele atice. 6. Exista
~ί un al ~aselea modde a introduce in~elaciunea ~ί de a f·ace dumnezei,
acela de a numara doisprezece dumnezei; despre a·ce~tia vorbe~te He-
siod 150 ιn Teogonia sa ; de ei teologhi\Se~te Home,r 151. 1. Α ramals al ~;arp­
telea mod - ca sint de toate ~apte - cel care porne~te de la binefaceri1e
dumneΖeίeξ>ti, revarsate peste oameni. Neconcepind υη Dumnezeu care
face bine, oamenii au inventat Dioscurii 152, mintuitorii oamenilor, pe
Heracle, indepartatorul de rele ~ί pe Asclepios 153, doctorul.
27. 1. Acestea sint indepartarile cele alunecoase ~ί vatamatoare de
la credinta cea ·adevarata; a'cestea l-au coborit pe om din cer ~ί l-au
aruncat ιn prapastie. Vreau, insa,sa va arat indeaproape chiar pe zei,
cum sint ~idaca sint, ca sa terminati odata cu rata'cirea voastra ~ί sa
alergati ίaraξ>ί la cer. 2. «Eram $j noj fij α] mlniei ca $i cei1aJtj ; dar Dum-
nezeu, bogat fiind ln mi1a, pentru multa Sa dragoste, cu care ne-Q iubit,
fiind morti pr1n pacate, ne-Q fi1cut vi1 lmpreuna cu Hr1stos» 154. Ca «viu
este Cuvlntu1» 155; fiind ingropat impreuna aι Hri'sto.s, s-·a in~Htat im-
preuna cu Dumnezeu. Ceicare sint inca necredincio~i se numesc «fi1 ai
nllnie1» 156, pentru ca sint hraniti cu minie; nοί, insa, nu mai sintem
odrasle ale miniei, pentru caam lepad.at rata'cirea ~ί ne graDim spre
adevar. 3. Astfel ξ>ί nοί, care eram altadata ωί nelegiuirii, am ajuns acum
datorita iubirii de oamenia Cuvintului, fii ai Ιυί Dumnezeu; chiar poe-
lul vostru, Empedocle Acrag.antinul 157 , face aluzie la νοί cind spune :
«Atita V.reme cH veti fi tUJlburati de victi grele,
Niciodatii nu veti elibera sufletul de dureri cumplite» 158

·146. Una din parce, aceea care sucea fusul ~ί distribuia destinele oamenilor.
ι14'7. υnιι di·n paιrce, a.ceea care tiiia. firul vietii.
148. Soarta.
149. Doua din cele trei gratiί ale Aticei; a treia : Carpo.
150. Hesiod, poet grec (sec. νπι i,d.H.), niiscut ιn Ascra (Beotia), autorul poe-
meΙΌr didectice : LUCIQIi :;;1 zile, Teogonia.
151. Homer, poet epic grec (sec. ΙΧ i,d.H.); este autorul - contestat de unii -
αΙ lliadei ~ί Odiseei. Traditia il prezinta batrin, mergind din cetate .in cetate, recitind
versurile sale.
1:52. Dioscurii - Castor ~ί Polux - fiίi 1u'iZeus ~ί aιi Ledei, ΖΕΙί protectori ai
calatorilor pe uscat ~ί pe mare, zeiί ospitalitatii.
153. Ascleιpios, fWl lulί Αροlon, zeul medIciί!1iί, idenIHfioa·t la romani cu Esoula,p.
154. Ef. 2, 3-5. .
155. EVI., 4, 12.
156. Η, 2, 3.
157. Empedocle Acragantinul (sec. V Ιd.Η.) filozof eclectic, dar ιn acela~i timp
om politic, poet, doctor, profet, taumaturg. Dupa el, lumea este alciituita din patru
elemente: focul, aerul, apa :?i pamintul; raporturile dintre aceste elemente sint cOD-
duse de dragoste ~ί urii, de a..tragere ~ί respingere. Α murit, aruncindu-se ίn Etna.
158. Empedocle, Fragm., 145, Diels.
 αΕΜΕΝΤ ALEXANDRINUl.

4. Cele ωαί multe spuse despre dumnezeii vo~tri sint basme ~ί na.s~
cociri ί iar toatecele cite ,se presupun ca. au fost sa.vir~ite sint istorisiri
despre oameni vicio~i, despre oameni care au ,triiit ιn desfriu.
«Pii~iti σu mindιri.e ~ί nθOOniιe i
ati paιras~t,
Calea cea dreapta ~ί mergeti pe spini ~ί cjulini.
Pentru ce ratacϊμ, muritorilor 1 Incetati, oameni de~erti,
Parasψ tnturnecimea ηopΙίi ~ί ρΓίαιΗί lumina!» 159

5. Acestea nί le porunce~te profeta ~ί poeta Sibila 1(10 ί ηί le porun·

ce~te ~ί credinta cea adevarata., oare, scoate de pe fetele multimii dum-
nezeilor ma~tile lor infrico~atoare ~ί groaznice, vadind ρτίη asemanarea;
de nume ca dumnezeii vo~tri sin1:. ni~te creatii ale imaginatiei.
28. 1. Astfel, unii scriitori spun ca sint trei dumnezei, care poarta
numele de Zeus: unul, fiul lui Eter 161, ιn Arcadia 162 ί αιtί doi, amindoi
fii αί lui Cronos 163, unul ιη Creta, altul iara~i ιn Arcadia. 2. Alti scriitort
spunca sint cinci zeite Atena: una, fiica ιω Hefaistos 164, Atenianca ~
alta, fiica lui Nilos 165, Egipteanca; a treia, fiica ιω Cronos, nascatoarea
razboiului; a patre, fii<ca lui Zeus, pe care me,se1'lieniί 166 au numit-o
Corifasia, dupa numele mamei sale; pe linga acestea toate, fiica ιω
Palas 167 ~ί a Titanidei 168, fiic·a ιω Oceanos 169; ultima zeita a ucis Ιη
chip nelegiuit pe tata.l ei ~ί s-a impodobit cu pielea luica ~ί cu ο pieli~
159. Oracolele Sibίline, Fragm. 1, 23-25, 27.
160. Sibilele θI1aιU ρreotese ale zeulw Apolαn, care prevesteau viiItorol. Tex-
tele citate de Clement sint din Oracolele Sibi1ine. Ιη secolul ΙΙ inainte de Hristos,
iude:i diιn Alexandria, imitind Ciirtile Sibiliιne pagtυιe, au alcMuit alte Oracole Sibi.
line. Cre~tinii au luat aceste oracole ~ί le-au prelucrat Ιη spirit cre~tin. Oracolele
Sibίline, formate din 14 carti, s-au bucurat de mare autoritate ίη antichitatea cre~tina,
fiind citate de scriitorii cre~tini, incepind cu Herma (sec. Π).
161. Eter, divinitate care personifica regiunea superioara a aeruIui, profunzimiIe
ceruIui. Dupa Hesiod, Eter era fiul lui 'Ereb ~ί al zeitei Noaptea.
162. Arcadia, regiune Ση Grecia anticii, Ιη partea centralii a Peloponezului, din.
care poeti1 ve<:hi nicu.serii μnut a1 fericirii.
163. Cronos, una din mariIe divinitati grece~ti - la romani identificat cu Sa-
turn -, fiul lui Uranos ~ί Geea. S-a casatorit cu sora sa Rea, a detronat pe tatal sau
~i i-a luat !ocu1. Potrivit unui oracol al mamei sale, trebuia sa fie detronat :;;ί el de
unul din copiii sai; pentru a anula oracoluI I~ί minca copiii; a sciipat numai fiul
sau Zeus, fiind ascuns de mama sa. Cind Zeus s-a facut mare, a pornit razboi Ιαιρο­
triva lui Cronos ί !-a invins '!?ί l-a aruncat Ιη tartar.
164. Hefadstos, Νul lui Zeus ~ί al He:rei, ΖωΙ focului :;;ί al me~te~ugurilor, iden-
tificat la romani cu VuIcan. Α fost aruncat de Zeus din cer, dar Dionisos l-a adus
mai ttrziu ίη ΟΙίαιρ. Hefaistos Ι!?ί avea atelierul sau, ίη care, singur sau cu ciclopii,
Ιη Olιίαιp ~au Ιη creterul νu1oanu·1ni Etna, a fiiCUJt ο multime de opere ce1ebre.
165. Nilos, zeu, binefiicatoru! Egiptului.
166. Mesenienιii, 100000tori ai Meseruiei, tinuιt i:n Pelσpoαιez.
167. Pa!as, uria!? Palas a voit sa-!?i violeze fiica, pe Atena, :;;ί a fost ucis de ea,
168. Titanida, fiica sau sora a titanilor.
169. Oceanos, una din cele ωΒί vechi divinitati e1ene, fiul Ιώ Uranos ~ί a1 Geei.
Dupa Homer, Oceanos este tatiil zeilor. Era inchipuit ca un fIuviu imens, care in.
conjoara ρamintuΙ, izvor al tuturor fluviilor :;;ί marilor.
CUVINT DE INDEMN CA TRE ELENI

..
cica de oaie. 3. La fel ~icu Αροlοη. Aristote1 170 vorb~te de υη prim Αρο-
10η, πω Ιυί Hefaistos ~ί al Atenei - aici Atena ηΊ1 mai estefecioara - ;
mai sint: υη al doilea Αροl0η, ιη Creta, Πυ al Ιυί Cirbas ; un al treilea,
Αροl0η, Πυ al lui Zeιrs; un al Ρ atruleιCi , Αφοlση Arcadi1anul, fiu al lU:i
Silen; la arcadieni acest Αροlοη este numit Nomie ; linga ace:;;tia Aristo-
tel a.~aza ~ί pe Αροlοη Libianu.l, πω lui Amon 171. Didim Gram,aHcuI17~
adauga la ace:;;tia UD al ~aselea ΑροΙοη, fiu al lUΊ Magne. 4. Citi ΑροΙοηί
nu sint astazi, nenumarati oameni muritori :;;ί treciHori, care poarta ace-
lα:;;ί nume cu cei de care am vorbit mai inainte Ί

29. 1. Ce-ar fi daca μ-α:;; vorbi de multi oameni care poarta numele·
Jui As'clepios sau al lui Hermes 173 sau al lui Hefaistos, de care ne νοτ­
be:;;te mitologia Ί Dar mi se pare de prisos sa incarc urechile voastre
cu aceste Πiulte nume. Totul arata ca ace:;;tia αυ fost oameni! Ο arata.
~ί patria 10Τ ~ί meseriile 10Τ ~ί viata 10Τ ~ί mormintele 10Τ.
2, Ares 174, α~lcίn5'tίt de poeti, atm: c~t au put'll,t aceia :
«Ares, Ares, ciumB. pentru muritori. uciga~ule! Distrugator de ziduri·
de aparare» 17$
acest nestatornic, aιcest du~man, era din Sparta, dupa cum spune Ερί­
harm 17&; Sofocle 177 ~ti€ ca e din Tr,acia ίατ altiί din Arcadia. 3. Homer
Ια rindul IUΊ spuneca a stat legat treisprezeσe luni :

«Ares a rabdat cind Otos ~ί Epialte,

Fiii lui Aloeu l-au legat cu legatura tare.
ξ>ί a stιaιt l€'g<lt treiJSIΚeze lu,ni, inιtr-o inchisooce de arama» 178.

170. Aristotel, filozof grec, nascut ίn Macedonia (384-322 i-d.H.). Α fost disci-
polui lui Plαιαn ~ί dasιcalul loui .Mεxαndιrιu cel Ma.re. Este tntemeietorul ~oHί perd.pate-
tiιctene ~ί autoru,1 ιa nιum.eroιase sιcrieri: Organon (log1ica), Pizica, Cerul, Meteorologia~
Sufletul, Mecanica, Istoria αηίαιαΙεΙ0Ι, Metafizica, Etica NicomahiCΑ, Retorica, Poetica.
Sistemul filαι:οfic αΙ lui Aristotel prezinta intreaga naturB. ca un imens efort al
materiei brute de a se ridica ρΙηΙί Ια actul pur, adicB. Ια gindire ~ί la inteligenta. Are:-
cele mai inalte idei despre Dumnezeu; Dumnezeu este ίη totu1 inteligenta ~ί gindire;
este G.indirea gindirii.
171. Amon, divinitate la vechii egipteni.
172. Didim G.ramιaticul diιn Alexandrιa (sec. Ι) a la:s.at multe scrieri despre scri-
itor:i!i cιιaιsαιcd.
173. Hermes, fiul lui Zeus ~ί al zeitei Maia. Εια zeul eIocintei, αΙ comertului,
α1 hotilor ~ί mesagerul zeilor.
174. Ares, ίίω lui Zeus ~ί al Herei - identificat Ια romani cu Marte - era zeul'
razboiului.
175. Homer, Iliada, ν, 31, 455.
176. Epiharm, poet comic grec (sec. ν Ιd.Η.). Este unul din intemeietorii co-
mediei. Α luat subiectele comedii1or sale din viata populara ~ί din mitologie.
177. Sofocle, poet tragi<: grec (496-406 i,d.H.). Au ramas de Ια el ~apte piese ~
AntJgona, Electra, Trahiniene1e, Edip rege, Edip 1α Colona, Αίαχ, FjJoctet.
178. Homer, Iliada, ν, 385-387.
 '!ΙΟ CLI!.MENT ALEXANDRINUL

4. De mult bine sa aiba parte cari,enii 1711, αΗ'e ii jertfeau Ιυί AH~S
,ciini! SCitii, 1a rind'Ul 10τ, ηυ incebau de Ό-ί sac~rifi,ca magari, dupa cum
:spun Apolodor ~ί Calim,ah 188.
«Febos 181 se ridicii deasupra sacrificiilor de magari facute de
hiperboreeni» 1SΙZ

Acela~i ιη αItθ. parte spune :

«Jull1ghJJeI1i1le Ide magalli gN!?i inc'ill1ta pe Febo~) 183.

5. Hefaistos, insa, pecar,e Zeus l-a aruncat din Olimp, «locuinta cea
,dumnezeiasca» 184, a cazut ιη insula Lemnos 185 ~ί s-a facut fierar. Aνea
,amindoua pj'cioarele betege :
«Cu doua picioare scurtate, care se mi~ca repede» 186.

30. 1. Αί intre dumnezeii tai ηυ numai υη fierar, ci ~ί υη doctor;

,doctorUl era j,u,bito,r dear.gint, nume1e Ιυί: Asclepios. Ηί νοί prezenta ~ί
)}e poetul Ιυί, ιpe Pinda,r Beotianu1 187 :
«Α fost corupt ~ί eI cu un salariu de erou ;
Aurul stralucea ίn mina lui ;
Crom0ι!1 188 ιa,tl1ll1,rn, cu miini1e sale, a aru.ncat ,aSllpra celor doi sageata.
~ί le-a luat din piept reped,e suflarea ;
Ca traznet arzator s-a pogorit peste destinul lor» 189.
2. Euripide 190 spune :
«Zeus e de vina ; el a ucis pe fiul meu
Asclepios, aruncind traznet Ιη pieptul sau 191
Asclepios :iace ιOCaZJ:llit 1<1 hotarele reg,iιuιnii Cinosιurιis» 192.

179. Carieni, locuitorii Cariei, tarii ίn sud-vestul Asiei Mici, scaldatii de Marea
)Egee ~ϊ Marea Mediterana orientala.
180. OaιHll1lah, g;I'aI!1latic ~ί ρoeι alexand~in (sec. ΠΙ i,d.H.), apreci:at de Ptolomen
'FHadel:fu; a fost direσtorul bιibl~oteaii din Alexandria. ΙΑ. scrrs ο muHime de luorari
,de eruditie ~ί de poezie. Cea mai importanta din scrierile ιω ίη proza este lucrarea:
,,'Cata10age a1e scriίtorίlor $i scrierί1e 10Ι, alcatuita ίη 5 par~i, Ιn 120 de carti. Datorita
acestei lu.crari Oalil!1lah este socotίt parintele istoriei lHerare. Ιη intregime s~a pas-
,trat, fntr-o traducere Iatina, poema sa : Despre bucla Berenicei.
181. Febos, zeu'! saarelud, suιpreιnuιmele lui Αροlon.
182. Hiperboreeni, adica pOj)oarele din norduI Scitiei. - Callimah, Fragm. 178.
183. Ca1Iimah, Fragm. 188.
184. Homer, Iliada, 1. 591-592.
185. Lemnos, insula greceasca ίn nordul Marii Egee.
186. Homer, Iliada, ΧΥΙΙΙ, 411.
187. Pindar, poet liric grec (518-438 i,d.H.). Poezii1e sale apartin tuturor ge-
; nurilor lirismului cora1. Α ajuns pina la nοί ο singura colectie: Odele triumfale.
188. Cronion, fiul Ιυί Cronos, adica Zeus.
189. Pindar, Pyth, ΠΙ 97. 100-105.
100. E:uripide,poet tragic grec (480-466 Ιd.Η.). Ce1e mai OUll1oscute dintre trage-
. diile sale sint: Alceste, Medeea, Andromaca, E1ectra, Hecuba, lfigenia ln Aulίda,
,1figenia Ιn Taurida, Bacantele.
191. Euripide, Alceste, 3-4.
192. Cino6uris, ο regiiune ίη sud-vestuI Arcadiei.
CUVINT DE INDEMN CATRE ELENI 91

3. Filohor 193 s.pune ca Poseidon 194 estIe c:ins1it ίη Tlinos 195 ca doc-
tor; iar despre Cronos ,spune ca se afla ,m. Sicilia ~ί ca acol0 ,a fos,t in-
mormintat.
4. paιtrocle Turianul 196 ~ί S()Ifocle cel Tinar 197 po~s,t,esc ίη trei ,tra-
gedii istoria Dioscuri1or. Ace~ti doi Dioscuri αυ fost oameni muritori,
daca putem da crezare lui Homer ίη cele ce spune :
"Pe ace~tia ii avea pamintuI. care le-a dat via~a,
,ln Lacedemonia, Ρatήa lor scumpa» 198
5. Sa fie adaugate ~ί c'ele scrise de autorul Poemelor Cipriene :
«Oastor 199 era muritor; soarta mor~ii i se cuvenea ;
Dar PoHdeuce 200, odrasla lui Ares, era nemuritor» 201.
6. Aceasta-i ο minciuna de poet. Homer, insa, este mai νrednic de
credinta cind νorbe!?te de cei doi Dios'curi ~icind il arta pe Heracle
«idol» 202. «Her,acle, spune el, a fost un muritor, autor de f,apte mari» 203.
7. Deci ~ί Homer ~tia ca Heracle a fost om muritor. Filozoful Ieronim 204
deιscrie ~ί chipul trupului sau : era miIc de staltura, cu parul zbiιrlit, p.uter-
nic; Dicearhos 205 il prezinta inalt, nerνos, negru la fata, cu nasul acνi­
Ηη, cu ochi SloinloeιieItori, cu parιul lung 206. Acest Hera,cle a trait ,cinciz,e:ci
~ί doi de ani ; ~i-a sfir~it νiata ιη muntele Oeta 207,arzindu-se de νiu.
31. 1. Τη ce priνe~te muzele, despre care Alcman 208 spune ,ca le-au
nascut Zeus ~ί Mnemosina 209, pe care ceilalti poeti ~ί scriitori le indum-
nezeiesc ~ί le νenereaza ~ί carora toate ora~ele le-au ridi-cat temple ίη
cinstea lor, ,ei bineaceste mUze a,u f()lst serνiItoare diu Misia 210, pecare
Megaclo, fiioea lυί Macar, le-a cumparat ca slugi. 2. Macar a fost regele

1'93. Filohor, istoric grec (sec. IV-lII i.d.H.). Auto[ a num€roase opere, di~ c'are
nu au ramas decit fragmente.
194. Poseidon, zeul marii - identificat la romani cu Neptun - fiul lui Cronos
~ί Rea. Locuia ιη fundul marii intr-uIJ palat maret.
195. Ίϊnos, inιsula, una din CΊ~liadιe.
ι196. Patrocle, Fragm., 2 TGF, ρ. 830.
197. Soiocle cel Tinαr, Fragm. 1 TGF, ρ. 781.
198. Homer, l1iada, ΠΙ, 243-244.
199. Castor, unul din Dioscuri.
200. Polideuce, aIt nume al Iui Polux, aI doilea fiu αΙ Dioscurί1or.
201. Kyprja, Fragm. 5 (ed. Kinkel).
202. Homer, Odiseea, ΧΙ 601-602.
203. Homer, Odiseea, ΧΧΙ, 26.
204. Ieronim, istoric grec (sec. ιν-πι Ιd.Η.).
205. Diceaιrhos, is1aric, geograf ~ί fiIozof grec (sec. IV-II.I Ιd.Η.). Disσi,pol al
!υί Aristotel, admirat Ιη unanimitate de cei vechi. Din numeroasele sale lucrari n-au
I'iimas decit fragmente.
206. Dicearhos, Fragm. 10. FHG, Π, ρ. 238.
207. Oeta, munte Ιη Tesalia.
208. AIcman, poet grec (sec. νπ i.d.H.).
209. Mnemos'ina, fiica lui Uranos, zei~a memoriei, mama muzelor.
210. MLsia, Ιη vecMme ~inult Ιn nord-vestU:l Asiei Mίd.
92 CLEMBNT ALEXANDRINUL

lesbienH:or 211; nu se intelegea deloc cu scytia sa; pentru aoeasta fiica

lor Megoc'lo era suparata din ΡrίςίTha mamei ei. $ί nu pe buna dTepta1te '/
MegClJcl0 a cumparat aισeste milsieneca slugi, noua 1α numar, ~ί Ie-a nu-
mit mOi\Siai ,durpa di.aIec'tu1 eolian. 3. MegacIo 1e-a iΊ1JvatClJt sa cinte fru-
I)l0\S, din gura ~ί din chitara ,fClipteIe oamenilor din vechime. Aceste mί­
siene, c.int1nd continuu din chitara, au lI1lC1ntat cu c'intecele lor frumoase
pe Ma,oar, tata1 ei, ~ί i-au potolit mini,a. 4. Pentru alcea:sta pricina, Mega-
cl0, oa ο multumire din parte.a 1IJJaψ1ei θί, Ie-aturna't in bronz cιhipullor ~ί
a porunci,t sa fie venerate ιn ;toate templele. Acestea sin:t muzele ! Istoria
lor se gase~te la Mirsil din Lesbos 21:!.
32. 1. Dar ascultati ~ί deamoruri1e dumnezeilor vo~tri, de istoriile
mitice ale neinfrinarilor 10r nemaiintilnite.deimbrati~arile 10r, de ri-
sete1e 10r, de certurile 10r, de robiile 10r, inca ~ί de ospete1e 10r, de 1m-
preunarile lor ~ί iara~i de 1.acrimile 10r, de pasiunile 10r, de p1acerile 10r
desfrinate. 2. Cheama-mi pe Poseidon ~ί cea,til. femeilor corup.te de el:
pe Amfitrita 213, pe Amimona 214, pe Α10ρα 215, pe Melanipa 216, pe ΑΙ-
ciona 211, pe Hipotoa 218, pe Hiona 219 ~ί pe altele mii; cu toate ca erau
atit de multe, totu~i pasiunile ιω Poseidon nu erau istovite. 3. Cheama-mi
~ί pe Apo10n! ΕΙ e Febos, ghicitor curat ~ί bun sfatuitor! Dar nu-mi
spune asta despre el Steropa 220, nici Etusa 221, nici Arsinoa, nici Zeu-
xipa 222, nici Protoa, nici Marpesa 223, nici Hipsipila 224; singura Dafne 225
a reu~it sa scape ~ί de ghicitor ~ί de corupere. 4. Pe lingaace~tia sa vina
insu~i Zeus, care, dupa spusele voastre, este «tatal oamenilor ~ί αΙ dum-
nezeilor» 226. Atit de mult era impatimit de placerile dragostei, ca le do-
211. Lesbreni, looώtorii insulei Lesbos. LnsuΗί greceaιsca ίη Marea Egee, linga
coasta de vest a Asiei Mici.
212. Mirsil, istoric grec din Lesbos (sec. ΠΙ i-d.H.). N-au ramas decit fragmente
din lucrarile sale.
213. Amfitrita, zeita marii, sotia lui Poseidon, a avut un fiu cu Poseidon, pe
Triton.
214 . .Aιmimoη<ι, una din cele cinoisprezece fiίce ale lui Dcmaos i a avut un Ιίυ
cu Poseidon, pe Nauplin.
215. Alopa, fiiιoa Ιυί Cercion, a avut un fiu cu Poseidon, pe Ηίρotοn.
216. MeraniJpa, fiιica lUJί Εοl (zeul vintului) ~ί al Hiιpei. Α avut cu Posetdon
doi gemen5.. Tatal ei, ώΙΙΜ de dregostea ei, ί-Β scos och;ίi ~ί a inchiis-o intr-o tem-
nita. Poseidon i-a redat libertatea ~ί vederea.
217. Alciona, fi1ca lui Εοl.
218. Hipotoa, fiica lui Nestor, a avut un fiu cu Poseidon, pe Tafios.
219. Hiona, fίica lui Arcturos, a avut de 1a Poseidon un fiu, pe Eumolp.
220. Steropa, fiica lui Cefeu, regele Tegeii.
221. Etusa, fiίca lui Poseidon.
222. Zeuxiιpa, Iίioa lui H1pocon.
223. Marpesa, fiίca lui Evenus, regele Etoliei.
224. Ηiιpsί1"il<ι, fiica lui Toas, regele insulei Lemnos.
225. Dafne, nimfa, fίica unui zeu-fluviu ~ί .a zeitei Geea. Voind sa scape de ur-
marirea lui Αροlοη, a chemM-o pe mama 5<1, oaIe a schimbat-o ιn. dιafiln.
228. Homer, I1iada, Ι, 544 ~ί Ιπ alte locuri.
cuvtNr DE INDEMN CATRE ELENI 93

l'ea pe toate femeile ~ί cu toate I~ί Implinea pofta. Era tot atit de nesa.tul
de femei ca $ί tapul tmuitenilor 227 de capre 228.
33. 1. Ο, Homere, poemele tale ma umplu de admiratie! Ca SPUi :
«Zicl:nd aceasta, Zeus a facut un semn din sprincenele sale negre.
ParuI lung parfumat a1 stapinului s-a clatinat
Pe fruntea lui nemuritoare, iar marele Olimp s-a cutremurat .. 229.
2. Venerabil mi-l infiiti~ezi, Homere, pe Zeus ~ί-ί atribui υη semn
ce merita cinstit! Dar arata-i, omule, Ιυί Zeus numai ο cinga.toare de
femeie ~ί Zeus se arata a~a precum ~ί este ~ί-~ί face de ru~ine parul sau
bogat. 3. La cita destraba.lιare ηπ s-ιa deda't faim.σsul Z,eus, c;are a petrecut
in desιfriu aιtitea ηορμ cu Alcmena 230 '? Nu-i erau de-stul de lungi desfu"ii-
natului cele noua ηορΙί (dimpotriva, Intreaga viata ί-θ. fost prea scurta
pentru neinfrinarea sa!) pentru a insaminta pe dumnezeul care inde-
parteaza rau1 231 • 4. Heracle, Ηυ al1ui Zeus - cu aιdevarat fίu allui Zeus
- nascut dintr-o atit de lunga noapte, s-a ostenit vreme indelungata cu
cele douasprezece munci, dar intr-o singura noapte a necinstit pe cele
cincizeci de fiice ale Ιυϊ Testie 232, fiind ίη acela~i timp ~ί corupator ~ί
mire a atitor fecioare 233. Νυ Hira motiv il numesc poetii pe Heracle crud
~ϊ ticalos 234. Ατ fi lung de povestit feluritele Ιυί desfrinari ~ί coruperi de
copti. 5. Cli dumnezeii vo~tri nici pe cορΗ nu i-acrutat. Αυ avut amanti
pe copiii : pe Hi1a, pe Hiιa'cint, pe Pelop, pe Hrisip ~ί pe Ganimede 235 ίn
sff~it 23c1. 6. Acestor dumnezei se inohina femeile voastre! Se roaga eιθ.
barbatii 10r sa fie 1a fe1cu dumnezeii vo~tri, tot a~a de cuminti ! Se roaga
sa fie asemenea cu dumnezeii vo~tri, ca sa rivneasca a face fapte la fel
cu aceia! Copiii vo~tri sint invatati de νοί sa cinsteasca pe ace~ti dum-
nezei, pentru ca atunci cind vor ajunge barbati sa aiba pe dumnezeii
vo~tri pilda vadita de desfrinare.
1. Dar poate ca numai dumnezeii-barbati se azvirl spre placerile
sexuale, «pe cind dumnezeii-femei, ramin, dupa cum spune Homer, cu-

221. Tmuiteni, locuitorίi νechiului ora~ Tmuis din delta Nίlului, care adorau
taPii.
228. Plutarh, Mor., ρ. 989 Α; Herodot, Π, 46.
229. Homer, Iliada, 1. 528-530.
230. Alcmena, sotia Ιυί Amfitrion TebanuI. Zeus, pentru a
ο seduce, a luat chipul
50tului θί ~ί a aνut de la ea pe Heracle.
231. Adica pe Heracle.
232. Testie, regele legendar al Etoliei.
233. Pausania, ΙΧ, 21, 6.
234. Homer, l1iada, ν, 403.
235. Ganimede, fiul Ιυί Tros. Zeus, indragostindu-se de el, l-a ridicat ίη sus ~ί
1-a dus ίη OLιmp, faotndu-l pahιarnic al zei1or. Dupa a1ta legenda, Gan~mede, pa~tea
vitele ίη muntii Ida (Asia Mica). Zeus, ca sa-l rapeasca, s-a prefacut ίη νultur.
236. Ε vorba succesiν de Heracle, de Αροlοη, de Poseidon ~ί de Zeus, pentru
ιιlfuΩH doi.
 9.( CLEMENT ALEXANDRlNUL

prinse de pudoare, fiecare, ίη casele 10r» 237. Poate Ca. zeitele, din pricina
cucerni'ciei 10r, se ru~ineaza. Sa. ο mai va,da pe Afrodita, dupa. ce s-a des-
frinat. 8. Dar, nu! E1e se desfrineaza. cu mai multa. patima decit zeii,
fiind in1antuite de desfriu ! Eos 238 cu ΤΗοη 239, Se1ena 240 cu Endimion 241,.
Nereis 242 cu Ai,acos .243, Tetis 244 CU Pe1eu 245, Demetra cu Iasion 246 ~ί Fe-
refata cu Adonis 247. 9. Afrodita, dupa cea fαst necinstita de Ares, a
trait cu Cinoras, apoi s-acasatorit cu AnMse 248; a intinscurse 1ui Fe-
ton 249 ξiί s-a indra.gostit de Adonis ; a fost ge1oasa. pe zeita Hera 250, cea
cu ochide juniIJJca.. Ca sa. dobind'eaιsca. marul, a dezlbra.cιat p€ zeite 251 de-
haine ~ί 1e-a Iasat goa1e, ca sa. le priveasca pa.storul 252 spre a hota.ri el
care ί se pare a fi dintre e1e mai frumoasa..
34. 1. Haide sa cerceta.m pe scurt ~ί intrecerile atletice ~ί sa. punem
capat acestor serbari de linga morminte ! Sacercetam jocurile istmi.ce 253,
jocurile nemeene 254, jocurile pitiene 235 ~ί pe linga acestea ~ί jocurile

237. Homer, Odiseea, V1II, 324.

238. Eos, zeita aurorei.
239. Titon, prinf troian, de ο mare frumusete. Zeifa Eos, tndragostita de el, l-i't
luat de sot $ί i-a cerut lui Zeus s8.-1 facii. nemuritor, dar a uitat sa-i ceara $ί tinerete
V>e$IIIi.ca, W1'a εΙΙ au ven1ιt peste el ,toaιOO rel.ele 1mbi!Jtrinιi:rH. Cum n,u puJtea αιαιί, La
l'ugamin.tea 1ui, a fost prefacut Ση g;reier.
240. Selena, zeitil, personificarea lunii.
241. Endimion, pastor de ο rara frumusete. Zeita Selena s-a tndragostit de el ~ί
venea Ση fieoare noapte sa-1 priveasca. La rugammΦoo Selenei, Zeus ί-·Β dat lu,j Endi-
mion putinta sa-$i aleaga existenta pe care ο dore$te. Endimion ί-Β cerut sa nu
fmbiιtrineasciί niciodatiί, siί ramina nemuritor. ~ί a fost cufundat intr-un somn fiίriί
de sfir$it.
242. Nereis, nimfiί, fίίcB lui Nereu.
24'3. AJiIBCOS, unul d'iαι erOlii greci.
244. Tetis, nimfa, fiica lui Nereu.
245. Peleu, rege legendar al ora$ului 101cos din Tesalia, tatal luί Alιile, pe care
I-a avut cu zeita Tetis.
246. Iasion, fiul lui Zeus $ί al Electrei.
247. Adonis, divinitate -ίπ mitologia. greaca. Era atit de frumos, ca zeita Afrodίta
a parasit 01impul, pJ'!ntru a merge impreuna cu el la vinatoare. Α fost ucis de un
mistret. La rugamintea Afroditei, Zeus l-a prefacut ίη deditel.
248. Anhise, print troian.
249. Feton, fiul 1ui He1ios (Soarele) ~ί al Climenei. Α vrut sa conduca caruI
tatMui sau, al Soarelui. D-ar ll-a putut stapIni ca.ii ~ί atunci Zeus l-,a traznit.
250. Hera, ze!ta casatoriei - identificata la romani cu Junona - fiica lui Cronos
~ϊ a Reei, sora $ί sotia Ιυϊ Zeus.
251. Pe Hera $ί pe Atena.
252. Paris, ίίUΙ Ιυί Priam, regele Troiei $ί al Hecubei.
253. Jocurile istmice se celebrau la doi ani Ιη onoarea lui Me1icert, ΙΏ istmul Co-
. rintului.
254. Jocurile nemeene celebrate de greci la doi ani ίπ cinstea lui Zeus ίη vilceaua
Neαn<eea din MgoJιiJda (norιd-esltUl Pelιoιp'Onezulud').
255. Jocurile pitiene se celebrau la Οθιfί $ί ιn alte ora~e ale Greciei la patru
απί, Ιπ cinstea 'lu,! Αροlοη Piti'anu!, invingatarul ~a.rpelui Phton.
CUVINT DE INDEMN CATRE ELEN1 95

olimpice 256. La Pito 257 este adorat ~arpele piti.an ~ί sarbatbrirea ~arpelui
capata numele de jocuri pitiene. La Istmos 2$Β, marea ·a aruncat resturi
netrebnice,iar joourilre iιsItmi,ce jιelescpe Me1icert 259~ La Nemeea S>e je-
le~te un altcopil, Arhemor 260, iar cintece1e de inmormintare ale copilu-
1υί se numesc jocuri nemeene. Pisa 261 este pentru vοί, Ιo~ί grecii, mor-
mintul unui conducator de car frigian, ~arina 1υί Pe10ps 262, iar jocurile-
olimpice sinJt 'uzurpalte de Zeu,sal lui Fidi,as 263. Dupacum sιe ρare, intre-
cerileatletice, ,care se Πίceau ιη cinstea mortilor, erau mistere; la fel
~ί oracolele; dar ~ί unele ~ί altele s-au intins ιη intreguI popor. 2. In-
tr-adevar, mistefle1e din Agr.a 264~ice1e din Halimus 265 din Atioa 5a mar-
ginesc 1,a ,atenieni; dar in:tr·eceriJ.eatleti,ce ~ί fa1usnrile, oar,e se sarbatoTesc
ίη cinstea 1ui Dionisos, sint ο ru~ine publica ί e1e corup via~a. 3. Dionisos.
dorea sa se pogoare 1a Hades 266, dar nu ~tia drumul; un barbat, cu nu-
me1e Prosimn, i-a Higaduit sa-i aratedrumul, dar nυ fara plata; plata
era ru~inoasa, dar pe p1acul lui Dionisos ; ί s-a cerut ca plata sa-~i satis-
faca cuel placerilιe slexu,ale. ZeuI a fo.st de acord ,cucererea ~ί i-·a faga-
duit ca-l va satisf·ace cind se va intoarce ; ~ia intarit cu juramint faga-
duin~a sa. 4. Dionisos a aflatdrumuI ~ί a plecat; cind s-a intors n-a mai
gasit pe Ρτosiimn, ca murise ; dar, pentru a-,~i achita da'toriJa fa~a de ίυ-
256. JocurHe oIliIDipice se celebrau, cu incepe.re dιίn anul 7'76 i,d.H., d,jll1 ,patru ίιι>
patru ani ίη Olimpia din Peloponez, ίη cinstea Iui Zeu; OIimpianul. Au durat pina ίη
timpul imparatului Teodosie cel Mare (t 395).
257. Pito, vechiul nume al ora~ului Delfi.
258. Grecii au numit Istmos ingustimea pamintului care la Corint une~te Pe-
loponezul cu Grecia contίnentaHi.
259. Melίισer,t, tiul Ιυί Ata·ma ~ί Ino; aajuns zeu ma.I,ί,n sub nu·mele de Paιlemon.
Era adorat la Corint; ίη cinstea sa au fost instituite jocurίle istmice.
260. Arhemor, ίίυΙ Ιυί Licurg, regele Nemeei. Pe cind era copίI a fost mu~cat
de un ~arpe ~ί a murit.
261. Pisa, ora~ foarte vechi ίη Peloponez, ηυ departe de OIimpia.
262. Pelops, fiul Ιυί Tantal, regele Frigiei. Tatal sau I-a taiat ίn buciiti ~ί l-a
servit zeίlor la υη banchet. Zeus l-a Inviat pe tinar ~ί i-a pus un umar de fίlde~ ίη
locul umaru1ui pe care-l mincase zeita Deπietra. Dupa aceasta aventura, Pelops s-a
dus la Pisa, unde era rege Enomau. Acesta avea ο fiίca de ο rara frumusete. υπ
oracol i-a prezis ca va muri cind fίica sa se va marίta. Pentru a indeparta pe pre-
tendenti, a anuntat ο cursa de care, spunind ca inνingatorul la curse se va casa-
tQιri cu fa~a. lui. La curse a lu'at pιarte ~ί el. ~ί treiiS1prezeoe pretendenti au cazut
lονί!ί de lancea lui; atunci s-a prezentat la intrecere ξiί Pelops. Datorita cailor ina-
ripati, pe care i-a primit de la Poseidon, Pelops a fost invingator, iar regele Pisei a
murit Ιη cadere. Pelops s-a casatorit cu fiica regelui Pisei, a ajuns regele Pisei, a
cU'Cerίt Arcad~a .~ί a dat 1l'umeJ.e sau intre91i pel1!insule - Pelopanez.
263. Fi(Has, cel mai mare scu1ptor al grecilor (sec. V i.d.H.). Α sculptaιt nume-
roase statui celebre, astazi pierdute, intre care grandioasa statuie a lui Zeus Olimpi-
cus, executata ίη aur ~ί fίlde~, precum ~ί statuia Atenei de pe Acropole. Α !ndrumat
~ί executa.t, din insarcinarea lui Pericle, zid,irea ~ί deoorιa.rea Partenonului.
264. Agra, subdiviziune administrativa ίη vechea Atica cu templul zeitei Ar-
temis.
265. Halimus, una din vechile a~ezari omene~ti din Atica, linga Faleron.
266. Hades, zeul infernului, una din mari1e divinitatl grece~ti.
 CL.MSNT ALIXANDlUNUL

bitul sAu, cuprins de dorinte rU$inoase s-a dus Ιιι morm!ntul Ιυί. S-a in-
ttmplat cli la mormint a gAsit ο ramurA de maslin ; a tAiat-o $ί a cioplit-o
·dfndu-i forma organului genital barbates,c ~ί cu ramura aceea de maslin
a 1mpllnit fagaduinta facuta mortului. 5. Amintire mistica a acestei
,pasiuni siαΊt falusuri1e care se inalta Ιη cinstIea '1ui Dionisos ίη toate or,a-
,ele. Heraclit spune: «Daca ηυ s-ar fi facut ιη cinstea Ιυί Dionisos ala-
iurile de oameni, daca ηυ s-ar fi cintat ίη cinstea Ιυί cintece pentru or-
·ganele genitale ale barbatului, s-ar fi ajuns sa se savir~easc.1 lucruri
!oarte ru~inoase ; dar B~B Hades ~ί Dionisos sint identici; ίη cinstea lui
Dionisos oamenii se innebunιesc~i celebreaza sarb.1torile cules,u}ui νί­
ilor» 267 ; dupa socotίnta mea, i.nsa, alceste serbari nu sint aHt pentru be-
Ιίδ trupulw,cit pentru initieriea p1ina de ru~ine ιη desfriu.
35. 1. Cu adevarat, deci, dumnezeii vo~tri Βυ fost robii pasiunilor;
·dar ('ί au purtat jugul robiei chiar inainte de cei care Ια lacedemonieni
'~θ numeau iloti 268. Αροlοη a fost rob lui Admet 269 ίη ora~ul Fere ; He-
racle a fost robul Omfalei 270 ίη Sardes 271 ; Poseidon ~ί Αροlοη au lucrat
·('u plata Ια Laomedon 272, iar Αροlοη, ca ο sluga netrebnica, nici η-Β ρυ­
·tut sιl-~irecapete libefitartea de ΙιΒ primul ΙIUi sιtapin; atunci. amIndoi au
zidit zidurile cet.1tii Πίοη 273 pentru frigian. 2. Homer nu se ru~ineaza sa
:spuna de Atena ca ii lumina calea Ιυί Ulise 274 «avind ίη αιΗηί ο lampa
ile Bur» 276; iar despre Afrodita am citit, ca ea, ca ο slujnic.1 desfrinat.1,
β adus Elenei 278 υη scaun ~ί l-a pus ίη fata iubitului ei, σa sa-l atite Ια
Impreunare 271. 3. Pe linga acelSteιa, Paniasis 278 istorise!>te ca foarte
mu]ti zei au slujit oamenilor. Iat.1 ce scrie :

261. HeracJjt, Frag.m. 15, Diels.

268. Ilot - sclav lacedemonian.
269. Admet. rege al ora~ului Fere din Tesalia.
170. Omfala, regina ~egendιara a Ljdjei, celebra pentru dragostea ei pentru He-
lacle.
211. Sardes, capitala Lidiei.
212. Laomedon, regele Troiei.
273. llion, unul din numele Troiei, de la 110s, fondatorul ei.
214. UlIse - 1a greci Odiseu - sotul Penelopei, tat.11 lui Telemac, unul ιlϊn
ceI ωιιl celebrl eroi ai rlizboiului Troiei. Curajos, dar prudent, inteIigent, dar viclean;
lilgur pe el ι este autorul calului troian, care a dus la caderea Troiei. Peripetii1e cala-
lorlel Int()arcerH Ιη Itaca, oare au durat zece ani, formeazii subieotul Eψopei.i
Odlseea.
275. Homer, Odiseea, ΧΙΧι, 34.
276. Elena, 50tla lui Menelau, regele Spartei. una din principalele eroine ale
11Iadel, femele de ο rarI!. frumusete. Pari5, fiul regelui Troiei, a rapit-o. Rapirea Elenei
.ιι dllt nll$tere rlizboiului troian.
271. Homcr, I1ii1da, ΙΙΙ. 42·1- -,~~5.
276. Pa1'1dasls, poet epic grec (scc. ν I.d.II.). Lucrarea sa Herαcleeα avea 9000
dc vcrsurl.
CUVINT ΟL ΙΝΟΙΙΜΝ CA TR! !L!Nt 97

«Α indurat Demetra, a indurat Ilustrul Aιnllglels 279,

Α lndurat Poseldon, a lndurat ~1 Αροlοη cel cu arcul de argInt
Sa slujeasca cu plata vrerne de un Βη la un bdrbat murίtor ι
Α i,ooιurat IputeιI"nicu:l AJι;es, sHit de tatal sau 280.
~ί ceLeLallte dUipa 'acest'ea».

36. 1. Din toate cele spuse urmeaza negre~it ca dumnezeii vo~tri,

iubareti ~ί pa.tima~j, sint la fel cu oamenii ρΗηί de pasiuni. «Au carne
muritoare» 281, Homer da marturie cu totul adevarata, cind ο prezinta pe
A:frodita scotind strigate m,ari ~ί ,ascuttte din pricina Ianii sale 282, cind
poveste~te ca insu!?i ra.zboinicul Aresa fost ranit de Diomede 28:1 ίη ριη­
tece 284, 2. Polemon 285 spune 286 ca Atena a fost ra.nlta de Ornit 287 ί da,
chiar ~ί Aidoneu, dupa.cum spune Homer 288, a fost sa.getat de Hera,cle ί
Paniasis poveste~te 289 a,cela!?i lucru de'spre Helios 290. Acela~i Paniasis
istorise~te ca Hera, zei1a casatoriei a fost ranita tot de Heracle ιn «Ρί-
10s 291 cel nisipos,) 292. Sosibie 293 spune ca Heracle u fost ranit dehipo-
coontizi 294 la ωιnΕι 295. 3. Iar da,ca sint rani, este !?ί ,singe ; dar singele de
zei (ΙΧώρ), de care vorbesc poetii 296, este mai dezgustatQr decit sin-
gele omenesc, ca prin ίΧάψ '5e intelege singe pu'trezit.
Este, insa, d~ neaparata trebuinta sa li se dea zeilor ingrijire ~ί ωίη­
care, pentru ca au nevoie de ele. 4. De aceea vezi la, ei ospete, betii, rl-
sete, impreunari ί daca ar fi nemuritori, n~ar avea nevoie de nimic ί
daιca ar fi fard batI1inete, nu s-ιar folo.si de placerile sexu,ale amen~ti,
nici n-ar face copii. 5. Insu!?i Zeus a luat parte la ο masa omeneasca la
etiopieni 297, iar in AI"Cadi'a tot Zeus s-a ospatat la Licaon 298 cu mincari
279. Amfigieis (- care ~chiopateaz1i de ambele pici,oare), poreclii a lui Hefaistos.
280. Paniasis, HeJ:i101ooa, Frιagm., 16, KLnkel.
281. Homer, lliada, ΧΧΙ, 568-569,
282. Homer, Iliada, Υ, 343.
283. Diomede, unul din principalii eroi Βί l1iadei.
284 .. Homer, l1iada, Υ, 855-856.
285. Po1emon, f:~IIQ7)of gιrec (se<:. IV--<1rnI I'd.H.).
286. Polemon, Ftagm. 24 FHG, ΠΙ, ρ. 122.
287. Orn~t, regele OI1~ulu'i Tewtis din Argoliι<l'a.
288. Homer, Ilίada, Υ, 395 ~ί urm.
289. paniasis, Hera'cleea, Fragm., 6, Kinkel.
290. Helios, zeul soarelui.
291. Pίlos, ora~ Ιη Peloponez.
292. Paniasis, Heracleea, Fragm. 20, Kinkel.
293. Sosi,bIιe, iJstorΊΙC grec (sec. ΠΙ Ιd.Η.) din La,cedemonid. Α trait Ιη Aιlexandrid.
ι.ucraήΙe istorice ale Ιυί SoSlibile au fost folosi\te de cei 'mai rnu:lti istorici vechi, Ιη
special de Plutarh $ί Pausania.
294. HipocoonItίzi, cei din IamiHa lui Ηί'Ρ'οcοοη. Acesta, fLu 1I1<i,tUr81 al lul Ebalos.
regele Spartei, a vrut sιI-l alunge de fa putere pe fratele s1iu Tίndar, Tίndar, Insa, a
ooeιIlllat Ιn ajUJtor 1>e HeI'8'cle, aare a ucis pe Hίpocoon $ί pe tίίi sai.
295. Sosfbie, Fragm. 15, FHG, ΙΙ, ρ. 628.
296. Homer, Illada, V, 340.
297. Homer, IlIada. Ι, 423 $1 urm.
298. Llcl!on. regele Arcadlei.
7 - Clcmcllt Alcxandrlnul
 CLEMENT ALEXANDRINUL

lips1tc dc omenie ~ί neiegluite ί s-a indopat, fara sa vrea, cucarne ome-

neasc~. Dumnczeu1acesta ηυ ~Hιι ca arcadianu1 Ucaon, gazda sa, I~ί
ucisese copHul - Nictim numele lui - ~ί-l oferise lui Zeus copt la
cuptor Ι 2119.
37. 1. Minunat este Zeus, proorocul, primit'orul de straini, ajutato-
rul celor care-l roaga, milostivul, cel de 1ιι care pornesc toate oracoIeIe,
r~zbunlHorul crimeIor! Dar, mai bine spus, nedreptul, criminaIul, nele-
giuitul, sceIeratul, neomenosul, violentul, corupatorul, desfrinatul, iuba.-
rptul. Dar toate acestea erau atunci cind Zeus era a~a, cind Zeus era
om ί' dar acum mi se pare ca ~ί miturile voastre au imbatrinit. 2. Zeus
nu mai este ~arpe, nu mai este lebada, numai este vultur, nu mai este
om iubaret ί dumnezeul acesta nu mai zboara, nu mai corupe copii, ηπ
Φδί face dragoste, nu mai face silnicii, cu toate ca inca ~ί acum sint
Diulte femei, ~ί frumoase chiflr, mai gratioase decit Leda 300 ~ί mai atraga-
toare ca Semela 301, ~ί sint copii mai frumo~i ~ί de mai bun neam decit
v~carul frigian 302.

3. Unde este acum faimosuI vuItur'i Unde este Iebada'i Unde este
Insu~i Zeus Ί Α imbtHrinit cu aripile saIe! Asta nu inseamna ca se ca-
ie!$te de ,amoruri1e lui ~ί ηι<:ί nu da Iectii de CUJD.intenie! MituI vostru
ν! este dezgolit ! Α murit Leda, a murit lebada, a murit vulturuI ! ΙΙ cauti
pe Zeus 1 Nu-I cauta ίη σeΓ, ci scormone-~te pamintul! 4. Locuitoru1 Cre-
tet Ιtι va povesti ca ίη Cre'ta este mmormintat. Iar Oalimah Ιί-ο spune
hl lmnele saIe :
«Morm!ntul tau, staptne,
Cretanti }-au zidltJl 303

Da, a murit Zeus - nu te nelini~ti ! - a murit ca Leda, a murit ca

lcbada, a murit ca vulturul, a mur,it ca un om iubaret, a murit ca !$ar-
pele Ι
38. Ι. Dar chiar lnchinatorii Ia Ζθί par, fara νοίιι Ior, a inteIege ra-
tlicirea Iorcu privire Ιιι zei. Ca spune Homer :

299. Pausania, ΥΙΙΙ, 2, 3.

300. Leda, 50\ίβ lui Tindar, regele Spartei. Zeus s-a lndragostit de ea; ~ί, pentru
a fI aproape de ea, s-a preficut Ιη lebii.da.
301. Semela, flica lui Cadmos, Iu6.ita lui Zeus. Semela a avut impruden\a sa-i
('eari )'U) ZI'US 51\-) νad!! Ση toata str!ilucireιa ~I gloriJa Jιιιί; dar f1acal1i1e de care era
!lnconjU'Mt Z·eus au mLsαιdlt-o. Prιιιnc,U'l pe caιre-l pιurM 1n ιpinιtece n-<a pierdιt; Zews l-a
luot $1 Ι-ο fn,chls Ση coapsa sa pina ίη z'lwa n<l~erid salle. Acest copil a fost DίοnisΌ5.
3Ω2. Este vorba de Ganimede.
303. CaΙΙma!I, Imn lul Zeus, 8-9.
CUΝINT DB INDBMN CA ΤΗΕ εΙ.ΕΝΙ 9\

.Zeii nu sfnt nιIscuιI dlntr-un stejar prezls de multa vreme, nlcl dln
stfncIι 304
Ci 51η! nascuti din oamenl» 305.

Dar putin αιΒί tirziu ,Η νοαι gasi ca sint stejari ~ί pietre :106. 2. Stafil 301
istorise~te ca ίη Sparta este venerat ca ZeU5 un oareoare Agamemnon 308,
Fanocle 309 ίη lucrarea sa: «Amorurile sau frumo~ii)} arata ca Agamem.
ηοη 310, regele elenilor, a ridicat un temp1u Afroditei Argina ίη cinstea
lui Arginu, pe care il iubea 311. 3. Arcadienii, dupa cum spune Calimah
Ιη lucrarea sa: «Cauzele» 312 se inchinau zeitei Artemis 313 numita Apa-

homena 314. Ιη Mitimna 315 se cinstea ο alta zeita Artemis, numita Con-
dilitis. [η Laconia 316, dupa cum spune Sosibie 317, este un temp1u a unei
alte zeite Αrι!:emιus, numita. Podagra 318. 4. Polemon 319 a cunoscut osta-
tuie a 1ui Αροlοη Cehenu 320; ίη Elis 321 era venerata ο a1ta statuie, 5ta-
tuia lui Αροlοη Opsofag-u 322. Aco10 eleenii 323 'adus jerrtfιe 1ω Ze-us Αρο­
miie 324. Romanii adu.c j'ert[e lui Herac1e Apomiie, Heracle Piretu 325 ~ί lui
Heracle Fobu 326, pe care ii numara intre cei din suita 1ui Heracle. 5. S6
las 1a ο parte pe argieni 327 ~ί laconieni Ί 328 Nu! Argienii ~ί laconienii
venereaza pe ΑίιodίΟΟ Timιboriiha 329, ίΒΙ spartanii venereaza pe Artemis
Helitis 330, pentru ca ei folosesc pentru a tu~i, cuvinrtu1 Χελόττειν.

304. Homer, Odiseea, χα:, 163.

305. Homer, Odiseea, IV, 63.
306. Adica : idoli din lemn ~ί din piatra.
Xf1. Stafil, vechii isιtorιίc grec di.n EQliιP't.
308. Stafil, Fragm, 10, FHG, I'V, ρ. 506.
309. Faαιιocle, poet grec (sec. ιν Ιd,Η.), a e:x:ceLat 1n pΌe'Uία elegtaoa ~ί a compus
u!ll poem, sub titIUl: Amoιurile sau frumo~jj,fn care iSltori~te vecMle legeIlide de
iubire.
310. Agamemnon, regele Mkeωei ~ί a,1 Argos-u1ui, ~eιul suprem Ιη razboiu1 ΊΊrοJ!eΙ
311. Panoc]e, Fragm. 5, Bach.
312. Calίmah, Fragm. 3, Schneider.
313. Artem'is, zeita vinMorH, flica lui Ζεαι ~ί a Letei, idenιtificata 1a romanl
cu Diana.
314. Adiιcii: spInzurata.
315. Mitίmna, ora$ Ιη insula Lesbos.
316. Laconia, 1inut Ση sud-estul Peloponezului.
311. Sosibie, Fragm. 14, FHG, 11, ρ. 628.
318. Podagra: cursa, care prinde animalele de picior.
319. Polemon, Fragm. 71, FHG, 111, ρ. 135.
320, Cehenu: Cel cu gura cascatii.
321. Elίs, ora~ Ιn Grecia, tinutu1 Elίda din Peloponez.
322. Opsofagu: Cel care manlnca mincarea fara piine.
323. Eleenίi: locuitorii E1idel.
324. Apomiie: Cel care v!neaza mU$te.
325. Piretu: Cel cu febra.
326. Fobu: Cel cu fricIi.
327. Argieni. locuίtoriί ora$ului Argos dln Peloponez.
328. Laconlenii, locultorίi Laconlei.
32f1, Tim})()rihl1: jc~uΦt()!ιre!l dιc ωorιmΙη!l'.
330, Hc)ltI~ : ('CII ('ΙΙΤΙ' tΙΙ~C$te,
Ι()Ο CLεMI!.NT ALI!.XANDRINUL

39. 1. Sοcοtφ oare ca aceste fapte pe care νί le-am prezentat, sint

scoose din ni~te carti false '/ Nu ! Dar νοί, dupacum se vede, nu cunoa~­
ΙθΙί nici pe scriίtoriί vo!?tri, pe care eu ii aduc martori ai necredintei
voastre! Εί au umplut, ο, nefericitilor, de batjocora fara de Dumnezeu
tntreaga voastra viata., cu adevarat de nevietuit. 2. Nu este oare venerat
υη Zeus chel ίη Argos, iar ίη Cipru un altul razbunator'/ Nu aduc oare
algienii jertfe unei Afrodite Peribasa 331, atenienii unei Afrodite Curte-
zane,i,ar sir,a,cuzienii 332 unei Afrodilte Caliopig'a 333 pe care poetul Ni,ean-
dru 334 a numit-o undeva ~35 Afrodita Caligluta '/ 336 3. Nici nu vreausa
vorbesc de Dioni'so:s Hiropsalu ! 337 SiIcioni,enii 338 s'e inchinau Ιυί, ρυηιη­
du-l pe organele genital,e femeie!?ti, vener,indastιfel pe conduιcatorul unei
fapte de ocara ca protector al ru!?inii.
A!?;a sint dumnezeii 10r ! A~a ,sint ~ί cei care se inchina 10r, jucindu-se
C'u dumnezeii 10r, dar, mai bine spus, batindu-~i joc de ei ίη~ί~ί ~ί um-
plindu-:se singuri de ocara, 4. Cu cilt ηυ sini lIlJai ,buni egLptenii, oarιe 5e
inchina, atit la satecit ~ί la ora~e, animalelor ne.cuvintatoare decit elenii
,care se inchina unor astfel de dumnezei '/ Da, chiar daca dumnezeii egip-
tenilor sint anin:ιale, ,dar nu sintdesfrinate, nu sint neru~inate ί nici un
animal nu cauta placerile cele impotriva firii.
Dar, pentru ce trebuie sa mai vorbesc inca de dll:mnezeii elenilor,
de vreme ce i-am dat pe fata din destul ?
S. Ε drept ca egiptenii, de care am amintit acum, sint foarte deose-
bi1i Ιη ce prive~te religia 10r. S~enitii 339 se inchina' unui pe~te numΪt fa-
gros 840, ί locuitorii Elefantinei 341 se inchina a1tui pe~te numitmaiotes;
cei care locuiesc ίη Oxirinh 342 se inchina pe~telui care poart& numele
ora~ului lor ί heracΙeοΡι;>IΦί se inchina ihneumonului 343 ί saitii 344 ~ί te-

331. Peribasa : Cea cu picioarele indepartate.

332. Siracuzieni. 10cUΊtorii Siracuzei.
333. Calipiga: Cea cu fesele frumoase.
334. Nicandru, poet grec (sec. ΙΙ i.dH.), autor a nιultor lucrari, Ιη versuri !?ί ίη
proza, cu subiecte de istorie, geografίe !?ί istorie naturala, care s-au pierdut. ·S-au pastrat
numal doua poeme.
335. Nicandru, Fragm. 23, Schneider.
336. Caligluta: Cea cu fesele frumoase.
337. Hiropsalu: Cel care preseaza organele genitale ale femeii.
338. SLcion:ienii. locuttori ai ol"a~ului SLcion dίJn Pe1opoπez.
339. Sieni\ii, 10cuLbοn.ί or,a~ulιri Sί.el1Ja din TebaLda.
340. Fagros, pel$te din marίle calde cu carnea gustoasa.
341. Elefantina, insula pe ΝίΙ, Ιη fata ora~u1ui Asuan.
342. OxIrInh, ora~ Ση Egipt. S-au gasit ίη acest ora~ pretioase manuscrise pe papir.
343. lhneumon, m,amifer mic, lung de 50 cm., care at,aca I$erpiί, cMar veήίn~ί, ~ί
estl.' imun fata de venlnu1 lor.
344. Salt!!, locuitorίί provinciei Saίt din delta NίluluI.
CUVINT ΟΕ ΙΝΟΕΜΝ CATRE ELENI 101

banii 345 se inchina οΙί ; ΗσοροlΦί 346 se inchina lupului; σίηopoliμί 347 se
inchina ciinelui ; memfitii 348 se inchina boului Apis 349 ; mendeenii 350 se
inchina tapului. 6. νοί, insa, care sinteti ιη totul mai buni decit egiptenii
- ma feresc sa spun mai rai! - νοί, care ηυ incetati sa rideti toata
ziua de egipteni, ce credeti νοί despre animalele necuvintatoare? La
voi tesalienii cins,tesc b,erzele pentru obi,ceiul pe c:are-l au ,ele 351; te-
banii 352cinstesc nevastuica din pricina naξIterii Ιυί Heracle. Ce? Sa vor-
besc iaraξIi de tesalieni ? Se spune σθ. ei venereaza furnicile, pentru σθ.
au fαst invatati σθ. Zeus, luindchipul unei furrni,ci, s-a impr,eunat συ
Eurimedusa, fiica Ιυί Cletor 353, ξ)ί a riascut pe Mirmidon; 7. Polemon
istoriseξIte 354 σθ. 10συΗοτΗ Troiei venereaza ~oarecii din tara lοτ, pe care
ii numesc sminthoi 355, pentru ca ~oarecii au ros coardele arcurilor du~­
manilor lοτ ; ξ)ί dupa ~oarecii aceia i-au dat Ιυί Αροlοη supranumele de
Smintie. 8. Hera,clide 356, ιη ,lucrarea sa «Zidirile templelor» 357 spune
despre tinutul Acarnania 358, caacolo unde este capul Actios se afla tem-
plul Ιυί Αροlοη Αctiαs ~ί ιη templul acela se jertfe~te mUξItelor un bou.
9. Νυ νοί uita ηίσί pesamieni 359 - σθ. samienii, dupa cum spune Eufo-
rion 360, venereaza berbe'cul 361 - nici pe sirienii ,care locuiesc ιη Feni-
cia, dintre care υηίί venereaza porumbeii, iar altii pe~tii, tot atit de fara
masura ca ξ)ί elenii ρe Zeus.
40. 1. Fie! Pentru ca cei carora νοί va inchinati ηυ sint dumnezei,
sint de parere sa vedem daca nu sint demoni, care, dupa cum spuneti.
se gasesc ιη al doilea rind de cinste. Dar daca sint demoni atunci nu
sint mai ρυμη lacomi ~ί spurcati. 2. ρομ vedea ca ιη ora~e demonii indi-

345. Tebanii, 10cuitorii Tebei, ora~ ίη Egipt, fosta capita1a a tarii intre 2100 ~ί
1700 i,d.H.
346. LίιcQpo1iιtid, ΙocwΦoιrjj or~uluii lJicι)pa1e, 'Il'Ume a Il1Ja!ίι multtor ar'a~e ίη Egdlρt.
347. Cjnopolitii, Iocuitori ai ora~ului Cjnopo1e din Egipt.
348. Memfitii, 10cuitorii ora~ului Memfis din Egipt.
349. Apis, tauru1 sacru, adorat ίη Memfis.
350. MeJJJdeen1i, 1αcu1tooίi or:ar.ιulUJi Mende din derta Ni,1u:1ιri.
351. Pentru dragostea 10r de parinti.
352. Tebanii, 10cuitorii Tebei, ora~ ίη Grecia continenta1a.
353. CIetor, fiul Ιυί Licaon. .
354. Polemon, Fragm. 31, FHG, ΠΙ, ρ. 124.
355. li numesc pe ~oareci : sminthoi (σμίν&οl) ίη 10c de: myes (μύες).
356. Heraclide Ponticul, fi10Z0f grec (sec. ιν i-d.H.), discipol a1 1ui P1aton. Α scris
l1umeroase 1ucrari cu subiecte foarte diferite.
357. HerαcHde PontίcuI, Fragm. 99, ed. Voss; ,FHG, Π, ρ. 197.
358. Acarnania, tinut Ση vestul Greciei continentale 1a Marea Ionica.
359. Samieni, 10cuitorii insu1ei Samos din Marea Egee.
360. ,Euforion, poet grec (sec. ΠΙ iod.H.), a compus monografi'i istorice, epigrame.
poeme narative.
361. Eu1orion, Fragm. 6, FHG, ΠΙ, ρ. 72.
102 CLBMBNT λLl!.XANDRINUL

geni stnt cinstiti pe fata : 1a citnieni 362 este cinstit MenedeDl, 1a tinieni 363
este cinstit Calist'agora, 1a delieni 364 este cinstit Anie, 1a laconieni este
cinstit Astrabacu. Ιη Fa1eron 365 este cinstit un erou la pupa; ~ί Pltia 366
a poruncit p1ateenilor 367, pe timpul razboiu1ui cu mezii sa se aduca jertni
ιω Androcrate, ιω Democrate, lui Cicleu ~ί lui Leu'co:n.
41. 1. Oel oare poa'te βΕί eιerceteze cit de putin lucrurile, va gasi
cA s!nt tI1Jca aHi multi demoni :
«Slnt pe pIimint treizeci de αιΗ de demoni nemuritori,
OaIe hra:nesc mιulte fiinte, Slint pazJ.tori αϊ oomenilor muritori>l 368.
2. Cine sinιt pazni,ciiace~ia, ,o,beotiene '/ 300 Nu rte feri de a ml-l
spunIe Ι Negr~it, ιsmt ~ί aoe~'tia de <oare am vorbirt mai iooi'l1tIe ; d,arr sint
,1 cei mai cinstiti d,eeιi,t ,aIce~ia, marii demoni : Apo1on, Artemis, Leto 370,
Demetra, Core, P1uton, Herac1e, insu~i Zeus! D:ar nu ne pazesc As-
cree 371, oa sa ηυ fugim de ιeί! Ne pazesc :poa,te, ca sa nυ pacatuim, ei
C8re nu !;itiu delocce-i paoa,tul '/ Ai!ci este potriνit sa se rαstοοsca pro-
verbul acesta :
«Tlaιtal oαrιe n..a fQst sιfaιt<UΆΙt, sfdιtUJi~e pe σopϋl (>Ι 372.

3. Iar daca sint intr-adevar pazitori, apoi sint pazitori, nu pentru

cιt vli voiesc binele, ci pentru ca doresc pierderea voastra; fiind lin-
gu~ltori, se napustesc asupra νίθμί voastre, atra~i de fumul jertfelor.
Ιη,ι,ι demonii dau marturie de lalcomia lor, s:punind :
«Libafiuni ~! fumul de la jertfe i acestea s!nt cinstirlle noastre» 373

4. Ce altceva ar putea spune, daca ar avea glas, dumnezeii egip-

tenllor, de pilda pisicile ~ί nevastuicile, decit ce1e spuse de Homer ~ί
de poetI. ca 1e plac mirosul de grasime 8.1 jertfe1or, ca 1e-p1ac mtnca-
r11e Ί
A!;ia sint aceiape care νοί ii numiti demoni, zei, semizei - semima-
gari Ι αι nu duceti lipsa de nume pentru a insaίla necredinta νΟΜΙΤθ. Ι
362. Cί<tni'enii, locui'torii iιnsulei Citnos, U1!ta din Oiclade.
363. Tinienil, locuitorli insu:lei Tίm·os, una din ctc1akie.
364. Delί<enJi!ί, locuitorii inSiUlei Delos, una. dίn Ci<dlade.
365. Faleron, υnυΙ din porturile Atenei.
366. Pitia, preoteasa a lui Αροlοη la Delfi, care rostea oracole.
367. PlaItoeenii, locu!Jtorίi ora~ulu'i Plateea din Grecia oohttnen1CΙla.
368. HesIόd, Lucrari !?i zile, 252-253.
369. Clement se adreseazalui Hesiad, pentru ca Hesiod era din Beofia, provincie
Ιη Grecia continenta]a.
31'10. Leto, ftica 1uI Creos ~ί al Febei - titarn.i -, a avut de la Zeus ιpιe ΑροΙ0n ~ί
pe zclta Artemls.
371. Tot Iu\ Heslod Ι se adreseaza Clement pentru ca Hesiod s-a nascut Ιη Ascra
dIn Beotlll.
372. Λntοτ nccunoscut.
373. Homcr, IlIada, IV, 49.
CUVINT DI tNDIMN CATRI ΙΙΙΝΣ 103

CAPITOLUL 111
42. 1. Haide, dar, sA adAugAm ~ί aceasta: dumnezeii vo~tri sint
demoni lipsiti de milA ~ί uritori de oameni; nu numai cA se buιcurA de
nebuni:a oamenilor, dar simt ~ί plAcere ca. oamenii sA se ucidA intre ei.
Pentru a-~i s,atisface placerea lor ~ί pentru a se putea sAtura de cit mai
multe ucideri de oameni, dau prilejuri de ucideri de oameni, fie ίn intre-
cerile inarmate din st.adioane, fie ίn nenumaratele rAzboaie; Illai mult,
cazind peste ora~e ~ί popoare ca ni~te moline, cer de la oameni jertfe
pline de ,cruzime. 2. ΑsΦfeΙ Aristomene 374 din Mesenia 375 ,a je,rιtfit lui Ze\lJS
Itometu 376 trei sute de oa.meni, socotind cA prin aceastA varsare de
singe aduce ο jertfa bineprimita; intre. cei jertfiti era ~ί Teopomp 377,
re9'ele ΙαοΟΟemoniιenilor, jertfa debun neam. 3. Poporul ι!:ιauήenilοr,
cei oare locuiesc Ιη Hersonesul Tauric 378, jertfeau indata zeitei Artemis
pe ιομ strainii naufragiati care ajungeau la ei. Acestea sint jertfele pe
care Euriιpide le-a pus ίη scena ίη tragedia sa 3'i9. 4. Monim 380 iston-
se~e ίη lucl1ar,ea 5a: «AdiUnare de minuni» 381, 'ca ίn Pela din Te!SaHa 382
un om din Ahaia 383 a fost jertfit lui Peleu ~ί Hiron 334.5. Anticlide :385,
ίη lucrarea sa «Intoarceri» 386, αrιaΙθ. ca lietienii -ace~tia. sint un popor
din Creta - jertfeau oomeni lui Zeus, iar Dosida. 387 spune ca lesbienii
aduceau aceea~i jertfa lui Dionisos 388. 6. Nici pe fOlceeni 389 nu-i νοί
lasa la ο parte ! Despr'e Idc'e~tia istoris'e~te PHocle 390 ίn oarteaa treia a
lucrariisale «(o.espreunire» 391 caei aduceau zeilei Artemis τ,aiUrο­
ροlα 392 σΒ }ertfa, ,ardN,e de ,tot. ,un om. 1. Erehteu. 393 Idίn AJtica
~ί Mari,lJS Romιanul ldiU j-erιtfiJt propιri:i1e' lorfiice ;unul din ei

3174. AιI'ilStomeη>e, el'Ou nΊesendan; a rildiICiat pe οοnceltiψmiιi. sM \;a raΖbοί imΡοtrίνa

Spartei (c. 683 l.d.H.).
3'75. Mesenia, tinut Ιη sud-vestul Peloponezului.
3'76. Zeus numit I~'ometιu, ,dupa numele mUIΠtelui 1tome din Mesenia.
37'7. Teopomp, regele Lacedemon1e.i sau Spartei. a trait Ιη secolul ΥΗ I.d,H.
378. Herosonesul Tauf'ic, Cr1meea de aZJi.
379. Ιη ·tragedia : lfigenia ln Taurida.
380. Monim, fίlozoί grec (sec. ιν i,d.H.), discipo1ul filozofului cinic Diogene. Οίπ
scrierile lui n-au ramas decit unele titluri.
381. Monim, Fragm. 1, FHG, IV, ρ. 454.
382. Tesalia, regiune a Greciei Ιπ sudul muntelui Olimp 1a Matea Egee.·
383. Ahaia, regiu'ne a Greoiei, 1<1 nQlI'd de Peloponez.
384. Hiron, centaur celebru, fiul lui Cro~os ~ί al nimfeI Fi1ira; se deosebe~te de
ceilaIμ centauri prin caracterul siiu binefiiciitor !;ii prin dragostea sa de dreptate.
385. Anticlide, istoric grec (sec. ΠΙ Ιd.Η.), a scrisprintre altele Istoria lui ΑΙθ-
xandru cel Mare.
386. Antίclide, FGrHist, 140, Ρ, 1.
387. Dosida, poet grec din epoca alexandrina.
388. Dosida, Fragm. 5, FHG, IV, ρ. 400.
389. Foceeni, locuitori βl Foceei, ora!;i !onlan pe coasta de apus a Asiei Micl.
390. Pitocle, retor atenian (sec. V-IV t,d.H.). . .
391. Pitoc]e, Fragm. 4, FHG, IV, ρ. 489. .
392. Tour()pol, ep!tet al zei!e! Artem!s, numltli al,ia de 11.1 statula c!, care ιιτ fi !οsΙ
adusli άίπ TIHIr!da άc Orest ~! If!gC"nla.
3!J3. Ere}IIeu, ('Τοιι IIIenI'ίIII, tσurΙC 11<JPu1nr Ιη AtI<'ll.
 CLIIMINT ALIXANDRINUL

β Jertfit Ferefatei pe fiic'a lui, dupll. cum scrie Demarat 394 ίη priIDIa carte
din lucrarea 5Β «Materiale de tr,agedii» 395, iar celalalt, Marius, a jertJfit
pe fiic,a sa zeilor care indeparteaza relele, dupa cum istorise!;ite Doro ..
teu 396 Ση 'carιt.ea a pa'tr,a a. lu-crarii is\ale: «Istorii ita.lice!» 397. 8. Din ,aceste
ίΙΙΡΙθ se vede cit de iubitori de oameni erau zeii Ι Cu'm sa nu fie, dar, 1a
fel de CUViO!;ii !;ii cei care se inchina lor 'i Unii Ζθί sint laud1a\i ca min-
tuitori, a}tii sint rug.ati sa fie mintuiti de cei care lucreaza impotriva
mJnιtuirίi lor. Presupunind ca-i imIbuneaza prin sa1crifilcii, Ooamenii uita
cll. dumnezeii lor ucid oameni. 9. Crima nu ajunge sfinta datorita 10cului
unde este u,cis om,u} , ni,oi d,aIca es,te ·uci,s υη om iinιt.r-un Ισc a~,a-zi's sfint
Ση cinstea ΖθίΙθί ,A-rtemis sa'u a lui Zeus sau a altor demoni asemana . .
tori, Ιη lo-c sa fie ucis din minie sau ίμbίre de argint ί crima aceasta nu
e sffntll. idimιpotriva ο jertfa ca aιceasta e~te crima ~ί macel.
43. 1. Pentru ce, ο, Ooa,meni!or, pentruce Ώισί ο amenii , 'care sinΙem
cei mai fnteleopti dintre ce1elalιte vie\uHoare, pentru cefugim ,de anima-
lele s6.lbatice ~ί ο rupem de fugacind dam peste un urs sau peste un leu,
c6 Ispune, un poet 398 :
«Clnd un om vede un $arpe Ιη vagauna de munte,
Fuge $ί se trage inda[at i tremιuIlUl ii QU.μr1n.de m8dularele
~ί ο iιa La goana» -.

Pentru ce nu fugim, pentru ce nu ne indeρartaα:n de demoni, cu toate ,ca

,tim mai dinainte casint primejdio!;ii, c,ήmίnali, rνi,cleni, ,uri\tori de oam.eni
,ι vll.tam!tori 'i 2. Ce αινίη! adevarIat :pot spune demonii sau αιί .pot [ί de
folos ? Eu pot sa va dovooeιsc, de pilda, ca omul e ma'i bun dooiIt dum-
nezei1 ν~tή, deoit deIDIoπii vO!;itri, -c! Cirus 400 !;ii Solon 401 sintm,ai buni
decdt Αροlοη ghi,cHor.ul. 3. Febos αΙ vostru este iuhrtor d,e dιaruri, dar nu
iubl,tor de oaΘθηΙ Α ,trada.t pe Cres'I.1JS 402, prieιtιenuI sau, ui.tind de pla·ta
ρβ care ο primise - atiιt era de faLs ! - ~ί l-a duIs ιpeste Hal~s 403 la rug.

394. Demarat, istoric grec.

395. Demarat, FHG, 42, Ρ, 4.
396. DQ.roteu, istoric grec, din epoca alexandrina.
397. Doroteu, FGrHist., 145, Ρ. 2.
398. Homer.
399. Homer, Iliada, ΠΙ, 33-35.
400. CI.rus 11 cel Mare, im.pιIl"atul Ρer$ΙΙοr (558-528 i.d.H.) ί prin vLctoriile sale
a ajuns st!plnul lntregii Asii occidentale. Α fost 1nvins $i ucis Ιη 528 Ιη lupta din
Masagetla.
401. Solon, legislator, om de stat, poet $ί filozof, unul din cei $apte tntelepti ai
Greclel (640-558 I.d.H.). Aju.ngind amonte a rede~eρtat nation<ιlisιmul aιtenienHor, a
u$ure.t pe cetatenii sAι1aιai de !mrρozite $ί a restabiLit armoni.a Ιη cetaιte, dind ο consti-
tutie democraticIΙO Ne-au ramas fragmente din poeziile sale.
400. Cresus (sec. V'1 Ιd.Η.) l"egele Lildlileιi, oelebru Ση l'\limθa greaιca pe:nιtr,ubogatia
58 ~I pe,ntru legAturile pe ca're le avea CU oreoolul de 1a Delfi, caruiιa i-a οοι bogaιte
d_uιt'l., $1 cu peftioπalitil.\ilιe mιe.I! ale Greciei. Spr~ s1ίr$ituιl vietiί sale 11. βονυΙ parte d~
IDllrI suferInte Ι a fost Invins de Cirus cel Mare $ί s-a ars singur pe rug.
403. HlIlIS, fluviu Ση Asia MicA.
CυνINT ΟΙ ΙΝΟΙΜΝ CATRI ΙΙΙΝΙ 105
ι

ΑΙΗ de mult iulbesc de,monH pe o,a:meni. 11 du,c },a rug! 4. Dar tu, ο, omu.le,
care e~ti mΒί iubitor de oameni $ί mai curιfft Ιιι suHet decit Apolon, tu 8i
mila de cel J.egat pe rug! Tu, So},one, d8. oralc'ole pline de ad,eva.r! Tu,
CiruiS, porunce~te sa fie stins ru,gul! Iar tu, ο, 'Cre'sιus, intelepte$te-'te cιειl
putin ιη ulHma clipa! Sa 'te i'llvete suιferίnφe}e tale ! Nere:cunoscator eIste
Αροlοη, caruia ΙυΙε> inohini ! Ti-a luat plata; dar du.pa cea 'ρτί:ΜίΙ au.rul
te-a mintiιt din nou! «Uita-ιte la sfir'$i,t!» lti s.pune Solon. Νυ ti-o spune
asta demonul, ci omul ! Solon nu f,ace ora1cole cu doua inteΙesuή. Numai
pe Solon il vei gasi, 10, b,aI'bare, ca spune adevarul, numai el Ηί ,e,ste de
folos! Dar, ο, Cresus, pe rug ,a1 af1at a'sta !
44. 1. De aceea ma minunez ce naluciri i~au facut pe oamenii, care
'au fost dU$i cei dintii pe calea cea ratacita, sa predice aceasta religie
falsa, sa legiuias,ca sa se adore nli~'te demoni ,CT'Imina1i! Ce i-au facut fie
pe Foroneu 404, fie pe Merops 405, fie pe altcineva, care au ridicat temple
$i altare $ί care, dupa cum se spune, au fost cei dintii care au adus jertfe
demonilor , 2. Negre$it $ί ίη vremurile de mai pe urmaau fost plasmuiti
dumnezei, carora li s-au inchinat Oιameni. As.tfel pe Eros 406 acesta, de's-
pre care se spune ca este printre cei mai vechi dumnezei ; pe aces'ta nu-}
vener,a nimenI inainte ca Harmos 407 5a fi ales υη copil $ί sa-i ridice
υη altar ίη Academie 408, drept multumire pentro ca$i-a implinit cu el
poftele sale. Λυ numit desfrinarea Eros $ί Βυ indumnezeit pofta nein-
frinata.
3. Nici a,tenienii ηυ $tiau cine este Pan 409 inainte de a le fi s:pus
Filipid,e 410. nar, Oιdarta ce a ΙυαΙ na~tere cultul z,eilor - $ί ηυ Im.porta de
unde -, cu1tul aoest1a ιa a.juns izvoruI 'uπώ ιΕίυ de nιeeonceput. Λροί
pentru ca n-a fost impiedi,eat, σί a crescut $ί s-,a raspindit, a ajuns crea-
torul multor demoni, s-au adus nenumarate jertfe, s-au savir$it eere-
αιoηίi, ,s-au ridicat srtatui, iS-au zidi,t ιf:empIe. 4. Ιατ c~nd spun rtempIe, - ea
πυ }e νοί tr~ce sub Itacere, penrtru 'c,a vreau 58 arat cesint - IIe nu-
mesc temple cu συνιnΙ indulιcit, Ica de fapt ele au fost morminte ; cu alte

404. Foroneu, ιregele leg€ndar al Argosului.

405. Merops, poate regele 1egendar a1 insulei Cos, insula din Dodecanez.
406. Er05, zeul drag05tei la g,reci. Ιη Teogonia lui Hesiod, Eros este considerat ca
u. zeu creator ξiί unul din elemeI:\tele primordiale ale lumii.
407. Harmos, general atenian (sec. VI t.d.H.). Dupa marturla LUL Pausania, Harmos
este primUιl 'aιtenιiιan care a zidiJt Ση Aten.a un altar zeului Eros.
408. Aoadeιn~a, ~COι8Jla filozofica Iaιfίiillltata de P1aιtoη Ση gradlnile din veclnΙΙt'lιtea
Atenei, care a durat din secolul ιν ρΣηΑ Ση secolul Ι Iod.H.
409. Pan, zeul pa,storilor, ~I paξiunLlor, al padurElor, fiul lul Hennes ~I 111 nimfel
Calίsto. S-a nascut cu coarne ~I picloare de tap; era a·$a de urtt, lnclt mama lu1 1-11
pAraslt i Hermes I-a luat $1 Ι-δ dus Ση Ollmp.
410. Fίl~pLde, poet comtc grec (sec. IV-II.I Ιd.Η.). Α trAtt Ση A1eonιιι.
ΙΟδ αΒΜΙΗΤ ALIXANDRlNUL

cuvinte momιintele au fost numi1e temple. Dar voi, cel putin -acum, sa
dati .ui'ti\rii cu1tul z·eiIor, sa fiti cuprin~i de ru~ine, ca cin~titi mormin-
tele'
45. 1. Ιη templul Atenei de pe acropola Larisei 411 este mormintul
lUΙ Acrisie 412, iar pe aιcro:pola din Atena este mormintul ιω Cecrops .ιt3,
dupl1 c·um spune Antioh 414 ιη car-1ea a noua a lucrariisale : «lstorii» 415.
Dar Erihtoniu? 416 N-a fost inmormintat ιn templul zeitei po1ias1 417
Imιaradu 418, ίίω1ω Eιumo1p~i 'a1 Daιeilrei n-Ia fost ingropat ίn in1eriorHl
Eleu.sinionului 419 de 1a poa1ele acropolei? Fetele 1ω Celeu 420 n-au fost
ingropate ιη Eleusis 1 2. ΡentΓU ce sa-ti m-ai vorbeιs'c de femeile hiper-
boreene 1 Se numesc Hiperoha. ~ί LaodίJca 421 ξiί au fost Ingropate ίn locul
consacrat ΖθίΙθί Artemis din Delos 422, care se afla ίn templul lui Αροlοn
Delianul. Leandrie 423 spune ca Cleohu 424 a fost ingropat ίη Didimeon
din Milet 425. 3. Vorbind de acesta, nu se cuvine sa lasam de ο ΡaΓte
mormintul Leucofrinei 426, care, dupa cele spuse de Zenon din Mindos 427,
este inmorminta\ta ·ίη Magneιsia ίη 'templHl zeitei Aιr1emiIS; ξiί nu se cu-
νίηθ sa lasam de ο par,te nici altarul lui Αροlοη din Telmi-s 428 ; se spune
cl1 ,acest altar este mormintul lui Telmisu prezicatorul. 4. ptolomeu 429,
Ιίωιω Agesaru spune ιn cartea ιηΗίΒ a lucrarii sale : «Despre Filopator»
cli i:n PaιfιO's 430, ιη templul zeitei AfrocHta sint ingropati Cinir·a·s ξiί ur-
mClJξiii lui CίJnilfIaιs.

411. Larisa, OΤβ~ ίη Grecia contίnenta1a.

412. ~C1ΊίJSίe, regele Argosului. '.
413. Cecrops, erou grec, caruiaatenienii iί atribuίau iritemeierea Atenei.
414. Aήtioh, istoric grec (sec. ν Ιd.Η.).
415. Antioh, FGrHist, 29, Fragm. 2.
4116 ..ErJhtomu, rege1e 1egendar β1 Atenei, fiu1 1ui Hefaistos!;ii β1 zeitei pam1nt.
Erι1btOJJdu este reΡreΖeιntβt uneorύ. s·u,b fo·rma de !;iβrpe.
417. Polias, βιt nume β1 zeiteI Atena.
418. Imaradu, fiu1 lui. Eumolp, regele Eleusinei.
419. E1eusinion, temp1u 1η Atena.
420. Celeu, rege 1egendar β1 E1eusinei.
421. Hiperoh,a ~ί Laodica sint doua fec10are dίn nord'U'l Scitiei, care au foot tri-
mise 1a De10s, impreuna <;u 5 insotitoare, ca sa duca ac010 ni~te prinoase. Au murit
emIndoua 1β De10s, bucurindu-se de mari cinstίri.
422. De10s, cea mai mica Insula din CΊc1ade, unde se gasea mare1e sanctuar α1 1ui
Αρο10η.
4I2G. Leandrie, veche gre~,ea1a de scris pentru Me1an.dlrie dίn Milet, ΊSto.rύ.c grec
(sec. ΠΙ Ιd.Η.).
424. Gleohu, bun'icul 1ui Mi1etu.
425. Melandrje din Mίlet, Fl'agm. 5, FHG, Π, ρ. 336.
426. Leucofrina, 1a origini zeita ora~ului Lejlcofris, OIβ~ ίη Asia Mica, mai tirziu
4simllatIi cu zeita Artemis.
427. Ζθηοη din Mindos, gramaticgrec.
428. Te1mis, ora~ Ιη Asia Mica pe tarmul apusean a1 Liciei.
429. Ptolomeu Μega,10ρOLί.tu (sec. πι-π Ιd.Η.), mare demnίlt'ar 1β curtea 1ui Pto-
lomeu Fllopator, regele Egiptului. '
430. Pafos, ora~ Ιη Insu1a Cipru, vestit pentru templul Afroditei.
CUVINT DE INDEMN CATRE ELENI 10'1

5. Dar daca a~ vorbi de toate mormintele la care νοί va iΩJchinati

«Mie ΙοΙ timpul nu mi-ar fi destul» 431,

iar νοί, daιca nu va va cuprinde r~inea de f,apt'e1e pe oare indrazniμ sa

le faceti, veti umbla de co10 ριηίί col0, fiind cu desavir~ire morti, pen-
tru ,ca aveti credinta ,m cei car,e Slnt ,cu adevarat Ill!orti.
"ο, neferidtίlor, pentru ce suferiti raul acesta ?
I.ntulIlerιicul nιopμίa acoperit αιΡeteΙe voasιtre !» 432.

CAPITOLUL ιν

46. 1. Iar daca, pe linga cele spuse mai inainte, v-a~ propune sa
cercetati ~ί statuile, veti gasi, uitindu-va pe rind la ele, ca este 'curata
prostie sa νΔ inchinati la ni~te obiecte neinsufletite, «lucruri aΙε mlniJor
.omene$ti» 433.

2. Ιη veιchi.ιme sciμi se inohinau sabiei incovoi'a'te, arabii se inchi-

nau pietrei, per~ii se inchinau riului; iar dintre ceilalti oameni, altii
inca ~ί mai vechi, faceau stilpi mareti de lemn ~ί inaltau coloane de
piatra; ace~ti stilpi ~ί coloane se numeau xoane 434, pentru ca materi-
alul era 'Cioplit. 3. .AιsH'Θl 'in Icar 435 s.tatui,a ze,it'ei A:rιt<emis era ο buClata
de lemn nelucrata, iar ιη Tespia 436 statuia zeitei Hera Citeronia 437 era
υη trunohi de ιCopac taiat; iar statuia ΖΘίΙΘί Hera Samiana 438, dupa
cum Ispune Et1ie 439, l,a inceput a fost ο scind,ura, iar mai iirziu, pe
timpul arhontelui Procle, a luat forma de statuie 440. Cind xoanele au in-
ceput sa fie inHiti~ate ca chipuri de oameni, ele au capatat numele de
{<brete» 441 de la cuvintul·opo'tot 41Ι2. 4. Scriitorul Varon 443 spune ca la
Roma, ιη vechime, xoanonul lui Ares era ο lance, pentru ca sculptorii
nu ,ajunsΘlsera la frumoasa ,tιehnica sIcιulpturala ,a staιtuilor; d,ar, cind a
inflorit tehnica, a crescut ~ί ratacirea.
47. 1. Din cele spuse mai inainte s-a vazut Himurit ca statuile au
fost fa'cut'e din pietr,e, din lemne ~i,c,a. 's,a Ispun pe scurt,din mat,eyie.
431. Vers dintr-UJn poet tragic necunoscut.
432. Homer, Odiseea, ΧΧ, 351-352.
433. Ps., 113, 12.
434. Xoane, statui ale zeίlor facute din lemn sau din piatra.
435. Icar, insula ίn apropiere de iJnsula Samos.
436. Tespia, ora$ ίn Beotia.
437. Hera Citeronia, dupa numeIe munteIui ateron din Grecia continentala.
438. Hera Samiana. dupa numeIe insuIei Samos.
439. Etlie, iJS1tor:iJc diαι iinJsu:JJa Sam.os.
440. Etlie, Fragm. 1, FHG, IV, ρ. 287.
441. Cρέταl:, ρι. 6'ρέτη - ΜοΙ grosolan.
442. 6ροτοί - muήtοri.
443. VaI'Oll, po1igraf rom,an (116--27 i,d.H;).
ιοι CL!MINT AL!XANDRJNVL

Cu acele statui ati simulat dreapta credinta, calomniind adevarul. Lu-

crul acesta are nevoie de mai multa demonstratie; dar n-am sa refuz
ο oface. 2. Toata lumea ~tie ca Fidias a facut din aur ~ί filde~ statuia
]υί Zeus din Olimp ~ί statuia zeitei Atena Polias din Atena ί iar Olim-
pihu istol"i~e~te ίη lucrarea .s,a: «Fapte ~ί inrtimplari din Samos» 444, ca
Ση 5amos xoanonul zeitei Hera a fost facut de Smilis 445, fiul lui Eu-
rlide. 3. 5a nu va indoiti daca doua din zeitele numite «Venerabile» 446
dίn Atena, au fosιt fiicu'te de Scopaιs 447 din m,armura n-umi.ta lihneica 448,
ίατ cea din mijloc ,Β fos,t facuta de Calos. Pot sa va adu:c marturie ρε
Polemon, care spune lucrul ace.sta ιη cartea a patra a lucrarii sale : <,Ca-
tre Timeos» 449. 4. Iara~i, nici sa nu puneti la indoiala ca Fidias a lucrat
statuile lui Zeus ~ί Αροlοη din Patara Liciei 450 ,ca ~ί leii sculplati de
εΙ odata cu statuϊle zeilor ί daca ele sint opera lui Briaxis 451, precum
spun unii, nu ma impotrivesc ί a fost ~ί el sculptor ί atribui-le oricaruia
din cei doi. 5. Dupa cum spune Filohor 452, statuile de noua coti ale
Ιυί Poseidon ~ί Amfitritei, care sint venerate ίη Tinos, s:int opera lui
TeIe.sia Atenianul 453. Demetrie 454, ιη cartea a dou,a a lucrarίi sale «Ar-
golica» scrie ca xoanonul zeitei Hera din Tirins 455 era facut din lemn
de ρΙΙτ ~ί a avut ca sculptor pe Argos 456. 6. Poate ca multi se νοτ mi-
nunιa cind νατ ·afla ,ca Palιadion 4δ7, ιa~a-ziSla s1:a:tuie cazuta din cer, despre
C'are se spune ιca Diomede ~ί Ulise au luat-o ιpe ascuns din Ilίοη ~ί au ίη­
credintat-o lui Demofon 4δ8, este facuta din oasele lui Pelops, a~a precum
statuia lui Zeus Olimpianul este facuta din alte oase, odsele unui αηί­
mal indian 459. ΥΙΙ spun ~ί de la cine am ~tirea: de la Dionisios 460, din
partea a cincea a lucrarii sale: «Ciclos» 461. Ί. Apelas, insa; ίη lucrarea
5Β IIDelfi,ca», spunιe ca αιυ fost doua starl:ui a.le zeit·ei P,alas A·tena ~ί ca
am!ndoua au fostsculptate de oameni 462. Diιr pentru ca nimeni sa nu
aibli M.nuiala ca spun aceste lucruri pe ne~tiute, νοί adauga ca statuia
444. Olimpjhu, Fragm. Ι, FHG, IV, ρ. 466.
445. SmilLs, sculptor grec (sec. νι iod.H.).
446. Zei1ele EumenJde, zei1e biιnefacatoare.
447. Scopas, arhitect !;ii scu1ptor grec (sec. V-IV iod.H.).
448. Marmuxa de Paros, UIlιB. dia:ι insιulele Cic'Lad.e.
449. 'Polemon, Fragm. 41, FHG, ΠΙ, ρ. 127.
450. ΙΙσίΒ, veche regiune din Asia Micii .
..t51. iBriaxis, sιculιpltor gl'ec (sec. IliI Ιd.Η.).
4512. Pllohor, Fl'agm. 185, F'HG. Ι,, ρ. 4Φ4ι.
453. Telesia Atenia,nu'l. sculiptoιc grec (sec. 1['1 tod.H.).
454. Demetrie Trizeniu, gramatιic grec.
455. 1ΊI.rlns, vechi Οl'la!;> al Greciei, Ιn Argolida.
4'56. Demetrle Trjzenlu, F.ragm. 5, Diels (FHG, I·V, ρ. 383).
457. PaladIon, stβtuίa zeiteI Palas Atena.
4,'>8. De·mσ.fon, rege legenidar al Atenei, unul din eroi1 razboiului troiιan.
459. Pl1de!;.
4δ0. Oloη~&lαs ac)og.raful, istα[c grec di,n Samιoδ (sec. 11 t.d.H.).
461. Dlonls(os ClclografUΙ, Fgr. Hist., 15, Ρ. 3.
462. Ape).as, Fragm., Ι, FHG, IV, ρ. 307.
CUVINT DE INDEMN CATRE ΕΙΕΝΙ 109

din Atena a ιω Dionisos Mori,hu 463 este faιcuta dintr-o piatra care se
nume~te felata 464 ~ί a fost sculptata de Sicon, Hul lui Supalam, dupa
cum spune Polemon, ίη una din epistolele sale 465. 8. Au mai fost, insa,
~ί alti doi sculptor.i, dupa parerea mea din Creta, cu numele .$cHis
~ί Dipinu 466; <dOθ~Ιίθ au facut stat'tiile ice:lor doi Dios'curi ,din Argos,
statui.a ιω Heracle din Tirins ~ί xσanonul zeitei Artemi,s Muni'hia din
Sicion.
48. 1. Dar pentru cesa vorbesc despre acestea, cind pot sa arat
cine este demσnul cel mare, Serapis Egipteanul ? 467 Auzim ca toti ίη­
yrednices'c statuia acestuia de ο cinstire deosebita ~ί indraznesc sa spu-
na ca nu este facuta de mina omeneasca. 2. Despre aceasta stci.tuie, unii
spun ca este un dar de multumire, trimis de sinopeeni 468 ιω ptolomeu
Filadelful 469, regele Egiptului; acesta a ci~tigat dr,agostea lor, cind si-
nopeenii, istoviti de foame, au primit griu din Egipt; dar statuia tri-
misa de sinopeeni era un xoanon al zeului ΡΙutοή 470. Ptolomeu, primind
statuia, aa~ezat-o pe ο inaltime, care acum se nume~te Racotis, acolo
unde este cinstit templul lui Seraιpis; inaltimea este invecinata cu aces-
te locuri. Cind Blistiha, iubita lui Ptolomeu, a murit ίη Conobos 471, Pto-
lomeu a adus-o de acolo ~ί a ingropat-o ίη incinta de care am vorbit
mai inainte. 3. Altii spun ca Serapis este un idol pontic, care a fost
traιn:sportat ίη Alexandriacu cinste sar·batoreasca. Numai Ι,sωιοr 472 spune
ca statuiaa fost daruita de locuitorii ora~ului Seleucia de linga Anti-
ohia, cind ~ί ei, cuprin~i de foamete, au fost hraniti de Ptolomeu. 4.
Atenodor 473, fiul ιω Sandon, insa, a voit sa-i dea ο vechime mare sta-
tuii ιω Serapis 474 ; dar, nu ~tiu cum, s-a Icontrazis, cind a aratat ca sta-
tuia este Hicuta de mίήa omeneasca. Atenodor spuneca Sesostris 475,
regele Egiptului, dupa ce a supus pe cele mai multe din popoarele gre-
463. Dionisos Mordlιu, p'orecla data lυί Dionisos ιη Sidi1ia, de 1a cuV~fiitul μΟΡQσσω
- ,a innegri, a minji, pentruca la culesul viilo.r ί se ungea fa~a cu must.
464. Un fel de piatra intrebui'ntata ιη sculpturii.
465. polemon, Fragm. 73, FHG, ΙΙΙ ρ. 13'6.
466. Scilis, sculptor din Creta, frate cu Dipinu; ~ί acesta tot sculptor (sec. νι
i.d.H.). Dupa traditie ace~ti doi s'culptori au fost fii sau uceI1ι~ci ai lui Dedal.
467. Serapis, zeu iιntrodus ιη Egipt din Sinope, sub Ptolomei, ·celebrat intr-o
mUJ1time de temp1e, dίntre oare cele mai celebre ,au fost: Ser.apeum din Alexandria
~ί Serapeum din Memfis.
468. Sίιnιopeεηiί, locuiltol'iii OI'a~ullui Sinope di.n ~af1ago.nia (Asia Mica).
469. P.tolomeu Filadelful, regele Egiptului (283-246 i.d.H.).
470. Pluton, zeul infernului, stapilI1ul bogatiilor din miiruntaiele pamintului, zeul
mortilor, fiul lui Cronos ~ί Rea.
471. Conobos, ora~ ίn Egipt.
472. 'Isidor Hara,cenu, geogMf grec (sec. Ι i,d.H.).
473. Atenodor, filozof grec stoic, nascut ιη Tars (sec. Ι i.d.H.).
474. Atenodor din Tαrs, Fragm., 4, FHG. ΙΙΙ ρ. 487.
47<5. Sesostris, rege egiptean din d1nasιtia ΧΙΙ.
110 CLIMINT ALBXANDRINUL

ce~ti, Jntorcindu-se Ιη Egipt, a adus cu el arω~tί de frunte. 5. Lesostus

le-a porunci.t sA faιcA cu mulιtA arrtA ~ί din mlateria1ιe de pret, statui>6 stra-
mo~ului sAu Osiri's 476. StatUia i-a fost facuta deSιculptαrul Briaxis, dar
nu Briaxis Atenianul, ci un aHul care purta acela!?i nume; pentru face-
ΙΈ!δ ei, Briaxis a folosit material amestecat !?ί feluril. Α intrebuin~at ρί­
Htur! de aur, de argint, de arama, de fier, de plumb, precum !?ί pilitura
d~ ·cositor; ηυ ί-α lipsit nici υηα din pietrele pre~ioase din Egiιpt: fari-
mituri de safir, de ematita, de smarald, chiar ~ί de topaz. 6. Α pus ΙoαΙ~
l!ceste materiale Ια un 10c, le-a amestecat ~ί le-acolorat Ιη albastru -
de aceea cu10area statuii a ajuns mai neagra - ; !?i ·.dupa ce a fra-
mtntat toate aceste materiale cu substantele medicale, care au ramas
de la inmormintarea lui Osiris !?ί Apis, a facut statuia Ιυί Serapis. Νυ­
mele de Serapis aιrata uιniroo ceremonii1αr de inmormintare ale lui 05i1"iS
$Ι Apis $ί a materialelor folosite, astfel ca din unirea celor doua nume
Osiris ~ί Apis, a ajuns numele compus Osirapis.
49. t. lmparatul romanilor 477 a facut un alt zeu που ίη Egipt -
putin a lipsit sa nu-l faca !?ί ιη Grecia - ; a indumnezeit pe Antinoosj.
iubitul lui, un barbat foarte frumos; l-a consaιcrat B~B cum a consacret
Zeus pe Ganimede. Ca pofta nu poate fi stapinita cu u~urinta, daca nu-i:
fmpiedicatA de frica. Oamenii !?ί acum cinstesc noptile sfinte ale lui Αη­
ΙίηΟ05, pe care amantul !?tia sa le petreaca treaz ίη ru~ine.
2. Pentru ce imi vorbe~ti de υη Dumnezeu, careeste clnstit pentru
desfrlnarea lui ? Pentru ce porunce~ti sa fie je1it ca un fiu Ί Pentru ce
Imi vorbe~ti de frumuseeta lui Ί Fr·umusetea este Ο' ru!?ine cind este
ve.'tejit6 de ocara. Nu tiraniza, omule, fruιmuseteιa, nici nuaduce oc·ara
unu1 tln6r cu trup infloritor! Pastreaza-I curat, ca sa fie frumos! Ρίί
Ιm:ΡδratuΙ frumusetii, nu tiranul ei! Libera sa ramina frumusetea! Α­
tunci νοί cunoa~te frumusetea ta, cind vei pastra curat IIchipul» 478. Α­
tun·ci m6 νοί inchina frumusetii, cind να fi arhetipul adevarat αΙ fru-
musetilor.
3. Exista un mormint al celui iubit de imparatul roman, exista υη
templu ~ί un or~ αl lui Antinoos. Duιpa parerea mea, a!?a cum slint ve-
nerate temιplele, tot a!?a sint venerate !?ί mormintele, pirωnidele, m.auso-
lecle ~ί labirinturile, altetemιple ale mortHor, B~ precumtemplele sini
moιrmin'te ale zei10r.

4/16. Oδυdιs, zeu eg,jptean, fίul zeu1ui Geb (pam.1ntul) ~ί al zei\ei Nut (cerul),
r'II!;l\torit cu Isls. Era zeuI mor!iIor. Α fost ucis de fratele sau Set, taiat 1η bucati ~ί
IJl1prl\~tlat Ι soιIa 5Β, Isls, le-a gIislt ~I I-a reconstituit trupul.
477. Adrian (117-138).
478. Frιc., Ι, 27.
CUVINT ΟΙ ΙΝΌΙΜΝ CA TRB ΙΙΙΙΙΝΙ 111

50. t. Va νοί da ca dascl!.l pe prof-etita Sibila :

"Profetul nu slil.ve~e pe ml'Ilclnosul Pebo.s,
Pe cω:e oameni fι!..ril. de mmte l-au numLt dumnιez'eu,
Ci pe profιeιtul ιω Duιmnezeu, pe C&'e nu mHI?-d omellJ~
L-aupli1.smult.
Asemenea idolilor flira grai facuti din piatra taiata
~ί lustrulta» 479.
2. Sibila nume~te templele ruine, aratind in acest chip mai dinainte
ca templul din Efes al zeite.i ArtemiιS are sa fie inghitit de :
«Deschizaturile pamintului ~ί de cutremure» 480 ;
Cu fata lιa pamiι!lt se νa νωω EfesUJ!, plίιngLnιd pe ~armuri
Cautindu-~i templuI. care nu mai este locuit» 481.

3. Iar despre templul zeitei Isis 482 ~ί despre templul lui Serapis din
Egipt spune ca se νor darima ~ί νor fi arse de fOιc :
«15ί5, zeita de trei οιί nefericita, ramii 5ingura
linga curgerile Nilulu.i,
Cuprinsa de furii ~ί muta pe ale Aheronului 483 nisipuri» 484
ΑΡοί, putin mai jos, Silbi1a spune :
«~Ι tu, Serapi5, acoperit cu multe pietre netrebnice,
Zaci, cadaνru ingrozHor de mare, ϊη Egiptul (εΙ de trei

4. Dar tu, daιca nu νrei Sa dai ascultare profetitei Sibila,asculta

ρε filozoful tau, pe Heraclit din Efes, care mustra statuile zeilor pentru
nesimtirea 10r, zicind: «Se roaga acestor statui ale zeilor, ca ~ί cum
ar νorbi caselor» 486. 5. Oare nu trebuie sa te minunezi de cei care νor­
besc cu pietrele ~ί le pun ίιιΡοί ~ί ίn fata u~ilor caselor, ca ~ί cum βτ
aνea νreo putere? Se inClhina lui Hermes ca unui dumnezeu,iar pe
Agiieu 487 il pun pαzniιc βΙ u~ilor. Daca ii ocarasc ·ca sint nesimtitori.
pentru ce se inchina lor ca. unor dumnezei Ί Iar daca gindesc ca au
simtire, pentru ce ii pun paznici αί u~ilor Ί
51. t. Romanii, care atribuie zeitei Tihe 488 cele mai mari succese
ale lor ~ί ο socotesc ο zeita. foarte mare, au luat statuia ei ~ί au a~e-
479. Oracolele Sjbjljne, 4, 4-7.
480. Oracolele SjbiJjne, 5, 294.
481. Oracolele Sjbίlίne, 5, 296-297.
482. Isis, zei~a laegipιteni, sotia lui Osiris. Zei~a casatοήeί ~ί a fami1iei.
483. Aheron, f,luνiul infe·rnului, purtlind numele ill1uia din fiii Soarelul ~ί 16ί Pa-
mintului. Α fost prefacut de Zeus ϊη fluνiu, pentru ca, ϊη lupta titanilor cu zείi, Aheron·
dadιuse apa ti:tanilor.
484. Oracolele Sjbίlίne, 5, 484-485.
485. Oracolele Sjbiline, 5, 487-478.
486. Herαclit, Fragm. 5, Diels.
487. Agiieul, epitet al lui Αροl0η.
488. Tihe, fiica lui Oreanos ~! Tetis, zcita desIinului ~! a bunε>ί stιIrl, IdentlflΓ{ll~
la romani cu Fortuna.
 cι..aMINT ALIXANDRIN\lL

zat-o l1ngli closete, dlndu-i zeitei latrina drept vrednic templu 489. 2.
Dar pe statui1e f~oute din piatrιi nesimtitoare sau din lemn sau din aurul
cel pretios nu le intereseazιi nici mirosul grasimilor de Ια jertfe, nici
singele, ni,ci fiumul, <:u oare sin,t cil1iS'tite ~ί afumarte, d'e se innegresc d'e-
sAvtr$it. Nu le intereseaza nici cinstea, nici ocara.
3. Nu pot sa intelegcum au putut oamenii sa indumnezeIasca obi-
-ectele nesimtitoare ~i-mi vine sa-i pling pe cei in~elati de aceasta ne-
bunie ca pe ni~te nenorociti. Unele νίeti:Φ nu au toate simturile, de
pίld4 vlermii, omi'Zile ~ί toate cele {:'are s,int beιtege de cum se nd.SC,
de pi1da cirtitele ~ί ~oarecele cu botu1 ascutit, des:pre care Nicandru
spune c4 sint orbi ~ί groaznici la vedere 490. 4. Dar aceste vietati srnt
mai bune deιcH statuHe z.ei10r, d'ecit aceste xoane care .sint complet surde
.$1 mute ί vietati1e a·c-elea au aite un simt, de pilda simtul auzului sau
simtul tactilsau un simt analog cu simtul mIrosu1ui sau al gustulul ί ,sba-
tuile zeilor, insa, nu au nici un simt. 5. Sint multe vίθΙΈιΙΙ care ll-au
nici v4z, ntci auz, nicI glas, de pilda scoici1e ί . dar traiesc ~ί cresc ~ί
sufιir influenta luniί ί dar statuile zeilor sint neputincioase, nelucratoare,
nesi,mtitoare ί sint legate, sin~ bat·ute in cuie, sint fixate de. ceVd, sint
topite, sint pHiιt:e, sinιt: taiate cu ferastraul, ,sint lUJS.truite, Siil1t sculp-
tate. 6. Cei care fa'c statuile zeilor «chinuiesc pamintul mut ~ί surd» 491,
11 scot din propria lui natura !;ii prin arta 10r ii conving pe οameμί sa
se inchIne statuilor. Dupa parerea mea cei care fac statuile zeilor nu
se In(;hina zeilor $ί demonilor, ci pamintul'ui $ί artei ί ca 6>cestea sint
de fapt statuile zeilor. Οα, statuia zeulrii este cu adevarat materie moar-
t6, fasonatιi de mina unui arHst ί pentru ηοί, insa, chi,pul Dumnezeului
nost,rU este spiritual; nu-i ο materie care cade sub simturi. Dumnezeu,
sΙngurul cuadevarat Dumnezeu, este spiritual, nu-i ο imagine sensi-
b1J6.
52. 1. Dimpotriva, cei care cl'ε~d ίη zei, inchinatorίi Ια pietre, ar tre-
hui sa invete din propri,e experientc3., atunci cind sint ίη neιcazuri ~ί
.supιirliri, sa nu se iinlcMne unei ma:terii }j'psite de simtire; 'ca, ίηvίη~ί
de nevoia Ιη cate se gasesc, sint du~i Ια pieirechiar de religia 10r. Il1Jchi-
nlHorii Ια idoli dispretuiesc totu!;ii statuile zeilor, de~i se pare ca nu
"oiesc sa le dispretuiasca cu totul; dar ii conving de acest lucru In~ί$ί
zeii, caror,a le sint dedioa.te :statuHe. 2. Tiranul DloniSie cel Tinaιr 492a
luat mantia de aur a lui Zeus din Sicilia ~ί a porun:cit sa-i puna una de
Ηn6, spunind cA lui Zeus ii face mai multa ΡΗίcere aceasta deιcit cea

489. Sapl!ιturi receιn:te 1ιι Ostί.a, noteaza Μ.Ρ. (ρ. 112, n. 7), au conHrma.t acea~a
1ndIaa\Ie.
490. Nicandru, Theriaca, 815.
491. Homer, I1iada, ΧΧΙΥ, 54.
4!Υ2. DUonιIos~ιe C'e\ T1ηιιιr, tiJ:1anul! Si'!'a·cuzei (sec. ιν i.d.H.).
CVΝItn DI INDIMN CATRI ΙΙΙΝΙ ΙΙ3

de aur, c6 vara ιί este m'ai u$oarl, iar iarna ti tlne de cald 493. 3. Antioh
dln Cizic 494, fiίnd ϊη lipsli de bani a poruncit s6 se topeascIι statUΊa de
aur a lui Zeus, inalta de cincisprezece COti 495 ~ί sa-i faca ο βΗΙΙ sta-
tuie, asemana'toar'eceleHaιte. dintr-o ma'Ιerίe de mai putina valoare aco-
perita cu foite de aur. 4. Rindunelele ~ί oele mai rnulte pasari ιη zborul
lor se a~aza pe sιtatuile zeilor ~ί se gainateaza peele, Hira sa 1e pese
dλ-ca e statuia lui Zeu.s Olimpicul sau a Ιυί Asclθ'pios din Epidaur 4116 sau
a. Atenei Po1ias sa:u a lui Serapis din Egipt. $ί nici de la aceste pasari
ηυ invatati ca statuile zeilor sint lipsite de simtire! 5. Dar sint raufa-
ca1:ori, dru,~mιani, care a,taca sta:truile zeilor; υηΗ, pentru cϊ$'ΙίΥ ru~inos,
I.lU distrus sanctuarele ~ί au jefuit podoabele sau chiar au topit statuile.
6. Iar daca un Cambise 497 sau υη Darius 498 sau υη alt nebun au incer-
cat unele ca acestea ~ί d8JCa cinev,a a omori1: pe Api's din Egipt, rid cind
aud ca aomorit pe dumnezeuI 10Τ. dar ma ~ί revolt ca. de dragul banί.Ιοr,
s-au savir~it astfel de fapte.
53. 1. A~adar de bunavoie νοί da uίtaήί :aoeste fapte urlte, pentru
ca le socot urmari ale lacomiei ~ί ηυ ο dovada a slabiciunii idolilor.
Dar ηί,οί focul ~ί ηίcί cutremur-ele nu lucr,eaza ιn intereιsuI lor; nici
focuI, nici cutremurele nu se tem ~ί nu respecta ηίοί pe zei, ηίοί sta-
tuile 10r, mai ρυΙίη decit respecta $ί se tem valurile de pietricelele gra-
madite pe tarmuri}e marii. 2. $Ηυ ca focul poate νΜί $ί vindeca ratIι­
cirea voastra. Daca vreicsa pui capat nebuniei, focul te va lumina. Focu1
a arsin intre.gi,me wnIiplul din Argos 499 impreuna ου preoteasa Hrisis 500 ;
10t a~a ~ί templul din Efes al ΖθίΙθί Artemis, al doilea dupa timpul
amazoanelot 501, iar ιη Roma de muIte ori a mistuit Capitoliul; focuI
D-a crutat nici sanctuaruil lυί Serapis din ora~ul alexandrinilor. 3. Ιη
Atena focuI a distrus templuI lυί Dionisos EleutereuI 502, iar templul din
Delfi α1 lui Apolon a fos-t lI'!'1v~it mai lntii de furtunrt, iar mai rpe urma

493. ΕΙΙαΏ, Var. hist., Ι, 20.

494. Es>te vorba de Anti<>h Filopat<>r, regele Sίriei (113-95 I'd.H.), numit a~a, pen-
tru ca ίη tineretea S<i a trdit Ιη CΊzk.
495. υπ cot are 0,44 m.
496. Epidaur, ora~ Ιn Grecia, in Arg,olida.
497. Cambise, regele Persiei (529-522 i.d.H.), fiul lul Cirus ceI Ma,re. Α ataoat
Egiptul ~ί a intemeiat dinastia ΧΧνΙΙ. Α murit pe ctnd se ducea Ιη Persla, ca s! Ιη­
liiture pe uzurpatorul siiu.
498. Darius Σ, tiuI ιαι Histaspe (5112-486 Ιd.Η.). Α refacut unitatea Irnparatiel
persίl'Ile, recucerind BabilonuI, Susanίa ~ί ΜΟΟΙβ 1 a SUPU$ Traci.1 ~l MacedonIa, a luptat
tmpotriva scitilor la Dunarea de jos (514 I.d.H.). Α fO$t Infrlnt de grecl la Maraton
(490 Ιd.Η.).
499. Argos, OM~ in Greciiδ., Ιη Argolida.
500. Hrisis, preoteasa templului zeitel Hera din Argos Ι din neglίjenta el a ars
acest templu (423 f.d.H.).
501. Amazoane, femei razboinlce, care Ιη antich~tatc 8U locuit Ιη Ραπ! $1 $I-au In·
tins cucerlrile lor ρΙη! Ιn Scl\ia $1 Llbla.
502. Eleutereul, epltet 81 lul Dlonlsos.
8 - CI~ment AI~xQndrlnul
 CLBMBNT ALIΚANDII.INUL

nlm1c1t des!νlr~it de focul ceI intelept. Toate aceste fapte s~ ν6 fie

(δ un semn preνestitor de cele ce fagaduie~te focul.
4. Cei ,care sculpteaz~ statuile nu indupleca oare pe oamenii cu
bun simt sa dispretuiasc6 materia statuilor 'i Fidias Atenianu1 a scris
pe degetul lui Zeus Olimpicul: «Pantarce 503 este frumos»; ca pentru
Fldlas nu Zeus era fru.mos, ci iubitul lui. 5. Iar dupa cum arata Himurit
Posldlpu 604 ιη lu,cr,areιa s:a: «D€'spre ora~.uJCnidos» 505, ,seoulptorιul Pra-
xltele 608 a sculptat statuia Afroditei Cnidiene; dar Praxitele a facut-o
la c l1ip ,asemanMoare cu Cr,aιtina, i,u,bi:ta 1υί, οιι ,s~ poata ticalo~ii sa βθ
Il1chine ,am,anteis,ale. 6. 01nd ιCur,t,ezana FrinIa Tιespiaoa 507 θΙτιι ίη floarea
νlrstei, toti pictorii zugraνeau Ιη tablourLle Afroditei frumusetea Frinei,
a08 cum ~ί sιCulptorii luau ca model pe Alcibiade cind sculptau in Atena
Iitatuile Ιυί Hermes. Ramine ca tu sa judeci, dac6 νrei S6 te inchini ~ί
curtezanelor J
54. 1. Socot ca, datorita acestui fapt, imparatii cei din νechime, dis-
pre~uind miturile despre zei, s-au proclamat far~ nici ο piedica pe eI
ΙΠ'Ι!1ί zei, neaνind a se teme de ceνa din parteIa oamenilor ; prin aceasta
ou !nν6tat pe oameni s6 se diνinizeze ~ί ei de draguI sIaνei. Ceix, fiul
lul Eolos, a fost numi,t Zeu'5 de Alciona, sotia lui, iar Alctona Ιιι rindu'l
el δ fost numit6 Hera de barbatul ei. 2. Ptolomeu al patrulea 508 s"a numit
peel !nsu~i DioniSQS; tot Dioni.sos s-a numit ~ί Mitridate Ponticul 509 •
A1exandru 510 νοίιι s~ fie lua't drept fiul lui Amon ~ί s6 fie infati~at de
sculιptori cu un ,corn ίη frun'te, ambitionind s~ batjoιcorea,sca frum·osul
chlp ιιΙ omului cu a'ceI com. 3. Dar nu numai imparati, c1 ~ί oameni sim-
ρΙΙ s-au lmιpodobit ρε εί Iη~ί~ί cu nume1e zeilor; de pilda doctorul Με­
necrιaιte 111, s-a numit ,chiιar Zeus. Pentru 'ce trebuie ,sa mai νorbesc de
Alex4rhu 512 - dJceιsta de meseriιe gr.amatic - c,are ~ί-ιι luat numele
de Ηeliόs, dupa c,um spune Aristu din Salamina 1>13. 4. Μιιί trebuie οιιτε
503. Ρaήtarce, atIet olimpic eleean. Pe cind era tinar a fost iubitul lui Fidias.
504. Posidipu, poet grec (sec. ΠΙ Ιd.Η,).
505. C:nidos, or'a~ 'al tilIlwtulu'i Dorida (Asia MLca), La Marea Egee.
506. Praxitele, sculptor grec (c. 390-c. 335 Ιd.Η.).
501. Frlna Tespiaca (sec. ιν Ιd.Η.),_ cea mai frumoasa !Ji cea mai celebra curtezana
dlzι vechea Grecie !ji poate din toate epocile.
508. ptolomeu ιν Pilopater, regele Eglptului (c. 244-203 Ιd.Η.).
509. Mltridate IV, regele Pontului (sec. ΠΙ Ιd.Η.).
510. Ale~alIld'ru cel Mare, fiul lui FHLp, regele Macedoniei, dj,sotpolul lui Αή.stοtel,
8·a nAscut Ιη 356 Ιd.Η. Ίη Macedonia ~ί a murίt Ιη Babilon Ιη 323 Ιd.Η., 1η virsta de
33 anl, dup1l. ce supusese toate cetatile grece~tί, cucerise Egiptul ~ί Fenicia, invinsese
pe Darlus ΙΙΙ !jl ajunsese cu o~tίrea sa ρΙηΙΙ Ιη nordul Indiei. Dar, fiindu-i istovita armata
11-11 Intors Ιη Babilon ~ι a c1l.utat sa-~i organizeze cuceririle sale. Imperiul creat de el,
Ση.ΙΙ, nu I-a supravletult i Indata dupa moartea sa a fost impartit tntre generalii sai.
Cucerlrlle lul Alexandru au pus tnceput perioadei elenistice.
511. Menecrate, doctor la curtea Iu! FiJip ιιι Macedoniei.
512. Alexarh'l1, gramaιtic grec din eιpoca alex'an'dri1na.
:'1 :1. Arlstu dln Salamina ,lstorIc grec (sec. ιν Ιd.Η,). - FGrHIs't., 143, FMgm. 4.
CUVINT ΟL ΙΝΟΚΜΝ CATRI ΙΙΙΝΙ 115

sli aminrtιes'c
de Nicagora 'Ι σι, Acesta era d,e neam din ZeLeia δlδ~ί δ
trιiitpe timpul lui Alexandru. Nicagora s-a numit pe el insu~i Hermes
~ί folosea aceea~i imbracaminte ca ~ί Hermes, dupa cum insu~i martu-
rise~te. 5. Dar pentru ce sa mai amintesc de ace~tia, cind popoare ίη­
tregi ~ί ora~e cu ιομ locuitorii lor, ιη dorinta de a lingu~i, dispretu-
iesc cu totul miturile despre Ζθί, atunci cind locuitorii acestor ora~e se
fac pe ei Iη~ί~ί asemenea zeilor, falindu-se cu slava lor ~ί acordindu-~i
onoruri peste masura de mari 'j Astfel au legiuit sa fie venerat ιn Cino-
sarge 516 macedoneanul Filip, fiul lui Aminta din Pela 517, omul acesta,
«care avea clavicula zdrobita, piciorul beteag ~ί un ochi scos» 518. 6.
Αροί pe Demetrie 519 l-au proclamat ~ί pe el zeu ί ~ί acol0 unde a des-
C'alecat de pe ca1 cind a intrat ιη Atena, aco10 este un sanctuar 81 lui
Demetrie Catβvate 520 ί altare de-ale lui f>int pretu'tindeni. Atenienii
au pregatit caιSatoria 1ui cu zeita Atena ί el, insa, di,spretuia pe zeita,
ca nu se putea casatori cu ο statuie ί atunci Demetire, 1uind cu e1 pe
curtezana Lamia 521 s-·a sui:t pe Acropole ~is-a ,ίmρreuήa,t ,cu eain Cd-
mera zeitei Atena, aratindu-i batrinei fecioare formele tinerei curte-
zane 522.
55. 1. Nu treιbui,e sa-l luam Ιη num,e d'e rau nici pe Ηίροn, care
~i-a facut nemuritoare moartea sa. Ηίροn a poruncit sa se scrie pe mor-
mintul Ιυί acest distih :
t<Acesta-i mormintul lui Ηίροn, pe care Mira 523, dupa
moartea lul,
L-a facut egal cu zeii cei nemuritori» 524.

Foarte bine ηθ ariίti, HiIpone, ratacirea omeneasca Ι Daca ηυ te-au

crezut pe cind vorbeai, sa-ti fie di.scipoli acum cind θ~H mort! 2. Ace,s-
ta.-i orac01ul lui ΗίΡοn Ι Sa ηθ gindim Ιιι inte1esul' cuvintelor lui Ι Cei
caΊOra νοί νθ. inchinatiau fost oameni cindv,a, ιιροί au muriIt ί 1egend,a
~ί timlpul au adus asupra 10Τ cinstire. Da, ηοί obi~nuim sa dispretuim
prezentul, pentru ca sintem contemporani cu el ί dar cinstim trecutul
cu creatii ale imaginatiei, pentru ca trelCutul nu poate fi controlat ime-
Nicagora, sofist atenian (sec. ιν i.d.H.).
514.
Zeleia, ora~ Ιn Misia (nord-vestul Asiei Mici).
515.
'Cinos'arge, gimnaziu, adica loc public pentru exer.citH corporιale, Ιn Atena_
516.
Pela, OIB~ Ιη Macedonia.
51 Ί.
Demostene, De corona, 67.
518.
Demetιrie Ι P01iorcete, regele Macedonίoei (294-287 i.d.H.).
519.
Catevaιte - dιesrcalecaιtorul.
520.
Lamia, una din cele mai vestite curtezane ale antichitatίi, s-a nascut Ιη
521.
Atena , era cintareata din flaut. S-a dus Ιn Egipt ~ί a ajuns curtezana regelui ptolomeu Ι,
Ση lupta navala de la Salamina, unde a 1nsotίt pe regele rEgiptului, a fost facuta prizo-
niera de regele Demitrie PoHor'CE~te.
522. $tirea aceasta este luata din PluIarh, Demetr., 10, 23, 26.
523. Mira, divinitate greaca, personificarea destlnulul.
524. H/pon, Fragm. 2, Dlels, Vorsokrat, ρ. 235.
118 CLIMINT ALIXANDRINUL

diat ,Ι pentru c4 se g4se~te Ιη intunecimea timpului. De aceea faptelor

prezente nu le acord4m incredere, pe clnd faptele trecute le admiram.
3. $1 astfel mortii cei de demult. cinstiti Ιη indelungatul Ηωρ αΙ rata-
clrl1, stnt socotiti Ζθί de oamenii de ωαί tirziu. Dovada : misterele voas-
tre, serbδorile voastre solemne, legaturile, ranile ~ί zeii care lacrimeaza :
«Vai mie, ca soarta a facut ca Sarpedon525 , cel mai iubit de m.ine dintre
bdrbati,
SIi. fie birult de Patroclu 526, al lui Menoίtie fίu» 527.
4. Vointa lui Zeu5 este frinata ~ί Zeus se ναίΙΑ, fiind invins din
prlcina lui Saf1ρedon. Pe buna dreptate, dar, ii numiti pe zeii vo~tri idoli
,Ι demoni, pentru cii ~ί Homer a numit demoni pe insa~i zeita Atena ~ί
ρβ cellalti zei, ιeinstindu-le rautatea lor :
«Ea a mers ϊη 01i.mp
Casa lui Zeus Egiohu 528, cu ceilalti demoni» 529.

5. Cum ωαί ρο! ίί dumnezei idolii ~ί demonii, aceste duhuri cu

adev!rat re1e ~ί necurate, pe care toti le socotesc paminte~ti ~ί murdare,
care trag ίη jos «~ί se invirtesc ιη jurul gropi1or ~ί mormintelor», Ιω­
prejurul caror,aaιpar nroeslu,~it ca «nfHuci asemanatoare UIllJbrelor» 1530.
56. I.Ace~tia sint dumnezeii vo~tri: iqoli, umbre ~ί pe linga ace~­
tια. a,cele «oloa,ge, chircite ~ί cu ochii incruck?ati» 531. Lite 53%, mai de-
grab! fHce a1e lui Tersite 533 decit ale lui ZeU5! A~B ca mie ωί se par
cuvln,te de duh spuιsele lui Βίοη 534: «Cιim pot oamenii pe buna drep-
tate ,cere de1a Zeus copii buni, ci:nd ntci e1 η-Β putιut sa-i aiba '/» 535.
2. ναΙ ce lipsa de credinta ίη Dumnezeu! Atit cit va este ίη pu-
terea, voastr!, νοί ingropati ίη pamint fiin~a cea nemuritoare ~ί biigati
Ιη morm.inte neprihanirea ~ί sfintenia, despuind Dum.nezeirea de fiinta
ΒΙ adev!rat! ~ί reala! 3. Pentru ce dati prerogativele lui Dumnezeu
celor care ήu sint dumnezei 1 Pentru ιee cinstiti pamintul, parasind ce-
~ω Ί Ce este oare altceva aurul sau argintul sau otelul sau fierul sau
arama sau filde~ul sau pietrele pretioase Ί Nu sint oare pamint ~ί din
525. Sa.rpedon, unul din eroii razboiului troian, regele Liciei. fiul lui Zeus
,Ι δΙ Laodamiei.
526. ,Patroclu, erou Ση razboiul troian.
52'1, Homer, Iliada, ΧΥΙ, 433-434.
528. Egiohul - Cel care poarta scut.
529. Homer, Iliada, ι, 221-222.
530. Ρ/αΙοη, Phedon, ρ. 81 α>.
531. Homer, lliada, ΙΧ, 502-503.
532. Llte, rug5!clunile, person!fica,te σa zeite.
533. Terslte, unuI dtn grecil care au Iuat parte la asediul Troiei Ι injura pe toat!
lumea ,Ι clevetea pe conducatori. Era socotit cel mai urit barbat din Intreaga armata
greacA. Clcmcnt (Ped., πι, 30, 1-2) il socote~te monstru.
534. Β!()π Boristete, fHozof grec (sec. ΠΙ Ιd.Η.) ι apartinea ~coIίί cinice. Α fost
δCU7.ιιt de atelsm.
535. /J/()11 Bor/stctc, Fragm. 44, Mullach, FPG, 11, ρ. 427.
ctJVlNT ΟΙ ΙΝΟΙΜΝ CA ΤΙΙL ΙLΙΝΙ 117

pl\mtnt'l Nu slnt oare toate acestea pe cIte le νezl copiii unei singure
mame, a pamtntuJ.ui '1 4. Pentru ce, ο, oameni de~erti ~! cuget6,tori de
de1$ertaciuni - ca νreau s-o spun tncl\ odata - pentru ce, hulind «locul
ceI mai presus de ceruri» 536, tirtti eνIavia pe pamtnt, plasmuindu-vl1
dumnezei paminte~ti ? Ca mergind la aceste fiinte nascute, ιη 10c sa mer-
geti la Dumnezeul cel nena.s'cut, aticazut ίη ,cel mai adinc intuneric. 5.
Frumo~a e marmura de ParoιS, dar nυ-Ι niciod·ata Poseidon Ι Frumos e
filde1$ul,dar niciodata ηυ-ί Olimpianul Ι 537 Materia are totdeauna trebu-
inta de arta; Dumnezeu, insa, n-are niciodata trebuinta de ceνa. Cind
interνine arta, materia capata ο forma; iar valoarea mare a materiei
face ca Ιη comert m.ateria sa aiba pret; dar numaiforma, care ί Se
da materiei, ajunge obiect de venera1ie. 6. Statuia ta este aur, este
I~mn, es1e marmuxa, ~i,d·aca ιte uiti mai biιne ~B θΒ, e:sιte pamint, care
a primit de la artist fοrmaό I.ar eu am invatat sa calc pe pamint, nu sa
ma inchin pamintului. Ca nu-mi este ingaduit sa-mi incredintez celor
neinsufletite nadejdile sufletului meu.
51. 1. Trebuiesa ηθ apropiem cit mai mult. cu putin1a de statui, ca
din ρτίνίιωιοτ de aproape sa se vadeasca ρτορτίΒ ΙΟΤ ir..J.1$elaciune. Chipul
statuilor au imprimate pe ele foarte clar dispoziμile suflete1$ti ale zei-
Ior. 2. Daca Βί ρτίνί pe rind tablourile 1$ί statuile zeilor, νθί recunoa$te
indata pe cίηθ reprezinta fiecare tablou sau statuie, dupa formele rU1$i-
noa'se pe care le al\l: pe Dionisos il ,recuno$ti dupa ,imbracamintea lui,
pe Hefaistos dupa meseria Iui. pe Deo dupa nenorocirea ei, pe Ιηο 538
dupa voaluI el, pe Poseidon dupa tridentuI 5au, pe Zeusdupa Iebada Iui ;
pιa Heracle il arata rugul; ίΒΤ dqca veιzi vreo statuie a unei femei Ση
pielea goaHi, fara vreo inscrip1ie pe ea, atunci te ginde1$ti ca este Afro-
dita «cea de aur» 539. 3. Astf~l vestitul Pigmalion din Cipru 540 s-a in-
dragostit de ο statuie de filde1$ ; .era statuia Afroditei. sculptata Ση pielea
goala. Cipriotul a fost biruit de frumusetea statuii $ί s-a impreunat cu
ea. Acest lucru η istorise1$te Filostefan 541. lη Cnidos era ο aIta st'atuie
de marmura a Afroditei; sta1uia era Numoa!Sa; un altul s-a indra-
gostit de ea $ί 's-a i1npreuna't cu srtatuia de m.armura. Posidip is'tori-
536. ΡΙaΙΟΩ, Phaidros, ρ. 247 C.
537. Olim,pianul - Zeus.
538. -Ιηο, zeitii marina.
539. Homer, Odiseea, IV, 14.
540. Pigmalion, sculptor legendar din Cipru. Dedicindu-se Ιη intregime arte! sale
sau, dupa ο a1ta versiu!1e dezgustat de prostiltuarι!Je sacre de la sanctuarul Afrodtte!,
s-a hotarlt sanu se ma! fndragosteasca de nici ο femeie. Afrodita, pentru a se rlίzbuna,
Ι-β facut sa se indragosteasca de statuia de filde~ a Galateei, pe care el Insu~1 ο sculp-
tase. To1\V1i, zeita induplecata de su,ferintele ~ί rugaoiunile Ιυί, a dat vlatii sta~uH ~ί PIg-
malion s-a casatorlt cu ea. Clemen1, dupa cum se vede din text,ne da ο βΗ& vcr-
slune.
541. f!1osItef"n, grα·ll1ιi1tic grec ~! ctι111tor (SC(·. 111 l.ιΙ.Η.) ί α trliit Ιη Al~xan(Irlll.
ΙΙ8 CLBMBNT λΙIΙΧΑΝΟΛΣΝυΙ

se,te acest lucru. Filostefan ο spune Ιη lucrarea 5a «Des'Pre Cipru» 542,

lo8,r Posίdίp Ιη ,1ucrιarea Ilui«Despre Cnidos» 1143 • .AJtiΙa putere a ιavut
arts, c! a dus Ιη pr!pastie pe oamenii st!piniti de dragoste Ι 4. Mare
Influent! βυ asupra oamenίlor creatiile artistice, dar ηυ atita pu'tere
Inctt s! tn~ele pe omul care cuget! s!natos ~ί nici pe cei care tr!iesc
du.p! tnv!t!tura Cuv'in'tului Ι Poru,mbeii zboara s'pre 'Porumbeii pict.a,ti ίη­
tr-un tablou, din pricina asemanarii lor cu porumbeii pictatl, iar arma-
sarH necheaz!,cind v!d ni~te ieιpe bine picta'te. Se spune de ο fat! care
8-a tndrAgO's'tit de υη tablou; se spune βροί !?ί de υη tin!r frumos care
Β-β ΣndrΑgοsιι:ιt d'e ,sta:tuia.zeitei Afrodita din Cnidos. Air,ta ·a in!?ela! ochii
privitorilor. 5. Un om cu mintea sanatoas! nu se va impreuna cu statuia
unei zeite, nici ηυ se va· ingropa impreuna cu ο moart! !?ί nici ηυ se
νδ lndr!gosti de un idol sau de osta'tuie de marmur!. Dar pe ναί arta
νδ tn~ealA cu altfel de viclenie; nu ν! face sa ν! indragostiti de sta-
tuile zeilor!?i d,e tablourile 10r, dar νβ fa·ce sa le cinstiti !?ί sa ν! in·chi-
I1ι8ti 10r. 6. Bst.e tabloul bine execu.tat Ί Sa fie laud.a,ta ar·ta, dar Ιaιbloυl
ΒΔ ηυ i111$ele pe οαι, ca ~ί cum ar fi ins~i reali'tatea ! Armasarul Β-β oprit
liniljitlt; porumbelul a ramas pe loc, ari1pa ηυ s-a mai intins; d'ar vaιca
Bc'Ulptata ιη lemn de Dedal 544 a aιtraιs pe υη t:aur salbati.ιc; arta cu care
δ fost f!cuta V'aca a in~elat fiara ~ί a silit-o sa se napusteasca asupra
unei femei indrAgostite 545.
S8.I. Atita dorinta nebuneasca insufla ίη oamenii fAra judecata
I.trtele de prost gust! Cei care cresc ~ί ingrijesc maimutele s-au mirat
cl pe nici una dinele ηυ le-au in~elat figurile de ceara sau de lemn ~ί
nici juc!ri1le fetitelor; νοί, insa, βΙί ajuns m'ai rau dedit maimutele, de
vreιne ce ν! tnchinati rta,blourilor lor,sta'tuilor de piaιtra, de J'emn, de
aur $1 de filde~. 2. Creatorii unor astfel de ju'carii funeste: taietorii ίη
piatr!, sculptorii, pictorii, constructorii, poetii v-au facut multe opere
dl-n aιcιesteιa ; ~ί νοί ati .P11iS ϊη ol'm'PiiSιalti,ri 546 ~ί P·al1li, ίη pad,uri Nimfe Μ7,
Oriade 1148 ~ί Hamadriade 549; pe linga ape, pe linga riuri ~ί izvoare ati
542. PilosIelαn, Fragm. 13, FHG, ΠΙ, ρ. 31.
543. PosJdfp, Fragm. 1, FHG, IV, ρ. 482.
544. Dedal. personaj mitologic, inventatorul fierastraului, toporului ~ί a altor ίη­
.h'umente 'de ttmpl'arie. Di!ll ΡοrUα10a regelui Minos al Otetei a cO'ootruit labir:iIlltul.
Inchls de Mlnos Ση labirint impreuna cu Icar, fiul sau, ~i-au facut amindol aripi de
pene lIplte cu ceara ~ί au evadat, zburind. Icar a cazut ϊη Marea Egee, pentru ca.,
apropIlndu-5e prea mult de soare, s-a ΙορΗ ceara, care tinea unite penele. Dedal a co-
bor!t blne i dup! unίi !η Italia, dupa altii Ιη Egipt.
545. Este vorba de Pasifae, reglna legendara a CreteI, 50tia regelui Minos. Afro-
dlta af6cut-o 56 se !ndrιtgosteasca de un taur alb, pe care Poseidon l-a scos din mare.
54δ. SII t!r-l , dlvlnltati secundare, inso!itori αί Ιώ Dionisos, mon~tri cu corpul pa-
ros, cu dou! coarne ~1 cu picioare de tap.
547. Nlmfe, divlnltιttl secundare, reprezentate prin femei tίnere, gra!ioase.
548. Orlade, nlmfe ale muntίlor.
549. Hama,drI,adc, nlmfe alc pAdnrllor.
CUVINT DB INDBMN CATRB ELBNI 119

pus Naiade 550, iar pe ma1ul marii Nereide 551. 3. Magii se lauda ca au
pe demoni ιη slujba faptelor 10r ne1egiuite, ca i-au facut slugi ~ί ca,
prin descinte,ce1e ~ί vrajile 10r, i-au silit sa 1e fie robi. Casatoriile zeilor,
('ορίΗ pe care ii nasc ~ί na~terile zeilor, de care povestesc poetii ~ί
scriitorii, adultere1e pe c'are 1e cinta, ospete1e zeilor, de care vorbesc
jn piese1e 10r, ~ί risete1e zeilor de 1a chefurile 10r, toate acestea ma fac
sa strig cu tarie, chiar daca a~ νοί sa tac. Vai, ce lipsa de credinta ίη
Dumnezeu! 4. Ati facut din cer scena, iar divinitatea a ajuns piesa de
ieatru. ΑΙί fa,cut cu ma~ti1e d'emonilor, din ,sfintenie, comedii de teatru!
Prin cultul z'eilor vo~tri v-ati batut joc de a1devarata credinta ιη Dum-
nezeu.
59. Ι. Homer sιpune:
«~ί ciJ1ltiire~uiI dim Hra, a Lnooputt uιn cinιtec fromos
Cinta-ne ~ί noua Homere, cintecuI cel frumos !
Despre Aιres cel ~ubaret ~ί despre Ah'odita cea cu
frumoasιi centurί'i
Cum s-au impreunat ίn taina ίn casele lαί Hefaistos ;
Ares a dat muIte daruri, dar a necinstit patul ~ί cuIcu!1ul
stapinuIui Hefaistos» 55%.

2. Termina, Homere, cu cintecul ίlicesta! Nu este frumos! Cintecul

da 1ectii de desfrinare! Νοί nici cu urechile nu vrem sa auzim de des-
frinare! ca ηοί sintem cei care pu1rtam chipu1 lui Dumnezeu ιn
aceasta st,atuie νίθ ~ί mi~catoare, care este omul ί chip al 1ui Dumnezeu,
care locuie~te impreuna ,cu ηοϊ, care nθ sfatui~te, care nθ graile~te, care
c;ta ιη casa cu nοί, care ia parte la simtaminte1e noastre, care le simte
mai mult decit ηοί. Νοί, de dragu1 1ui Hristos, ne-am facut ofranda ιω
Dumnezeu. 3. «Noi slntem seminfje aleasa, ΡΤθομε lmparateasca, neam
sf1nt, ροροτ ales, care nu eram odinioara popor, dar acum slntem ρορor
al ιω Dumnezeιz» 553; nοί care, dupa cum spune Ioan, nu sintem ((din
.cele de jos» 554, ηοί, care am invatat totul de 1a Ce1 Care a venit de
sus 555, nοί care am inteles bine intruparea 1ui Dumnezeu, care ne-,am
depriIl!sa umbl.a «lntru lnnoirea vietii» 556.
60. Ι. Dar marea multime a oamenilor nu ginde~te a~a. Arunca ru·
~inea ~ί fri.ca ~ί zugravesc pe peretiί case10r lor picturi, care infati~eaza

550. Na.iiaιde, divinitatΪ ·a,le finιtinilor ~ί riurilor.

551. Nereide, nimfe ale marii.
552. Homer, Odiseea, VIII, 266-270.
553. 1 ΡΙ., 2, 9-10.
554. ln., 8, 23 ί 3, 31.
555. In., 4, 25.
556. Rom., 6, 4.
120 CLIMINT ALBXANDRINt1L

dortntele rU$inoase ale zeHor. CU!prin,i de desfriu, Ι$ί Impodobesc Cd-

merele lQr de cul'care cu tablouri obscene, pe care le atirnli sus pe pe-
retl, socotind θνΙιινίθ deIsfrinarea. 2. Cind stau culcati Ιη pat $ί se lm-
br4tiJ;,e-azli sIe uita Ia c'eIoebr,a zeita Aιfrodita, ptctata ίη pieIea goaHi,
InlIntuitii de dragoste Ση jmpreunarea ei cu Ares. Gravea:za ίn casutele
inelelor l~M.da, poasarea plina de iubirea feminitatii, zburind ίη jurul
Ledei ι purtind ineluI cu aceasta gravura, il foIosesc ca ο pecete pe ma-
sura desfriului Iui Zeus.
61. 1. Acestea. Blnιt τnodelele destra.ba.larilor voa.stre, .acea.sta e teo-
logi4 insulteIor voastre, acestea sint invata.turile zeilor vO$tri, care se
desfr!neaza impreuna cu νοί! «Ceea ce vrea fiecare, aceea $ί ginde$te»,
t\..Spus oratorul atenian 557. Ce fel sint ιιροί !?ί celelalte tablouri ale voas-
tre '1 Tablouri cu chipuri1e Ιυί Pan, cu femei goale, cu satiri beti, cu
organele Ιη erectie,infati$ati ίη tablouri, $ί de coηdamnat din pricina
desfrlnarii lor. 2. Νυ va e rU$ine sa priviti zugravite pretutindeηi ίη
νδΖul tuturor figuri cu tot felul de desfrina.ri ί mai mult iηca, Ie pastrati
ca ,ί cum ar fi consaιcrate; ςθ. sint negre$it tablouri ale zeilor VΌ$tri; ίη
cesele voastre ridi,c.ati ιη ciηstea zeilor coloane pline de neru!?inari, pe
CΙI1'e,sint z,ugr,avite a.tiιt reprezenιf:aIi. din cartile scrHtoarei FHenis &58 cirt
,Ι lQu{1cHe lui HeracIe. 3. Condamnam ηυ numaifolosirea acestor tablo-
uri, d~ $ί privirea lor, precum $ί ascultarea povestirilor plίηθ 'de IU$ine.
\J·r,echUe voaβ'tre s-'au destrabalat, oohii vo~tri νί s.;audesfrinat $ί, ceea
ce,este mai ciud.at, privirile voastre au preacurvit inaintede a νθ. im-
preuna. 4. Ο, νοί carefaceti silnicie omului, care ριίη destrabala.rile
voastre: smulgeticu violenta ceea ce este dumnezeiesc ιη fap1ura Iui Dum-
nezeu Ι Nu cre,deti ίη nimic, ca sa νΒ. puteti desfrina Ι Credeti ίη zei;
CD ι6 \e imitati desfrinarea, dar nu credeti ιη pumnezeu, pentru ca nu
SUPOr't-aticastHate,a! Uriti ,binele ~ί cinstiti vi'ciul! Sinteti 9p€C'tatori ai
vlrtutit. dar savir~itori ιιϊ vi,ciului.
6~. 1. ccFeri!Citi» sint a~adar, ca sa spun a!?a, nu:m,ai aceia care, dupa
cum spune Sibil.a :
«Vor tAgiidui toate templele, indata ce le vad
$1 altarele, construc\ίi )osnice din pietre netrebnice,
Idoli1 dln piatra ~I statuile facute de min~· omeneasca,
Mtn)Ite cu singe cald Ι?ί cu jertfe,
Cu uclderl de anlmale cu patru picioare, cu dou1i picioare,
~ί de animale 1naripate» 559,

557. DemosIcnc, Olynth., ΠΙ, 19.

5.18. Fllcnls, curIl.'zanll, autoare de c1irji pornograflcc.
559. Orαcolclc S/b1/inc, 4, 24, 27-30 i Fragm. 3, 39.
CUVJNT DI INDEMN CA ΤΚ! BL!NI 12!

2. Da, noua ne este interzis cu totul sa ne indeletnicim cu ο arta

care ne duce Ιn ispita. Ca spune profetul: llSd nu-ti iaci nici ο asemd-
lIare din cele clte slnt ln cer SUS, din cele clte slnt pe pdmlnt }OS» 500. 3.
Putem socoti oare dumnezei statuia zeitei Demetra, statuia zeitei Cora,.
a Ιυί Iakhos cel din roistere, executate de Praxitele sau lucrarile lui
Usip ~61, sau lucrari1e falcute d€ miinile 1ui Apele 562, σare au pu's ιη ma-
terie formele s1avei dumnezeie~ti '/ Υοί cau1ati ca s,taItuia sa fie eXJecu-
tat4, cit mai frumos cu putinta, dar din pricina nesimtirii voastre nu νθ.
f}inditi sa fΦ asemenea statuilor. 4. Cuvinlul profelic pune ίη lumina 1Β­
murit ~ί pe' scurt acest obicei al vostru de a νθ. inchina dumnezeilor
vo~tri, zicind: ((τομ dumnezeii pdglnilor slnt idolί αί demonίlor;' dar
Dumnezeu α fdcut cerurj]e» 563 ~ί cele din ceruri.
63. 1. Nu ~tiu cum se face, ca unii oameni rataciμ, uitindu-se 1a
frumusetea artistica a creatiei, au ajuns de se inchina nu lui Dumnezeu,
ci soarelui ~ί lunii ~ί coru1ui de stele, socotindu-i nebune~te pe ace~ti
a~tri dumnezei, cind ei nu sint decit organe ale timpului. «Cu Cuvlntul
ιω S-QU lntdrit $ί cuDuhul gurii Lu.1 fόαΙa puterea 1or" 564. 2. Arta ome-
neasca face case, corabii, ora~e ~ί tablpη,ri! Dar cum pot spune eu pe
toate pe cite le face Duronezeu ? Prive~te intreaga 1ume ! Este opera Lui Ι
~ί cerul ~ί soarele ~ί ingerii ~ί oamenii, ((lucrul degetelor Lui» 565. Cit este
de mare puterea lui Dumnezeu! ~. Facerea lumii este numai opera νο­
ίηΙεϊ Lui. Singur ΕΙ a flicut-o, pentru ca singur ΕΙ estecu adevarat Dum-
nezeu. Prin simpla Sa νοίηΙΒ, creeaza ~ί 1a simp1a Savoie urmeaza cele
ce se fa:C 566. 4. Aici se' lω;εΒΙξί ceata fi1ozofilor, care' mar,turi'seIS'C, -intr-
adevar, ca omul a fost creat ίη chip desavir~it pentru 'contemplarea ce-
ru1ui. Da, marturisesc aceasta, dar se inchina fenomeneIor cere~ti, care
se percep cu privirea. Cele din ceruri nu sint lucruri facute de oro, Ιο­
tu~i sint facute pentru om. 5. Nimeni din νοί, dar, sa nu se inchine soa-
relui, ci sa doreaSICa pe Pacatorul cerului Ι Nimeni din νοί sa nu indum-
nezeiasca 1umea, ci sa caute pe Creatorul 1umii ! Singura scapare pentru
cel,care vrea sa ajunga la portile mintuirii este, dupa cum se vede, in-
telepciunea dumnezeiasca ; ca de aici, ca dintr-un refugiu sfint, nu poate
fi scos de niciunul dindemoni, omul ,carese grabe~te sprιe mintuire.

560. Ie$., 20, 4 i Deut., 5, 8.

561. L!sip, s<:ulptor grec (sec. ΙV Ιd.Η.).
562. Apele. <:elebru pictor grec (sec. ΙV i-d.H.).
563. Ps., 95. 5.
564. Ps., 32. 6.
565. Ps., 8, 4.
566. Ps., 32. 9.
122 CLBMBNT ALBXANDRINUL

CAPITOLUL V
64. Ι Sii vedem, dar, dacii vrei, ~ί piirerile ftlozofi1or cu care se
Ιβudδ. ei cii le au despre dumnezei. Poate ca vom gasi ca filozofia, din
pr1cina slavei de~arte, a personificat materia; dar poate ca vom putea
.8HtB, Ση treacat, ca filozofia, divinizind unele puteri minunate, a vazut
'C8 Ση viS adevarul.
2. Filozofii au emis teorii ca elementele ar fi cauzele primare ale
tuturor lucrurilor. Tales din Milet 567 a SpUS ca Ull astfel de element ar
f1 aιpa; Anaximene 568 !?ί el tot din Milet, a SpUS ca ar fi aerul; mai
ttrziu, acestuia din urma ί-α urmat Diogene din Apolonia 569. Parmenide
'Eleatul δ78 a prOPU'S οα drumnezei focru1 !?ί apa; d,ar Hipa's'U Metaponti-
nul δ71 ~ί Heraclit Efese,anu1 au socotit ca Dumnezeu numai unu1 din β­
ceste elemente : focul. Empedocles Acragantinul a inmultit numaru1 e-
lementelor, ajungind Ια patru elemente 5:72, care sint ~ί ιη dezacord ~ί ιη
.armonie 573.
3. Filozofii ace!?tia sint atei, pentru ca, datorila unei intelepciuni Ιίρ­
sitii de intelepciune se inchina materiei. Οα, ei nu. cinstesc pietrele sau
lemnele 574, dar au indumnezeit pamintul, mama pietrelor ~ί lemnelor ;
nu ,fac ,statuia 1αί Pose,id'on, dar seinchina 'inse~i apei. 4. Cii c,e este
oare altceva Poseidon decit ο materie lichida, care !?i-a capiitat numele
de la cuvintul pO'Sis 575 Ί Du,pa cum negre!?it raZιboini'cul Ares ~ί-'8 luat
numele de 1a arsis 576 !?ί aner,esis 577. 5. De a,ceea mi se pare ca mu1ti
'oam.eni, numai dacii infig sabia ίη pamint, ii jertfesc paminmlui σα lui
Ares. Un astfel de obicei Η au scitii, dupa oum spune Eudoxu 578 ίη a
doua carte din 1ucrarea sa: «Caltίtorie ίη juru1 pamintului)) 579. Sauro-
Ι'
567. Tales din Mίlet, fίlozof grec (sec. VII-VI i.d.H.), cel mai vechi ~ί ce1 mai
11ustru, dln cei ~apte intelep1i. Este considerat ca primu1 filozof ionian. Α ajuns ce1$u
J)rln prezicerea eclipsei din 585. Α considerat apa ca principiu a1 tuturor 1ucrurilor.
568. Anaximene, fίlozof ioιnian (c. 550-480 I.d.H.}. ΕΙ vede;a ίη aer princI.piul
lu.ιnίl.
569. Diogene din Apoloni.a (Creta), disc.ipolul lu! Anaximene (sec. V i.d.H.). ξ>ί
pentru Diogene tot aerul era principiul1umii.
570. Parmenide Eleatul, filozof grec (c. 540-c. 450 i.d.H.), a scris un poem Despre
nαturil, din care au ramas cam 160 de versuri. Ιη acest poem, Parmenide prezintd uni-
versul etern, unu'l, contilIlUU ~ί imobiI.
571. Hipasu Metapontinul, filozof grec (sec. V i,d.H.), unul din cei mai vechi disci-
J)oll al 1111 Pitagora. Dupa Ηϊ.Ρasu elementul creator al lumii este focuI; d,in el sint
ιι]cl1tulte toate :>1 !η e1 se vor !ntoarce toate.
572. Focu.J, ,aerul, ap1a ~ί pam,lntu1.
573. Adka: se reSΡϊ.ηg ~ί se atrag.
!i74 Adic!l: statuile din piatra ~ί din lemn.
575. πόαι; - ac\iunea de a bea, bautura.
57fi. άραι; - ac\iunea de a suprima.
577. 12να(ρεαι; - ac\iunea de a lua armele.
578. Eudoxu din azic (sec. 11 i,d.H.), unul din cei mai mari n,avigatori, egal cu
COIUlllb ~I Magclan.
57rt. ELIdoxu din CΊzic, Fragm. 16, Brandes.
C:UVJNT ΟL ΙΝΟΒΜΝ CATR/! ΒιIlΝΙ

matii δ80, un popor scit, vcnereaz! sabia fncovoiat~ cu dou4 tAi~uri, dupl1
eum spune Hie,eιSie ,Ι'η luc;r,areasa «Despre mistere» δ81. 6. Her,aclit
cu discipolii sai venereazl1 foc'ul ca οrΙgίne prim,arll. a lumii. AlΙiί au
numit a,cesi ίοσ Hefais'to.s.
65. Ι. Magii persani ~ί multi din locuito.riί Asiei venereaza fo.cul;
pe Hnga ei ~ί m,acedo.nienii, dupa cum spune Dio.gene 582 ίη prima carte
din lucrarea sa: «Istoria per~ilor" 583. Pentru ce sa mai vo.rbesc de sau-
romati, despre care Nimfo.dor istorise~te ιη lucrarea sa: «Obiceiuri bar-
bare» 594 ca adora ίο.σω sau pe per~i sau pe mezi sau pe magi? Di-
Ώοη 585 spune ,ca ace~tia aduc jertfe s,ub cerul liber, socotind chipuri ale
zeilo.r numai focul ~ί apa 536. 2. Nu vreau sa trec sub tacere ignoranta
ace-sto.r o.ameni. Chiar daca ei soco.tesc ca au scapat de σ m'are ratacire,
ΙoΙ~ί au alunecat ίn a1ta in~'ela'ciune. Ε drept nu so.cot lemnele ~ί pi'e-
trele chipuri ale zeilor, ca elinii, nici pasarea ibi.s 587 ~ί ihneumo.nul σβ
egiptenii, dar so.cot dumnezei fo.cul ~ί apa ca filo.zo.fii. 3. Mai tirziu, dupa
multe perio.ade de ani, ei au ado.rat statuilecu chip de o.m, dupa cum
spune Berosu 588 ίη caJ:1teaa Itrei,a ,a Iucrarii sale: «Is,to.ria h,aldaica" 589 ;
obi'ceiul acesta l-a introdus Artaxerxe 590, fiul lui Darius Oho.s 591. Acesta
a fo.st cel dintii care a ridioat statui ΖείΙεί Afrodita Anaitis 592 ίη Ba-
biio.n 593, ίη Susa 594 ~ί ίη Ecbatana 595 ~ί ί-Β facut 'Pe per~i, pe bactri-
θηί 596, ρε cei din Damasc ~ί pe sardleni 597 sa σ venereze.

580. Sauromatii saiι sarmatiί, popor razboinic care traia Ιβ nordul Marίi Negre,
581. Hicesie, Fragm. 1, FHG. IV, ρ. 429.
582. Diogene din Cizic, gramatic ~ί istoric grec.
583. Diogene din Cizic, Frag. 4. FHG, ΙΥ, ρ, 392.
584. Nimiodor din Siracuza, Fragm. 14, FHG, Il, ρ. 379.
585. Dinon, istoric grec (sec. ιν i,d.H.), a compus ο istorie a Orientului de la
IDtemeierea Asirlei pi,na Ιη 340 Ιd.Η.
586. Dinon, Fragm. 9, FHG, Il. ρ. 91.
587. Ibis, pasare Cu ciocul lung ~ί curbat ίη jos, cu Penaj alb, afara de cap !ji ()
parte din aripi care sint negre. Pasare νenerata de egipteni, pentru ca νenea odata cu
cre~terea Nilului ~ί stirpea ~erpii.
588. Berosu, preot babilonian, istoric ~ί astronom (sec. ιν-ιπ i.d.H.). Lucrarea lui
istorica, scrisa Ιη grece~te, era impartita Ιη trei parti; prima parte mergea de la facerea
lumii pina la potop; partea a doua pina Ιβ lmparatul Nabonasar (sec, νπι I.d.H.);
partea a treia pina ~B Ale~dru cel Mar,e (356-323 Ιd.Η.). Nu au ramas decΣ.t frag-
mente, traιrusmisιe de I'OSiιf Flarvius, Olιem!ent Alιex,and!rinnl ~ί Eus'ebώu all Ceza'I'eii.
589. Berosu, Fragm. 16, FHG, Il, ρ. 508.
590. Artaxerxe Ι1 Mnemon, regele per~ilor (405-359 i,d.H.).
591. Darius ΙΙ, regele per~ilor (426-406 Ιd.Η.).
592. Anaitis, zeita Ιη cultul religiilor politeiste ale mezilor, per~ilor, armenilor, pe
cδM gl.'eCdda'u ίd,etlιΙilfdc,ilt-ο cu AfrodliltJa, Άrt,emllis, abella.
593. Or,~ Ιη Mes'oιpotamιίla. Rui'll1ele lwi sint pe malul Εufl\atωUlί, 1β 150 km sud-c,st
de Bagdad.
594. Susa, capitala Elamulul, stat νecln cu Haldeea, la νest de fluvlul T1gru.
595. Ecbatana, capίtala Mcdlel.
596, !J3aι:tι!.cnlί, 1()('iU.!IorII Bo(itriel, reglune IsΙοrlι'li 111 Afganlstonul dc ΟΙΙ.
597, Sardlcnll, lo('tIlltorII ofLI~ulul Sdrdes, αΨ:ΙaΙιι Lldll'l.
1~4 CLIMINT ALBXANDRlNUL

4. Fi1ozofii, deci, trebuie sa recunoasca, ca dasci:Hίi lor au fost

per~1i sau sauromatii sau magii ί de la θί au invatat doclrina fara de
'Dumnezeu venerata de ei ί filozofii nu cunosc pe Stapin, Facatorul υnί­
versului, nυ cunosc pe Creatorul prinιcipiilor inse~i ale lumii, pe Dum-
nezeul Cel fara de inceput, dar Se inchina lξl. «stihii1e cele slabe $i sci-
race» GO\ ,cum le nυMθ~Ιθ Apostolul, care au fost facute spre slujba oa-
menilor.
66. 1. ΑΙιί filozofi aU de,pa!;iit elementele !;ii au cautat ceνa mai ΙnαΙ!
ξil ceva mai bun. Unii din ei au Hiudat infinitul, ca Anaxiα:nandru 599 - era
din Milet -, Anaxagorιa din Cla.zomene 600 ~ί Arhela:u Atenianu1 601 •
Ace~tja doi din urma au pus mintea mai presus de infinit, i<1Jr Leu!ciιp din
Milet 602 ~ί Metrodor din Hios 608, dupa cit se pare, au formulat doua
principii: plinul ~ί golul. 2. Democrit dln Abdera 004 a "adoptat ace'Ste
doua principii ~I a adaugat la ele idolii. Alcmeon Crotoni'atul 605 credea
ca stelele sintdumnezei !;ii ca sint insufletite - ca nu νοί trece sub
Ηίcere neru!;iinarea lοτ -, Xenocr'aJte 606 (aιcesta ετα din Cal'cedonia), 50-
c.otea planetele ~apte du:n;ιnezei ~ί ca al optulea dumnezeu socotea lumea
lorma,ta din 5telele fixe 607. 3. N-am 5a las la ο parte nici pe filozofii
stoici 608,care spun ca D;umnezeir~a strabate ρτίη toata materia~i chiar
ρτίn cea Μβί d,e necinste. Aιce!;itia faιc de-a dreptuI de ri,s fiιΟΖοίίβ: 4,
Ajuns aici sόcοt ca ηυ-ί dε;lοc greu sa amil1.'tesc ~ί de peripateticieni 609.
PArintele acestei ~coli filozofice 610, care nυ cunω~tea: ρε Tatal universu-
lui, socotea ca a~a-numitul de εΙ «Cel mai inalt» este sufletuI universu-
ιω ί dar εΙ socotind Dumnezeu sufletul univer5ului, se contt:azice ρε
sine insu~i. Intinzind providenta lui Dumnezeu ρΙηΒ. la luna, apoi soco-
tlnd c! lumea este Dumnezeu, se contrazice, pentru ca declara Dumne-
598. ααΙ •• 4, 9.
599. Anaximandru. fiJozof grec dtin ~coala ίοοίιaηίί (sec. νι Ιd.Η), discipolul lu-i
TakIs. AnaxImandru ll-a socotit unuI din ceIe patru elemente ca principiu aI Iumii"
cI InfInItul. ο substanta eterna, fara inceput ~ί fara de sfir~it.
, 6Ο(). Cl'azomene, ora~ Ιη Ionia.
601. ArheIau, filozof grec din ~coala ioniana (sec. ν .i.d.H.), discipoIul lui Αηβ­
xagora. Ει a adopιtat aerul ca princi,piu aI 1umii.
602. Leucip, fBozo! grec (sec. ν iod.H.), este I.ntemeietorul teoriei atomiste.
603. Metrodor din Hios, !ilozof grec (sec. ιν Ιd.Η.), unul din principalii repre-
zentantl ΒΙ ~colii atomiste.
604. Abdera. oz;a~ al TI'θJciei, la Mιarea Egee.
605. AIcmeon din Crotona, doctor ~ί filozof grec pitagorenian (sec. lν i.dH.). Se
spune cΙΙ este primul care a disecat animalele.
606. Xenocra1e, fi1ozof grec (c. 406-314 Ιά.Η.). chi5<:iIpo1ul lui Plaιton. Acau't,at si
concll\eze platonismul cu aristotelismu1.
607. XcnocraIe, Fragm. 17. Heinze.
008. D!sc'lιpollΙ fBozofului grec Zenon dJn Citium (c. 336-c. 264 i-d,H.) intemeie-
tnrul stolclsmuluI.
009. DI~clpolll filozofului grec Aristotel (384-322 iod.Ji.).
610. Tcxtual: accstci ereziί.
CUVINT DI ΙΝΟΒΜΝ CATRI! ΒΙ.ΙΙΝΙ

2eu ceea ce este 1η afara Ιυ1 Dumnezeu. 5. Iar faimosul Teofrast din
Eresos ιω, ucenic βΙ lui Aristotel, socoate ca Dumnezeu este clnd cer,'
cind duh 612. De bunavoie nu νοί vorbi de Epi1cur 613, care Ιη toata. gln-
direa ιω este un necredincio:s; Epi'cur socoate ca pe el nu-l int'ereseIazd
Dum.nezeu deloc 614. Oe sa spun de Her.a,clide Ponticul Ί Este vreun Ισc
din scrieri,le ιω ιη care sa nu se lase tirit de idolii lui Democrit Ί

CAPITOLUL νι

61. 1. Curg acum spre mineo mare mulμme de filozofi, ca ~ί cei

amintiti mai inainte, care duc, ca ο sperietoare de copii sIcrisul lor neso-
cotit plin de d·emonistraini spunind ρονθ$'Η babe~ti. Departe de mine gin-
dul de a ingadui barbatilor sa asculte ni~te cuvinte ca acestea, cind ηοί
nu obi~nuim sa potolim cu astfel de pove~ti nici pe copiii care pling;
ca ne tememsa nu se mareasca necredinta ιη Dumnezeu ΡrαΡοvaduita
de ace~ti pretin~i intelepti, care nu cunosc mai mult decit pruncii ade-
varuI.
2. ο, filozofie! * 1η nu.mele adevarului, pentru ce-mi arati ρε cei
care, crezind lη Ηηε, sint cuιprin~i de curent ~ί val ~ί de dezordonate vir-
tejuri 'Ι Pen1Jru ce, ο, filozoHe, imi umiplί viata cu idoli, facind dumnezei
din vlnturi, din aer, din foc, din pamint, din pietre, din lemne, din fier
~ϊ din lumea aceasta, faoind dumnezei chiar din stelele ratacitoare Ί
Pentru ce, ο, filozofie, vorbe~ti de fenomenele cere$ti, pentru ce fleca-
re~ti unor oameni cu adevarat rataciti, slujindu-te de mult laudata as-
trologie, σι! nu spun astronomie Ί Eu doresc cu ardoare pe Domnul vin-
turilor, pe Domnul focului, pe Creatorul lumii, pe Cel Ce a dat lumina
soarelui ! Pe Dumnezeu 11 caut, nu operele lui Dumnezeu !

611. Teofrast, fίlozof ~ί savant grec, nascut ίη Eresos din insula Lesbos (c. 372-
287 1.d.H.), a fost discipolul 1ui ,PlatOOl, αροί aI lui Aristotel. Α scrts foarte mu1te lucrari,
240 dupa spusa lui Diogene Laertiu. Cea mai mare parte din lucrarile sale s-au pierdut.
Avem de 1a elun tra.tat de moraIa, ,jntitulat Carαcterele ~ί doua trata1e $'tiintifice:
1. Cercetdri αsupra plαntelor, ϊη doua carti, Ση care descrie ~ί claseaza numeroase spe-
<:11 ~i 2. Cαuzele plαntelor, Ση ~ase carti, in care cauta sa explίce, prin fίlozofia lUΊ
ArlstoteI, diferentele intre specil.
612. TeofrQst, Fragm. 14, Wimmer, ΠΙ, ρ. 162.
613. Epicur, filozof materialist ~ί ateist grec (341-240 iod.H.). Dupa Epicur place-
rea este supremul bine, pentru obti.nerea care~a trebu!e facuie toate eforturiIe 1 dιar
Epicur nu se glndea la pIacerea josnica a simturilor, ci la placerea spirituIui, placcrca
virtutii, eI insu~i fiind un modeI de sobrietate. Din numeroasele Ιιιί lucra!i n-au ajuns
ρlη! Ia ηοί decit trei scrisori ~1 ο culegere de maxime, datorita unui discipol ιιl sau.
614. Epicur, Fragm. 368, US6Ώ1er .
.. Filoz·ofLi n.u nascoceau zei, ΟΙ cAuιtau oauza prLmara, priιnclpiul uιnic a Ιοl α'('ιι
oe exQstιI.
 CIιBMBNT λLBXΛNDRINUL
ι.

88. 1. Pe care filozof sa-l iau de la tine, ο, filozofie, ca sii-ml fie

de ajutor ίη acea-stii cautare ? Ca n-am pierdut cu totul nadejdea ίη tine !
D,ιl.lc! vrei, pe P1a'tol1 : 615.

- Ο, P1-atone, un,de trebuie isa-L des,copoeri'm pe Dumnezeu?

- IIEste mare 1ucru, raspunde Platon, sa gaseξiti pe Tatal ξiί pe Fa-
cAtoru1 acestui univers; iar daca-L gase~ti este cu neputinta sa-L ex-
pHci tuturora» 616.
- «Pentru ce Σ'Ώ numele Jud Dumιnezeu !
- Pentr,u ca nu se poaιtθ vorbi de IΕΙ» 617.
2. - Bine, Platσne, tu ιιί atins ad'evaru1 1ιι suprafata! Dar nu te
descuraja' Ιιι, impreuna cu mine, 1η cercetare binele! Cii 1η gene1'aι1
Dumnezeu a picurat Ιη ΙοΙί oamenii, d,ar mai ales ίη cei care se 1ndelet-
nicesc cu studiul, ο emanati-e divina. 3. Aceaιsta e pricina ca oamenii.
chiar fiira voia lor, marturisesc ca este un Dumnezeu, nepieritor ξiί ne-
creat, Care e,ste ίη chip real totdeauna sus, lmprejurul boltii cerului, ιη
postul Siiu propriu ξiί personal de observatie.
Euripide intreaba :
«Spune-mi ce trebuie sa gindesc de Durnnezeu 'Ι»
~ί tot el raspunde :
«Esιtθ Cel care vede totul. dar :nιupoate fi vazut» 618.

4. Menandru 619, insa, greξie~te, dupa parerea mea, cind spune a~a :
«Soare, tie treb'l1Jie sa ne inchinam, ca primulwi dintre dumnezei,
Ca datorita μθ putem vedea pe ceilalti dumnezef» 620.
C! nici soar-ele nu poate arata pe Duιmnezeul cel ooevar-aL! Aceasta
poate s-o faca numai Cuvlntul cel mintuitor, Care este Soarele sufletu-
JulInumai ΕΙ clnd rasare 1η adincu1 mintii, lumineaza Iprivirile sufle-
tului. 5. De alcee-a Democrit nu fara Ιemeί spune: ({Putini oameni inva~
\δ\ί, ridicind miinile lor spre locu1, Ρθ care ηοί elenii il numim acum
aer, spuneau: Zeus pe toate l-e poruIl!ce~'te, pe tooιte le vede, le da ξiϊ
le 18 ι ΕΙ este impiira,tu1 universu!ui» 621. L'a fel ginde~te ~ί ΡΙιιΙοn, cind
615. Pla1on, fi10Z0f grec (428-348 I.d.H.), discipolu,l lui Socra,te ~ί dascalul lui
Arlstotel. Autor a numeroase lucrari fίlozofice, scrise Ση forma de dialog: Criton, Pe.
don, GΌrgJαs, BanchetuJ, Republίca, LegίIe $1 a1tele. Filozofia sa are ca metoda dia-
Jectlca $1 ca Incoronare teoria ideilor.
616. ΡΙαΙση, Tιmeos, ρ. 28 C.
611. Ρ/αΙση, Scrisoarea VII, ρ. 314 C; comp. Legile, νΙΙ, ρ. 821 Α.
618. EurJpJde, Fragm. 1129.
619. Menandru, poet comic grec (342-292 Ιd.Η.). Se spune ca a scris 108 comedii,
cunoscutc numal dln fragmente.
620. Menandru, Fragm. 609, CAF, ΠΙ, ρ. 184, Kock.
621. DcmocrJt, Fragm. 1, NBtrop i 30 Diels.
CUΝINT ΟL INDEMN CA TRB ΕΙΙ!ΝΙ 121

vorIb'e$te d,e Dumnezeucιu cuvJl1'te ιI'coper1te a's·tfel : "Toate .sint ίη juIrul

Imparatului universuJ.ui; ΕΙ este cauza intregului bine» 622.
69. 1. Cine este, dar, Imp6ratul universu1ui Ί Este Dumnezeu! ΕΙ
este masura adevaru1ui tuturor existente10r Ι Dupa cunι cu instrumentul
de masurat ~tim pe ce1e pe cιare 1e masuram, tot a~a cu cunoa~terea 1ω
Dumnez'eu masu,ram ~ί inte1egem 8'devarul. 2. Moil&e, ce1 .sfint cu ade-
vara:t, spune: «Sd nu fie ln sacul tdu greutate de balantd ~I greutate
de balantd, mare sau micd, nici ln casa Ιa mdsurd mare sau micd, ci sα aΙ
cumpαnα adevdratd ~I dreaptα» 623. Ρτίη greutate de ba1anta, prin ma-
su.ra, prin numar, Moi,se intelege pe Dumnezeul universului. 3. C& idolii
cei nedreptl ~ί inegaH din casa sint aslcun~i ίη sac ~ϊ, ca sa spun a~a, ιη
sufletu1 murdar. Singura masura dreapta este numai Ce1 Ce este cu ade-
varat Dumnezeu, Care-i pururoo egal cu ΕΙ Insu~i ~ί 1a fel, Gare ma-
soara $ί pune ίη balanta pe toate, Gare cιuprinde ~ί tine prin dreptatea
Sa, ca intr-o ba1anta, fara S6 incline intr-o parte sau aIta, natura tuturor
existente10r. 4. «Dumnezeu, cum spune un vechi cuvint, cuprinde ince-
putu1 $ί sfir~itul ~ί mijIocu1 tuturor lucrurilor, se indreapt6 direct spre
scop, mergind potri,vit naturii Sale ; este totdeauna in.sotit de dreoptC1Jte ~ί
pedepse$te pe cei cιare se departeazIi de 1ege'a dumnezeiasca» 624.
70. 1. - De unde, ο, P1altone, ideea sa fιBιcί a1uzie 1a adevar Ί De
unde mu1timea de cuvinte ρτϊη caTe pre'Zici oredinta [ιJ1 Dumnezeu Ί
- Mai intelepte sint neamurile barbari10r decit ace$tia, raspunde
PIaton 625.
- Cunosc, P1atone, dascalii tai, de$i vrei sa-i ascunzi! Geometria
ai invatat-o de 1a egipteni, astronomia de Ia' babiloneni, cinteceIe ,ce1e
sanatoase Ie-ai 1uat de 1a traci 626; multe te-au invatat $ί asirienii; dar
legi.Je, cele care s,int adevarate, $ί slavir~,a lui Dum'llez,eu ο da,torezi
eνrei10r:

..Care nu cu ln~elacluni de~arte cinstesc lucrurlle omene~ti

Cele de aur ~ί arama, nici idolίi oamenllor muritori
Facuti din argint, din filde~, din lemn ~ί din piatra,
Pe c<ιre ii cinstesc mur.ίtorii Ιη gindirea lor de~arta,
CΊ ridica spre cer mllni curate
De dιimineata, dupa ce se scoala din pat, totdeauna curatίndu-~l trupul
Cu apa, cinstesc pe Cel singur nemurίtor,
Pe Oel C8.e are gl'ija pururea d,e ,toti» 627.

θ2!2. Platon, Scr,isoarea Η, ρ. 3112 Ε.

623. Deut., 25, 13-15.
6'24. Platon, Leglle, IV, ρ. 715 Ε - 716 Α.
625. Platon, Fedon, ρ. 78 Α.
626. Platon, Charm" ρ. 156 D ι 157 Α.
627. Orarolelc SlbI1lnc, 3, ,",86588, 590-5Ω4.
131 CLIMINT ALIXΛNDRINVL

71. 1. Nu te strddul, ο, filozofie, sa-nιi prezinti numai un singur fi-

10zof, pe i1uιstrul Pla'ton, ci prezinta·mi :;;ί pe multi altii care, daIca au fost
111 stare sd inteleaga adevarul au propovaduit sub inspir<ltia lui Dum-
nezp.u, CU vQlce tare, ρε Dumn~zeu, pe singuruI Dumnezeu adevarat! 2.
Antistene 628, nu CinicuI, ci ucenicul lui Socrate 629, a gindit Ia fel, cind
11 spus ca "Dumnezeu nU seamana cu nimenj ; de aceea nu poate fi cuno-
8CUt cu ajutorul unei imagini» 630. 3. Xenofon Atenianul 631 ar fi scris
$1 εΙ Ιη termeni preci:;;i despre adevar, dind !;ii eI marturie ca Socrate,
<laca nu s-,ar fi temut d,e pal1aTul cu otrava al lui Socrate; totu~i spune
acela~i lucru ίη cuvinte θJcoperite: «Cel C,are c1atina pe toate ~ί le Ιί­
ni,te~te, νΜίΙ es:te ca e mare ~ί puternic. Ce feI este chipuI Lui Ί Este
nevazut! Chiar soareIe, c,are pare vazut de ιο\ί, nici eI nu ingaduie sa
te ,uiti la eI; ίΒΤ dacaindrazne!;iti sa Ιε uiti l,a εl, εΙ ίΙί ίΒ vederile» 632. 4.
De unde a putut fiul lui Gri10s 633 grai atit de inteIept Ί Nu oare de Ia
proorocita evreilor 634,care a facut oracoIul θJCe5ta 'i
«Care trup poote vedea cu ochίi pe cerescul, adevaratul
~ί nernuritorul Dumnezeu, Care locuie~te cerul '1
Dar nici ίη fata razelor soarelui
Nu pot sta oamenii, ca stnt muritori» 635.

72. 1. Cleante PedaseuI636, filozof stoic, n-a facut ~eog()nie poeHca,

<:1 teologie adevarata. Nu s-aferit 5a spuna despre Dumneze~ ceea ce
gtndea:

θ28. Antistene, fiJ.ozof grec (c. 4'44-365 Ιd.Η.), disciopol αΙ lui Socrate.
629. Socrate, fiul sculptorului Sofroniosc, filozof grec (490-399 i-d.H.); 'Th-a Ηίsat
aici ο scriere i ~i-a expus inva\atura sa prin viu grai i ο cunoa~tem din DiaIoguriIe
lu.I Plδtιoη, din piesa Νοιίί a lui Arisιtofan ~ί dιiη lucrarLle despre Socrate al~ lui Xenofon
(MemorII, Banchetul, Apologia lUΊ Socrate). Spre deosebire de filozofii anteriori Socrate
,prIve$te omuI ca obiect propriu al filozofiei. Deviza lui a fost: "Cunoa~te-te pe tine ,in-
sutI Ι". Acuzat ca e impotriva religiei statului ~ί ca corupe tineretul, Socrate a fost
condamnat la moarte. Prietenii l-au rugat sa fuga, dar a refuzat, spunind ca nu vrea
.1 fIe vazut de strainI prosoris, umHit, cond'amne.t ca d~man al statului sau ~ί cal-
cltor βΙ legii. .
630. Antistene, Fragm. 24, Mul1ach, FPG, 11, ρ. 277.
631. Xenofon, istoric ~ί general atenian, discipol al lui Socrate (430--355 Ιd.Η.).
Α Iosιt un poligl\af. Α scris lucrari despre Socrate (cele ami.ntite mai sus), lucrari de
istorie (Anabasis, V ίαΙα !Ji faptele lui Cirus, Hellenica), lucrari de filozofie, lucrari de
4Iconomie.
632. Xenolon, Memor., IV, 3, 13-14.
633. A~a se numea tatal lui Xenofon.
634. Sibila.
635. Oracolele SibilIne, Fragm., 1, 10-13.
636. CIeante Pedaseul, filozof stoic (c. 331-251 i,d.H.). Α f05t mai intii atlet, apoi
a vcnit la AtenIa; a fost dis,ci;polul filozofului Zenon. Ca sa poata studda, muncea
noιιptea, sco\i:nd apii sau invirtind loa ο maara. l-a ucr-mat ].Uli Zenσn ],a cond'u'ceI'ea ~c01ii.
Din numcroaselc sale lucrari n-au ramas decit rare fragmente, Intre a1tele un frag-
m<,n,t clintr-un Ιπιη adresa,t lui Zeus, remaroabil prin inalti:mea de gindire, dίn care cI-
toazl1 ~I CIcmcnt.
CUVINT DE INDEMN CA TRE ELENI 129

«Ma intreιbi ce fel este binele 1 Asculta Ι

Este ordonat, drept, cuvios, evlavios,
Conducindu-se pe srne ί este de folos, frumos, cum se cuvine,
Auster, simplu, de ajutor pururea,
Fara teama, fara tristete, util, fara durere,
Ajutator, placut, statornic, prieten,
Plin de cinste, reCUlloscut de toti. ..
Slavit, lί;psit de mindri'e, atent, bltnd, putel"'ώc,
Ve~nic, neprihiinit, pururea dainuitor 637.
Nu-i Iiber omul care umbla dupa slava,
Ca doar-doar va dobindi de la ea vreun bine» 638.
3. Du,pa parerea mea, inaceIst text C1eante arIata 'cum este Dum-
nezeu ί araιta apoi ca sIava ~ί obi~nui,nta ~aιc scIavi pe cei care umbIa
d,upa eIe, dar nu oauta ,pe Dumnezeu.
4. Nu trebuie trecuti sub tacere nici pitagorienii, care spun: «Unul
este Dumnezeu ί ΕΙ nu este, dupa cum socot unii, Ιη afara de intocmirea
universului, cί ιη univers, totul ίη tot ciclul, supraveghetor al tuturor
celor ce se nasc, amestecul tuturora, existind de-a purure,a, creatorul
puterilorLui ~ί a:l lucrurilor, luminatorul tuturor celor din cer, tatiH
tuturora, minte ~ί insuHetire ιη tot ciclul, mi~carea tu,turσr lucrurilor» 639_
5. Cuvintele acestea, scrise de ace!?ti filozofi sub inspiratia lui Dum-
nezeu ~ί alese de mine, sint indestulatoare pentru cel care poate sa
cerceteze putin adevarul.

CAPITOLUL νιι

73. t. Sa mergem, dar, mai departe! Numai filozofia nu ne este de

ajuns! Poezia, chi,ar d,aIca ιη totalitatea ei se ocupa C'U minciuni, da din
cind ιη cind marturie ~ί despre adevar ί dar, mai bine zis, di:ί marturie
ίη fata lui Dumnezeu ca, datorita miturilor, se departeaza de adevar.
Sa se aprαpie orice poet oare vrea si:ί fie primuιl !
2. Ar'aιte 640 gind'e~te ca. puterea lu,i Dumnezιeu Itrece prin toate :
«Penιtru ca ΙαaΙΙθ cresc conιtιimιuu
De ac,eeιa 11 adora pe Cel σarθ~ pururea prliιmul ~ί uJιtimuI.
Bucura-te, Parimιte, mιa.rθ milllunιe, ma.re biJnefacatw al oomeniΠoτ» 641.

637. Cleante, Fragm. 75, Pearson.

638. Cleante, Fragm. 101, Pearson.
639. PίtaqolQ. Sent. 35, Mullach, FPG, 1,
ρ. 50.
640. Arate, poet ~ί astronom grec (sec. ΙΙΙ i,d.H.), nascut Ιn TarsuI CΊIiciei. Α trait
mai ίnΙΗ ίn Alexandria pe Iinga Ptolomeu FίIadelful, Βροί a fost chemat ίη Macedonia
de Antigon Gonatas, regele Macedoniei. PoemuI sau, intituIat Penomene, prezinta
tablouI notiuni1or pe care le avea timpul sau despre pamint ~I corpuriIe cere~ti ί cu-
prindea ~ί pronosticurile sau semnele precursoare ale schimbarii timpului. CΊcerone a
tradus ίη versuri latine acest poem.
641. ΑιαΙθ, Fenomene, 1:3--115.
'9 - Cleιnent Αleχandήnul
 CLIIMIINT ALIIXΛNDRINUL
130

3. La feI face aIuzie la Dumnezeu $ί Hesiod din Ascra :

~EΙ este iΠllpa![laltul !;ί std[p<i«1SUll tulturor<a ;
Νί,σί unu'l dilntre nemuriltαr~ αι,u 'Poaιte I'e:ιJiιstιa pUlterii l!ui» 642

74. 1. Chiar ρε scena poetii dezgolesc adevarul. Un poet, Euripide,

prlvind la eter $ί 1a cer, zice :
.. Sοcσtle~Φe-l p,e aceιsta J)umαι,ezeιu !» 643

2. Iar Sofocle, fiul lui Soιfil spune :

.. Unul este tnrtre 'adevaruri, unul este num<ιi Dumnezeu.
Cel ce a faou,t cerol ~i m'arele ρ amί<nιt ,
Va,lurnle azur:ίιia'le m1iTii ~ί fιιrιίa y,aιluI'ilor.
Da<I' αιoi murdιtoI1i'ί, rMac'iti cu ίηίmιa,
Am facut, pentru mingiierea nιeσaιz,ucίlor nαast<I'e,
Zeilor statuli din Ρ iιίlltra , dinarama
Diaι. aur !;ί dίn filde~.
Le oferim lor jerrtfe ~ί d~rte praznuίri
$i soCΌbim caastfel tί oίn<stim» 644.

Astfel poetul, cu indrazneala chiar, a prezentat spectatorilor ρε

scenii adevarul.
3. Iar tr,a σu.l , inace.la$i -ΙίαιΡ$ί mare preot $ί poeι1:, fi.ul Ιυί Οία­
gros, dupii slujirile de mare preot ale ceremonii1or religioase cu mistere
,1 dupii teologia idolilor, introdu1ce pe alta melodie cintecul adevaruIui.
11frziu, e drept, dar cinta totU$i Cuvintul cel s.fint :
4. .. νoi grai celor c1lirora le este imgaduirt sd a,uda,! Pacaw!;ilor lnchideti u~ile

Gu Ιoliί ! Ascu1ta, tns1i, tu, Museos, odr.asLa Menei 645,

purtatoarea de luιmina !
ιμ νοί sipune OOθνArιuιl, ca .niιmic αι.n oele ce Ιί S-1a1U arMaιt m iιnlimii
Sa Ite lipsealSca de νθacιrl feI1idιt.,
Priviιnd La CuνtnιtuJ 001 dιunmezedιesc, ramli linga ΕΙ
Conducind yιasw spiritual αΙ ίnJimilί.
CaIcIi billle pe caα-are !/ί pήν~Ιθ nUIn<l!i 1<1 Sta.pmul lumίi,
la stIiplnιu.l cel nemuritor».
5. ΑΡοί αιθί jos, adauga Ιn termeni preci$i :
.. Este unul, ηΙΙSOWΙ drn ΕΙ ,IlJ1SlJJ!;i i dm. wnrul, toate νHisιtarele s~au nasOUJt;
Else mi~ca Ιη tαaite i αιί,σί urn I11II.Wi!tor
Nu-l νede; Ει. InsIi, 1ί νede pe tofi» δ4δ.
Si astfel Orfeu a inteles cu timpul, ca a fost ratacit.
642. Hesiod, Fragm. 195, Rzach.
643. EurJpfde, Fragm. 941.
644. Pseudo-SoIocle, Fragm. 1025.
β45. Mcne, zcl\a Luna. CI1a mama lui MUSC06, discipolu:1 lu\ Orfeu.
646. OrIcu, Fragm. 246, Kern.
CUVINT DI INDBMN CATRK 1!'ΙI!ΝΙ Ι3Ι

6. Lui ί se ,adreseaz~ Si,biιIa, ΖicJnιcι.u-ί :

«Dar tu, nii'Sιcooiltorule mιuriltor, nu zabovi, nu lnιttr:ma,
Ci, dtllPii σθ ai raιtiicit, inιtoarce·te, Cia sii fβ.cαι iiIJJdurMor pe DU!!Dfi'ezeU» 647.

7. Chi,ar da'ca elenii au primit oe'le mai multe scintei ale Cuv'intului
celui dumnez'eiesc, totu~i au rosHt putine adevaru'ή; princele rostite,
elenii marturisesc ca puterea adevarului n-a putut fi ascunsa; dar se
vadeιsc nl~te neputincio~i, pentru ca n-au dus lUicrul pina la sfir~it.
75. 1. Socot, deci, ca este oricaruia clar,ca cei care lucreaza ~ί
vorbesc ceva fara Cuvintul adevaruluI sint asemenea celor care se si-
lesc sa mearga fara de picioare.
Sa teinduplece, dar, sa dore~ti mintuirea, dovezi1e c.areti-au fos:t
aduse impotriva zeilor vo~tri, pe care poetii, siliti de adevar, i-au faιcut
personaje ale com'ediilor lor.
2. Comicul Menandru, ίη piesa sa «BirjaruI», spune :
«Nu-mi plaιce zeul care se plίmba pe aforii
Cu ο biitrina, rnci metιr.ag1i:rtu1 648, cιare ϊntra priιn case
Cu tablita lu.i.» 649.
Ca a~ sint meu-agirpi !

3. Pentru aceea pe buna dreptate le spuneιa Antistene celor care

cer~eau :
«Eu nu hrane5'C pe maιιna. zeillJo;r,
Pe care zeii ο hra.nesc» 650.

4. Iara~i, acela~i poet comic 651, ίη piesa (,Preoteasa», aprins de mt-

nie impotriva ceremoniilor religioase, incearca sa combata mindri,a ne-
duιmnezeiasca a acestei ,rata'ciri, graind cu inteJepciune :

«Daca UIl1 omau chίmvale

Atrage pe ΖΟΟ spre ceJe oe el νΤθΒ,
.Aιtunct 001 ce face aceasta e m,aιi! m,aιre decirt zeul ;
Dar aces>tea sinιt iII1strumente de iII1draΖ.neaιΗί !ίϊ de silnioiιe,
Descope.riIιe de oameni» 652.

76. 1. Nu numιai Menandru, dar ~ί Homer ~ί Buripide ~ί alti numero$i

poeti combat pe zeii vo~tri ~ί nu se tem sa-i ocarasca atfta οΗ ρο!. Pe

647. Qrαcolele Sjbj]jne, 3, 624-625.

648. MetragirtuΙ preot al zei~ei Cibela, care cer~e!ίte pentru zeitii.
649. Menandru, Fragm. 202, CAF, ΠΙ ρ. 58.
650. Antistene, Fragm. 70, Mullαch, FPG, 11, ρ. 287.
651. Menandru.
652. Menαndru. Fraqm. 245, 2-6. CAF, 111, ρ. 70.
 1312 CL8M8NT ALBXΛNDRINUL

zeita Atena ο numesc «mus,ca obraznica)) 653, pe Hefaistos η numesc ιιbe­

teag de amindoua picioarele» 654, iar Elena ii spune Afroditei :
«Sd nu te mιώ iιnιtOI'ci pe picioareIe tale iιn Olimp !» 655.
2. De:spre Dioni!sos, Homer spune deschis :
«ΕΙ 656 uιrmar:i, pe n:ιuntele sflnιt Nisa 657,
P,e doicile lud DioJ1iίsos cel nebuιn ί ,daιr ele toa.te
Au anLnClat Jιa pamiJnt obiectele sfinιte 658 siliιte de
udg,a~u'l Licurg» 659.

3. Vredntc cu adevarat de ~coala lui Socrate este Euripide cαre, uitin-

du-se la adevar, nu s-a uitat la spectatori, cind a hulit pe Αροlοη, zicind:
«ApOlOO1, oore locuιie~te iιn oenιtιruι1 pam1'111t1uJ.ui
~ί,da mW1iJtorHor oIlaco1e ρτω σLare Ι
4. Ascultind de ,el mi-am OIΠιOf!it mamιa.
Soσoιtiti-lcJ:im1na'l ~ί omorip-l!
ΕΙa pacdrtιullt, αιι eu !
Ca el nu euιnoa~te d'eloc nώσi bi!llele, nici ~ιOOa Ι» 660.

5. Od,ata Euripide il infati~eaza pe He!'alcle innebunit de furie 661, iar

'altact,ata beat ~ί nooa\tul 662. Cum sa nu-l iI1lfati~eze a~a'? Ca, dupa ce a
/mincat carne,
«Α mLn:ca,t ~l sm.oChme verzri
~ί a scos srnigMe nepotrivlte chiar penιtru ιmz'Ul
uιn'l1Jί baιrb>aa"" 663.

6. La fel ίη piesa Ιοη infati~eaza ίη teatru pe Ζθί cu fetele desco-

perite:
«Cum es1e drepi1: oaιrθ, σa νώ σare dati leg.:i
W:uriltorάlJ.or, ναι sa fdp BiCU7Jati de nedreptaιte 1
Dιaιca - as;ta nιu va, Ιί, dar ναί Ιolosά cuνtnιIJuI -
Daca oamenJii va νοι pedepsιi νreodata pentru casaιtOIJiiJe voαstxe si1nDce,
Tu Poseidon ~ί tu Zeus, oare ad iιn sta,piιnire cerol,
Ar tιrebui sa lasati temιplele goa1e, σa sa ispiψp
ned:rep'tatile» 664.

653. Homer, Iliada, ΧΧΙ, 394, 421.

654. Homer, Iliada, 1, 607.
655. Homer, lliada, 3, 407.
656. Este vorba de νιr1i'jm'a~ul trac βΙ lui Dionisos, Licurg, f.iul lui Drias.
657. ~Iηι muIte locuri sfinte cu acest nume ί aici trebuie sa ne gindim la un munte
din Tracia. '
658. Sulite impodobite cu vita ~ί iedera, faclii ~ί altele, care erau purtate Ιη
mΣlni lβ serb1irile lui Dionisos.
659. Homer, lliada, νι, 132-134.
660. Eurlplde, Oreste, 591-59?, 594-596, 417.
661. Τη piesa Heracle.
662. ,Τη pies,a Alcestis.
663. Eurlplde, Fragm. 907.
664. Eur/p/de, lοη, 442-447.
CΥνΙNT DI INDEMN CATRII IΙΙItΝΙ 13G

CAPITOLUL νπι

'11. 1. Este timpul acum ca, duΡΙΙ ce am trιatat bine ~ί Ση ordine pe

ce11alti scriitori ~ί poeti, s(ι venim la scrierile profetilor. C(Ι profetiile
10Τ, care ne dau argum.ente foarte putemice .pentru credinta Ιn Dumne-
zeu, pun temelie adevarului. Scrierile ceIe dumnezeie~ti ~ί vietuirea cu
intelepciune sint doua cai scurte de mmtuire. Scrie.ri1e iprofetilor sin1.
Jipsite de podoabe de stil, de vorbe frumoase, de flecareli ~ί lingu~eli;
eΙeήdίca pe omul .sugrumd1. de paoate ~ί-ί da rιeazem lin lalunecu~ul
νίεμι Cu un singur cuvint, cuacela~i 'cuvint, vindeca multe boli, ne Ιη­
departeaza de Ill~elaciunea cea pagubitoare ~ί nε ιηdeamn(ι vadit la
mintuirea, care ne sta ϊn fata.
2. Cinte1cul cel m:intuitor sa nί-Ι cinte αιΒί ϊnΙΗ profetita Si,bila :.
~Iaιta, ΕΙ este mte1es de toti i pe J1ίmeni nu rMace~te !
νeιnιίΊί! Nu mergeti mereu ίn iιnJturrιerk ~ί imunecime
lιaιta, privirea du1ce a Soareluιi ! lJumina straluce~te
minunat!
Cunoa~teti-o, puα1Iinιdu-va intelepoίuιne in iιruimile
νoasι1ιre Ι
Este W1 Slingur Du=ezeu Ι ΕΙ trimiιte ρΙοί, ViJ1turιi !ii
ruιtremιure,
Fu1gexe, foameιte, cιiuma ~i tιήisιtetJille ceIe de ing1'orpii:ci·wne,
Zapada ~ί grindiil1a. Dar pentα'.u ce sa le SpU!l1 U!l1·a cite una ?
ΕΙ conduκ:e c€[lU!, stapine~te paminltul, ΕΙ lnsu~i exista!» 665.

3. Sibila, inspirata puternic de Dumnezeu, compara in~eHiciunea cu

lntunericul, ίΒΤ cunoa~terea lui Dumnezeu cu soareIe ~ί cu lumin:a; pu-
nindu-Ie pe acestea doua una linga alta, ne ϊnνΒΙΙΙ sa facem alegerea
ρτίη compararea Ior. Minciuna nu se distinge de adeν(ιr ρτϊn simpla
comparatie , dar ρήn folooirea adevarului sile~ti minιciuna sa ο Ιa 1a
fuga.
'18. I.Profetul Ieremia, cel pιrea intelept, d·ar, mai bine spu:s, Sfintu'l
Duh din Ieremia nearata pe Dumnezeu. Duhul Sfint spune ρτίn Iler'emia :
#.Dumnezeu de aproape slnt Eu $Ϊ nu Dumnezeu de departe. Dacd un ()m
Υα iace ceva ρε ascuns, nu-l voi vedea Eu oare ?, spune Domnul» βββ. 2.
$ί ίBτ(Ι~ί ρτίn Isaia : «Cine va mdsura ceru1 cu pa1ma $i pQmlntu1 cu pum-
nu.l ?» 667. Vezi maI1etia [ui Dumnezιeu ~ϊ SΡaiminteaΖ(Ι-tle , Aoe.stuila 5(ι ne
Ιnchin(ιm! Despre ΕΙ profetul spune : «De iata Τα se vor Ιορί muntJi, cum
se tope$te ceara de ΙαΙα focu1ui» 668. Acesta este Dumnezeul, «α1 CC1ruI
665. Oraco/c/c Sibilinc, Fragm. 1, 28-35.
606. ler., 23, 23-24.
667. Is., 40, 12.
668. 15., 64, 1.
 CLIMINT λLIXΛNDRINUL

tron este ceru1, 1αι pdmlntu1 a$ternut» 669, «Care dacd va desch1de ceruJ,
cutremur te va cupr1nde» 670.
3. Vrei :saauzi ce spoune profetul Ieremia despre idoli? "Υ οι Ι1
"ddltJ 1ηα1ηΙεα soare1ui 671 $1 cadrave1e 10; vorfl fl11ncare pasari10r ce-
ru1U/ $1 Ηαιε10Ι pdmlntu1ul 672 ; $1 vor putrez1 10 soare $1 1α 1una, acelea
ρε care ε1 1e-au 1ubit $1 carora le-au robit ; $1 ora$u1 10Ι ars va Η» 673. 4.
Scrierile profetilor ,spun ca elementele vor pi,eri ~ί lumea impreuna cu
eJe : ttPdmlntu1 se va lnvechi $1 ceru1 να trece 674, Ιαι CuvlntuI Domnu1u1
rdmlne Ιη veac» 675.
79. 1. Ce dar, cind Dumnezeu a voit sa se arate prin Moise ! «Vedeti,
cd Eu slnt $1 nu este alt Dumnezeu afard de ΜΙηε! Eu νο] ucide
~l Eu vol face viu Ι Bate-voi $1 v01 vindeca 1 $i nu este ceI care sa scape
dln m1ini1e ΜεΙε Ι)) 676. 2. Vrei sa auzi !?ί alta prooroιcie'/ Αί toata ceata
profetica, adica pe cei im.rpreuna cu Moise. Ce spune Duhul cel SEint
prin Osea'/ Nu νοί prege'ta, s-o spun! «Ιaια, Eu lntάresc tunetul $1 fac
νΙηιω» 677, «ale Cdrui m1ini au lnteme1at οasΙεα ceru1ui» 678. 3. Inca ~ί Ρ'τίn
lsaia - ca iti νοί amiIliti ~ί cuvint.ele Ιυί - ziJoe: ttEu slnt DomnuJ Cel
Ce grd1esc dreptate $1 vestesc a,devarul! Adunati-va $1 venit1 / Sfdtuiti-
"d lmpreund ce1 mlntuiti dintre neamur1! Ν -au cunoscut cei ce ridicd
lemnul cioplitura 10Ι $1 se roagd unor dumneze1, care nu-1 mlntuiesc)) 679.
4. Αροί, putin mai jos spune: «Eu slnt Dumnezeu $1 nu este Ιη afard de
Μίηε drept, nu este Ιη αΙαιΩ de Μ1ηε mlntuitor. lntoarcet1-Vd cdtre Μ1ηε
1J1 vd veti mlntu1 cei de 1α marginile pdmlntulu1! Eu slnt Dumnezeu $1
nu este altul. Pe Mine Μα jur» 680. 5. Pe cei ce se inchina idolilor se minie
,Ι Ιε spune: ttCu c1ne αμ asemdnat ρε Domnul? Sau cu ce asemdnare
Ι-αμ asemdnat ρε ΕΙ? Οαιε teslaruI Ι-α fdcut ch1pul? Oare ceI care lu-
creazdln aur α Ιορ1Ι auru1 $1 L-a ροlεΗ ρε ΕΙ ?)) 681. $ί ,cele care urme,aza
dupa acestea. 6. Nu sinteti νοί oare inchinatori la idoli '/ Dar cel putin
acum, temep..rva d,e amenintarri! Vor scoa'te strigate de durere scu1p'tu-
rile ~ί C'ele facute de miini om.'en~'ti; dar, mai bine spus, ceicare le-au
669. 18., 66, Ι.
670. 18., 64, Ι.
671. ler., 8, 2.
672. ler., 34, 20.
673. ler., 4, 26.
674. 18., 5Ι, 6.
675. 18., 40, 8.
676. Deuι., 32, 39.
677. Amo8, 4, 13.
678. 08ea, 13, 4.
679. 18., 45, Ι9-20.
690. Is., 45, 2Ι-23.
091. Is.: 40, 18-19.
CUΝINT DB JNDBMN CATRB ΒΙ!ΝΣ

Il§lcut,c'a mJa'teria c.stc n'esi'lntHoare. PrOofetu1 Spιlne tnca: IIDomnuJ να

cutremura cetdtile, Ιη carc loculesc $1 Ιη mlna Sa να cuprindc ΙοαΙιΊ
lumea ca ρε un cUΊb» 682.
80. 1. Sa-ti mai vestesc inca tainele ~ί cuvinteloe Intelepciunίi spuse
de un evreu ρΗn de intelepciune Ί 683. J,ata-le' «DomnuJ Μ-α z1dit lnceput
cdi10r ΙUΊ spre lucruri1e Lui» 684; ~ί: «Domnul dd lntelepciune $1 de 1α
ΙαΙα ιω cuno$tintd $1 $tiintd» 685. 2. ιιΡΙηα clnd, lene$u1e, dormi ?, Clnd Ιε
νε1 scula din somn ? 686. Dacd nu νεΙ fi lene$, veni-va ca un izvor seccr1$ul
tdu» 687, Cuvlntul Tatalui, adica facHa cea buna, Domnul Care aduce tu-
turor luminιa, credinta ~ί mintuir,ea. 3. Ca «DomnuJ este Ce1 Ce α fdcut
pdmlntuJ cu puterea Lu1», dupa cum spune Ieremia ΙΙ$1 α lndreptat lumea
cu lntelepc1unea ΙUΊ» 688. P,entru ca nοί ,am 'cazutin inchina:rea la i,doli,
tntelepciunea, oare este Cuv,intul ιω Dumnezeu, ne indreapta spre ade-
νιίτ. 4. Aceasta es'te cea dinbii invi,er'e acelui cazU't. De Idlceea dumneze-
jescul Moi,se, casa n.e intoar,ca de la idolatrie, a strigat intr-un chip mi-
nunat: «AscuJtd, Israele Ι DomnU/ DumnezeuJ tdu este un singur
Domn Ι» 689. $ί : IIDomnu1UΊ Dumnezeu1UΊ tdu sd te lnchin1 $1 ιω numai sd
sJuje$ti Ι» 690. 5. Acum, ο, oameni, inte,1egeti ~ί discultaticuvintele σεΙε­
brului. p.sιalmist, ale fericitului David : IILuati lnvdtatura, ca nu cumva sd
se mlnie clndva Domnu1 $1 sd pieriti din calea cea dreapta, clnd se να
aprinde degrabd mln1a Lui. Fer1c1t1 to(i ce1 care se lncred Ιη ΕΙ» 691.
81. 1. Domnul, indurindu~se mult de nοί, ne da un cintec mintuitor
tntr-un ritm razboinic: «Ρ1Η oamenilor, plnd clnd grei 1α inlmd ? Pentru
ce iubiti de$ertdciunea $1 cdutati minciuna ?» 692. Ce e,ste d,e~erta:ciunea $ί
ce este minciuna Ί 2. Sfintul apostol al lui Dumnezeu, Invinuind pe eleni,
le va explica: «Cunosclnd ρε Dumnezeu nu L-au sJQv1t ca Dumnezeu
sau I-au muJtumit, c1 s-au αιaΙαΙ de$erfi Ιη cugete1e 10Ι 693 $1 au schimbat
slava 1ui Dumnezeu Ιη asemdnarea chipu1ui omului ce1UΊ str1cdc1os 694 $1
au slujit fdpturi1 Ιη 10cuJ FdcdtorulUΊ» 695. 3. Acesta este .Dumnezeu, Care
682. [s., 10, ,13-14.
683. Solomon.
684. P/ov" 8, 22.
685. Prov., 2, 6.
686. p/ov., 6, 9.
687. Prov., 6, 12.
688. ler., 10, 12.
689. Deut., 6, 4.
690. Dellt., 6, 13.
691. PS., 2, 10-11.
692. Ps., 4, 2.
693. Rom., 1, 21.
694. Rom., 1, 23.
695. Rom., 1. 25.
 CΙΒΜΒΝΤ ALI!XANDRINUL
13δ

1110 1nceput ο tι'1cut cerul ~I p6mlntu1» 696. Cum Ί Νυ e!?ti necredincios, cind
nu tnteIegi pe Dumnezeu, ci te inchini ceruIui Ί 4. Asculta iaraξii pe pro-
fetul,oare spune: «V α ρΙειΙ soarele $i cerul se να lntuneca, dar να strd-
lucJ Atotstdp1nitoru1 Ιη vec1 ; puterile cerului se νοι cldti, ίαι cerurile
se νοι rostogoli $1 se νοι desface $1 se νοι strlnge ca Ο p1ele» - acestea
s!nt cuvinteIe profetilor - «1αι pdmlntul να fug1 de ΙαΙα Domnului» 697.

CAPITOLUL ΙΧ

82. 1. putea sa-ti aduc mii ξiί mii de texte din Scriptura, din care
Aξi
«nicl ο cirta nu να trece» 698 ca sa ηυ se implineasca, ca «gura Domnu-
ιωιι, SftntuI Duh, «α grdit acesteQ» 699. «A$adar, fiule, nu defdima Ιηναια­
turi1e Domnului, spune Scriptura, nici nu sldbi, clnd e$tί certat de Dom-
nul» 700.

2. Ce covirξii~oare iubire de oameni a ιω Dumnezeu Ι Νυ vorbe!?te

ca υη dascal eIevilor sai, nici oa υη stapin slugilor Ιυί, nici ca Dumne-
l.eu oamenHor, ci sfatuielξite pe fii ca un parinte blJnd.
3. Moise marturisel>te ca, auzind de Cuvmtul Ιυί Dumnezeu, «5-a
SΡι'1im1nΙαt $i "-α cutremurat» 701. Daιr tu ηυ te temi c'tnd auzi Cuvmtul
cel dumnezeies!c Ί Nu. te neliniξiteξiti Ί Νυ cauti sa te fere!?ti Ί Nu te
gr4b~ti 5a inveti, adi'Ca, ηυ te grabeξiiti s.pre mintuire, temindu-te de
m!nie, iubind harul !?ί rivnind nθ.dejdea, ca sa scapi de judecata Ί
4. Veniti, tinerii mei Ι Ca ιιdαcα nu νεμ ajunge ίαια$ί ca ni$te co-
JJiJ $1 dαcι'1 nu να veti na$te din nou» - dιφa cum spune Scrirρtura, daca
nu veti dobindi pe C.e.I Care este cu adevarat Tata - «nu veti ΙηΙια
vreodαta 1η lmpdratia cerurilor» 702.

nar cum se ingaduie υηυί ,st!ain sa intre Ί

5. Socot ca odata ce a fost inscris, odata ce a ajuns cetatean ~ί a
dobtndit pe Tatal, va fi «lntru cele ale Tatdlu1» 703, va fi invrednicit sa·
ejungl1 mOξitenitor, va ave·a prarte de imparatia cea parinteasca impre-
οπ! cu ΡίυΙ cel adevar'at, cu «Fiul ce1 iubit» 704.

696. Pac., Ι, 1.
697. Ps., 103, 3; 1s., 13, 10 ι 34, 4 ι lez., 32, 7; 1011, 2, 10.
698. ΜΙ., 5, 18; Lc., 16, 17.
699. 1s., 1, 20.
700. Ρτον., 3, 11 ; Εντ., 12, 5.
701. Εν!., 12, 21 , Deut., 9, 19.
702. ΜΙ., 18, 3 ι 1n., 3, 5.
703. Lc., 2, 49.
704. ΜΙ., 3, 17 ι 17, 5; Mc., Ι, 11 ; Lc., 3, 22; 9, 35; 2 Pt., 1, 17.
CUVINT DI ΙΝΟΕΜΝ CA ΠΕ ΕΙΕΝΙ 137

6. Acoosta este IIBiserica celor 1ηΙΙ1 nCfscuti», οβΙθ este alcAtuitlί din
multi copii buni, adkιl «cei 1ntl1 nCfscuti care slnt lnscrl~l Ιη ceruri 706,
care sdrbdtoresc lmpreunCf Cu αΙΙΙεα zec1 de mJi de lnger1» 700.
7. Copii ιηΙΗ nascuti sintem ηοί, fiii Ιυί Dumnezeu, prieteni adeva-
rati αί «Ce1uJ lntli Ndscut» 707, cei dintii dintre toti σamenii care αω
cunoscut ρε Dumηezeu, cei dintii care ne-am smuls de pacate, cei dintii
care ne-am desparμt de di,avol. .
83. 1. Sint υηίί acum, insa, cu αΗΙ ωαί fara de Dumnezeu cu cit
Dumnezeu este mai iubitor de σameni. Dumnezeu vrea ca ηοί din robi
sa ajungem fii, iar ei nici ηυ vor sa ajunga fii, Ο, cit este de mare ne-
bun1a! Va e ru~ine cu Domnul. 2. Υθ. veste~te libertate, iar νοί fugiμ
Ια robie. Υθ. haraze~te mintuire, iar νοί νθ. pogoriti spre moarte 708. Υθ.
daruie~te vi,ata ve~nica, iar νοί θ~ΙεpΙ'αμ pedeapsa ~ί νθ. ingrijiti sa
ανεμ «ceea ce Domnu1 α pregiitit diavo1u1u1 $1 lngeri10r 1uJ» 709. 3. De
aceea fericitul Apostol spune: «Mdrtur1sesc Ιη Domnul ca νοΙ sd nu
mai umb1a!i, precum umb1d ~1 neamuriJe Ιη de~ertdciunea mintii 10Ι,
fiind lntunecati 1α minte ~i strdini de viata 1ui Dumnezeu, din cauza ne-
cuno$tinfei care εΞΙε Ιη ei, din cauza lmpietririi 1nimii 10r; care, Ιη
nesimtire jiind, s-au dat ρε ei ln$i$i desfrlu1ui Ξριε ΞανΙΙ$1ιεα α toat(}
necurdtia $i ldcomiQ» 710.
84. 1. Cind υη martor ca acesta da pe fata nebunia σamenίl!οr ~ί
cheama Ια Dumnezeu. ce altceva le mai ramine neαedίncίο~i10r decit
judecata ~ί osinda! Domnul ηυ inceteaza de a sfatui, de' a infrico~a,
de a indemI1lθ:, de a de~tepta, de a povatui. Domnul de~teapta ~ί ridiclί
chiar din intuneriIc Ρε cei rataciti. 2. «υθ$ιεαρια-ιε, spune apos'tolu!, tu
ce1 ce dormi $i lnvie din morti ~1 Ιε να 1umina Hristos Domnul» 711, Soa-
rele invierii, Cel nascut «lnainte de luceafar» 712, Cel Ce a daruit viata cu
ΙαΖεΙε Sale. 3. Νίωεηί sa nu dispretuiasca CuViintul, ca nu cumva, fara·
sa bage de seama, sa se dispretuiasca pe εl insu~i. Ca spune undeV1a
Scriptura: «Astdzi dacd νεμ auz1 g1asul Lui, nu να lnvlrtO$afj inimiJe
.... oastre, ca 1α rdzvrdtire Ιη ziua ispitirii Ιη pustie, unde M-au ispitJt pCf-
rjnfjj vO$tri lntru lncercare» 713. 4. Ιατ daca vrei sa ~tii οε elste inιce[lc'a­
rea ti-o e:x,plica Sfintul Duh: «$i au ναΖω 1ucrurile Me1e, spune ,aιpos­
tolul, patruzec1 de αηΙ; de aceea M-am mlniat pe neamul acesta ~i am
705. Evr., 12, 23.
706. Evr., 12, 22.
707. Rom., 8, 29 i Col., 1, 15, 18 i Evr., Ι, 6.
708. Traducerea dupa lectura ιω stii.hιlin: θάνατον Ση loc de lectura lu1 Monde-
scrt: &νθρωπον.
709. Mt., 25, 41.
710. ΕΙ., 4, 17-19.
711. ΕΙ., 5, 14.
712. Ps., 109, 4.
713. Evr., 3, 7-9 ι Ps., 94, 8-10.
 138 CLBMENT ALEXANDRINUJ.

ZJS: Purureα sd rdtdcesc cu lnimQ; n-QU cunoscut cdile ΜεΙε, lnclt

M-am Jurαt lntru mlnia Μεa: Nu ΥΟΙ intra lntru odihna Mea Ι» 714. 5.
Vedeti amenintarea Ί Vedeti indemnul Ί Vedeti cinstea Ί Pentru ce sa
schimb~m haτul Ιη minie Ί Pentru ce sa nu primim Cuvintul cu ure-
chilc deschise '/ Pentru ce sa nu facem loca~ 1ω Dumnezeu ιη sufle-
tele noastre curate Ί Mare este harul fagaduintei Lui, daca astazi vοω
auzi g1asu1 Lui!. IIar «astαzi» estein fiecare Ζί; de aceea se ~ί nume$te
astlizi. 6. $ί «astαzi» ~ί invatarea se pre1unge~te ρΙnθ. 1a sfir$itul 1umii.
~iatunci, 1a sfir~itul 1umii, «astQzi» cel rea1 este ziuacontinua a 1ω
Dumnezeu, care este egala cu ve~nicia. Sa ascultam pururea de glasul
. Cuvlntu1ui dumnezeiesc! Pentru ,ca acest «astdzi» esIte v,e~nic, esIloe i'coa-
na veacurHor, iar ziua este sim,bo1al luminii, iar Cuv,intul este 1umina
lntre oameni 715, ρτίn Ca're vedem pe Dumnezeu.
85. t. Pe buna dreptate, de,ci, haru1 va pri,sosi ce10r 'ce' cred ~ί as-
oCult~ 716, iar pe cei ne'ascultatori ~ί riHaciti cu inim'a, care n-au cunoscut
cQile Domnu1ui 717, despre care Ioan a poruncit sa 1e facem drepte ~ί sa
Ιε preglitim 718, pe aceiιa s~ supara Dumnezeu ~ί ii ameninta. 2. ΙωρΙίηί­
rea amenintarii s-a Hicut ιη chiip simbolic asupra vechilor evrei, cei care
au r6t6cit Ιη pustie; ca s-a spus, ca din pricina necredintei 10r, n-au
sli intre ίη odihn6 719 inainte de a se supune urma~u1ui 1ui Moise, ca S5
afle prin faptli, de~i tirziu, ca nu se pot mintui a1tfel decit crezind ιη Iisus.
3. Domnul, fiind iubitor de oameni, cheama pe toti oamenii la «cunoa$te-
ιεα adevdrului» 720,trίmίμnd pe Mingiietorul.
- c;e este «cunoa~tere» Ί
- Creιdinta Ιη Dum:nezeu! ((Credinta Ιη Dumnezeu, dupa P.avel,
ιeste spre toate folositoare, avlnd fι'1gadUΊnta v1etii de Qcum $1 α celei
",JJtoαre» 721. 4. MaTturisiti-mi, ο, oamenilor, ci,te luιeruri n-ati vinde νοί,
'C'B s6 ν6 cumparati mintuire ve~nica 1 Nici d'aca vei masur.a tot Pacto-
1u1 721 , riullegendar de ,aur, nu vei numara atitea masuri ca sa ροΙί p1ati
mfntuireιa ,

86. t. Dar nu vΒ. descurajati! Va este cu putinta, daca νοίΙΙ sa va

cump6rati mintuirea cea de mare pret cu propria voastra comoara, cu
dragostea ~ί cu credint'a voastr6; acesta este pretul oare merita ,sa fie
luat Ση seam6 ipentru viata. Alcest pret il prime~te Dumnezeu cu placere.
714. Evr., 3, 9-11; Ps., 94,10-12.
715. ln., 1, 9.
716. 1 Tim., Ι, 14.
717. Evr., 3, 10 ι Ps., 94, 12.·
718. ΜΙ., 3, 3; Mc., Ι, 3; Lc., 3, 4.
719. Num., 14, 21-24.
720. 1 T/m., 2, 4.
721. 1 Tim., 4, 8.
7:!Ί. rIIrtolu, rlu Ιη Lidia, celcbru prin grlί.uncioarcle de aur pe care le adιIc'eau
ορ,)I,- ~Ille (llι:rι>dοΙ, Τ, ω 1 V, 101).
CUVINT ΟΒ ΙΝΟΒΜΝ CATRR ΕιΒΝι Ι3Η

«Am ndddjduit 1η DumnezeuJ cel vlu, Care este mlntuitor αΙ tuturor οα­
meni1or, dar mai ales αΙ celor credlncio$i)) 723. 2. Dar altii, foarte muilt
lipiti de lume, CUiID. sint lίJpite algel,e de pietrel,e din mar,e, nu le pas./i de
mintuire, cum nu-i pasa batrinului din Itaoa 724, ~ί doresc nu adevArul
~ί patri'acea din ceruri ~ί ηίcί lumina cea adevarata ~ί reala, ci fumul.
Credinta ιη Dumnezeu, care fiaιce, ati:t olt e cu putinta, pe om asemenea
cu Dumnezeu, ia pe Dumnezeu ca dascal potrivit,singurul Care poate
falce ca omuI sa semene cu Dιumnezeu.
81. Ι. ApostoIul, cunoscind intr-adevar a'ceasta invatatura dumne-
:zei,a'SlCa, spune: (l[ar tu, ο, Timoteie, care din pruncie cuno$ti sfintele
Scripturi ,care ροΙ sd te lntelepteαscd spre mlntuire prin cred1nta Ιη
Hr1stos» 725. Cu adevar,at rsfinJte sint literele oare sfin~esc ~ί indrumne-
zeies'c. 2. Pe ace.sΙe litere ~ί silaιbe s.finte, aar,e alcatuiesc s'criιpturile, Ιn­
su~i ,aιpostolul le nume~te ((1nsuf1ate de Dumnezeu, de folos spre ΙηναΙί1-
1urd, spre mu~trare, spre lndreptare, spre lnteleptire lntru dreptate, ρεη­
tru ca omul ιω Dumnezeu sd fie desdvlr$it $i bine pregatit pentru ΙοΙ
lucrul bun» 726. 3. Pe nimeni nu-l poate minuna atit de mult indemnuriJle
celorIalti sfinti ca
indemnurile Domnului cel iubitor de oameni. Ca pe
Domnul nu-l interese,aza altceva decit ca omul sa se ΠlJintuiasca. ΕΙ
striga, si1ind la mintuire: «S-a αριορίαΙ lmpdrdtia ceruri1ol» 727. Dσmnul
intoarce s:pre ΕΙ pe oamenii care se apropie de ΕΙ, slujindu-se de frica.
4. Ιη a'cela~i chip ~ί apostoluI Domnului, ,chemind rpe macedoneni, se
faσe interpretu1 gla'sului dum.nezeiesc, spunTnd.: «DomnuJ este aproape ;
[ειίΙ1-να, sd nu fiti gds1ti g01)) 728. νοί, insa, sinteti at1t fara de teama, d,ar,
m,ai bine spus, sinteti necredincio~i ~ί nu aveti incredere niici Ση Domnul,
nici ιη Pavel, maiales ca a,cesta νΙΙ roagain numeIe lui Hristσs 729.
88. Ι. ((Gustati $1 vedeti cd bun este Dumnezeu» 730. Credinta νΙΙ va
<lduce, eΧΡeήenta νθ. να invata, Scriptura νΙΙ νΒ povatui, zicind: ((νε~
τιίμ, ο, fii1or, ascultat1-md, frica Domnului να νοί ΙηναΙα Ι)) 731. Αροί adau-
9a ρε scurt ceIor care au ~ί crezut: «Cine este omuJ care voie$te νίαΙα,
care 1ube$te sd vadQ zi1e bune ?» 732. Νοί sintem, νοm spune cei care ηε
inc'hinam bineIrui, ,cei σare Icaurtam ,cu r:ivna b,unatatile. 2. Ascu1tιati, dar,
«ce1 de departe», as'cult<iti ((cei de αρτοαρε Ι» 733. Nu e.ste nίmΙΙηω a:s'cuniS
723. 1 Tim., 4, 10.
724. Homer, Odiseea, Ι, 57 urm.
125. 2 Tim., 3, 115.
726. 2 Tim., 3, 16-17.
727. ΜΙ., 4, 17.
728 F iJ., 4, 5.
729. 2 Cor., 5, 20.
730. Ps., 33, 8.
731. Ps., 33,11.
132. 1'5., 33, 12.
733. Fist., !Ι, 20 Ι α//ι., fJ, 7 Ι 18., :Ί7, 19 i ΕΙ., 2, 17.
Ι 40 CLBMBNT ALBXANDRINUL
------.---------------------------------------
CuvtntuI ί este lumina ob~teasca, care lu·min.eaza tuturor oaanenilor 734.
Cfnιd e vor'ba de Cuvint, nu este niCi un cimeriιam. 735. Sa ne grabim spre
mtntuir·e,srpre ηaι?terea din nou ! 736. Νοί, cei muIti, sa ne grabim ca sa
ne ·adunam intr-o singura dr.agoste, potrivit unirii fiintei υηίcθ 737. P·entru
cl!. ηί se face bine, sa urmarim ξiί ηοί la fel unLreιa, cautind unitatea cea
buna. 3. Iar cίnιd unire·a multora ajunge ρτίη multe ~ί f'eluri'te gla:suri ο
armonie dumnezei'a'sca, atun:ci unirea aceasta este ο simfonie, pentr.u ca
ascultli de un singur condu'cator, de un singur da:s'cal, de Cuvintul, ~ί-'ξiί
gliseξi'te odihna ίη illJSU~i adevarul, strigind: «Ανa, Parinte Ι» 738. $ί Dum-
nezeu tmbrati~'e,atla a1cest glas adevarat, pe care-l prime~te ,ca prim rod
de la corpiii Sai.

CAΡΙΤΟLυι χ

89. 1. Dar nu este cu cale, spuneti νοί, sa schimbam obiceiuI trans-

mis noua de ρΙΙτίηΙΙ
Bine, dar atunci pentru ce nu ne folosim de acee8ξii mincare, lap-
tele, cu oare do~cile ne-au obiξinuit de La na~tere Ί Pentru ce marim
sau mLc~oram. averea parinteasca ~ί n-o pastram a~a cum am .primit-o '/
Pentru ce nu mai udam bratele parintilor sau pentru ce nu mai facem ~ί
altele pe care le faιceam cΣΟΟ eιram prunci ξiί eram hraniti de mame, de
oare Cilcum ridem, ci ne-,am ind.reptat, chiar daιca n-a:m .avut pedagogi
buni Ί 2. Da1ca ,atunci Clnd faιcem ο calatorie, devi.erile de Ια drum ηθ fac
oare'care .placere, de~i siΏ.t pagwbitoare ξiί primejdioa:s,e,atunci pentru ce
nu plirasim obi1ceiul cel 'rau, patima~ ξiί ίΙΙτθ. Dumnezeu al vietii noastre.
chiar d,aca se surpara parintii no~tri, pentru ce nu ne indreptam spre ade-
vlir, sa cautam pe adevaratuI nostru Parinte, smulgind din sufletul nos-
tru obiceiuI acest,a ca pe ο otrava Ί
3. Cea Μαί frumoasa fapta a noastra este de a νθ. arata ca adevarata
religie a fost urita din pricina nebuniei voastre ~ί a a1cestui foarte ne-
norocit obicei. Ca n-ar ίί fost urit, nici η-·ατ fi fost interzis un bine atlit
de mare, decit care mai m,are ll-a fost daruit de Dumnezeu neamului ome-
ne's>c, da,ca νοί n-ati fi fσst robiti de obiιceiul v'Ostru ; ma,j mult, v-ati as-
tupat urechile la graiurile noastre ~ί ,ca ni~te cai indaratnici, σαΤθ nu se
supun $ί-$ί mu~ca zabalele, ati fugit de cuvintele noastre, dorind sa ne
doboriti pe ηοί car'e sinrl:emcirma'cii vietii voastre. $ί. dU$i spre prapaιs-
734. 1n., 1, 9.
735. Dup1i Homer, Qdiseea, ΧΙ, 14-15, cimerienίί locuiau intr-o tara cufundata
tntr-o ve1/nic1i noapte.
736. TIt, 3, 5.
737. 1η., 17, 21-23.
738. Rom., 8, 15.
oCUVINT DB INDBMN CATRR B'LBNI Ι~Ι

tiile pΙerzlirii din pricina ne'buni'ei V08lstre, soσotiti blestem,at S.fintul

Cuvint allui Dumnezeu.
90. 1. Primiti plata alegerii voastre, a~ cum spune Sofoc'le:
«Minte plecata; urec'he nefolosi.'toa,re, gindwri zadarni,ce» 739.
Nu ~titi camai mult decit orice acesta este adevarul, ca cei buni ~ί
-cei care cred ίη Dumnezeu vor primi rasploata buna, pentru ca au cinstit
binele, iar lOei rai dimpotriva, ρedeaΡsa pe mas,ura rau1atii lor ~ί osind,a,
<:dre atirna deasupra domnuluI ra1.ltatii. 2. Profetul Zaharia il ameninta,
:zicind: «Sd te certe pe tine, diavole, Domnul Cel Ce α ales lerusali-
mul! Nu este acesta un tdciune scos din foc» 740. Care este omul oare
.sa-~i doreasιca de bunavoie moaf'tea '/ Pentr,u ce atUil1ci oamenii a1earga
la a,cest taciune aducator de moarte, care ii νιι. arde, cind ροι sa tra-
iιasca bine dupa Dumnezeu, nu dupa obiceIul lor '/ 3. Dumnezeu daru-
ie~te viata, pe cind obiceiul rau, dupa plecarea de aiιcl, aduce odata cu
,ped,eapsa ~ί cainta ~ad,arni,ca 'Cdci «chiar prostul, clnd suferd, cunoa$te» 741
- deoarece cultul zeilor duce la pieire, pe cind credinta ίη Dumnezeu
mintuie.
91. 1. Sa se uite cineva dintre νοί 1acei 'CMe se inchIna idolilor ! Sint
<,u parul capului murdar, cu haina ponosita ~ί rupta, ηυ fac deloc baie, dU
unglhiile asιcu1iteca la fiaTe; multi dintre εί sint ca'strati; arata cu faιp­
taca templele idolilor sinIt ni.ξ;te morminιte s:au inchisori. Μί se pare ca
ace~ti,a jeles'c pe Ζεί, n.u ii venereaza; du1c ο vi!ata vrednica de millι, nu
vrednica de. credinta ίn Dumnezeu. 2. $ί cind νΟΟεΙί acest,ea inca mai
sinteti OJ'Ibi ~ί nu ridiιcati Ρiίνίή.le 1a Staιptnul universu1ui, 1ιι. Domnul
tuturor lu,cruήΙοr '/ Nu fugiti la mila σeιι. din ceruri, oa 'sd scapati din ίη­
chisorile de aΪIci 1 3.Ca Dumnez·eu, datorίta MC!ιTίί Sal'e iubiri de oameni,
aleιarga )a ΟΜ, '~B. preιcum. pa!sarea-mama zb0'8ra 1a puiul εί cazut din
cui,b ;~ί daca ο fi.ara rapiιtoare inghite puiul,
«mama zboara de jur imprejur, induretata de fiii ei iubifj", 742
$ίDumnezeu, Carιe este Tata, cauta Hiptura Sa, ο vinde'ca decade,
urmare~te fiarιa.ridilca iaTa~i Ρυίω ~ί-l impinge sa zboare la cuiob.
92. 1. Mai mult; ciinii rataciti, luindu-se dupa miros, merg pe ur-
mele stapinului lor, iar caii, care 1a ο scurtaturara's'toarna pe calaret,
1α ο simlpla fluieratura a:sculta de sta'pin; «boul, spune Scriptura, cu-
noa$te pe stdplnul sdu $i asinul ieslea domnului sdu, dar lsraeI nu Md

739. Solocle, Fragm. 863.

740. Zah., 3, 2.
741. Hcsjod, Munci ~ί Ζllι'. 218.
74:!. Ilo/l1cr, Illιι'ιlιι, 11, :115.
Ι~ CLBMBNT ALBXΛNDRINUL

cunoa$te» 743. ~ί Domnul ce f·a,ce 'i Nu pooTta 'urll, dimpotriva miluie~te

~ί cere cainta.
2. Vreau sa νθ. intreb, daca nu νί se pare ciudat c'a νοί oamenii,
care s,inteti fllptura Iui Dumnezeu, care ati primit de la ΕΙ sufletuI ~ί care-
sfnieti ιη totul ai lui Dumnezeu, ca νοί oamenii sa sIujiti altuistapin, sa
clnstiti pe tiran ιη IOIc sa cinstiti pe Dumnezeu, sa slujiti ceIui rau ίη 10C'
slt slujiμ CeIui bun 'i 3. Ιη numele adevarului, oare om intelept para-
se~te binele, ca sa se lipeasca de rau 'i Care om fuge de Qumnezeu, c·a
s4 tr4iascll impreuna cu demonii 'i Care este a'ceIacare poate fi fiu a1
lul Dumnezeu, dar dore~te sa rte rob 'i Sau c'e om, care poate fi cetatean
al raiului, cauta intuneήcu:!, cind ii sta ίη putere sacuHive paradisul, sa.
se plimbe Ιη cer, sa se imparta~easca din izvorul cel datator de viataι
~ί nem,uritor, mergind ρτίη vazduh, lC'a l1ie 744, pe urma a,celui ηοτ lumi-
nos, contemιplind pIoaia cea ,aducatoarede mintuire'i 4. Dar sint unii
oameni, asem,anlltori porcilor, c,ar,e se rl:avalescin mocirHl ~ί ηοτοί -
rfurile placerilor - ~ί se hranesc cu placeri nefolositoare ~ί proste~ti~
C4, dupa cum spune un scriitor, «porcilor le p1ace mocir1a» 745 m'ai mult
decit iθ.pa cur,a'ta, iar duρa Democrit -pαr'CiiHmaninca gunoaie» 746. 5. Sa.
nu dea Dumnezeu, sa incetam dea mai fi oameni sau sll ajungem porci,
ci «ca fjj adevarati ai luminii» 747 sa privim 'cu luare-amίnte ~ί sa ne
ridicam ochii s:pre lumina, ca nu cU.mv,a Domnu'l sa ne arate fii nelegi-
timi, β~β cum soarele ii ara·ta pe vulturi 748.
93. Ι. Sa ne pocaim, dar, sa ne mutam de Ιβ ne~tiinta l,a $tiinta,
de Ιβ neintelepciiIne la fntelepciune, de Ια neinfrinare Ιβ infrinare, de-
]8 nedreptate Ιβ dreptate, de la necredinta Ιη Dumnezeu Ιβ Dumnezeu'.
Prumoasa este fndrazneata f.aιptll de a trece de la inchinarea de idoli 1&
Dumnezeu! 2. ~ί altele multe sint bunatatile de care ne putem bucura
ηοί cei indragostiti de dreptate, ηοί care urmllrim mintuirea ve~niιca.
Ιβ aceste bunatati face aluzie Insu~i Dumnezeu ρτίn Isaia, zicind: «Este
() mO$tenire pentru cei ce slujesc Domnului» 749. 3. Frumoasa ~ί vrednica
dc iubit este mo~tenirea! Nu-i mo~tenire de aur, de argint, de haine, de-
bunuri paminte~ti, Ιβ care patrund moliile ~ί furii 750, cei care privesc
cu invidie spre bogati'a paminteasca, ci este mo~tenirea aceea a mintuirii,
cl\tre care trebuie 5a ne grabim ηοί 'care am ajuns iubitori β1 Cuwntului.

743. 18., Ι, 3.
744. 4 Regi, 2. 11.
745. Heraclit, Fragm. 13, Diels.
746. Democrit, Fragm. 147, Diels.
747. ΕΙ., 5, 8.
748. Dupii legenda. vulturul cunoa~te daca puiί sint ai ·lui. si1indu-i sa se ώte la
"()ΙIΓ~.
749. Is .. 54, 17.
750. Μι., 6, 19---20.
CUVINT DI INDBMN CATRE ΕιΕΝI

Pentru c6 faptele noastre cele bune ple'ac4 de aici impreunli cu ηοί ~ί

zboar6 ρε Β'τί;ΡΒ adev6rului.
94. 1. Aceast6 mo~tenire ne-o pune Ση ωΗηί ve~nicul testament al
Ιυϊ Dumnezeru, c:are ηε ofera daruI cel ve~nic. lar acest Tat6 al nostru
iubitor, cu adevarat Tata, ηυ inceteaz6 de a ηε indemna, de a ηε sf6tui,
de a ne povatui, de a ηε iubi. Νυ inceteaza de a ηε mintui ~ί nε da cele
mai frumoase sfaturi, zicind: «Fi(i drepti, zice Domnu1/ .51. Cei lnsetati
n1ergefi 1α αρα $1 clti nu avefi argint mergeti $1 cumpCirafj $1 bet1 Μια de
argint Ι» 752. 2. La baie 75S , 1a mintuire, 1a 1uminare ne \cheama, aproaιpe
strigind ~ί griHnd: "ιμ dau,copilul meru, pamintul, marea, cimpia ~ί
('erul! Ηί daruiesc ~ί toate vietuitoarele care sint ιη ele! Cu ο ,conditie,
copilul meu!' Inseteaza de Tatal! $ί Dumnezeu ti le y,a da ιη dar!
Nu se face negutatorie cu adevarul. ιμ da ~ί pasarile ~ί pe~tii ~ί ani-
malele cele de pe pamint» 754. 3. ΤaΗΊΙ le-a crea't pe a'ceste'a, ca sa te des-
fatezi de ele cu multumire. ΗυΙ ne1egitim Ie νΒ cumpara cu argint; ca
este copil a1 pierzariί 755, carea preferat, «$.α slujeascCi 1ui mamona» 756 ι
tie, insa, fiului legitim, tie αιΤΘ iube~ti pe Tata1, pentru care ~ί ,8!cum Ιυ­
ςreaΖa Tata1 757 , tieiti da cele ale tale, singuruIui caruia ,Η nigaduie~te,
zicind: «$1 pCimlntul nu se va vinde de vec1» 758; ca nu este hotarit
strica'C'iunii. «Tot pCimlntu1 este αΙ Meu» 759, spιune Domnul; d,ar este ~ί
al tau, daca pTίωε~H Ipe Dumnezeu. 4. De aceeιa ρε buna dreptate se
bineveste~te celor ce cred: «Sfintii Domnului νοι mO$ten1 slava ιω
Dumnezeu $1 puterea LuiI>.
- Spιune-mi, ο, feήciιte. ce sl,ava.?
- «Slava pe care ochiul Ω-α vCizut-o, n1c1 urechea Ω-α auz1t-o $1
nici 1α inima omu1ui nu S-Q .suit. $i se νοι bucura ln lmpdrdtia Dom-
nu1ui 101 Ιη veci. Amin». 760.
95. 1. ΑνεΙί, ο, oamenilor, dumnezeiasca fagaduinta a harului, aveti
~ί amenintarea. ου ped·eapsra IPl"in aιcestea, prin fri,ca ~ί ρήη har, DomnuI
mintuie, povatuind ;ρε om. Pentru ce zabovim Ί Pentru ce nu cautam
sa fugim de pedeapsa? Pentru ce ηυ primim daruI 'Ι Pentru ce ηυ pre-
feram ρε cele ωΒί bune, pe Dumnezeu ιη 10cuI celui viclean, intelepciu-

751. [8., 54, 17.

752. [8., 55, 1.
753. Adica: botez.
754. Fac., 1, 28.
755. [n., 17, 12; 2 Tes., 2, 3.
756. ΜΙ. 6, 24; I.c., 16, 13.
757. [n., 5, 17.
758. I.ev., 25, 23.
759.l.cv .• 25, 23.
760. Tex1ele !>C'Tiιpturistlce dln acest punct 4 (potJ11vlt spu.selor lul OrJgcn d\Jn
Com. in. Mα//h" 'Ε, 9), Ιη carc se vede !il un tex,t άΙη Ι Cor., 2, g slnιt sCOδsc probnbll
din Ap()('o1Ip~ιl 11ιι\ JΙΙιι>.
144 CLIMINT ALIXANDRlNUL

ηθδ Ιη locu1 fnchinIirii 18 idoli Ί Pentru ce schimbIim viat.a cu moar-

Ιεβ Ί 2. «1atd, am pus Ιηα1ηΙεα iete1 voastre, spune Scriptura, moartea
~/ ν/αΙα/> 761. Domnul c'autIi s6 te fac6 s6 alegi viata 762. Te sf6tuie~te, ca
un pIirinte, s6 te supui 1ui Dumnezeu! Scriptura spune: «Dacd Md veti
ascuJta $1 veti νοί, bundtdtίJe pamlntulu1 νθμ mlnca» - este harul ascul-
tlirii - ιιdαr dacd nu veti asculta $1 nu νεμ νοί, sabia $1 focul vd να
ln1nca» - este osinda pentru neascultare - llca gura DomnuJui α grdit
acestea» 763. Lege a adevarului este cuvintul Domnului.
3. Vreti sa νΙΙ fiιI un bun sfatuitor Ί Ascultati! Eu, daca e cu pu-
tintli, ν6 νοί ar6ta. Ar fi trebuit, ο, oamenilor, ca atunci σind cugetati
despre bine, sa adaugati acestei cugetari credinta fireasca, acest martor
fnsemnat, care se afla ίη fiinta voa'stra; IIlIa.rtorul acesta, credinta, aJιege
'n chip str61ucit lCeea ce este mai bun ίη viata. ca. nu trebuie s6 ceI"Cetati
dacli trebuie urmarit binele, ci sa savir:!?iti binele. 4. S6 va dau un exem-
plu : ,trebuiesa stai la indoiala, daca trebuie :sa te imbeti; dar νοί νΙΙ
1mb6tati inainte de 'a ν6 gindi. Dar dac6 trebuie s6 ocar6$ti Ί Εί bine,
νοί nici nu mai stati pe ginduri, ci ind,ata ocariti! nar numai aceea cau-
ΙβΙί sIi ~titi: daca trebuie sa cinstiti Ρε Dumnιezeu, daιca treιbuie sa-I
\lrmati Acestui intelept Dumnezeu, daca trebuie sa-I urmati lui Hri-stos.
Aceasta ο socotiti vrednic de discutat ~ί de gindit :!?ί nici nu νΙΙ ginditi
ce se cuvine lui Dumnezeu !
96. 1.Credeti ίη mine atita cel putin cit credeti ίη betie, ca sa νΙΙ in-
teleptiti! Credeti ίη mine atita cel putin cit credeti ίη ocari, ca. sa tra-
Ψ Ι Ιβτ daca voiti sa credeti abia dupa ce veti ·fi cunoscut dovada ιpu­
ternicIι a tainelor, iata ca eu νΙΙ νοί da cu priιsosinta dova;da despre Cu-
νΙηΙ 2. Dar pentru ca obiceiurile parinte~ti nu νΙΙ mai μη departe de
credinta cea adevar,ata, ca ati primit cea dintii catehizare, asιcultati cum
sint cele dupa aceasta. Sa nu νΒ. cuprinda, insa, ru~inea cu ρτίνίΤθ la
nume 764 ;ι<acedsta rU$ine v,ataMa mult ,pe oa'm.eni» 765 $ί indeparteaza
de mlntuire. 3. Aruncind hainele de ρε ηοί, ίη vazul tuturora 766, sa. lup-
tIim din tαata inima ίη stad'ionu1 adevarului, uooe Cuv:intulcel Sfint da
premiUl, iar Stapinul universului este arbitruI. Nu mica ne este rasplata,
care ηε sta ίη f,at6! Este nemurirea! 4. Sa nu νΙΙ ingrijiti, citU$i de pu-
tin, ce νΙΙ spune adunatura oamenilor de nίmίσa din piata, jucau$ii fara
de Dumnezeuai 'cultului zeilor, ίm.ιpίn$ί de prostie $ί nebunie ίn prapas-
ΙίΡ, cei care f,ac idolii, lnchlnatorii 1a pietre. Ace$tia au indraznit sa ίn-

761. Deut., 3Ω, 15.

762. Deut. 3Ω, 19.
763. 1s., Ι, 19-20.
7β4. AdicιI : numele lui ΗrίsΙοs, numele de crθ,5tia1.
765. Homcr, IHada, XXIV, 45; HesJod, Munci ~I zile, 318.
7ΙΗί. Ση tlmpul t'crcmonlci botczului.
CUVINT DI INDBMN CATRB ΙΙΙΝΙ

dumηezelasc! pe oamcηI ι l·au declarat pe AleX'andru Macedon ιιι trei·

sprezecelea dumnezeu 767, ρο care «Babiloηul ηί l-a ar~tat mort» 768.
97. 1. Admir pc sofistul din Hios, Teocrit 769 fiind numele lui Ι Teo-
crit, dUipa m'Oarte'a ιω Alexandru, bAttnιdu-~i joc d,e pArerile de:~arte pe
care 1e aveau oamenii despre zei, a spus concetAtenilor sAi: «ο, bAr-
bati. aveti incredere atita vreme cΗ vedeti ca zeii ωοτ inainte de ΟΒ­
meni !» 770. 2. Cel care se inchiηA dumnezeilor vazuti, multime de lucruri
facute de miini omene~ti ~ί-~ί fac din ido1i sprijinitori sint cu mult mai
ticalo~i decit In~ί~ί demonii. «Dumnezeu nu este ίη nici un chip nedrept»
- cum sint demonii - «,ci drept in cel mai inalt grad; ~ί nu este nimic
care sa semene mai mult cu ΕΙ decit ace1a dintre ηοί, care-i cel maί
drept» 771.
3. «Mergeti pe caIe, tot poporul de muncitori» cu co~urile ιη bunA
rinduiala, ναί, care νθ. inchinati :
«Zeitei Ergana 772, fiica lui Zeus, cea cu priviri ingrozitoare» 773 ί

~ί ναΙ nesocotitilor, care sculptati ιpietreIe ~ί νθ. inchinati lατ !

98. 1. Sa νίηθ. F~dias ,al vostru, sa νίnθ. Polic1it 774, Praxitele ~ί inca
~ί Apele ~ί toti cei care se indeletnicesc cu artele, νοί care sinteti lucrA-
tori paminte~ti Βί pamintului! Ca spune α profetie, ca atunci merg r~u
treburile de pe pamint, cind oamenii cred ίη statui 775. 2. Sa vina, dar, -
cθ. nu νοί inceta de a-i chema - sa νίηθ. ~ί micii ,arti~ti! Nimeni din
ace~tia n-a facut unchip care sa respire, nici n-a plasmuit din lut un
trup ρΙίη de fragezime. Care din ei a facut maduva cea moa1e sau care
din ei a facut oasele ce1e t,ari Ί Care din θί a intins nervii, care din ei
a ump1ut vine1e Ί Care din ei a varsat ιη statui singe sau care din el
a intins de jur imprejurul 1ατ pielea Ί Α facut careva dintre ei ochii
car'e vad Ί Care dintreei a insUJflιat instatuisl.IJflet Ί Care Idintr'e ei a da-
ruit dreptate"? Care dintre ei a fagaduit nemurire Ί 3. Nimeni Ι Numai
Creatorul universului, numai «Tatal marele me~ter» 776, numai ΕΙ a plas-
muit α astfel de statuie insufletita, a plasmuit pe om, ne-ιa ιplasmuit pe
ηαί. Olimpianul vostru este chipul unui chip, cu mult departat de reali-

767. ΕΙίaη, Var. hist., Υ, 12.

768. Oracolele Sibίline, 5, 6.
769. Teocrit. sofist, istoric, poet ξ;ί epigramist, nascut Ιη Hios, insu1a i,n Marea
Egee (sec. ιν Ιd.Η.) ί a f051 uc'is din porunca regelui Amιti~on a1 Macedoniei, pentru
cii l-a ironizat, fac!ndu-l ciclop, ca nu avea decH un ochί.
770. Teocrit din Hios, FHG, 11, ρ. 86.
771. ΡΙaΙοη, Theaίtetos, ρ. 176 BC.
772. Ergana, epitet βΙ zeίtei Atena. Sub acest nume era adorata de mcseria~i.
7'73. Sofoc/e, Fragm. 760, Nauck ί 844, pearson.
774. Poli<:lιtt, sculptor grec (sec. V I.d.H,), artist ξ;ί teoretl<:ian ί ~I-a expus ρτίη­
clpίiJl' ~nJe lπΙτ-ο Jurrarc ηυιηΙΙίί Canon.
'f'ffi. ArC'st cuvtnt profι>tlr nu C'ste cunoscut (S, Ι, ρ. 173, Ώ. 5).
776. PJfIdtlr, FriIgIll, fi7, S('hrOl~dl'r.
10 - Ι;Ι,,,lιι'IιΙ AII'xuιl,!rIllu!
148 CLIMBNT ALIXANDRJNUL

tate ie'ste opera m,utli ~ί surdli a m,ti.ni1or unor oa1meni din Atica; 4. «Chip
ΟΙ lui Dumnezeu» 777 este Cuvintul Lυί - Cuvintul dumnezeiesc este Fiu
adevlirat al Mintii, este lumina luminii primitive - iar omul adevaflat
este chip ιιΙ Cuvintului, mintea Clare este ιη om; ca de aceea se spune
cl1 a fost fa. cut «dupι'i ch1puJ $1 asemc'inareα lui Dumnezeu» 778 ί ριίη ,cu-
getarea din inima 5a, omul este asemanator Cuvintului dumnezeiesc; iar
ριίη aceasta este cuvintator. St,atuile, care seamana cu omul, sint chίΡuή
p.!imιtnte'~ti a}.e omului facut din pammt, ale omu1ui pe care i1 v,edem,
asemlίnliri trecatoarp, departe de realitate.
99. 1. Nimic nu ωί se ιpare ca a umplut mai mult de nebunie viata
omeneasca ca indeletnicire,a cu at,ita ιίνηθ. de cele materiale. lmpin~i de
slnya de~arIta, d,atini1e voasire y-au flicut ,sa va p1a ca r,obi'a~i m,agia cea
I

fara judecata. 2, Ne~tiinta e pricina legilor nelegiuite ~ί a reprezenta-

rilor ceremoniilor in~elatoare; ne~tiint,a a adus peste neamul omenesc
ΖΘί fune~ti ~ί idoli odio~i, nascocind mu1te chipuri de demoni; ne~tiin~a
a pus peste cei care i-'au urmat pecetea unei morti indelungate.
3. Primiti apa cea cuνintatoare ! 779. Spalati-va νοί cei intinati! Cu-
rlititi-vli de datinile voιastre cu adeνaratele pi'caturi de apιi! Curati
trebuie sli νa urc.ati 1ιι cer! E~Ιί om, fiinta cea maicuprinzatoare, cauta
pe Cel Ce te-a creat! E~ti fiu, fiinta cea mai deosebita, recunoa~te pe
Tatal !
4. Si mai ramii tnca ίη pacate, topit de plaιceri'l Cui ii νιι spune
Domnul: «Α voαstrι'i este lmpι'irι'itiα cerurilor ?» 780. Α voastra, daca νοψ,
daca indreptafi nazuintele voastre catre Dumnezeu! Α voa,stra, numai
dacli voiti sa credeti ~ί sa urm,ati scurtimii predicii, de care ascu1tind
ninivitenii, printr-o poιcainta cu,nata, au schimbaIt pieirea pe crare ο B~­
teptau intr-o frumoasamintuire 781.
100. 1. Dar pot fi intrebιat :
- Cum sa ma urc 1a cer Ί
- «Cαle este DomnuJ 782; strlmtι'i» 783 e drept, dare «d1n cerur1 784 »;
t<str1mtι'i», e drept, dar duce la ceruri ί ffstrlmtι'i», pentru c/i este dispre-
tuita pe pamfnt, dar larga, pentru ca este νenerata ίη ceruri.
2. Cel care ll-a auzit de Cuvintul, are ne~tiinta scuza pentrn rlitli-
cirea sa; dar cel care a primit ίη urechi ~ί ίη suflet Cuνintul, ~ί ll-a
ascultat, neascultarea se datore~te νοίί sale; ~ί cu olt pare ,a fi mai cu
777. 2 Cor., 4, 4.
778. Fac., 1, 26.
779. Adic!: botezul.
780. Μι., 5, 3, 10 ί Lc., 6, 20.
781. 10ηα, 3, 5-10.
782. Ιη., 14, 6.
783. Mt., 7, 13-14.
7'84. Ιη., 3, 13, 31.
CUVINT DI INLltlMN CATItB Ι!ΙΙ!Ν! 141

judecat6, cu atft judeιcata ιω fl V(1 chinu1, pentru cΙΙ nu s-a (olosit de

judecata saca de un judeclitor, pentru a alege ce este ωιιΙ bun. Cli omul'
ca οω, este ίn chi1p naturalapropiat de Dumnezeu. 3. Dupll. cum pe cal
nu-I 5ίΙίω 56 are, nici pe t,aur s6 vineze, ci folosim pe fίec'are din aceste
anim,a1e pentru ceea ce le este propriu prin fiol'e, tO't a~,a chemll.'m pe om,
care a fost facut pentru contemplarea cerului, omul, cu adevll.rat (,sad
cer'e'sc» 786, ilchemam Ιιι cuno~ter·ea lui Dumneze,u.
Pentru ca am ίnΙθΙθ5 ce este propriu' omului, ce este el ίn sine ~ί
ceea ce iI deosebe~te de celelalte vietati, il sfa:tuim sa-~i ia credinta ίn
Dumnezeu merinde inde.stulatoare pentru ve~nicie. 4. Ηί spuneam: Lu-
creaza pamintul, d,aca e~ti plugar, dar cunoa~te pe Dumnezeu, cind lucrezi
pamintul ! Mergi cu cOorabi.a pe mare, d,aca ti-e drag 'calll.toritoUl p'e mare,
dar roaga-L pe Cel ce. cirmu ie1?te cerul! CunOI~tintla 786 te-·a gasit slu-
1 1

jind ίη arm1ata Ί Asculta de Generalul, care da comenzi1e cele dreιpte Ι

101. 1. Ingreunati fiind oa de un somn adinc ~ί de betie, de~tepta­
Ιί-νιί! $ί, privind putin, intelegeti ce νοτ de 1β νo~ pietrele ιιι oare va
inchinati ~ί banii pe c'are-i cheltuiti, cu rivna zadarnica, pentru aceasti
materie! Cheltuiti banii vo~tri pentru necuno~tinta! 787. Cheltuiti mij-
loacele voastre de trai ~ί vioafa voastra pentru moartea voastra! Acest
sfir~ί;t νθμ gasi zadarni1cei voastre nadejdi! Nu ,sinteti ,ίη soore sa νΒ
plingeti nίοί pe νοί in~iv'a ~inici nu sinteti ίη stare sa dati crezare celor
carora le e mila de ratacirea voastra! Sinteti robi relei voastre inch1-
nari ιιι idoli, de oare sinteti prin~i, sinteti purtati, de buna voastra voie,
spre pieire pina 1a sUlflarea voastra cea din urma.
2. Da, «lumina α venit ln lume $1 oamen1i au iubit mai mult lntune-
ricul decit lumina» 788; ~ί oameni1or le era cu putinta sa t:ndeparteze
cele ce stateau ίη calea mintuirii: mindri,a, bogatia, teama ί rputeau
rosti cuvintele poetului :
. «Ul!1de duc eu aceste multe bogίitii 1 $ϊ unde
Riitacesc eulnsumi 1" 789.
3. Nu vreti, dar,sa ar.uncati Ioceste na,lu·ciri d~,a,r,te, sa νll. leιpMaιtl
de lnchinarea 1a idoli ~isa spuneti sl,aIVei de1?arte :
«Riimineti cu b,il!1e v.ise mincinoase !
Nu s'inteti nimic 1» 790

185. ,PlaIon, Timaios, 90 Α.

186. AdicιI. :
credil!1ta Ση Durnnezeu, credinta cre~tinli.
181. pentru credinta Ιη zei.
Αdίcι!.:
188. In., 3, 19.
180. Homcr, Odiseea, ΧΙΙΙ, 203-204.
790. nurfpfdc, IfigC'n!a Ι. Taurida, 569.
148 CLIMINT ALIXANDRtNUL

102. 1. Ce ,socotiti, ο, oameni, ca sint : Hermes Hhon 701, Herme,s αΙ

ιω Andocide 79Ι ~ί Hermes Amietu Ί Nu ~tie toata lumea cA sint pIetre
ca ~ί insu~i Hermes Ί Dupa cum nu este dumnezeu cercul luminos din
jur-ul soarelui sau lunii, dupa cum nu e'sιte dumnezeu ,cur,cubeu1, Ci S'tari
alc aerului ~ί norilor, dupa cum ηη sint dumnezei nici ziua, nici luna,
nici anul, nici timpul alcatuit din acestea, tot β~β nici soarele, nici luna,
cBre hoHirnicesc zilele, lunile ~ί αηίί. 2. Care om cu dreapta judecata ar
putea socotidumn~zei mustrarea, pedeapsa, osinda sau rasplata '? Nu sint
dumnezei nici ielele, nici destinu1, nici soarta, dupa cum nici statu1, nici
slava, nicI bogatia, pecare ~ί pictorii orbe~te le infati~eaza.3. Iar daca
divinizati pudoarea, dragostea ~ί placerea, atunci divinizati ~ί pe cele
care le insotesc: ru~inea, pofta, frumusetea ~ί impreunarile! Nu fara
motiv ati putea socoti dumnezei-gemeni somnul ~ί moartea, aceste stari
care νίη peste vietati Ιη chip natural ! Nu puteti numi, pe buna dreptate,
dumnezei nici moartea violeηta, nici soarta, nici destinul. 4. Iar daca
C'earta ~ί lιupΙα nu sin1: dumnezei, atu11!ci ηicI Ares ~ί ηilCi Εηίο 793. Mai
mult, da,ca fulgerele, tunetele ~ί ploile ηu sint dumn:ezei, CUiDl pot fi dum-
nezei focul ~ί apa Ί Cum ροι fi dumnezei stelele cazatoare ~ί cometele,
care se fac datorita unor stari ale aeruluI Ί Cel care nume~te ηorocul
dumnezeu, acela sa numeasca ~ί fapta dumnezeu !
103. 1. Ιατ da1ca niιci uηul diη aceιstea nu poa1:e fi socotit Dumnez,eu
,1 nic'i una diη plasmuiri1e Jiρs~te de simtire, facut,e de miini omene~ti ~ί
da,ca este evid'enta purt'area de grija a pu:terii dUlm.nezei~ti fa1a de ηοί,
IlU ramine altceva decit sa marturisim ca exista ~ί subzista ίη chip real
singurul care este cu adevar,at Dumnezeu. Dar νοί, oameni fara judecata,
va as,emanati oam,enHor care beau matragun.a sau a1ta otrava! 2. Sa d'ea
Dumnezeu sa νΒ. trezi1i cindva din acest somn ~ί sa in1elegeti pe Dum-
nezeu ! Sa ηu mai priviti ca dumnezei nici aurul, nici piatra, nici copacul,
nici fapta, nici pasiunea, nici boala, nici fri'ca. Intr-adevar «siηt pe pa-
mint treizeci de ωίί dedemoni» 794, nu «nemuritori», dar nici muritori -
ca nu au sim1ire, ca sa aiba parte ~ί de moarte - sint de piatra ~ί de
lemn, dar tirani ai oamenilor, ca datorita cultului pe care oamenii il
aduc demonilor, dem6nii insulta ~ί calca Ιη picioare via1a omeneasca.
3. »Α Domnului este pαmlntul $1 plinirea lu1» 795, spuηe Scriptura.
Pentru ce indrazne~ti sa ηu ~tii de Stapin, clnd te desfatezi ίη cele ale
791. Tίhon, zeul hazardului.
792. Andocide, orator atenian, nascut pe la 440 i,d.H. Lui Hermes ί s-a spus
Hcrmcs al lui Andocide, pentru ca statuia zeului se afla ίn fata casei oratorului
att'nlun.
793. ΕηΙο, zcita razboiului.
7!J4. Hcsj()d, Munci ~ί zile, 252~53.
795. 'Ps., 23, 1.
CUVINT DI INDBMN CATRJt ΙΙΙ.Ι!ΝΙ

Domnului'l Domnul Itl νιι spuno : ccPΔr6se~te p6m1ntul Meu, nu te atinge

de apa pe care Eu ο scot din ρ6ωΙηΙ nu te imp6rtA~i din roadele pecare
Eu le lucrez Ι». PIAte~tc-I lui Dumnezeu, omule, hrana pe care Ιί-ο d61
Cunoa~te pe StApinul tAu Ι E~ti fAptura proprie a Ιυί Dumnezeu. Cum
poate fi drept sa ajungA al altula ceea ce-i propriu βΙ lui Dumnezeu Ί
Cel instrainat de Dumnezeu este lipsit de calitatea dea fi propriu βΙ lui
Dumnezeu, este lipsit de adeνar. 4. Nu flti ca Niobe 796 ; dar mai bine sa
νεί spun ni~te cuνinte ωβί tainice! Nu fiti nesimtitori ca eνreica aceea,
pe care cei vechi ο numeau femeia Ιυί Lot 797! Αm primit Ση scris ca
femeia aceea a f05t pre1aιcu'ta ιη piatra, pentru ca iubea Sodoma; cA
sodomenii nu credeau ιη Dumnezeu ; iar cei care nucred ιη Dumnezeu
sint invirto~ati Ιβ ίηίmεί ~ί fara judecata.
104. 1. Inchi.puie-ti ca un glalsde la Dumnezeu ιΙί spune: «Nu 50-
coti ca pietrele, lemnele, pasarile ~ί ~erpii sint lucruri sfinte ~ί ca oame-
nίί nu sint» 798. Cu totul dimpotriva! Socotiti pe oameni cu adevarati
sfinti, iar fiarele ~ί pietrele socotiti-le ceea ce sint. 2. Exista, insA, oa-
meni, nenorociti ~ί ticaloξii, care cred ca. Dumnezeu vorbe~te ρτίη corb
~ί gaita, dar ρτίη οm tace; ace~tia cinstesccorbul ca pe inger βΙ lui
Dumnezeu, dar prigonesc pe omul lui Dumnezeu, pentru ca nu cronc6-
he~te, nu tipa,ci Ψείίeι$1:θ logtc, dupa socotin1ιa mea; ace~tia incearc6 s,6
ucida fara ωίΗί Ρθ· omul care invata cu iU!bire de οα,ωθηί, ιpe omul ca,re
cheama la dreptate; cιt~tia nu a~tea,ptaharuιl cel de SUS, ni1ci nu caut6
s6 fuga de pedeapsa. 3. Aιc~tia nu ,cred Ιn Duιmnezeu, nici nu inc.earca s6
cunoa:sιea puterea Lui. Dar dregosteιa },ui Dumnezeu de οω este nespusa,
ίβΤ ura sa fata de rau cu totul mare. Μιηίβ Sa hrane~te pedeapsa pe te-
meiul pacatului, iar iubirea Sa de oameni face bine pe temeiul caintei.
Nenorocirea este, insa, sa fii lipsit de ajutorul lui Dumnezeu. 4. Orbirea
luminii ochilor ~ί a.surzirea auzului sint m:ai dureroa:se d,eoit alte atacuri
a]e celui viclean; una ii face pe oameni sa nu ωβί vada cerul, ίατ cea-
lalta ii ]ipse~te de invatatura cea dumnezeiasca.
105. 1. Dar νοί, care sinteti betegi fata de a,devAr, orbi cu mintea
~ί surzi cu intelegerea nu simtiti nici ο durere, nu νΑ revoltati; η-,βΙί
dorit sa νedeti cerul ~ί pe FAcAtorul cerului, nici n-βΙί cautat sa auziti ~i
5a cunoa~teti pe Creatorul ~ί Tatal universului, pentrucA n-ati unit νο-
796. Niobe, regina legendara a Frigiei, fiica lui Taιntal, sotj,a Ιυί Amfion, a avut
14 copii, 7 baieti ~ί 7 fete. Mindra de copiii ei, s-a Iaudιat spunind ca e superioarc'
zeItei Leto, oare nu avea decit doi copii: pe ΑροΙοη ~ί pe Artemis. Zelta Leto S-1I
sup1irat ~ί a trί.mίs pe ceI doi copii ai ei sa omaare copiii Niob~I. Durerca NIobc\
11 fost ncspus de marc. Zcus, pentru α-ί rurma durcri1c, a prcfacut-o Ιη stllnli de
pidtrlί,
797. Ραc., 19, 2fi.
798, Ρ/αΙaπ, Mlη()~, ~19 Α.
 CL8MIINT λΙ8ΧλΝΟΚΙΝυι

inta voastr! cu dorinta de mintuire. 2. Nimic nust! Ιη fata celui care se

grlibe~te sa cunoasca pe Dumnezeu; ηίσί lipsa de cultura, ηίσί sdracia,
ηίσί starea de jos, nίσί lipsa. Nimeni nu poate sa se laude σθ. !?ί-ιι schim-
bat adev!rata saintelepciune da>ca a om.oritt pec'ineva, ;sluji'ndu-se de
bronzsau d'e fi·er. Da, nimic nu-i mai ad:evarat deoit cuv'intul acesta:
ccOmul bun este mintuitor ιη orice imprejurare» 799.
3'~ Cel care rivne!?te dreptatea are nevoie tde putine lucruri, pentru
σ~ Η placesa nu duca lipsa de nimic ; nu-!?i tezaurizeaza fericirea ιn alta
parte decit ιn Dumnezeu; acolo nu este nici molie, nici fur 800, nici ρί­
τιιΙ; a'colo este ~ηί'συI dat·ator de bunatati.
4. Pe buna dreptate, deci, sinteti asemanaticu acei !?erpi, ale cdror
uretchi sint incMs,e la g1a!sul desdintatorHor. Ca. spune Sori:ptura: «ΜΙηία
Ιοι dupCl asemdnarea ~arpelui, ca α unei νίρειε surde, care-$i astupCl ure-
chile εί, caιε nu να Quzi glasul desclntαtorilor» 801.
106. Ι. Descintati !?ί νοί salbaticiunea voastra !?ί primiti pe blindul
nostru Cuvint ! Scuipati veninulcel otravitor, cιι sa νθ. dea voua puterea
54 lepddati stricaciunea voastra, a!?a cum !?erpii ι!?ί leapdda pielea imba-
trfnita. Ascultati-ma! Nu va astupati urechile !?ί ηίcί nu va sigilati au-
zul' Bagati-va Ιn minte cele ce νθ. spun!
2. Bund este «dOlctoriιa nemuririi» 80!. inloetati odatd de a νθ. ΗτΙ ca
$erpii! Ca ccvrajma~ii Domnului νοτ linge tarlna» 803, zice s.criptura. Ri-
dίooati .capul dte pe pdmtint ιη νθ.OOuιh !?ί priviti e·erul ! Minunati-va! Ιηcε­
taH de a piιndί catl ciiul dreιptilor 804 !?ί de a imιpiedioa cccalea adevaru-
lui /» 805. <,FiJj 3ntelep1i» 806 ~ί ίδτθ. rautate! 3. Poate cθ. vava darui Dom-
nul aripacuratiei - ca Domnul dore~te cacei paminte!?ti sa aiba aripi
- pentru ca, parasind gaurile sa locuiti cerurile. Numai sa ηθ caim din
toat4 inima, ca s4 putem primicu toata inima pe Dumnezeu. 4. «Nadaj-
duiti Ιη ΕΙ toata adunarea poporului, spune Scriptura; varsati .1ηαίηΙεa
ιω ΙοaΙε inimile voastre» 807. A!?a Ιε graie!?te Domnul cεΙ0Τ goi de rau-
tate , Domnul este milostiv !?ί ριin de dreptate. .
Crede, omule, Ιη Cel Care este Om ~ί Dumnezeu Ι Crede, omule, Ιη
CeI Care a patimit ~ί este inchinat r 5. Credeti. robilor, ίη Cel mort, dar
viu Dumηezeu! Toti oamenii, credeti ιn singurul Dumnezeu ιιΙ tuturor
oamenilor Ι Credeti ~ί primiti cιι pIata mintuirea! (Cautati ρε Dumnezeu
799. Menαndru, Fragm. 786, CAF, 111. ρ. 217.
800. ΜΙ, 6, 20.
801. Ps., 5'1, 4-5.
802. ΒΙ. Ignαtie TeoforuJ, Epistola ca.tre Efeseni, 20, 2.
803. Ps., 71, 9.
804. Pαc., 3, 15; Ρ/;., 55, 6.
805. 2 ΡΙ., 2, 2.
8()6. ΜΙ., 10, 16.
807. 1'/;., 61, 8.
CUVINT DE ΙΝΟΕΜΝ CATRE ELENI 151

$ί va trai sufletuJ vostru Ι» 808. Cel care cauta pe Dumnezeu lucreaza la

propria sa mintuire. Αί gasit pe Dumnezeu, αί viata !
107. I.Sa cautam, dIar, pe Dumnezeu,oa .sa traim Ι P1ata οautaήί
este viata linga Dumnezeu. (~Sa se bucure $i sa se veseleasca de Tine
toti cei ce Te cautQ pe Tine $i sa zica pururea: marit· sa fie Dumne-
zeu Ι» 809. Fruη:ιοsciηtec al lui bumnezeu este omul nemuritor, zidit pe
dreptate, ιn ·care sint gravate toate cuvintele aaevarului! Unde ιη alta
parte trebuie insιcrisa drept.atea, dilica ηη [η sUJfletul σθΙ inte1ept! Unde
dragostea'/ Unde simtul de ru~ine '/ Unde bunatatea'/ 2. Socot ca aceste
du,mnez·eie~ti cuvint.eale SoriJpturii trebuie sa le impri.nιιe adinιc σamenii
insufletul lor; sa sσcοteasca intelepciunea punct bun de plecare spre
orice par'te ,a vietii spre care se νοτ lindrepta; lιn snr~iιt, sa socoteasca
insa~i intelepciunea port neinvalurat al mintuirii. 3. Datorita acestei in-
telepciuni, parintii, care aualergat la Tatal, sint parinti buni pentru copiii
lοτ ; fiii, ,oare ιau ,ounos,cu,t ρe Fiul, sint ιfiί buni ρentru oei oe i-,a,u nascu,t ;
cei care au ιn mintea lοτ pe Mirele 810 sint soti buni pentru femeile 10Τ,
iar cei care au fost rascumparati din cea mai grea robie sint stapini buni
pentru slugile lοτ.
108. 1. ο! Fiarele salbatice sint mai fericite decit oamenii, care se
afla pe cale ratacita ! Ramin ιn ne~tiinta ca ~ί νοί, dar nu fataresc ade-
varul. Printre fiare nu smt lingu~itori ; pe~tii nu se inchina zeilor ; pasa-
rile nu se inchina la i,doli ! De un singur lucru se minuneaza, de cer, pen-
tru ca nu pot 'cunoa~te pe Dumnezeu, nefiind invrednicite de ratiune ~ί
cuvint. 2. Ιn sfir~it, nu va ru~inatica ν-αΙί facut pe νοί in~iva mai fara
ratiu.ne deιc'it animalele cele fara d,e ratiune, ,car'eati avut pe buzele voas-
tre necredinta ιη Dumnezeu de-a lungu1 intregii voastre vieti? Ati fost
copii, apoi copilandri, apoi tineri, apoi barbati,dar niciodata buni. 3.
Ρίθ-νθ. ru~ine de bMr'iηetea voastra! Inteleptiti-va la apusu1 vi'etii!
Macar la sfir~itul vietii cunoa~teti pe Dumnezeu, ca sfir~itul vietii sa νΕί
fie inceput αΙ mintuirii! Fiti batrini pentru inc.hinarea Ια zei, ajungeti
tineri pentru credinta ιη Dumnezeu! Dumnezeu prime~te pe copiiicei
fara rautate. 4. Atenianul sa asculte de legile lui Solon,cel din Argos
sa ascult,e de legile Ιυί Foroneu, spart.anul,de legile lui Ucurg 811, Dar
daca te inscrii, ca sa asculti de Dumnezeu, atunci patria ta e cerul, iar
Dumnezeu legiuitorul.
808. Ps. 68, 36.
809. ιP.s., 69, 5.
810. ΜΙ., 9, 15.
811. Licurg, legiui.torul pe jumatate legooId1ar al Spιartei. Du,pa lungi calatorii Ιn
Egipt ~ί India, la cererea spartanilor ~ί a por,UlΠciί oracolului de ·la Delfί, a dat legί
ηοί tarii sale.
152 CLBMBNT ALBXANDRINUL

- Care sint legile lui Dumnezeu 'i

5. - «Sd nu ucizi, sd nu faci desfrlnare, sa nu ,corupicopiii, sC1 ΩL1
ΙωΙ, sd nu marturise$ti strlmb 812, sd iube$ti ρε DomnuJ Dumnezeul
tdu» 813. 5int ~ialte .legi care le comp1'eteaza!pe ace'st'ea, legi pline de jud,e-
Ι:ΒΙ6, cuvinte sfinte, inscrise chiar ίη inimile noastre: «Sd 1ube$ti ρε
aproapele tau ca pe tine lnsuti» 814; ~ί «Dacd te 10ve$te c1neva peste
obraz, lntinde-1 $1 ρε celdlalt» 815 ; $1 «Sd nu pofte$ti, cd numai cu ροΗa
ΟΙ $ί f(1cut desfrlnare» 816.

109. 1. Cu mult mai bine ar fi pentru oameni, daca nici ll-ar νοί S8
Inceapa a pofti cele ce nu se cad, decit sa-~i satisfaca pofte1e! Dar νοί
nu νοφ 5a indurati asprim'ea mintuirii. Dupa cum dintre mincaruri, du1-
ciurile ne fa:c placere ~ί 1e preιf,eram poentru pla,cutullor gust, pe cind cele
amare ~ί neplacute 1a gust 1e evitam, de~i ne vindeca ~ί ne fac sanato~i.
iar gustul nep1acut a1 doctoriilor inzdravenesc pe 'cei bo1navi de stomac,
tot a~a ~ί cultul zeilor ne fa'ce p1acere ~ί rie gidila, dar ηε impinge ίη pra-
pasItie, pe cind credinta ,cea adevarata, adevaιfl111, ne rurca 1β oer. Credinta
cea adevarata, adevarrul, este mai intii «neplacu't, dar α:ροί e 'bine hrani-
tor» 817. 2. Aco10 unde 10cuie~te credintacea adevarata, a'co10 unde 10-
cuie~te adevarul, curata este camera de femei ~ί inte1ept sfatul de ba-
trini! Nu-i greu sa te apropii de credinta cea adevarata, de adevar, ~ί
nici nu-i cu neputinta de primit; este foarte aproape, Iocuie~te ίη ηοί,
clι, dupa cum spune acoperit preainteIeptul Moise, adevarul Iocuie~te
ίη cele trei parti ale fiintei noastre «ln m1in1, Ιη gurd $1 Ιη 1nimd» 818. 3.
Cuvintele a·cestea sintadevarat simbol, ca ρτίη trei actiuni se realizeaza
adevarul : ριίη vointa, ρτίη fapta ~ί ρτίη cuvini.
Nu te teme ca multe1e ~ί p1acuteIe inchipuiri a1e cultu1ui zeilor au
s6 te indeparteze de intelepciune ! De bunavoia ta vei depa~i flelCarea,la
('ultului zeilor, β~β cum copiii arunca jucariile, cindajung mari.
110. 1. Cu ο iuteala foarte mare ~ί cu ο bunavointa ριiηθ. de prie-
tcnie, 'Puterea dumnezeiasca, lumiI1lind pamillntul, a umrplut totu1 cu sa-
mfnt·a cea minιtuitoore. ca fara dumnezeia·soa pur·tare de grija, Domnu1
ll-ar fi savir~tt ο ,θ'Hιt de mare lu'crare ιη aHt d,e putina vreme, EIcare ρτίη
fnf6ti~area 5β era dispretuit 819, dar ρτίη Iucrurile 5ale inchinat, ΕΙ Cu-
νΙnιω cel dumnezeiesc, Cuv,intul cel purHicator, Cuvintu1 cel m.intuitor,

812. Ie!j. 20, 13-16.

813. Deut., 6, 5; ΜΙ., 22, 37; Mc., 12, 30; Lc., 10, 27.
814. Ιev., 19, 18; Mt., 19, 19; 22, 39; Mc., 12, 31; Lc., 10, 27; Rom., 13, 9.;
Gal., 5, 14; Iac., 2, 8.
815. ΜΙ, 5, 391 Lc., 6, 29.
816. Mt., 5, 28.
817. Homer, Odiseea, ΙΧ, 27.
818. Dcut., 3Ο, 14.
819. /s., 53, 3.
CUVINT DB INDBMN CATRI! RLRNI 153

Cuvintul cel dulce Cll mierea, ΕΙ, C6re s-α ar6tat Ιη lume Dumnezeu ade-
varat, egal cu Stapinul univt~rsului. CIι era Fiu αΙ Lui ~ί: «Cuvlntu1 era
1α Dumnezeu» 820. 2. Nici atunci cind pentru intiia oara a fost mai dina-
inte prOPOV&:lUl't, n-a r6mas fΙΙrΔ s6 fie crezut, dar ni,ci acum otnd a luat
chip de om, cind s-a imbracat cu trup, ,cind Cl savir~it drama cea min-
tuitoare a omenirii, n-a ramas necunoscut. 3. Α fost un adevarat luptator.
imipreuna-Iurptator cu faptuTa Sa onιeneasca. Foarte repede s-a raspindit
Cuvintul printr'e to~i ο amell1ii , rasarind, mai ίηΙθ delcit soar,ele, din insa~i
νοίηΙα parinteasca. Cu u~urinta ne-a luminat ρε ηοί ~ί s-a aratat Dum-
nezeu prin invatatura Sa, arM~nd ,de und·e era ~ί cine era ΕΙ, Cuvintul.
Crainicul pac.ii, Mijlocitorul, Mintuito.rul l1!ostru, ΙΖνοτω cel de viata
facator, Izvor.ul cel Ραι;;nίc, Care se revarsa ρε iιntreaga fata a pamιintului,
datorita Cdruia, ca sa spun ~a, tσate au ,ajuns un ocean de bunatati.

CAPITOLUL ΧΙ

111. 1. Dar, daca vrei, cerceteaza binefaιcerea durmnezeiaιsca d·e la

inceputul εΙ Cel dintii om, cind se juca neimpiedicat ιη paradis, era
inca copil al1ui Dumnezeu; dar cind a fast cσple~it d,e placere - ~arpele
simbolizeaza placerea, pentru ca se tira~te pe burta, simbolizeaza viciul
pamintesc, intors spre cele materiale - ~ί a fost condus de pofte, copi-
1111, din p.ricina nιeasculiarii a ajuns barbat; ~ί, nιeaiS'cultind de Tatal, s-a
ru~inat de Dumnezeu. Atita putere a avut plac'erea! Omul, care, dato-
τίιθ. nevinovatiei sale, era neimpiedicat, s-a vazut legat de pa·cate. 2.
DomιnuI a vrut sa-l dezlege pe οω de lanturi; ΕΙ s-a lega't cu ·truιρ -
taina dumnezeiasca este aceasta! - a supus pe ~arpe, a robit pe tiran,
adica mσarte.a ; ~ί luoγu preaminuna.t, pe acel om rMa·cit din pricinιa ρΙΑ­
cerii, legat din pri1cina str~caciunii, I-a aratat dezlegat ρτίη miinile Sale
intinse. 3. Ο, minune tainica ! DomnuI sta intins, ~ί omuI s-a ridicat; cel
care a cazut din paradis prime~te ο rasplata mai mare pentru ascultarea
sa, prime~t:e cerurile.
112. 1. Dupa socotinta mea, pentru ca rnsu~i CuvintuI a venit din
cer la ηοί, ηυ mai e nevoie sa mergem la invatatura omeneasca, intere-
sindu-ne de Atena, de restul Greciei ~ί pe linga acestea nicichiar de 10-
nia. Daca daιscalul nostru este Cuvintul, daca ΕΙ este cel care a umplut
pe toate cu sfintele Sale puteri : cu creatia, 'cu mintuirea, cu binefaccrca,
cus'fatuirea, ou profe~ia, cu invataturla, atunιci aC'est daISJcal al nostru ηο
inνaμί toate. Ρτίη Cuvint toata lumea a ajuns Atena ~ί Grpcia. 2. Nu-i

820. Tn., Ι, Ι.
154 CLlMINT λΙIΧλΝΟΚΙΝυι

1I,a C'l! νσί credcti Ση mitul ρσοΙίc care poveste~te c~ Minos Cretanul 821
era prieten cu Zeus 822, dar nu credeμ ca ησί amajuns ucenici αί lui
Dumnezeu, ca αm primit intr-adevar adevarata intelepciune, de care nu-
mai c'ei mal m,ari Η1σΖofί ,au vorbit de θΒ la'coperit ; intelepci,uιnea ,a,ceasta,
Insli, ησί, discipolii lui Hristos,am primit-o ~ί αω predicat-o. 3. :Intregul
Hristos, CΒ sa spun B~B, nu este impartit 823, nu este nici barbar, ηίσί
iude,u, nici elin, ηί,σί bar,bat, ni,ci femeie 824; esΙe omul nou 825, replas-
muit fη Duhul Sfint al ιω Dumnezeu.
113. 1. Celelalte sfaturi ~ί invataturi 'sint mi,ci ~ί nu se ocupa decit
cu lucrurl marunte :daca trebuie sa ne casatorim, daca trebuie sa ηε
ocupam de politica, daca trebuie sa avem copii. Singura credinta ίη
Dumnezeu este un indemn universal, oare se intinde pe intreaga viata,
Ση orice Ηmρ, ίη orice imprejurare, spre scopul sau cel mai de seama :
νίΒΙα; potrivitacestui s'cop ~ί numai pentru acestscop este necesar sa
traim, ca sa traim ve~nic. Filozofia, dupa cum spun cei vechi 826 este un
sfat de lunga durata, care cauta sa dobindeasca dragostea ve~ni'ca a ίη­
telepciunii. (,Porunca Domnului, lnsd, este slrdlucitoare, luminlnd
ochii" 827.
2. Prime~te pe Hristos, prime~te vederea, prime~te lumina ta, «Pen-
tru ΟΒ sac'uno~ti bine atH 'ρθ Dumnezeu,ctt ~ί pe om» 828.
Cuv~ntul, cere ne-a lu,minat pe nοί, ((este dorit, mai mult dec1t aurul
~ι declt ρίaΙτa pretioasd ; este dulce, mαi mult dec1t miereα $i fagurul» 829.
Cum sli nu fie dorH Cel Cere a luminat mintea acoperi!ta de intuneric,
Cel Carea facut ωώ patrunzatori ochH οοί ΡurtaΙοrί de lumin.a ai sufle-
tului Ί 3. Dupa cum «daca ll-ar fi soarele, ar fi noapte peste toate, de~i
sInt celelalte stele» 830, tot B~B ~ί ησί daca η-ΒΜ fi cunoscut Cuvintul ~ί
ddC6. η-'ΒΜ fi fos,t luminati de ΕΙ, intru nim:i,c nu ne-,am deo.sebi de ρasa-
1'ιIe pe care lε hranim, ca sa le ingra~am, fiind, ca ~ί ele, ingra~ati ίη ίη­
ttlneric ~ί hraniμ spre moarte. 4. Sa primim lumina, ca sa primim pe
Dumnezeu! Sa primim lumina ~ί sa ajungem ucenici Βί Domnului!
Aceastii fagθ.duinta σ face ~ί Tatalui Sau, zlcind: «Spune-voi numele
Tdu ΙιaΙΠσι Μεί ; ln mijlocul adundrii Τε νοί lduda» 831.

821. Mlnos, rege legendar a] Cretei, fiul lui Zeus ~ί a] Europei, legislatorul Cretei.
DupA moartea sa, a ajuns unul din judecatoriί infernului.
822. Homer, Odiseea, ΧΙΧ, 179..
823. 1 Cor., 1, 13.
824. GαΙ., 3, 28 i Cοι., 3, 11.
825. Gαl., 6, 15 ι Ει., 4, 24.
826.• Cel vechl,. ar fi dascalii lui Clement, printre care Panten.
82'1. Ps., 18, 9.
828. Homer, IHada, ν, 128.
829. Ps., 18, 11.
83Ω. ΙΙΝac/ΙΙ, Fragm. 99, Dicls.
83 Ι .Ι).~., 21, 24.
CUVINT DI INDIMN CATRR rn.RNI 155

Laudd-mi, Cuνίrιtι·, ~l vorl)o~t('-ml de Dumnezeu, ΤΒΙί11 TIiu Ι Cuvln-

ΙεΙε TaIe ma vor mintui, ctntccuI Tliu m/i νΒ Ιηνί1\β Ι ΡΙηί1 ,acum rdt/i-
ceam cautind pe Dumnezeu. 5. Dar pentru ct\ Tu, Doamne, mt\ Iuminczi,
prin Tine ga.sesc pe Dumnezeu ~ί primc>sc de Ia Tlnc pe ΤΒΙΑΙ ί ajung
jmpreuna-mo~teni,t'Dr 832, Ρen<t.ω ,ca nu Te-airu~inat de fr,a,tele Tau! 833.

114. 1. Sa indeparHim, dar, sa indepartam uitarea adevarUΙui Ι SA

indepartam ne~tiinta ~ί intuneri,cuI. care stau ca ο ceata ίη fata ochilor
no~tri, ca sa ρτίνίω pe Cel Care este cu adevarat Dumnezeu, laudindu-L
mai intii cu aceste cuvinte: <<Salutare, lumina !» 834. Lumina, ωΒί curatll.
decit Iumina s,oarelui, ωΒί du.1Coe deιc'it νίΒΙΒ de ,aici, ne~a straIu'cit din
cer noua, celor ca:re eram. ingropati Ιn fuιtuneriιc ~ί inohi'ξii ίη umbra
mortii. 2. Lumina a'ceea este lumina ve~nica ~ί toate 'cite participa. !β
lumina traies'c; noaptea se temede lumina, dispare de frica ~ί face loc
zilei Domnului. Toate auajuns lumina neιsHDJSa, j,ar apU!suιl s-a schim,b,at
ίn rasarit. 3. Aceasta νοτ sa spuna cuvintele: «fdpturd noud» 835. «Soa-
ιεΙε dreptdfji» 836, care trarνerseaza ίη grτa,bii toate, str,aιbate i.n chip egaιl
omenirea, imitind pe Tatal 5au, Care «rdsare soare1e Sdu peste toti οα­
rnenii» 837 ~ί uda omenirea cu roua adevarului, cu roua credintei celei
adevarate. 4. Soarele a prefacut apusul ίη rasarit, iar ρτίη rastignirea 5a
a prefaιcut moartea in viata ; a smu1s pe om din ιpierzare ~ί I-a inaItat ίη
vazduh. ΕΙ plugarul lui Dumnezeu, a prefacut stri,caciunea ίη nestrica-
ciune ~ί a scihimbat pamintul ίη cer. ΕΙ vest~te cele bune, d,e~teapta
popoarele la lucrul cel bun ~ί le ,aduce aminte de viata cea adevaratt\,
daruindu-ne noua mo~tenirea cea cu a'devarat mare, dumnezeiasca, care
nu ηί se poate lua. Prin invatlitura Sacereasca indumnezeie~te ρε om,
«dlnd 1egi Ιη inίmile oamenίJor $Ι scriindu-1e Ιη inimile 10r» 838.

5. - Ce 'legi :scrise Ί
- «Cd tofj νοι cunoa$te ρε Dumnezeu de 1α mic 1α mare ; $Ι Md voI
lndura de εΙ, zIce Domnu1, $i nu-Mi voI aduce amInte de pacate1e 10r» 830.
115. 1. Sa primim legile vietii, sa asculiamde Dumnezeu, Care ηε
indeamna ! Sa-L cunoa~tem, ca sa fie indurator cu ηοί ! 5a-! dam, de~i nu
are nevoie, plata placuta, ascultarea noastra! Sa-I dam lui Dumnezeu
832. Rom., 8, 17.
833. Ενι., 2, 11.
834. Eshίle, Agam. 22, 508.
835. GaI., 6, 15.
836. Μα/., 4, 2.
837. ΜαΙ., 5, 45.
838. 1eI., 31, 33.
83!Ί. [Ι'Ι., 31, :J4.
 CLIMINT ALBXANDRINVL

credinta nαastrA ca platA pentru lαcUΊrea nαastrA aici pe pamint. Ca

Dumnezeιu ΙΙί da «,aurin lσσ de ar,ama, σ ,suta de bαi Ιη Ισσ de nQoUa.» 840.
ΙΙί da Ιη lαcul unei putίne credinte atita ρΑΜιηΙ, ca sa-l 1ucrezi, ιΙί
dl\ apA, ca sa bei ~ί alta apa, ca sa mergl cu cαrabiile ; ιΙί da aer, ca sa
rcspiri, ιμ da ίασ, ca sa-ti faci cele de trebuinta, ιΙί da 1umea, ca s-α 10'-
C'ule'$ti; $ί de θί'σϊ de pe pamint ιtί ingaduie sa te muti συ 1αcuinta ϊη
(~cruri. Ti-a pus 1a dispαzitie, ϊη schimbul unei putine credinte, aceste
mari bunMati, pre'cum ~ί aιtitea creaturi ~ί daruri. 2. Cei care cred Ιη.
des-cintatσri $ί vrajitori socotesc aducatoare de mintuiTe baί.eri1e $ί de's-
c!nteιcele, dar ναί pentru σε nu vreti sa puneti ρε νοί Cuιvintul ce1 ce-
resc $ί mintuitαr, pentru οε nu credetί incintocul 1ui Dumnezeu, ca s&
νΑ lίberati de patimi, adevarate bαlί a1e sufletu1ui, ca siί scapati de ρΑ­
('at 'i Ca pacatu1 este mαarte ve$nica. 3. Traiti σrbe$te, Ca ni$te cirtite.
ne~tίind altceva de'cit sa mincati ιη intuneric, macinatide stricaciune.
[)ar este a'cest adevar, ,ad,evarul, care a strigat: «Din lntuneric να strd-
Juci Jumina» 841. 4. Sa stra1ucea'sca, d,ar, 1umina ιη parte,a cεα Μαί ascunsa
8 omului, Ιη inima sa; sa i"asara razele cunα~tintei, ca sa arate ~ί sa
strlHu'cea'sca pe Qomul cel aιscuns inauntru, pe u,ceιni'cul luminii, pe prie-
tenul lui Hri'stαs 842, ρε cel impreuna-mα!;)tenitσr 843, mai aΊes oind aιcesta.
copilul ce1 credincios $ί bun, a aj.uns sa cunoasca numele ce1 prea cin-
stit $ί pre'a v'enerat albunului Tata. Tatal, Oare porunoe$te ce1e bίne­
fιIclHσare, Care da curaj spre ce1e de mintuire. 5. Celcare asculta de ΕΙ
βτε tσate din be1$ug : urmeaza 1ui Dumnezeu, asculta de Tatal ; fίind ra-
tAcit, L-a cunσscut ; a iubit ρε Dumnezeu, a iubit pe aproape1e, a implinit
pσrunca, 'cauta sa dobindeasca premiul, cere fagaduint a .
116. 1. Inaintea lui Dumιnezeu sta totdeauna grija d,e a m,intui turma
o8menilor. Astfe1 Dumnezeul ce1 bun a trimis pe Pastorul cel bun 844,
Cuvintul, raspindind adevarul, a aratat σamenilor inaltimea mintuirίi.
pentru σθ sa se mintuie, daca se VQor pocai sau sa fie σsinditi, daca ηυ
νστ asculta. Ace'ίilsta este predka dreptatii: bunavestire pentru cei ceo
ascultA, judecata pentru cei ce nu asculta. 2. Cind trimbita cea cu mare
g18s suna, atunci aduna αsta$ii $ί veste$te razbαiul. Dar Hristos, intinzind
clntecul Sau de pace ριηΑ 1a marginile pamintului 845, nu νθ aduna αθΤθ'
pe σsta$ii Sai cei pa!;\nici '/ Hristαs a aduna,t, σ, σmule, cu singele Sau !;\i
cu (~uvintul Sau armata Sa nestngeroasa $ί le-a dat osta~ilαr Sai impara-
840. Homcr, Iliada, νι, 236,
841. 2 Cor., 4, 6.
842. ln., 15, 15,
843, Rom., 8, 17.
1144. J/ι" 10, 11,
114.'i, 1),~ .. 18, 4 ί Rom., 10, 18.
CUVINT DB ΙΝΟΒΜΝ CATlllt ItΙIΙΝΙ 1.'i1

tia cerurilor. 3. Trl1nbitli. ιι. lUΙ Hristos este Evanghelίa Lui. Α trimbltut,
iar ηοί Βω ,auzit. S~ l,uAm armele pAcii, «lmbrdclnd platO$a drcptd(ii 1ι.ι6,
lu1nd ρaνaΖa credinjej tl47, pun1nd Ιη jur:ul c'a,pu1ui coiiUl mlntuirii R4!1,
~ί sa ascutim Sabia Duhului, care este cuvlntUl Ιυί Dumnezcu» R411.
lη ιQ astfel de ordine de bataie pa;~nica nε orind,uie~te apostolul. 4. Αα~s­
tea sint armeIe noastre ceIe nevulnerabiIe. Sa nθ imbraca.m cu eIe, ca
sa pornim fmpotriva celui viclean. «Sa stingem sdgetile cele aprinse αΙε
celui viclcan» 850 cu ascuti~uri1e cele umede, care au fost udate de Cu-
vfntul 85l • Sa-I dam lui Dumnezeu binecuvfntari de multumire pentru bi-
nefacerile primite ~ί sa-L cinstim pe Dumnezeu prin Cuvintul cel dum-
nezeies'c. Scrtptur'a spune: «!ncd grdind tu, Dumnezeu να zice: Iatd,
<lici slnt» 852.

11 '1. Ι. Ο, sfinta ~ί fericita putere, princare Dumnezeu ajunge con-

cetatean cu oamenii! ΜΒί folositor ~ί mΒί bine este, deci, sa Πί ιn ace-
ia~i timp ~ί imitator ~ί slujltor al ceIei mΒί bune Fiinte dintre toate fiin-
1eIe. Ca nu vei putea ίmίΙΒ pe Dumnezeu decit slujindu-I cu cuvio~ie,
,dar nici nu-I vei putea sluji ~ί nu-L νεί putea 'cinsti -decit imitindu-L. 2.
Dragostea cereasca ~ί cu adevarat dumnezeiasca atunci se apropie de
oameni, cind ιη insu~i sufletul omului poate staInci binele adevarat, ίη­
sufletit de CuvintuI dumnezeiesc. Dar cel mΒί minunat lucru este atunci
cfnd mintuirea merge fmpreuna cu νοίnΙΒ sincera, cind νοίnΙΒ ~ί νίΒΙΒ,
ca sa Ispun 'B~B, ιtιrag1a ,acela~i jug. 3. Deci numai ,a,cest ,indemnal adeva-
ruIui S'e aseamana cu cεί mιΒί buni !ρ ri'eteni, pentru cael ramine linga
ηοί ρΙnθ. Ia ultima noastra rasuflare ~ί este bun insotitor rasuflarii totale
~ί desavir~ite a sufletului pentru cei ,care se urca la cer. Pentru ce Ιε
indemn '/ Pentruca mθ. grabesc sa te mintui! Acest lucru il vrea Hristos.
Cu un singur cuvint iti daruie~te νίΒμι
4. - Care este a:cest cl1viιnt '1
- Afla-I pe s,cu,rt : σuvintulad'evarului, ,cuvintιUl ne:Sltri'c~ciunii, c'el
care rena~te pe σm, urιc'indu-l la adevaru1 inιSl1~i; b0'1dul mintuirii, care
.alunga stri'caciunea, care izgone$te moartea, care zide$te templu ίn oa-
meni, ca sa faca saIa~ lui Dumnezeu ιn oameni.
5. Curate$te templul! Lasa vintului $ί focului placerile ~ί trinda-
viile, ca ρε ο floare de ο singura Ζί ! Cu1tiva cu judecata roadele cumin-
846. Ef., 6, 14.
847. ΕΙ., 6, 16.
848. ΕΙ., 6, 17.
849. ΕΙ., 6, 17.
850. ΕΙ., 6, 16.
851. Este vorba ~ί de taria ρο care ο capata fierul tnro~it cind C'stc (~ufιInd(It 111
apa, dar ~! de ta.ia ρο carc ο dd botezul cclui ΩίΙΙΟ se botcίlza.
852. 15., 58, 9.
158 CL!MItNT ALIIXANDRINt1L

t('niei Ι D.!i-te pe tine pirgli lui Dumnezeu, ca sli ίίί nu numai lucru, ci ξiί
Ι,αΓ al ιω Dumnezeu! De acestea douli are neνoie prietenul lui Hristos.
('0 sli se arate νrednic de imparatie, ca sa fie inνrednicit de imparatie.

CAPITOLUL ΧΙΙ

118. 1. Sli fugim, dar, de inchinarea la idoli! S8. fugim de ea ca de

ο stfncli primejdioasa ie~ita ίn mare, ca de amenintarea Caribdei 853, oa
de mitί'Cele si,r,ene 854. IΠlc:hinarea la id'Oli inδJbUi~a pe om, Ν intoarce de
lacredinta cea adeνaratA, il departeaza de νiata ί este cursa, este pra-
pastie, este groapa, este rau nesatios.
«Tine corabia departe de acel fum j tine-o ίη afara
Valului !" 855.
2. Sli fugim corabieri, sa fugim de νalul acesta, oare arunca foc r
Inchinarea la ido1i este insula νicleana, plina de oase ~ί de morti; ιη ea
c'ntli ο frumoasli desfrinata - placerea - care desfliteaza lumea cu
muzica-i νulgara. .
«νίηο aici, faimosule Ulίse, marea glorie a celor din Ahaia !
Opre!;ite corabia, ca sa auzi ο voce mai dumnezeiasca Ι" 856.
3. Te lauda, corabierule, te numeξite f.aimos, dar desfrinata rapeξite
cu viclenie gloria elenilor. Las-o sa manince pe cei morti! Pe tine te
ajutli Du,hul cel c'eresc, treci pe linga place,re, ca ea te fuιr~,eala.
«Nici ο femeie, a carei rochie ii arata formele, s/i nu-H fure mintile.
'Iti spuIn.e VOI1be dul'Oi, da.;r Σρ r1i.va'~Iιte auιibul »857.
4. Treci pe linga cintec! ΕΙ itiaduce moarte! Sa νoieξiti numai ξiί
scapi de pieire. Legat de lemn 858, scapi de orice stricaciune! CuνintύI
lui Dumnezeu ιμ νβ c0ti'duce corabia νietii tale, iar Duhul cel Sfint σ
να face sli intre ιη porturile cerurilor. Atunci νei 'contempla pe Dum-
nezeul meu, νei fi iniμat ίn acele sfinte taine, te νei desfata de buna-
tlIμle ascunse ιn ceruri, pe careeu le aξitept, pe «care nici urechea nu
Je-α αuzit ~ί nici Ιa inima cuiVQ nu s-au suit» 859.

853. Carlbda, virtej peroίculos pentru corabierI Ιη strimtoarea Messtna (Sicilia).

854. Slrene, Hlnte fabu'loase, reprezerutate sUJb cMιp de Ip/is/iri,cu ca,p !;ii pίθpιt de
feme'e - mai ttrziu reprezeιntate cu coad/i de pe~te - tinind ίη mina ο lir/i. Cu
c~ntecul lor ferme,cator atrageau, pe corabieri $ί le sf/irimau corabii1e de tarmuJ
stInc()~ ΑΙ Insulel lor.
855. Homcr, Odlseea, ΧΙΙ, 219-220.
856. Homer, Odiseea, ΧΙΙ, 184-185.
R57. Hcslod, Munci $ί zi1e, 373-374.
858. Legat, adlcIi de ,cruce, a~a cum s-a Iegat :,ί Ulise de catargul coriiblei ~I
ιι !1('l\pβιt de ademenlrea. sireneler (Odiseea, xn, 178).
R5!1. 1 Cor., 2, 9.
CUVINT ΟΙ ΙΝΟΙΜΝ CATRlt ItIoιtNI I51J

5.• ΜΙ se parc cΙΙ νllιΙ d!)! lorl

~I dou! Tobe .. 180.

Aceste cuvinte lu spunea idolilor unul apuC'at de furii bal1ice ~ί

beat de mare ne~tiint~. Μίι', ins~, mi-e mila de el ca e beat; iar pe
cel care graie~te cuvinte atit de nesocotite ilchem la mintuirea care-l
cuminte~te, ca Domnul voie~te pocainta pacatosului ~ί nu moartea lui 881.
119. 1. Υίnο, ο, οmuι,e lipsLt de mirute, nusprijinHde tirs 862, ni!ci
incununat d'e ied,era! ArUlnca legaturra de poe oaιp,aru,ruca piele1a de ca-
prioara, cuminte~te-te! lti voiarata Cuvintul ~ί tainele Cuvintului, fo-
losind imaginile tale. Avem ~ί nοί un munte iubit de D'Umnezeu, dar pe
acesta nu se reprezinta tragedii, ca pe muntele Citheron, cί-ί harazit
dramelor adevarului, dramelor 'Cfedintei celei ,adevarate, munte nepri-
hanit, munte umbrit de padurisfinte. [η el nucelebreaza misterele ba-
hlce surorile zeitei Semela aruncatoarea de fulgere, nici menadele 863.
cele initiate sa impartacarnurile necurate ale jertfelor, ci fiic'ele ιω
Dumnezeu, mielu~elele cele frumoase, care V'estesc sfintele ceremonίi
aΙρ Cuvintului, alcatuind un cor ριiη de cumintenie. 2. Corul e format
din drepti, iar cintecul este imn pen:tru iImparatul universului. Fecioa-
rele cinta psalmi, ingerii slavesc, profetii graiesc, sunetde muzica se
raspinde~te; cei chemati urmaresc ίη graba pe cei care slujesc ~ί se
grabesc, ίη dorinta de-al ρτίωί pe Tatal.
3. νίηο la mine, ο, batrine 864, νίnο ~ί tu! Parase~te Teba, arun:ca
ghicitul oracolelor ~iceremoniile bahice ! νίηο sa te 'conduc la credinta
cea adevararta, la ιadevar! Ilarta,iti daru lemnuI865, casa 1esprijini. Gra-
be~te-te, Tiresie! Crede! Iti vei recapata ve'derea! Hristos straIuce~te
mai Ρut'ernΙc decH soarele. Ρτίn ΕΙ ochii orbilor I~ί reιc'aιpata vederea 866.
Noaptea fugi-va de la tine, focul nu te va inspaiminta, moartea va pIeca !
Vei veiCI,ea, batl'in:e, 'ce,ru1rile, tu, care I1U vezi Teba !
120. 1. Ο, taine, cu adevarat sfinte! Ο, lumina, cu totul curata r
Facliile ma lumineaza, ca sa 'contemplu cerurile, sa contemplu pe Dum-

860. Euripide, Bacal!lte'le, 918-919. Cuv,intele sint spuse de Penteu, regele Tebel.
861. Iez., 18, 23, 32 i 33, 11.
862. Tirs,bastonul bacacrιtelor ~ί bacanti1or, impodobit cu iedera ~ί cu frunze
de vita de vie, cu ο gogoa~a de ρΙη ίη vIr!.
863. Meruade, femei din corteg,iul ιω D.ionisos sau femei care celebrau misterelc
aces1tu.i zeu.
864. Este vorba o'e Tire.sie, ρο care-l nume~te putin mai jos, ghicitor din Teba,
care a juoat un τol Ση cea mal mare parte dln legendele ciclulul teban. ~I-a pierdut
vcderea pentru ca a descoperit muritorilor seaetele Olίmpulu.!.
865. ΑdΙC"a: Icrulcce.
866. 18., 42, 18 i I.c., 4, 18.
160 CLIIMIINT ALIIXANDRJNUL

nez(~u. Fiind ίηίΙίαΙ 807, iljung sfint. Domnul este marele preot ί ~ί Dom-
nul, luminlnd pecel ίηίΙίΒΙ ~68, il pe'cetluί~te; il incredinteaza TaιtalUΊ
pe ccl ce acrezut, ca sa-l pastreze im. veci.
2. Acestea sint ceremoniile bahice aIe mistere10r me1e! Daca vrei,
initiaza-te 86σ ~ί tu ~ί vei dantui impreuna cu ingerii ίη jurul unicu1UΊ ~ί
adevAratului Dumnezeu, Ce1 nenascut ~ί fara de moarte; impreuna cu
ηοί clnta ~ί Cuvintul lui Dumnezeu. Acest ve~nic Ilsus, singurul mare
Arhiereu 8ίΟ a1 unicu1ui Dumnezeu, Care este ~ί Tata1 Lui, ΕΙ se roaga
JJontru oameni ~ί-ί incurajeaza, zicindu-1e "yβηiμ, semintii nenuma-
rQte Ι» 871. Dar, mai bine spus, Iisus Ιβ ziCle: "ΥβηΗί toti cίΙί dintre 00-
meni sinteti cudΓelaιρΙa jude'cata! Barba,ri ~ί elini 872. Chem tot nea-
mul onlene'sc, ca, prin νοίηΙΒ Tata1ui, Eu sint Creatoru1 10r. 3. Veniti
la Mine, ca sa fiμ rinduiμ sub unicul Dumnezeu ~ί sub unicul Cuvint
aI ιω Dumnezeu. Nu depa~iti numai prin ratiune ~ί cuvint pe ce1e1alte
vietuitoare necuvintatoare, ci dintre toti muritorii numai voua νΑ dau
sl1 culegeti nemurirea. Vreau, da, vreau sa νθ. dau ~ί acest har, vreau
sl1 vl1 dar,uies,c Intrea,ga binefiacere: ne,murire,a. Υθ, fa,c dar CuV'lntul, cu-
noa~terea 1ui Dumnezeu adica! Μθ. daruiesc pe Mine ίη intregime ~ί
desl1vir~it. 4. Acesta sint Eu, aceasta vrea Dumnezeu ί ,aceasta este sim-
fonia, aceasta este armonia Tata1ui. Da, Acesta este Fiul, Acesta este
Hristos, Acesta este Cuvintullui Dumnezeu, bratul Domnului 8ί3, putere-a
peste toate 1ucrurile, νοίηΙΒ Tata1ui. Ο, totisinteti chipuri ale 1ui Dum-
nezeu, dar nu ιομ semanaticu Dumnezeu! Vreau sa νΑ indrept chipul,
<'δ sl1 seml1nati cu originalul, ca sa ajungeti asemenea ~ί Mie ! 5. Υθ, νοί
ungecu untd'elemnul credintei, ca sa Iepadati de pe νοί stricaciuneιa!
VA νοί arata neacoperit chipul dreptatii, ca sa νΑ urcati 1a Dumnezeu.
VenitJ 1α Mine toO cei osteniti $i lmpovdrafj $ί Eu vci voi odihni. Luafj
juguz Meu asupra voastrCi $ί lnvCitati de 1a Mine, cci slnt bl1nd $ί smerit
cu Jnima $ί veti afla odihnCi sufletelor voastre. Cci jugu1 Meu este bun
~1 sarcina Mea u$oarCi» 874.

121. 1. Sa nε grabim, sa alergam, ο statui 875aIe Cuvintului, iubite

de Dumnezeu ~ί asemenea cu Dumnezeu! Sa ne grabim, sa alergam, sa
luAm jugul Lui, sa dorim cu infocare nemurirea, sa iubim pe Hristos,
867. AdicA: fίind botezat.
868. Ad,icA: cel 'botezat.
869. AdicA: boteaza-te.
870. Ev!., 4, 14.
871. Homer, Iliada, ΧVΙΙ, 220.
872. Rom., 1. 14.
1173. ls., 53, 1.
Β74. ΜΙ., 11, 28-30.
875. Adlc/i: oamenl.
CUVINT ΟΙ JΝΟΒΜΝ CATRJt ιιι.IΙΝI ΙδΙ

bunω condu,clHor de car ,aI ΟδDl,enΗοr. HrilStos a pus 1a jug mtnzul im-
ΡreunΙΙ cu bΙΙtrinuI cal "76. $Ι dup4 ce a inhΙΙmat imΡreunΙΙ perechea de
oameni 877, indreaptc1 carul sprc nemurire, grΙΙbίndu-se spre Tatlιl, ca slι
tmplineasca cufapta ceea ce spusese acoperit. Fiul, νe~nicuI biruHor,
a intrat mai intii ιη Ierusalim, iar acum ίη ceruri. Priνeli~te nespus de
frumoasa pentru Tatal!
2. Sa fim oameni ρΗηί de ΖθΙ spre cele bune, oameni iubitori de
Dumnezeu ! Sa dobindim cele mai mari bunaHiti : pe Dumnezeu ~ί νίδΙδ !
Cuνintul ne νine ιη ajutor. Sa aνem incredere ιη ΕΙ Niciodata sa nu
necuprinda atita dor de argint, deaur sau de slaνa, cH dor de lnsu~i
Cuνintul ,adeνarului. 3. Da, lui Dumnezeu nu-i place daca punem foarte
putin pret pe cele de mare νaloare, ,daca preferam ne~tiinta, trindaνia,
idololatria ~icumplita necredinta ιη Dumnezeu !
122. 1. Nιu fa,ra ϊtem'ei, fiιΟΖοΗί lSocotesc f,apt'e .lipsifte de sfintenie ~ί
lipsite de credinta ιη Dumnezeu toate acele fapte pe care le saνir~esc
cei care nu gindesc saniHos ί ~ί definind ne~tiinta un fel de nebunie,
marturisesc ca majorita.tea oamenilor nu sint decit neby.ni. 2. Ratiunea,
insa, nQ arata cΙΙ nu trebuie sa ne indoim care din cele doua stari e
mai buna: sanatatea sau nebunia. Trebuie, dar, lipiμ strins de adeνar
$ί cu minte sanatoasa, sa urmam lUΊ Dumnezeu cu toata taria noastra;
sasocotim ca toate sint ale lUΊ Dumnezeu, precum ~ί sint ί $i, pe linga
aceasta, ~tiind ca sintem cea mai frumoasa aνere din toate aνerile Sale,
sa ne dam pe ηοί in$ine lUΊ Dumnezeu, inbind pe Domnul Dumnezeu
$ί socotind dragostea noastra de Dumn~zeu ca cea mai frumoasa fapta
din intreaga noastra νiata. 3. Iar daca «aνerile prietenilor sint comu-
ne» 878 $ί daca omul este prieten al lUΊ Dumnezeu - ~ieste prieten al
lui Dumnezeu prin mijlocirea CuνintulUΊ - atunci toate sint ale omu-
lui, pentru ca toate sint ale lui Dumnezeu ~ί toate sint comune pentru
cei doi prieteni : Dumnezeu ~ί omul.
4. Este, dar, timpul sa spunem ca numaicre~tinul este 'cinstitor de
Dumnezeu, numai -cre~tinul este bogat, sanatos la minte ~ί nobil ί iar
prin acestea este chip ,al lui Dumnezeu, dupa asemanare. Este timpul
sa spunem $ί sacredem ca de νreme ce cre~tinul a ajuns prin Hristos
Iisus drept $ί sfint cu priceperea, este ~ί ρτίη aceasta asemenea lui
Dumnezeu.
876, Αd,lcΙΙ: NouI Tcstamcnt (mInzu1) ~ί Vcrhiul Te..sMment (biHrI.nul r<ll).
f\77. rre~tl.nl\l provt'n.i\1 ιιiη V('('hl'U! Tcslίtmcnt ~ί rc! dln NouI TcstantC!lI,
878. !'!αΙοη, Fr'(!ros, ρ. ΠΩ <: ί J,(·gllr'. ν, ρ. 739 C:.
11 - ('IL'III\erιt AI~x.rι(lrlnul
162 CLBM8NT ALBXANDRINUL

123. 1. Profetul nu ascunde harul acesta, ci Η spune: «Eu am zis:

[)umnezei slnteti $1 tot1 fjj ai Celui plea lnalt» 879. Da, pe nοί ne-a iΏJfi.a1
'1 nu,mai de ηοί vre'a sa fie numit Tata, nu de cei caιTθ nu cred il11 ΕΙ.
CA ,* sint ce~e ale noaιstre, ale celor care-L ulmam pe Hri:stos: cum
ne stnt gtndurile a:;;a ne sint :;;ί cuvintele ί cum ne slnt cuvintele, aξi>a ne
sfnt ξiί faptele; ξiί cum ne sint faptele, aξia ne este ξiί viata. ~ί buna
este intr'e1aga vilata a oam,eni'lor, celw Cd,re au cunoscut pe Hrilsbos.
2. Socot indestuliitoare cuvintele, pe care νί le-am spus. ~ί chiar
daca am lungit mai mult cuvintul, am Hicut-o din dragostea de om. De
la Dumnezeu am spus cele ce aveam de spus, ca sa va chem la cel mai
mare bun, l,a IΠ!inιtuilre. Dea1tfel, cuvintele oare graiesc tainele cele sfinte,
nu νοτ nicicind sa se opreasca, atunci cind vorbesc de viata cea fara
de sfir:;;it. Voua, insa, v-a ramas sfirξiitul acesta: de a alege ceea ce
ν6 e'ste de foιl0S: jude'cata sau harul. Cit despre mine n-ιa:m. n'ici ο in-
doiala, c,are e mai lbun din aιces>tea doua. Da, nu mi-e :ingadui1t sa compar
viatacu pieirea.

879. Pιs., 81. β.