Sunteți pe pagina 1din 10

Politici educaționale și legislație școlară

1. POLITICI ȘI REFORME EDUCAŢIONALE – PREZENTARE GENERALĂ


În decursul ultimelor decenii toate ţãrile europene au încercat sã rãspundã la noile provocãri şi exigenţe prin
reforme ale sistemelor educative la scarã naţionalã, cãutînd un echilibru just între principiile de calitate, eficacitate,
diversitate, echitate, precum şi între competenţele administraţiei centrale şi celei locale şi autonomia fiecãrei instituţii
de învãţãmînt.
Toate aceste reforme s-au axat pe cîteva direcţii specifice, care se pot rezuma la urmãtoarele: reorientarea
programelor şi obiectivelor educaţiei spre rezultatele aşteptate în cadrul diverselor procese educative, în termeni de
cunoştinţe, competenţe şi capacitãţi; egalitatea de şanse în materie de acces la educaţie şi inserţia activã în sistemul
educativ; descentralizarea şi autonomia instituţiilor educative; orientarea instituţiilor educative cãtre exigenţele
mediului lor specific; ameliorarea calitãţii educaţiei, elaborarea modalitãţilor de evaluare a fiecãrui elev sau student,
cadru didactic, a instituţiei de învãţãmînt, precum şi a sistemului în ansamblu (la scarã naţionalã) şi redefinirea rolului
inspecţiei; statutul şi formarea cadrelor didactice, avînd în vedere cã acestea sînt factorii esenţiali ai promovãrii
reformelor; finanţarea educaţiei şi instruirii sub diferitele sale forme.
Politicile educaţionale reprezintă direcţiile strategice de dezvoltare a sistemului educaţional şi cuprind legi şi
normative aplicate în practică prin metodologii, controlate şi monitorizate, iar în final evaluate prin studiu de impact.
Politicile educaţionale sunt strategii coerente, realizate pe baza unor studii de analiză, sinteză, diagnoză şi
prognoză specifice mediului educaţional de la toate nivelele.
Multe din politicile educaţionale adoptate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului se înscriu în
programe de anvergură europeană sau mondială, înscriind ţara noastră pe coordonatele globalizării, mai ales după
aderarea României la Uniunea Europeană. Din 2007 şi până în prezent, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului a implementat mai multe tipuri de politici educaţionale, cum sunt: strategia postaderare, implementarea
strategiilor de educaţie permanentă, strategia privind dezvoltarea învătământului preuniversitar în perioada 2001-2004,
cu replanificarea prospectivă până în 2010, strategia privind dezvoltarea învătământului universitar în perioada 2002-
2010, strategia de descentralizare a învăţământului şi altele. Aceste documente de politici au fost dezbătute în şedinţe
de guvern, adoptate prin ordine de ministru, au fost implementate prin documente strategice şi aplicate sub formă de
planuri de acţiune pe termen mediu sau lung. Cadrul legislativ este esenţial atât pentru adoptarea acestor direcţii de
dezvoltare ale sistemului, cât şi pentru implementarea şi corelarea cu altele aflate deja în derulare.
La nivelul Ministerul Educației Naționaleexistă organisme care au ca obiect de activitate aceste politici
educaţionale: Direcţia de Politici şi Strategii Educaţionale, Direcţia Generală de Management a Învăţământului
Preuniversitar şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, care are următoarele domenii de expertiză – strategii de stimulare a
participării la educaţie, strategii de dezvoltare a resurselor umane, evaluarea sistemului de educaţie, educaţia grupurilor
dezavantajate şi educaţia în mediul rural.
Pentru ca impactul acestor politici educaţionale să fie cât mai bun, adunând astfel informaţii privind reacţia la
implementare, s-a decis ca pentru unele strategii să se acţioneze doar în anumite zone sau unităţi şcolare, astfel au fost
selecţionate judeţele pilot şi şcolile pilot.
Actualmente, cel mai important document strategic în domeniul educaţiei este Strategia de dezvoltare a
învatamântului preuniversitar, realizat într-o abordare prospectivă pâna în 2010, care cuprinde modernizarea sistemului
de formare profesională iniţială din perspectiva dezvoltării regionale şi a asigurării coeziunii sociale, care este declarată
una dintre priorităţile strategice ale politicilor de dezvoltare a învatamântului preuniversitar din România în urmatorii ani
(pentru contextul general vezi şi Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabilă a Romaniei. Orizonturi 2013-2020-
2030.)

1
Politici educaționale și legislație școlară

Orice document de politică educaţională cuprinde, obligatoriu de expus în descrierea stategiei: obiectivele
specifice, principiile care stau la baza sa, direcţiile de acţiune, rezultatele preconizate, instituţiile responsabile de
implementarea acestor demersuri, indicatorii de performanţă formulaţi în aşa fel încât rezultatele să poată fi uşor
măsurabilesau cuantificate, politicile de diminuare a riscurilor implementării strategiei, descrierea mecanismului de
implementare, monitorizarea şi evaluarea startegiei. Pentru ca documentaţia de care este însoţit documentul să fie
extrem de riguroasă sunt citate şi/sau anexate informaţii cât mai recente referitoare la tema expusă.
Ca urmare a aplicării acestor strategii, se efectuează rapoarte de informare asupra evoluţiei implementării
politicilor educaţionale, de tip post-evaluare a strategiei, aşa cum este Raportul asupra stării sistemului naţional de
învăţământ din anul 2009 (http://www.edu.ro/index.php/articles/12926) şi Memorandumul referitor la Implementarea
Planului de acţiuni pentru anul 2008 aferent Programului Naţional de Reforme - Strategia Lisabona
(http://www.edu.ro/index.php/articles/10234)
Pentru asigurarea coerenţei politicilor din domeniul educaţional cu cele desfăşurate de guvern, acestea sunt
corelate şi cuprinse în Programul Naţional de Reforme 2007-2010 (http://www.edu.ro/index.php/articles/10231) şi
Cadrul Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada 2007-2013.
Site-ul oficial al Ministerul Educației Naționalecuprinde cele mai importante documente de politici educaţionale
www.edu.ro

2. EXEMPLE DE POLITICI EDUCAȚIONALE ŞI INIŢIATIVE LEGISLATIVE

Sistemul de învăţământ românesc se află în continuă schimbare şi îmbunătăţire pe diverse domenii şi nivele, în
conformitate cu schimbările de ordin economic, social, politic şi cultural din societate.

A – Reforme în curs de implementare şi iniţiative legate de cadrul strategic "ET 2020"

1. Realizarea în practică a învăţării de-a lungul vieţii şi a mobilităţii

Strategii naţionale de învăţare pe tot parcursul vieţii


În ultimii ani, în România, principiile educaţiei permanente au fost incluse ca priorităţi în cadrul
documentelor de politici în domeniul educaţiei, formării continue şi ocupării forţei de muncă. Menţionăm în acest
sens, Strategia Educaţie şi Cercetare pentru Societatea Cunoaşterii şi proiectul Legii Educaţiei Naţionale.
Având în vedere că România nu dispunea de o strategie coerentă şi cuprinzătoare de învăţare pe tot parcursul
vieţii, în 2009, la iniţiativa Ministerul Educației Naționale(MECTS), a început elaborarea
Strategiei de învăţare pe tot parcursul vieţii cu participarea specialiştilor şi a tuturor părţilor interesate. Ca urmare a
activităţii desfăşurate, s-au realizat o serie de progrese în identificarea priorităţilor strategice şi a unor direcţii de acţiune
în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii, cum ar fi recunoaşterea şi validarea învăţării non-formale şi informale şi
orientarea educaţiei şi formării către dezvoltarea competenţelor transversale la orice vârstă.
Referitor la Recunoaşterea şi validarea învăţării non-formale şi informale, România a făcut progrese importate în
implementarea sistemelor de recunoaştere şi validare a competenţelor dobândite în contexte informale şi nonformale
de învăţare. Printre acestea pot fi amintite:
- evaluarea şi certificarea competenţelor dobândite în contexte informale şi nonformale de învăţare, prin
intermediul Centrelor de Evaluare şi Certificare a Competenţelor Profesionale autorizate de Consiliul Naţional de
Formare Profesională a Adulţilor;
- introducerea în România a instrumentelor dezvoltate la nivel european, Europass şi Youthpass, Paşaportul
lingvistic, Documentul de mobilitate, Suplimentul la diplomă şi
Suplimentul la certificatul profesional) care facilitează recunoaşterea voluntară a competenţelor şi a calificărilor.
Agenţia Naţională pentru Programe comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale acţionează în calitate de

2
Politici educaționale și legislație școlară

Centru Naţional Europass şi Youthpass, gestionând procesul de completare şi eliberare a documentelor menţionate
împreună cu organizaţiile emitente.
- implementarea sistemelor de evaluare a competenţelor tinerilor care doresc să beneficieze de programe de tip a
doua şansa, proces iniţiat de Ministerul Educaţiei prin Implementarea programelor Phare Acces la Educaţie.
- programele ANOFM de evaluare şi certificare a competenţelor cetăţenilor români care au lucrat în străinătate şi
care se reîntorc în România.

Cadrul european al calificărilor CNC


Ministerul Educaţiei Naționale şi Consiliul Naţional al Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor au elaborat
un Nomenclator cu denumirile calificărilor şi titlurile obţinute în cadrul învăţământului superior din România.
Obiectivele au în vedere reglementarea denumirilor calificărilor şi a titlurilor universitare titlurile obţinute de
absolvenţii învăţământului universitar începând cu anul 2005 cât şi redactarea corespunzătoare a actelor de studii
acordate în învăţământul superior (Suplimentul la Diplomă), pentru asigurarea transparenţei cerute de Procesul
Bologna.
În domeniul învăţământului profesional şi tehnic (ÎPT), Cadrul Naţional al Calificărilor a fost dezvoltat prin
revizuirea calificărilor din ÎPT şi a curriculumului. Obiectivele sunt recunoaşterea calificărilor obţinute întrun anumit
context, în alte contexte de învăţare sau de muncă; revizuirea calificărilor din IPT în funcţie de nivelurile de referinţă şi
descriptorii de competenţe; îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei ÎPT; îmbunătăţirea relevanţei calificărilor profesionale
pentru piaţa muncii şi pentru cei care învaţă; mai buna implicare a partenerilor sociali în procesul de descriere şi
actualizare a calificărilor; dezvoltarea condiţiilor de implementare a sistemului european de credite transferabile şi de
acumulare în formarea profesională (ECVET) conform Recomandării Parlamentului European şi Consiliului din 18 iunie
2009.
Prin proiectul de Strategie privind învăţarea pe tot parcursul vieţii se preconizează continuarea, promovarea şi
dezvoltarea iniţiativelor menţionate prin:
- armonizarea procedurilor de evaluare şi certificare la diferite niveluri şi instituţii cu responsabilităţi în acest
domeniu (şcoli care implementează programe de tip şansa a doua, centre de certificare a competenţelor, alte sisteme de
evaluare);
- implementarea in paralel a sistemului de credite transferabile pentru competenţele cheie promovarea acestor
sisteme în rândul celor care au cel mai mult nevoie de ele (categorii dezavantajate pe piaţa muncii, populaţii din zone
rurale izolate, tineri şi adulţi aflaţi în dificultate etc.)
- iniţierea unui program naţional de formare a evaluatorilor de competenţe şi a consilierilor de carieră care
activează în acest domeniu.
- îmbunătăţirea mecanismelor de asigurare a calităţii acestei alternative de certificare pentru a-i spori
credibilitatea.

Intensificarea mobilităţii cursanţilor


Iniţiativele Agenţiei pentru Credite şi Burse de Studiu (http://www.roburse.ro/) au în vedere compatibilizarea
actelor normative şi legislative cu politica actuală de eliminare a birocraţiei; menţinerea cuantumului lunar al burselor la
valoarea actuală, cu încadrarea în aceleaşi limite bugetare, prin găsirea de alternative avantajoase pentru plata
mijloacelor de transport; reconfigurarea echipelor de evaluatori naţionali, pe domenii, în vederea eficientizării
activităţilor de evaluare prin bareme a dosarelor de candidatura şi selectarea acestora pe baza unei metodologii
specifice; analiza cu instituţiile implicate a situaţiei bursierilor beneficiari ai programului Bursa Specială Guvernul
României, în vederea repartizării acestora pe posturi specifice.

3
Politici educaționale și legislație școlară

2. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei educaţiei şi formării

Învăţarea limbilor străine


O nouă reglementare a modului de înfiinţare şi funcţionare a claselor şi grupelor de studiu al unei limbi moderne
de circulaţie internaţională în regim intensiv si bilingv. Aceste clase cu predare intensivă sau bilingvă vor putea să
funcţioneze pe baza noului statut, începând cu anul şcolar 2011/12.

Vechiul statut permitea funcţionarea claselor bilingve numai pentru limba modernă L1 şi la nivel liceal. Se doreşte
promovarea multilingvismului, în sensul creşterii diversităţii de limbi moderne învăţate şi creşterea calităţii prin
încurajarea unor iniţiative locale de adaptare la resursele existente.
Pe baza noului statut se vor putea înfiinţa clase şi grupe de bilingv sau intensiv şi pentru elevii care abia încep
studiul unei limbi străine şi aceste clase vor putea funcţiona cu regim bilingv începând de la clasa a V-a, acolo unde există
resursele umane necesare (profesori care să predea discipline nonlingvistice în limba străină respectivă).
Prin modificarea acestor reglementări este de aşteptat un reviriment al iniţiativelor locale cu privire la înfiinţarea
de clase şi grupe de studiu în regim bilingv sau intensiv, în mod deosebit pentru limbile moderne slab reprezentate în
zonele respective, pentru care există cerere, dar aceasta nu poate fi satisfăcută decât în mod punctual. Schimbările vor fi
foarte vizibile acolo unde se vor introduce clase sau grupe de bilingv sau intensiv pentru începători, având în vedere
cererea mare pentru anumite limbi, neacoperită de o ofertă corespunzătoare din lipsa resurselor umane.
În cadrul proiectului bilateral franco-român „De la învăţământul bilingv către filierele universitare francofone", a
fost dezvoltată o metodologie referitoare la organizarea claselor/secţiilor bilingve francofone, metodologie ce va fi
implementată începând cu anul şcolar 2011/12. Sunt reglementate prevederile şi normele de bună practică pentru
liceele bilingve francofone abilitate a elibera menţiunea specială “secţie bilingvă francofonă” a bacalaureatului:
predarea disciplinelor de studiu specifice, distribuţia orară a cursurilor, recrutarea elevilor şi a profesorilor care
predau în aceste secţii francofone, evaluarea acestor licee.
A fost elaborată o metodologie referitoare la promovarea multilingvismului în învăţământul preuniversitar din
România. Se doreşte o reglementare a modului în care se înfiinţează şi desfiinţează catedre de limbi moderne care să
ţină cont de interesul general al promovării diversităţii lingvistice.
Conform recomandărilor europene şi necesităţilor pieţei muncii, este nevoie de cunoscători ai mai multor limbi
moderne. Fiecare cetăţean va trebui să cunoască două limbi moderne. Este de dorit ca limbile moderne învăţate să nu
fie mereu aceleaşi, ci să se regăsească o mare diversitate de limbi europene. Acest fapt ar mări şansele fiecărui
absolvent de învăţământ preuniversitar pe piaţa muncii şi ar acoperi o cerere, în prezent disproporţionat de mare faţă
de ofertă.
În prezent, în învăţământul preuniversitar românesc, circa 94 % din normele didactice ale profesorilor de limbi
moderne sunt reprezentate de numai două limbi (engleza şi franceza), ceea ce nu corespunde cererii reale de pe piaţa
muncii, ci unui demers practic abordat invers, dinspre personalul existent spre crearea de norme didactice care să
satisfacă această „ofertă” de personal. Această stare de fapt duce la proliferarea şcolilor particulare pentru limbi
moderne, care satisfac o cerere neacoperită de sistemul public, ceea ce contravine principiului egalităţii de şanse
formulat în Legea Educaţiei(nu toţi părinţii îşi pot permite să plătească învăţarea limbilor moderne „alternative” pentru
copiii lor).
Reglementarea modului în care se pot crea şi desfiinţa catedre de limbi moderne slab reprezentate într-o zonă, ca
şi crearea unui cadru motivaţional pentru factorii de decizie ar urma să încetinească şi să inverseze actualul proces de
dispariţie a catedrelor de limbi moderne slab reprezentate. S-au efectuat unii paşi în anul şcolar anterior prin
introducerea limbii germane în combinaţii de două specialităţi pentru care se pot scoate la concurs catedre, dar această
măsură nu este suficientă şi nu corespunde interesului tuturor limbilor moderne slab reprezentate.

4
Politici educaționale și legislație școlară

Evoluţia profesională a cadrelor didactice şi a formatorilor


Diversitatea contextelor de învăţare, ca şi a noilor roluri didactice şi manageriale de îndeplinit reclamă
reglementarea „noilor profesii didactice”, diversificarea profilurilor profesionale ale celor care lucrează în diferite
ipostaze ale sistemelor de învăţare permanentă, astfel încât să cuprindă roluri specializate şi un statut legal asociat
învăţării permanente, precum: mediator, evaluator (de competenţe, instituţional), facilitator al învăţării, consilier,
tutore, mentor, facilitator online, manager de resurse umane, dezvoltator curricular, expert educaţional în administraţia
regională/locală etc.
În vederea reglementării acestui domeniu, pentru anul în curs, cea mai importantă iniţiativă o reprezintă Proiectul
MECTS de Lege a educaţiei naţionale şi învăţarea pe tot parcursul vieţii. Prin prevederile sale şi metodologiile ce
urmează a fi elaborate, se va putea asigura o abordare modernă şi mai cuprinzătoare.

Centrul National pentru Dezvoltarea Invatamantului Profesional şi Tehnic elaborează şi testează metodologia
pentru implementarea Cadrului Comun European de Referinţă pentru Asigurare a Calităţii în formarea profesională
(EQARF) în învăţământul profesional şi tehnic din România.
Obiective:
– îmbunătăţirea sistemului de educaţie şi formare profesionala iniţială, prin dezvoltarea de instrumente şi
metodologii pentru implementarea eqarf in învăţământul profesional şi tehnic,
– dezvoltarea cadrului operaţional pentru implementarea EQARF,
– testarea metodologiei pentru implementarea EQARF în context naţional,
– elaborarea strategiei de implementare a EQARF în ÎPT, la nivel de sistem şi la nivel de furnizor.
Impactul şi schimbările aşteptate au în vedere îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei ÎPT; dezvoltarea unei culturi a
calităţii la nivelul şcolilor ÎPT; îmbunătăţirea corelării dintre oferta ÎPT şi cererea de pe piaţa muncii.

Competenţele de bază în citire, matematică şi ştiinţe exacte


Obiectivul general îl constituie îmbunătăţirea competenţelor cheie în învăţământul primar prin
crearea/testarea/pilotarea şi implementarea unui program educaţional integrat în vederea creşterii calităţii educaţiei la
nivel de sistem. Prin crearea cadrului metodologic proiectul propune restructurarea cadrului de referinţă la nivel
naţional din perspectiva dezvoltării competenţelor cheie. Identificarea nevoilor de lectură ale copiilor şi transpunerea în
suporturi didactice inovatoare, care să respecte identitatea culturală a minorităţilor (maghiari si germani) şi noutăţile în
didactica citit – scrisului, constituie premisa învăţării continue şi a integrării durabile pe piaţa muncii.
Dezvoltarea competenţelor profesionale ale diferitelor categorii care vor fi implicate în faza de pilotare reprezintă
o condiţie esenţială pentru atingerea obiectivului propus. O paletă largă de categorii profesionale va beneficia, în baza
analizei nevoilor de formare, de programe de formare, dezvoltându-le competenţele de a lucra cu elevii în vederea
creşterii calităţii educaţiei.
Un alt obiectiv important este acela de dezvoltare a competenţei de comunicare lingvistică în limba română.
Actualul curriculum presupune o adecvare la noile reglementări legislative, integrate contextului educaţional european.
Se vor dezvolta următoarele componente: comunicare în limba română ca limbă oficială, ca limbă maternă şi ca limbă de
şcolarizare; cunoaşterea şi abordarea literaturii române în context universal, în vederea construirii şi dezvoltării
competenţei culturale; integrare şi succes social prin dezvoltarea componentei de interrelaţionare. Prin această iniţiativă
se doreşte dezvoltarea dimensiunii europene a disciplinei, prin asigurarea integrării absolvenţilor învăţământului
preuniversitar în spaţiul socio-cultural european.
În prezent, se derulează un proiect (proiectul ID 4713) referitor la normativele privind promovarea lecturii pentru
stimularea competenţei-cheie de comunicare orală şi scrisă în limba română.
Obiectivul principal vizează corijarea rezultatelor obţinute de elevii români la viitoarele testări internaţionale şi
realizarea unor metodologii care să permită stimularea interesului elevilor pentru lectură, reflectat în sporirea
competenţelor de comunicare orală şi scrisă în limba română. Aceste acţiuni vor viza atât activitatea de excelenţă
(olimpiade şi concursuri), cât şi activitatea de la orele de curs.
Astfel, se va sprijini formarea competenţei de lectură a elevilor, reflectată în rezultatele viitoare la testările
internaţionale. În cadrul acestui proiect, sunt formate cadre didactice de diferite specialităţi, în vederea dobândirii unor

5
Politici educaționale și legislație școlară

competenţe sporite în comunicarea cu elevii, care să conducă la dezvoltarea armonioasă a personalităţii acestora, care
să le permită o inserţie socială de succes.
În 2007, cursul de Limbă, cultură şi civilizaţie românească a fost aprobat (în temeiul HG 454/2008, Ministerul
Educaţiei, Cercetării şi Inovării a emis Ordinul 5351/28.09.2009 privind iniţierea acestui curs opţional interdisciplinar,
pentru elevii români care studiază în şcoli din ţări ale U.E.). Începând din anul 2007-2008, cursul urmează structura
anului şcolar din Spania, Italia şi Belgia, ţări în care există comunităţi însemnate de români, cărora le este destinat acest
curs.
Respectând politica Uniunii Europene în domeniul pluriligvismului, Institutul Limbii Române a iniţiat programe
pentru elevi din ţările în care există comunităţi româneşti, pentru o bună şi reală cunoaştere a valorilor lingvistice şi
culturale româneşti ca valori europene generale. Începând cu anul şcolar 2007/08, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi
Inovării şi Institutul Limbii Române au lansat Proiectul privind predarea cursului de Limbă, cultură şi civilizaţie românească
în unităţi de învăţământ din state membre ale Uniunii Europene (Proiectul).
Proiectul, desfăşurat în prezent în Belgia, Italia şi Spania, pune accent pe valorificarea şi păstrarea limbii române
în comunităţile româneşti din afara graniţelor României şi vizează atât elevii descendenţi ai vorbitorilor nativi, cât şi
elevi de alte naţionalităţi care doresc să înveţe limba română. Prin cultivarea limbii române în forma ei standard,
vorbitorii de vârstă şcolară îşi păstrează legătura cu spiritualitatea românească şi sunt, la rândul lor, ambasadori ai limbii
şi culturii româneşti în mediile în care trăiesc şi în care vor lucra.
Obiectivele acestui proiect sunt:
predarea cursului extracurricular de Limbă, cultură şi civilizaţie românească în unităţi de învăţământ din state
membre ale Uniunii Europene, în care prezenţa românească este relevantă;
valorificarea identităţii culturale româneşti, pe care o promovează în contextul unei Europe multiculturale şi
plurilingvistice;
prezervarea identităţii culturale la copiii români care trăiesc înafara graniţelor ţării, pe teritoriul Uniunii
Europene;
facilitarea reintegrării elevilor în sistemul de învăţământ românesc, în cazul revenirii în ţară;
promovarea limbii, culturii si civilizaţiei româneşti în statele membre ale Uniunii Europene.

Revizuirea programelor şcolare pentru gimnaziu are drept scop trecerea la abordarea centrată pe competenţe a
demersului de proiectare şi a celui de predare, învăţare evaluare. Noile programe şcolare au intrat în vigoare începând
cu anul şcolar 2009/10. Programele de gimnaziu au avut la bază centrarea pe obiective, spre deosebire de programele
de liceu care au fost elaborate şi anterior prin centrarea pe competenţe. Obiectivele sunt: elaborarea competenţelor
generale şi specifice pentru programele pentru clasele V-VIII; compatibilizarea sistemului de competenţe vizate pe
parcursul iniţial al învăţării cu cel de aprofundare şi dezvoltare conceptuală a învăţării derulat pe parcursul liceului.
Din iunie 2008, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin Centrul Naţional pentru Dezvoltarea
Învăţământului Profesional şi Tehnic şi Formare Profesională (CNDÎPT), cu sprijin financiar din partea UE, prin
intermediul programelor Phare TVET, a pilotat în două regiuni din ţară, o metodologie referitoare la ancheta asupra
nevoilor pieţei muncii în termeni de aptitudini şi competenţe.
Începând cu ianuarie 2010 CNDÎPT implementează proiectul ”Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului
profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, proiect co-finanţat din Fondul Social European prin Programul
Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013. Obiectivul general al proiectului este creșterea
relevanţei ofertei de formare profesională iniţială prin învăţământul profesional și tehnic preuniveritar (IPT) în raport cu
nevoile pieţei muncii și cerinţele de dezvoltare economică și socială, din perspectiva societăţii bazate pe cunoaștere, prin
îmbunătăţirea documentelor de planificare strategică în IPT la nivel judetean și local. În această perspectivă, în cadrul
proiectului se vor revizui metodologiile şi se va realiza un studiu previzional actualizat privind nevoile de formare
profesională la nivel regional și judeţean la orizontul anului 2013 și in perspectiva anului 2020.

6
Politici educaționale și legislație școlară

3. Promovarea echităţii, a coeziunii sociale şi a cetăţeniei active

Părăsirea timpurie a şcolii


La nivel european, conform Strategiei Europa 2020, rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie şi formare
ar trebui să nu depăşească nivelul de 10 % până în anul 2020. România îşi propune atingerea procentului de 11,3 % până
în anul 2020.
Obiectivul de scădere a ratei de părăsire timpurie a sistemului de educaţie şi formare depinde, în principal, de:
evoluţia favorabilă a economiei, cu efecte asupra şanselor familiilor aparţinând unor categorii dezavantajate socio-
economic, de a susţine participarea la educaţie; dezvoltarea şi diversificarea oportunităţilor educaţionale de reintrare în
sistem ale tinerilor care au părăsit şcoala prematur (multiplicarea programelor de tip A doua şansă, implementarea
Centrelor Comunitare de Învăţare Permanentă etc., prevăzute în proiectul Legii Educaţiei Naţionale); valorificarea
oportunităţilor de evaluare şi certificare a învăţării în contexte non-formale şi informale de educaţie (portofoliile de
învăţare permanentă, acces la servicii de evaluare şi certificare a competenţelor etc.); informarea eficientă şi accesul la
oportunităţi de formare continuă la locul de muncă sau în comunitate.

Stabilirea valorilor de referinţă pentru 2013 a avut în vedere descrierea programelor naţionale şi finanţările
acestora (aprobate pentru 2010 şi estimate 2011, 2012, 2013), în conformitate cu proiectul Strategiei sectoriale fiscal
bugetare, privind: asigurarea egalităţii de şanse şi facilitarea accesului la educaţie şi formare profesională de calitate în
învăţământul preuniversitar; dezvoltarea capacităţii administrative a instituţiilor ce coordonează sistemul naţional de
educaţie şi dezvoltarea capitalului uman din sistemul educaţional prin proiecte finanţate din fondurile europene;
asigurarea cadrului coerent şi modern de funcţionare a sistemului naţional de învăţământ prin implementarea
conceptelor – cheie prevăzute în proiectul legii educaţiei naţionale; îmbunătăţirea infrastructurii şcolare şi universitare;
asigurarea unei educaţii universitare şi postuniversitare de calitate; creşterea calităţii actului educaţional prin
modernizarea şi îmbunătăţirea parametrilor funcţionali ai bazei materiale.
Stabilirea valorilor de referinţă pentru 2015 şi 2020 s-a realizat ţinându-se cont de estimările macroeconomice ale
Comisiei Naţionale de Prognoză.

Conceptul de educaţie timpurie – fundamentare şi dezvoltare


Această acţiune se bazează pe fundamentarea şi dezvoltarea conceptului de educaţie timpurie pentru copiii sub 3
ani. Realizarea unui sistem coerent de educaţie timpurie a copilului în România este o necesitate care decurge din
priorităţile educaţiei la nivel mondial şi naţional.
Învăţarea timpurie favorizează oportunităţile de învăţare de mai târziu. Deprinderile şi cunoştinţele dobândite
devreme favorizează dezvoltarea altora ulterior. educaţia timpurie poate fi o pârghie esenţială de reducere a
inegalităţilor sociale. Definirea educaţiei timpurii în legislaţia românească va da posibilitate autorităţilor centrale şi locale
să concentreze fonduri spre această zonă a educaţiei şi, această investiţie, pe termen lung, va conduce la scăderea ratei
abandonului şcolar, la îmbunătăţirea ratei de succes şcolar a copilului pe traseul şcolarizării viitoare, la punerea bazelor
pentru învăţarea de-a lungul vieţii şi la o rată crescută a inserţiei socio-profesionale.

Migranţi
Metodologii privind organizarea şi desfăşurarea cursului de iniţiere în limba română pentru străinii adulţi şi pentru
copiii străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România, precum şi ai cetăţenilor
statelor membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European.
Noi reglementări referitoare la cursurile de iniţiere în limba materializate prin elaborarea:
OMECI nr. 5924/12.11.2009 pentru aprobarea metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea cursului de
iniţiere în limba română, a procedurilor referitoare la elaborarea, aprobarea şi distribuirea programelor şi manualelor
cursului de iniţiere în limba română şi a procedurilor privind evaluarea participanţilor la cursul de iniţiere în limba
română, pentru străinii adulţi care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România, precum şi
pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European, publicat în Monitorul Oficial
nr. 0858/09.12.2009.

7
Politici educaționale și legislație școlară

OMECI nr. 5925/12.11.2009 pentru aprobarea metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea cursului de
iniţiere în limba română şi şcolarizarea copiilor străinilor şi a
procedurilor referitoare la elaborarea, aprobarea şi distribuirea programelor şi manualelor cursului de iniţiere în
limba română pentru copiii străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România, precum
şi ai cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European, publicat în Monitorul Oficial
nr. 0863/10.12.2009.
Începând cu anul şcolar 2010/11 cursurile de inţiere în limba română se desfăşoară pe baza noilor metodologii
mai-sus menţionate.
Astfel, conform documentelor menţionate, s-a impus necesitatea elaborării unei metodologii care să
reglementeze dreptul de participare al diferitelor categorii de adulţi străini la cursul de iniţiere în limba română, cât şi, în
acord cu unele modificări legislative intervenite, revizuirea documentelor deja existente, elaborate de MECTS, în
vederea asigurării accesului la educaţie şi participarea la cursul de iniţiere în limba română pentru diferitele categorii de
copii străini minori.

Noile reglementări se adaugă unui set de reglementări în domeniu care mai includ:
OMEC nr. 5335/18.11.2004 privind aprobarea programei de limba română – curs de iniţiere pentru adulţii străini
care au dobândit o formă de protecţie în România.
Prin adoptarea şi intrarea în vigoare a noilor metodologii se aşteaptă o mai eficientă organizare şi desfăşurare a
cursurilor de iniţiere în limba română, ca parte a programelor de integrare ce urmăresc susţinerea străinilor în procesul
de dobândire a abilităţilor şi cunoştinţelor necesare adaptării la societatea românească.
În anul şcolar 2010/11 conform estimărilor Oficiului Român pentru Imigrări transmise la MECTS prin adresa nr.
2399390/06.07.2010, un număr de aproximativ 450 de străini, din care 150 de copii, vor participa la cursurile de iniţiere
în limba română.

Cursanţi cu nevoi speciale


Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate
Obiectivele acestui program sunt îmbunătăţirea condiţiilor de educaţie la nivelul învăţământului special şi
prevenirea abandonului şcolar şi îmbunătăţirea ratei succesului şcolar pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale
(CES). Rezultatele proiectelor PHARE, în cei aproape 8 ani de derulare şi de extindere la nivel naţional, cu referire
îndeosebi la promovarea principiilor educaţiei inlcuzive şi la sprijinului acordat copiilor din şcolile speciale integraţi în
şcolile de masă sunt: 42 strategii judeţene pentru îmbunătăţirea accesului la educaţie elaborate conform cerinţelor şi
materialelor de lucru din cadrul cursurilor de formare; 850 de formatori de formatori (în tematica abordată se regăsesc:
Educaţie incluzivă, Metode de predare-învăţare active şi interactive, Evaluarea în cadrul sistemelor educaţionale
incluzive, Relaţia şcoală-comunitate, Curriculum incluziv, Dificultăţi în învăţare); 550 de directori şi 7 725 cadre didactice
din şcolile pilot au parcurs module de formare în domeniul educaţiei incluzive, al metodelor active de învăţare, al
dezvoltării de curriculum etc.; programele de educaţie remedială au fost organizate în toate judeţe, cu o bună
participare; 36 de Centre de Resurse pentru Educaţia Incluzivă au fost înfiinţate şi funcţionează în judeţele participante
la proiecte; aprox. 450 de şcoli incluse în aceste proiecte au derulat activităţi destinate părinţilor, conform planurilor
stabilite pe plan local.

8
Politici educaționale și legislație școlară

4. Stimularea inovării şi creativităţii, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate nivelurile de educaţie şi de


formare

Competenţe-cheie transversale
Restructurarea curriculum-ului naţional. Analiza condiţiilor de implementare. Elaborarea unei diagnoze a ”stării de
fapt” a curriculum-ului școlar românesc și a componentelor acestuia, cu identificarea ariilor de intervenţie prioritare
(șapte domenii majore și a modalităţilor posibile de acţiune pentru implementarea curriculum-ului, după adoptarea noii
legi a educaţiei).
Dezvoltarea unui curriculum de formare privind integrarea competentelor cheie în procesul didactic. Susţinerea
formării continue a profesorilor prin metodologii de implementare a curriculum-ului naţional, prin dezvoltarea unor
unităţi de învăţare cu rol de sprijinire a reconstrucţiei noului curriculum, prin oferirea unor baze pragmatice.
Curriculumul de formare vizează accente conceptuale derivate din descriptivul competentelor cheie (cunoștinţe,
abilităţi, atitudini) restructurate la nivelul didacticii disciplinelor, prin includerea în reţeaua conceptuală a modului de
predare specific unui obiect de studiu. Proiectul se valorifică prin dezvoltarea de comunităţi de învăţare online pentru
fiecare dintre componentele implicate (profesori pentru învăţământ primar, limba maternă, limbi străine, istorie, chimie,
discipline socio-umane). Calendarul activităţilor cuprinde anul 2010.
Elaborarea de resurse didactice inovative pentru implementarea competenţelor cheie in curriculum. Susţinerea
formării continue a profesorilor prin metodologii de implementare a curriculumului naţional prin elaborarea de resurse
didactice (pe discipline/teme) cu rol de sprijinire a reconstrucţiei noului curriculum, cu oferirea unei baze pragmatice.
Impactul şi schimbările aşteptate vizează explorarea modurilor de dezvoltare a competenţelor cheie prin intervenţii
metodologice la nivelul fiecărei discipline şcolare, care să promoveze activităţi de învăţare cu caracter integrat.
Resursele pot fi valorificate în diferite activităţi de formare şi autoformare, calendarul activităţilor cuprinzând anul 2010.
Raport naţional de impact al programului de Învăţare pe tot Parcursul Vieţii (LLP), România, 2007-2009. Realizarea
unui cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale, în baza unei diagnoze
privind starea sistemului de formare profesională. Impactul constă în analiza rezultatelor realizate până în prezent,
identificarea lecţiilor învăţate și a bunelor practici precum și în oferirea de recomandări pentru îmbunătăţirea executării
programului actual în perioada rămasă de implementare.
Valorificarea diagnozei se va realiza prin oferirea de date pentru fundamentarea/pregătirea viitorului program în
domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii.

Proiectul FSE: ”Oferte educaţionale inclusive extracurriculare şi extraşcolare pentru formarea stilului de viaţă
sănătos şi a cetăţeniei active pentru copii din comunităţi dezavantajate, cu precădere rurale, în învăţământul
preuniversitar din România” (2008-2011) a propus următoarele obiective specifice:
– formarea stilului de viaţă sănătos în spiritul cetăţeniei active pe baza de intervenţii extracurriculare şi
nonformale prin identificarea abordării educaţionale necesare;
– iniţierea ofertelor educaţionale specifice de promovare a stilului de viaţă sănătos şi a cetăţeniei active în sprijinul
unei educaţii inclusive de calitate pentru copii din comunităţi dezavantajate, cu precădere rurale prin formarea
categoriilor de factori de decizie din învăţământul preuniversitar;
– creşterea gradului de conştientizare la categorii de actori sociali locali asupra necesităţii de promovare a stilului
de viaţă sănătos şi a cetăţeniei active în sprijinul unei educaţii inclusive pentru copiii din comunităţile dezavantajate, cu
precădere rurale,
– dezvoltarea şi implementarea de oferte educaţionale inclusive, extracurriculare şi nonformale privind formarea
stilului de viaţă sănătos şi a cetăţeniei active pentru copii din comunităţi dezavantajate, cu precădere rurale.
Prezentul proiect urmăreşte dezvoltarea unor competenţe cheie cum ar fi: utilizarea unor noţiuni, concepte, legi şi
principii specifice pentru sănătate, investigarea şi rezolvarea unor probleme vizând sănătatea şi promovarea unor valori
şi atitudini de tipul: formarea unui stil de viaţă sănătos, respectful faţă de viaţa personală, sănătate proprie şi a celorlalţi,
dezvoltarea toleranţei şi solidarităţii faţă de persoanele aflate în dificultate, dobândirea unui comportament ecologic
etc.
Proiectul este necesar pentru racordarea ofertelor educaţionale la problematica actuală de sănătate la nivel
european, pentru elaborarea de oferte educaţionale specifice pentru elevii defavorizaţi prin implicarea acestora în

9
Politici educaționale și legislație școlară

activităţi extracurriculare şi extraşcolare de tip concursuri, expoziţii etc., precum şi prin activitatea de tip voluntariat,
introduse ca element de noutate în sistemul de învăţământ preuniversitar, în vederea pregătirii elevilor din medii rurale
dezavantajate, respectiv urbane, pentru a deveni cetăţeni responsabili şi activi în promovarea stilului de viaţă sănătos
pentru generaţiile viitoare.

Alte reforme importante şi iniţiative politice la nivel naţional:


În documentul Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ 2009, produs de Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Inovării, sunt identificate următoarele priorităţi şi direcţii de dezvoltare pentru perioada 2009-2012:
1. Realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient şi relevant.
2. Alocarea a 6 % din PIB pentru educaţie.
3. Transformarea educaţiei timpurii în bun public.
4. Descentralizarea învăţământului preuniversitar şi creşterea autonomiei şcolilor.
5. Introducerea unui curriculum şcolar bazat pe competenţe.
6. Promovarea unui sistem de salarizare bazat pe performanţă, concordant cu statutul cadrelor didactice în
societate.
7. Realizarea unui sistem legislativ care să asigure modernizarea, stabilitatea şi predictibilitatea sistemului de
învăţământ, precum şi garantarea egalităţii de şanse la accesul la educaţie.
8. Asigurarea calităţii şi stimularea excelenţei în învăţământul superior de stat şi privat.
9. Educaţia permanentă în vederea obţinerii unor calificări noi, a extinderii specializării şi perfecţionării.
Pentru fiecare prioritate/direcţie de dezvoltare sunt prevăzute obiective strategice şi sunt avute în vedere o serie
de măsuri, însoţite de estimări privind efectele acestora.

BIBLIOGRAFIE:
• Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ – MEN, Bucureşti
(2009 -2016)
• OMECI nr. 5924, 5925/12.11.2009 pentru aprobarea metodologiei privind
organizarea şi desfăşurarea cursului de iniţiere în limba română
• OMEC nr. 5335/18.11.2004 privind aprobarea programei de limba
română OMEC nr. 4041/16.06.2004 privind aprobarea programei
de limba română
• Unitatea Naţională Eurydice din România, cu sprijinul experţilor din cadrul Ministerul Educației Naționale
(Unitatea de Politici Publice; Direcţia de Afaceri Europene).
• Informaţii mai detaliate despre politicile din sistemele educaţionale din Europa - baza de date Eurydice
• documente strategice și de politici educaţionale (http://www.edu.ro/),

10